Anexe din 30 iunie 2015

Publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 535 bis din 17 iulie 2015

TC - trunchi comun; CD - curriculum diferențiat; CDȘ - curriculum la decizia școlii

* În clasele a IX-a și a X-a, ora de Religie din TC se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate.

PLAN-CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

FILIERA VOCAȚIONALĂ - PROFIL TEOLOGIC

CULTUL GRECO-CATOLIC

SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

TC - trunchi comun; CD - curriculum diferențiat; CDȘ - curriculum la decizia școlii

* În clasele a XI-a și a XII-a, ora de Religie din TC se alocă pentru studierea unei discipline de specialitate.

18.12.2024Anexa nr. 1 a fost modificată de Articolul I din ORDINUL nr. 7.728 din 13 decembrie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 1278 din 18 decembrie 2024

*1) Pentru disciplina Spiritualitate se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultații și îndrumări spirituale, fără a depăși numărul maxim de ore din planul-cadru de învățământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică și vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate.

*2) În clasele a IX-a și a X-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârșitul anului școlar (36 ore/an).

*3) Pentru disciplina Educație muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferențiat (CD), se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, fără a depăși numărul maxim de ore din planul-cadru de învățământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică și vor fi incluse în norma profesorului de Muzică.

CURRICULUM DIFERENȚIAT PENTRU CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI

FILIERA VOCAȚIONALĂ - PROFILUL TEOLOGIC

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA: GHID TURISM RELIGIOS

*1) Pentru disciplina Spiritualitate se alocă ora de Religie din trunchiul comun (TC). În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultații și îndrumări spirituale, fără a depăși numărul maxim de ore din planul-cadru de învățământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică și vor fi incluse în norma profesorului de Spiritualitate.

*2) În clasa a XI-a, practica de specialitate este organizată cumulativ, la sfârșitul anului școlar (36 ore/an). În clasa a XII-a, practica de specialitate este organizată pe parcursul anului școlar (36 ore/an).

*3) Pentru disciplina Educație muzicală, în afara orei prevăzute în curriculumul diferențiat (CD), se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână pentru Ansamblu coral, fără a depăși numărul maxim de ore din planul-cadru de învățământ. Aceste ore vor fi consemnate în condică și vor fi incluse în norma profesorului de Muzică.

Anexa nr. 3

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

STUDIU BIBLIC

Clasele a IX-a - a X-a

Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Studiul biblic se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 2 ore/săptămână pentru clasele a IX-a și a X-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei își propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competențe, valori și atitudini care, la rândul lor, să conducă la formarea personalității elevului și a profilului său spiritual.

Biblia este documentul religios fundamental al creștinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerată documentul de bază pe care acestea își construiesc identitatea. Ea trebuie pusă în relație atât cu istoria post-biblică, dar și cu experiențele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să țină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Totodată, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii să cunoască cărțile Bibliei și principalele teme necesare pentru înțelegerea globală a acesteia.

Elaborarea programei școlare de Studiul biblic a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum și logica internă a domeniului de studiu.

Programa școlară de Studiul biblic este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației2. Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință3. Interpretarea unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportare la mesajul învățăturilor de credință4. Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității5. Corelarea cunoștințelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor

● Dezvoltarea interesului față de întreaga istorie biblică

● Dezvoltarea valorilor ce izvorăsc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate)

● Asumarea conștientă a răspunsului la Revelația lui Dumnezeu (rugăciune, recunoștință, bucurie, convertire)

● Cultivarea spiritului de încredere în Providența divină și acceptarea planului lui Dumnezeu

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A IX-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A X-A

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Studiul biblic, pentru clasele a IX-a și a X-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu noțiunile de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelației divine, precum și cunoașterea și interpretarea corectă a evenimentelor biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața proprie de credință.

Actuala programă școlară a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Una dintre finalitățile importante ale studierii Bibliei în școală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice și interpretării textului în lumina învățăturii Bisericii.

Conceptul cheie care trebuie să stea în atenția profesorului este cel de multi-perspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina și de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înțelegerea multi-perspectivității înseamnă a-i ajuta pe elevi să înțeleagă diferite fapte, procese și evenimente de istorie vetero-testamentară.

Activitățile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înțelegerea și interpretarea diferitelor izvoare și evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat și în relaționarea mesajului Scripturii cu trăirea de credință a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a învăța în contexte formale și non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea și transferul învățării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, din cadrul școlii în viața personală etc.

În parcurgerea temelor prevăzute de programa școlară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale (expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice și interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet etc.) devine esențială, în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenția profesorului.

Formarea competențelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, a comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. * Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988.2. * Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994.3. * Dicționar biblic, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1995.4. * Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I-XXX, Paris, 1907-1953.5. * Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991.6. * Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950.7. * La Bible, traduction oecumenique, Ed. TOB Paris, 1989.8. * La Bible de Jerusalem, Ed. du CERF, Paris, 1986.9. * Septuaginta, Stuttgart, 1935.10. * Vocabular de Teologie Biblică, Ed. ARCB, 2001.11. Bagot, J.P., Dubs, J.Cl., Pour lire la Biblie, Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba română de Tarciziu Șerban, Cum să citim Biblia).

12.Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998).

13.Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic, București, 1996.14. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iași, 2001.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

CATEHISM

Clasele a IX-a - a X-a

Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Catehism se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a și a X-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline școlare își propune să îl familiarizeze pe tânărul licean cu sinteza teologico-dogmatică a învățăturii creștine, conținută în mod sintetic și organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoaștere și aprofundare a Crezului creștin, a doctrinei sacramentale, a eticii creștine și a practicării rugăciunii. Dobândind competențe specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament creștin, menite să-i profileze în mod corespunzător identitatea creștină.

Elaborarea programei școlare de Catehism a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum și logica internă a domeniului de studiu.

Programa școlară de Catehism este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la adevărurile de credință și normele morale revelate2. Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini cotidiene, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință3. Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religiosVALORI ȘI ATITUDINI

● Manifestarea unui comportament adecvat credinței și moralei creștine, în situații concrete de viață

● Dobândirea unor atitudini conștiente, responsabile și ecumenice, în conformitate cu învățătura Bisericii

● Intensificarea vieții spirituale printr-un comportament autentic creștin și prin practicarea sacramentelor

● Cultivarea toleranței față de pluralismul etic, cultural și religios

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A IX-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A X-A

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Catehism, pentru clasele a IX-a și a X-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Având ca scop familiarizarea tinerilor liceeni cu sinteza teologico-dogmatică a învățăturii creștine, așa cum este prezentată ea de către Magisteriul Bisericii, studiul Catehismului va deschide elevului orizonturi noi de cunoaștere și aprofundare a Crezului creștin și de practicare a rugăciunii. Activitățile proiectate la orele de Catehism vor avea în vedere formarea unui comportament cu adevărat creștin, dobândirea unor atitudini conștiente și responsabile, precum și cultivarea toleranței față de pluralismul cultural și religios din cadrul marii familii umane.

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră lineară, având la bază adevărurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizată din perspectiva competențelor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice și patristice, precum și cu luarea în considerare a particularităților clasei și ale elevilor. În acest sens, conținuturile trebuie înțelese ca mijloace de realizare a finalităților disciplinei. Alături de studiul aprofundat al adevărurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activități care să-i implice în propria învățare, pe baza recomandărilor bibliografice din Sfânta Scriptură și din literatura sfinților părinți, care să impună studiul aprofundat și comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii și a competențelor de comunicare pe marginea textelor studiate.

În activitatea la clasă, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile și adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Principala sursă de documentare pentru elevi va rămâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptură și din scrierile sfinților părinți. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate și de varietate.

Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-și demersurile didactice în funcție de acestea. Finalitățile disciplinei se realizează mai eficient dacă sunt centrate, în procesul învățării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activitățile didactice de tip formativ, care presupun implicare și interacțiune în rezolvarea unor sarcini de învățare concrete. De aceea, pe lângă metodele tradiționale (dialogul, expunerea, explicația etc.), profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatică, argumentarea biblică și patristică, utilizarea calculatorului și a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informații sau pentru documentarea pe o temă dată.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. De aceea ea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă și va avea caracter formativ, urmărind atât cunoașterea de către elevi a principalelor adevăruri de credință cât și interpretarea unor fapte, și fenomene cotidiene în lumina învățăturii Bisericii. Având în vedere faptul că o eficiență sporită a învățării poate fi asigurată și prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode și tehnici (aplicate strategic inițial și final/sumativ și continuu, cu funcție formativă de reglare-autoreglare a activității pe tot parcursul lecției), în condiții de comunicare interactivă etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode și instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. * Catechismo della Chiesa Cattolica - Compendio, Ed. San Paolo, Roma, 2005.2. * Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, București, 1993.3. *** Credința catolică - cateheză pentru adulți, Ed. aRcB, București, 1991.4. Pal V., Etica creștină, Ed. Liceului Catolic, București, 1999.5. Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. română de Pr. Petru Ioan Puiu și Pr. Ioan Mitrofan, Biserica - Chemare și misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005).

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

SPIRITUALITATE

Clasele a IX-a - a X-a

Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Spiritualitate se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a și a X-a. În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1 - 2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultații și îndrumări spirituale.

Alături de celelalte discipline teologice, studiul Spiritualității în liceele cu profil teologic își propune să abordeze realitățile vieții de credință, dintr-o perspectivă etico-practică. Studiul spiritualității creștine îi ajută pe elevi să aprecieze cu conștiința dreaptă valorile morale, să le îmbrățișeze prin adeziune personală și să contribuie la transformarea creștină a lumii, spre binele întregii societăți (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II, Gravissimum Educationis, 2). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoașterea conceptelor care stau la baza acesteia și aprofundarea diferitelor aspecte ale vieții spirituale.

Elaborarea programei școlare de Spiritualitate a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc actual. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor.

Programa școlară de Spiritualitate este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare2. Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini specifice vieții spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualității, în diferite contexte din viața personală și a comunității4. Corelarea cunoștințelor din domeniul spiritualității cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Cultivarea respectului față de valorile sacre

● Asumarea conștientă a îndatoririlor religioase, a responsabilităților creștine la nivel personal și comunitar

● Conștientizarea rolului învățăturii creștine în formarea personalității umane și în relațiile interumane

● Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cunoștințelor religioase în vederea creșterii spirituale

● Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A IX-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A X-A

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară de Spiritualitate pentru clasele a IX-a și a X-a, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios vizează pregătirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionară și liturgică. Programa a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Conținuturile sunt prezentate în mod sistematic, urmărind succesiunea logică a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse au urmărit familiarizarea elevilor cu domeniul Spiritualității și pregătirea acestora pentru aplicarea cunoștințelor de spiritualitate în viața personală și a comunității.

Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii:

–accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (viața personală, viața comunității, context liturgic);

–cultivarea interesului față de cunoașterea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în viața proprie;

–corelarea cunoștințelor din domeniul Spiritualității cu progresul în viața spirituală.

În organizarea și desfășurarea demersului didactic sugerăm utilizarea de strategii diverse, care să combine metodele clasice, expozitive de predare - prelegerea, expunerea sistematică, argumentarea, explicația - cu cele de tip euristic, utile în analizarea și interpretarea textelor biblice sau patristice.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei, precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, a comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. * Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982.2. * Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, București, 1993.3. *** Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita, Ed. Citta Nuova, 2000.4. Carulli, M.C., Iezzi, V., Amati per amare, Ed. Insieme, Terlizzi, 2003.5. Littauer, F., Sviluppa la tua personalita, Ed. Gribaudi, Milano, 2000.6. Pal V., Etica creștină, Ed. Liceului Catolic, București, 1999.7. Spidlick T., Izvoarele Luminii, Ed. Ars Longa, Iași, 1994.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

GEOGRAFIA TURISMULUI

Clasele a IX-a - a X-a

Ciclul inferior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Geografia turismului religios se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a IX-a și a X-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină școlară își propune ca scop cunoașterea și descoperirea patrimoniului Bisericii de la începuturile creștinismului până în prezent, cu accent pe înțelegerea contribuției Bisericii greco-catolice în istorie și cultură. Căutând să prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, a evoluției și a legăturilor dintre acestea, Geografia turismului religios studiază teme precum constituirea și organizarea comunităților creștine, doctrina cultului, acțiunea și influența creștinismului timp de două milenii - explicând, prin influența factorilor interni și externi, schimbările din viața ecleziastică de la începuturi până astăzi. Astfel privită, această disciplină de studiu este una de bază, de cultură teologică largă, indispensabilă pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrudește și pe care le completează, precum și pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice și moderne, limba și literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc.).

Elaborarea programei școlare de Geografia turismului a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum și logica internă a domeniului de studiu. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-și desfășoare activitatea eficient, într-o diversitate de situații concrete.

Programa școlară de Geografia turismului este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul geografiei turismului, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Utilizarea corectă a terminologiei și a limbajelor specifice, pentru explicarea mediului geografic2. Raportarea elementelor semnificative din cultură, știință și societate la mediul înconjurător3. Relaționarea elementelor și fenomenelor din realitate (natură și societate) cu reprezentările lor cartografice, grafice sau modele4. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învățare, documentare și diseminare a informațiilor referitoare la turismul religiosVALORI ȘI ATITUDINI

● Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație

● Respect față de identitatea culturală proprie

● Valorizarea pozitivă a diferențelor culturale

● Atitudine pozitivă față de persoane și grupuri care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite

● Respectul pentru diversitatea naturală și umană

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A IX-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A X-A

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentă în planul de învățământ ca disciplină școlară pentru clasele a IX-a și a X-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Geografia turismului vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoașterea domeniului, pe valorificarea corelațiilor interdisciplinare, pe dezvoltarea de atitudini pozitive față de patrimoniul cultural național și universal, pe utilizarea noilor tehnologii ca surse de învățare, documentare și diseminare a informațiilor referitoare la turismul religios.

Activitățile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înțelegerea și interpretarea diferitelor izvoare și evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene și procese din evoluția Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a învăța prin cooperare, de a valorifica experiența sa de învățare în contexte formale și non-formale, precum și de a realiza transferul învățării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală etc.

În parcurgerea temelor prevăzute de programa școlară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale cu metodele moderne. Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet) devine esențială, în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare.

Pentru aplicarea acestei programe și pentru dezvoltarea învățării în clasă se recomandă realizarea unor activități diversificate de către elevi și profesor, care să promoveze: exersarea terminologiei specifice domeniului geografiei turismului prin forme și structuri atractive, raportarea terminologiei specifice la alte discipline școlare, utilizarea unor resurse complementare de instruire, exersarea unor activități de învățare care să faciliteze educația permanentă, centrarea demersului de predare-învățare pe elemente relevante și de interes actual din lumea contemporană. De asemenea, se recomandă utilizarea de ghidurile metodologice, atlase, lucrări complementare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, comportamentului și a atitudinii elevilor.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Avram, A., Marile orașe ale lumii, Ed. Tritonic, București, 2004.2. Cândea, M., Simion, T., Bogan, E., Patrimoniul turistic al României, Ed. Universitară, București, 2012.3. Cocean, P., Geografia turismului, Ed. Carro, București, 1996.4. Cocean, P., Peșterile României, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 1995.5. Colfescu, S., București - Ghid turistic, istoric, artistic, Ed. Vremea, București, 2012.6. Dinu, M., Geografia turismului, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2004.7. Fotea, A., Spania - Ghid turistic, Ed. Vremea, București, 2006.8. Neguț, S., Nicolae, I., Patrimoniul UNESCO, cultural și natural, Ed. Meronia, București, 2001.9. Obrascu, C., Roma - Ghid turistic și cultural, Ed. Artefakt, București, 2006.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

STUDIU BIBLIC

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Studiu biblic se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a și 2 ore/săptămână pentru clasa a XII-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice din liceele cu profil teologic catolic, studiul Bibliei își propune să contribuie în mod cât mai activ la formarea unor competențe, valori și atitudini care, la rândul lor, să conducă la formarea personalității elevului și a profilului său spiritual.

Biblia este documentul religios fundamental al creștinismului. În raport cu celelalte discipline teologice, Biblia trebuie considerată documentul de bază pe care acestea își construiesc identitatea. Ea trebuie pusă în relație atât cu istoria post-biblică, precum și cu experiențele umane fundamentale. Prezentul curriculum încearcă să țină seama de această perspectivă în abordarea studiului Bibliei. Disciplina Studiul biblic a fost proiectată ca o continuare a disciplinei Biblie din clasele a IX-a și a X-a. Totodată, s-a avut în vedere ca, în perioada liceului, elevii să cunoască cărțile Bibliei și principalele teme necesare pentru înțelegerea globală a acesteia.

Elaborarea programei școlare de Studiul biblic a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum și logica internă a domeniului de studiu.

Programa școlară de Studiul biblic este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării a relevante pentru domeniul studiului biblic, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației2. Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință3. Interpretarea unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportare la mesajul învățăturilor de credință4. Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității5. Corelarea cunoștințelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Cultivarea atitudinii de venerare a Bibliei, Cuvântul lui Dumnezeu adresat oamenilor

● Dezvoltarea interesului față de întreaga istorie biblică

● Dezvoltarea valorilor ce izvorăsc din textul revelat (spirit de iubire, respect, solidaritate, demnitate, slujire, libertate)

● Asumarea conștientă a răspunsului omului la Revelația lui Dumnezeu (rugăciune, recunoștință, bucurie, convertire)

● Cultivarea spiritului de încredere în Providența divină și acceptarea planului lui Dumnezeu

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației

2.Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință

3.Interpretarea unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportare la mesajul învățăturilor de credință

4.Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității

5.Corelarea cunoștințelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învățământ

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

Noțiuni introductive

● Palestina în timpul lui Isus

● Procesul de formare a Evangheliilor

● Iudaismul

Evanghelia după Sfântul Matei

● Date despre autor

● Data redactării

● Destinatari

Evanghelia după Sfântul Marcu

● Date despre autor

● Data redactării

● Destinatari

Evanghelia după Sfântul Luca

● Date despre autor

● Data redactării

● Destinatari

Evanghelia după Sfântul Ioan

● Date despre autor

● Data redactării

● Destinatari

Nașterea și copilăria lui Isus

● Buna Vestire

● Nașterea lui Isus

● Închinarea magilor

● Prezentarea în templu

Activitatea publică a lui Isus

● Botezul lui Isus

● Chemarea apostolilor

● Predica de e munte– Fericirile– Rugăciunea "Tatăl Nostru"– Legea cea nouă

● Parabolele– Parabola semănătorului– Parabola talanților– Parabola judecății finale– Parabola samariteanului– Parabola fiului risipitor

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la Biblie, ca document fundamental al Revelației

2.Explicarea unor evenimente biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință

3.Interpretarea unor fapte, fenomene și situații actuale prin raportare la mesajul învățăturilor de credință

4.Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității

5.Corelarea cunoștințelor biblice cu cele dobândite la alte discipline de învățământ

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

Evanghelia după Sfântul Ioan

● Minunea de la Nunta din Cana

● Convorbirea lui Isus cu Nicodim

● Isus și Femeia samariteană

● Minunea înmulțirii pâinilor

● Minunea orbului din naștere

● Învierea lui Lazăr

Patima și moartea lui Isus

● Intrarea în Ierusalim

● Ultima Cină

● Agonia lui Isus

● Isus în fața lui Pilat

● Răstignirea lui Isus

Învierea lui Isus

● Aparițiile lui Isus

Faptele Apostolilor

● Rusaliile

● Primul martir creștin

● Prima comunitate creștină

● Convertirea Sfântului Pavel; viața și activitatea Sfântului Pavel

● Conciliul de la Ierusalim

● Prima călătorie apostolică

● A doua călătorie apostolică

● A treia călătorie apostolică

Scrisoarea Sfântului Paul către Romani

Scrisoarea Sfântului Paul către Corinteni

● Celebrarea Euharistiei

● Sfântul Paul apără libertatea creștină

● Darul Spiritului Sfânt

Scrisoarea Sfântului Paul către Galateni

● Biserica - Trupul lui Cristos

Apocalipsa

● Noul Ierusalim

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Studiul biblic, pentru clasele a XI-a și a XII-a, profil teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop aprofundarea de către elevi a noțiunilor de bază referitoare la Sfânta Scriptură, ca document fundamental al Revelației divine, precum și cunoașterea și interpretarea corectă a evenimentelor biblice, urmărind consecințele acestora pentru viața proprie de credință. Prezenta programă școlară a fost concepută ca o continuare lineară - istorică și soteriologică - a curriculum-ului din clasele a IX-a - a X-a, pentru a oferi o perspectivă de ansamblu asupra domeniului, astfel încât, de-a lungul celor patru ani de liceu, elevii să intre în contact cu toate cărțile Bibliei și cu principalele teme necesare pentru înțelegerea globală a atât a Scripturii, cât și a celorlalte discipline teologice.

Actuala programă școlară a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Una dintre finalitățile importante ale studierii Bibliei în școală este familiarizarea tinerilor cu textul Scripturii. Pentru aceasta, o parte importantă a procesului didactic va fi alocată lecturii biblice și interpretării textului în lumina învățăturii Bisericii.

Conceptul cheie care trebuie să stea în atenția profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina și de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic. Un demers didactic focalizat pe înțelegerea multiperspectivității înseamnă a-i ajuta pe elevi să înțeleagă diferite fapte, procese și evenimente din istoria religiei.

Activitățile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză în înțelegerea și interpretarea diferitelor izvoare și evenimente biblice, ajutându-l pe elev în descoperirea misterului revelat și în relaționarea mesajului Scripturii cu trăirea de credință a fiecăruia. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a învăța în contexte formale și non-formale. Se va pune accent pe flexibilitatea și transferul învățării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, din cadrul școlii în viața personală etc.

În parcurgerea temelor prevăzute de programa școlară se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale (expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul) cu metodele moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea etc.). Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire, coroborarea izvoarelor istorice și interpretarea lor, cultivarea interesului pentru cercetare etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet etc) devine esențială, în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare. Utilizarea surselor istorice în predarea Studiului biblic trebuie să se afle permanent în atenția profesorului.

Formarea competențelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important pentru că valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, utilizarea surselor în atingerea obiectivelor de predare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, a comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Studiu biblic.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. * Biblia sau Sfânta Scriptură, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1988.2. * Biblia Sacra Vulgata, Stuttgart, 1994.3. * Dicționar biblic, Ed. Cartea Creștină, Oradea, 1995.4. * Dictionnaire d'Archeologie chretienne et de Liturgie, vol. I-XXX, Paris, 1907-1953.5. * Dictionnaire de la Bible, vol. I-V, Paris, 1926-1991.6. * Dictionnaire de Theologie catholique, vol. I-XXVI, Paris, 1903-1950.7. * Evanghelia după Ioan, Ed. ARCB, 2001.8. * Evanghelia după Luca, Ed. ARCB, 2001.9. * Evanghelia după Marcu, Ed. ARCB, 1996.10. * Evanghelia după Matei, Ed. ARCB, 1996.11. * La Bible, traduction oecumenique, TOB, Paris, 1989.12. * La Bible de Jerusalem, Ed. du CERF, Paris, 1986.13. * Noul Testament, Ed. Sapientia, Iași, 2002.14. * Septuaginta, Stuttgart, 1935.15. * Sinopsa celor patru Evanghelii, Societatea Biblică Interconfesională din România, București, 2000.16. * Vocabular de Teologie Biblică, Ed. ARCB, 2001.17. Bagot, J.P., Dubs, J.Cl., Pour lire la Biblie, Ed. ARCB, 1994 (Traducere în limba română de Tarciziu Șerban, Cum să citim Biblia).

18.Charpentier, E., Pour lire l'Ancien Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1994 (Traducere în limba română de Paula Iosif, Să citim Vechiul Testament, Ed. ARCB, 1998).

19.Charpentier, E., Pour lire le Nouveau Testament, Ed. du Cerf, Paris, 1992 (Traducere în limba română de Cătălina Cărăbaș-Olaru, Să citim Noul Testament, Ed. ARCB, 1999).

20.Petercă, V., De la Abraham la Iosua, Institutul Teologic Romano-Catolic, București, 1996.21. Sescu, P., Introducere în Sfânta Scriptură, Ed. Sapientia, Iași, 2001.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

CATEHISM

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Catehism se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice, studiul acestei discipline școlare își propune să aprofundeze sinteza teologico-dogmatică a învățăturii creștine, conținută în mod sintetic și organic în Catehismul Bisericii Catolice. Studiat de-a lungul celor patru ani de liceu, Catehismul îi va deschide liceanului orizonturi noi de cunoaștere și aprofundare a Crezului creștin, a doctrinei sacramentale, a eticii creștine și a practicării rugăciunii. Dobândind competențe specifice în acest domeniu, elevul le va transpune în atitudini adecvate de comportament creștin, menite să-i profileze în mod corespunzător identitatea creștină.

Elaborarea programei școlare de Catehism a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de învățământ pentru clasele a XI-a și a XII-a pe componentele trunchi comun și curriculum diferențiat determină, la nivelul programei școlare, organizarea ofertei educaționale în competențe și conținuturi ale învățării, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor.

Programa școlară de Catehism este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul catehism, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la adevărurile de credință și normele morale revelate2. Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini cotidiene, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință3. Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității4. Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religiosVALORI ȘI ATITUDINI

● Manifestarea unui comportament adecvat credinței și moralei creștine, în situații concrete de viață

● Dobândirea unor atitudini conștiente, responsabile și ecumenice, în conformitate cu învățătura Bisericii

● Intensificarea vieții spirituale printr-un comportament autentic creștin și prin practicarea sacramentelor

● Cultivarea toleranței față de pluralismul etic, cultural și religios

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la adevărurile de credință și normele morale revelate

2.Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini cotidiene, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință

3.Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității

4.Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Legea morală– Legea morală naturală– Legea veche– Legea cea nouă sau legea evanghelică

● Cele zece porunci– Porunca întâi

() "Să-l adori pe Domnul Dumnezeul tău și să-i slujești"

() "Numai lui să i te închini"

() "Să nu ai alți dumnezei în afară de mine"

() "Să nu-ți faci chip cioplit"

–Porunca a doua

() Numele Domnului este sfânt

() Numele Domnului rostit în jurământ strâmb

() Numele creștin

–Porunca a treia

() Ziua sabatului

() Ziua Domnului

–Porunca a patra

() Familia în planul lui Dumnezeu

() Îndatoririle membrilor familiei

–Porunca a cincea

() Respectul pentru viața umană

() Respectul pentru demnitatea persoanelor

–Porunca a șasea

() "Bărbat și femeie i-a făcut ..."

() Chemarea la curăție

–Porunca a șaptea

() Destinația universală a bunurilor și proprietatea privată asupra lor

() Respectul față de persoane și bunurile lor

–Porunca a opta

() A trăi în adevăr

() "A da mărturie adevărului"

–Porunca a noua

() Purificarea inimii

() Lupta pentru puritate

–Porunca a zecea

() Dezordinea poftelor

() Dorul după Dumnezeu

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Definirea noțiunilor de bază cu privire la adevărurile de credință și normele morale revelate

2.Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini cotidiene, urmărind consecințele acestora pentru viața de credință

3.Aplicarea învățăturilor de credință în viața personală și a comunității

4.Utilizarea corectă a terminologiei specifice limbajului religios

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Demnitatea persoanei umane– Omul - chip al lui Dumnezeu– Căderea– Libertatea omului– Viața morală și mântuirea omului

● Persoana și familia– Căsătoria în planul lui Dumnezeu– Sexualitatea și castitatea conjugală– Dreptul la viață– Biserica familială

● Persoana și Biserica– Creștinul, mădular al Trupului Mistic al lui Cristos– Vocații speciale în Biserică– Vocația la preoție– Viața consacrată, identitate și misiune– Sfaturile evanghelice– Identitatea și misiunea laicilor în Biserică

● Persoana și societatea– Participarea la viața socială– Persoana și autoritatea– Viziunea creștină asupra muncii– Responsabilitatea morală în viața comunitară– Doctrina socială a Bisericii

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Catehism, pentru clasele a XI-a și a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Având ca scop aprofundarea de către tinerii liceeni a sintezei teologico-dogmatice a învățăturii creștine, așa cum este prezentată ea de către Magisteriul Bisericii, studiul Catehismului va deschide acestora orizonturi noi de cunoaștere și aprofundare a Crezului creștin și de practicare a rugăciunii. Activitățile proiectate la orele de Catehism vor avea în vedere formarea unui comportament cu adevărat creștin, dobândirea unor atitudini conștiente și responsabile, precum și cultivarea toleranței față de pluralismul cultural și religios din cadrul marii familii umane.

Prezentul curriculum este conceput într-o manieră lineară, având la bază adevărurile fundamentale cuprinse în crezul niceo-constantinopolitan. Construirea demersului didactic trebuie realizată din perspectiva competențelor specifice, cu respectarea structurii interne a dogmelor, a textelor biblice și patristice, precum și cu luarea în considerare a particularităților clasei și ale elevilor. În acest sens, conținuturile trebuie înțelese ca mijloace de realizare a finalităților disciplinei. Alături de studiul aprofundat al adevărurilor dogmatice, profesorul va oferi elevilor activități care să-i implice în propria învățare, pe baza recomandărilor bibliografice din Sfânta Scriptură și din literatura sfinților părinți, care să impună studiul aprofundat și comentarea unor texte, contribuind la dezvoltarea gândirii și a competențelor de comunicare pe marginea textelor studiate.

În activitatea la clasă, profesorul va utiliza manualele ca instrumente de lucru flexibile și adaptabile nevoilor concrete ale grupului de elevi cu care lucrează. Principala sursă de documentare pentru elevi va rămâne Catehismul Bisericii Catolice, utilizându-se ca materiale auxiliare, texte din Sfânta Scriptură și din scrierile sfinților părinți. Alegerea acestor texte se va face pe baza criteriilor de accesibilitate și de varietate.

Profesorul va lua ca reper nevoile reale ale elevilor, adaptându-și demersurile didactice în funcție de acestea. Finalitățile disciplinei se realizează mai eficient dacă sunt centrate, în procesul învățării, pe activitatea elevului. De aici decurge necesitatea de a pune accent pe activitățile didactice de tip formativ, care presupun implicare și interacțiune în rezolvarea unor sarcini de învățare concrete. De aceea, pe lângă metodele tradiționale, ca dialogul, expunerea, explicația etc., profesorul va folosi adesea dezbaterea pe teme fundamentale de dogmatică, argumentarea biblică și patristică, utilizarea calculatorului și a altor mijloace audio-vizuale pentru ilustrarea unor teme, pentru căutarea de informații sau pentru documentarea pe o temă dată.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. De aceea ea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă și va avea caracter formativ, urmărind atât cunoașterea de către elevi a principalelor adevăruri de credință cât și interpretarea unor fapte, și fenomene cotidiene în lumina învățăturii Bisericii. Având în vedere faptul că o eficiență sporită a învățării poate fi asigurată și prin diversificarea tipurilor de evaluare aplicate în procesul didactic, evaluarea va fi asigurată de profesor prin diferite forme (scrise, orale, practice), metode și tehnici (aplicate strategic inițial și final/sumativ și continuu, cu funcție formativă de reglare-autoreglare a activității pe tot parcursul lecției), în condiții de comunicare interactivă etc. De asemenea, pentru a-i motiva pe elevi, se vor utiliza metode și instrumente complementare de evaluare: observarea sistematică a comportamentului elevilor, portofoliul, autoevaluarea.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. * Catechismo della Chiesa Cattolica - Compendio, Ed. San Paolo, Roma, 2005.2. * Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, București, 1993.3. *** Credința catolică - cateheză pentru adulți, Ed. ARCB, București, 1991.4. Pal V., Etica creștină, Ed. Liceului Catolic, București, 1999.5. Ratzinger J., Zur Gemeinschaft gerufen, Ed. Paoline, 1991 (Traducerea în lb. română de Pr. Petru Ioan Puiu și Pr. Ioan Mitrofan, Biserica - Chemare și misiune, Ed. Aridia, Blaj, 2005).

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

TURISM ȘI PATRIMONIU CULTURAL

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Turism și patrimoniu cultural se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină școlară își propune ca scop cunoașterea și descoperirea patrimoniului cultural și religios de la începuturile creștinismului până în prezent, cu accent pe descoperirea și păstrarea patrimoniului național. Disciplina Turism și patrimoniu cultural studiază valoarea patrimoniului turistic și cultural, conservarea, protejarea și revitalizarea valorilor de patrimoniu din România. Această disciplină de studiu a fost proiectată ca un domeniu complementar celor umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice și moderne, limba și literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc.), deoarece relațiile dintre turism și patrimoniu cultural, pe de o parte, și istoria și civilizația umană, pe de altă parte, sunt multiple.

Elaborarea programei școlare de Turism și patrimoniu cultural a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-și desfășoare activitatea eficient, într-o diversitate de situații concrete.

Programa școlară de Turism și patrimoniu cultural este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul patrimoniului cultural, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Utilizarea corectă a terminologiei și a limbajelor specifice, pentru explicarea diferitelor aspecte din domeniile turism și patrimoniu cultural2. Identificarea modalităților de promovare și valorificare a patrimoniului natural și cultural în contextul turismului religios3. Utilizarea noilor tehnologii ca surse de învățare, documentare și diseminare a informațiilor referitoare la patrimoniul cultural4. Argumentarea importanței obiectivelor religioase ca parte integrantă a patrimoniului cultural național și universalVALORI ȘI ATITUDINI

● Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură, civilizație

● Respectul față de identitatea culturală proprie

● Valorizarea pozitivă a diferențelor culturale

● Atitudine pozitivă față de persoane și grupuri care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite

● Respectul pentru diversitatea naturală și umană

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentă în planul de învățământ ca disciplină școlară pentru clasele a XI-a și a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Turism și patrimoniu cultural își propune ca scop cunoașterea și descoperirea patrimoniului cultural și religios de la începuturile creștinismului până în prezent, cu accent pe descoperirea și păstrarea patrimoniului național.

Activitățile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înțelegerea și interpretarea diferitelor izvoare și evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor aspecte specifice domeniului patrimoniu cultural. Elevului îi revine sarcina de a învăța prin cooperare, de a căuta informație relevantă, de a face corelații între cunoștințele de la această disciplină de studiu și celelalte materii.

În parcurgerea temelor prevăzute de programa școlară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale (expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul etc.) cu metodele moderne, care să îl pună pe elev în situația de participant direct la propria învățare. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet) devine esențială, în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Turism și patrimoniu cultural etc.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

SPIRITUALITATE

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Spiritualitate se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a. În afara acestei ore prevăzute în lista disciplinelor de specialitate, pentru disciplina Spiritualitate se pot aloca 1-2 ore/săptămână, pentru fiecare clasă, sub formă de consultații și îndrumări spirituale.

Alături de celelalte discipline teologice, studiul Spiritualității în liceele cu profil teologic își propune să abordeze realitățile vieții de credință, dintr-o perspectivă etico-practică. Studiul spiritualității creștine îi ajută pe elevi să aprecieze cu conștiința dreaptă valorile morale, să le îmbrățișeze prin adeziune personală și să contribuie la transformarea creștină a lumii, spre binele întregii societăți (Conf. Conciliul Ecumenic Vatican II, Gravissimum Educationis, 2). Pe parcursul anilor de liceu sunt tratate teme vizând familiarizarea cu limbajul specific teologiei spirituale, cunoașterea conceptelor care stau la baza acesteia și aprofundarea diferitelor aspecte ale vieții spirituale.

Elaborarea programei școlare de Spiritualitate a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Structurarea noilor planuri cadru de învățământ pentru clasele a XI-a și a XII-a pe componentele trunchi comun și curriculum diferențiat determină, la nivelul programei școlare, organizarea ofertei educaționale în competențe și conținuturi ale învățării, prezentate distinct pentru fiecare dintre aceste componente. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor.

Programa școlară de Spiritualitate este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei c discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul teologiei spirituale, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare2. Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini specifice vieții spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale3. Integrarea valorilor din domeniul spiritualității, în diferite contexte din viața personală și a comunității4. Corelarea cunoștințelor din domeniul spiritualității cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Cultivarea respectului față de valorile sacre

● Asumarea conștientă a îndatoririlor religioase, a responsabilităților creștine la nivel personal și comunitar

● Conștientizarea rolului învățăturii creștine în formarea personalității umane și în relațiile interumane

● Dezvoltarea interesului pentru aprofundarea cunoștințelor religioase în vederea creșterii spirituale

● Cultivarea atitudinii ecumenice în raport cu alte confesiuni

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare

2.Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini specifice vieții spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale

3.Integrarea valorilor din domeniul spiritualității, în diferite contexte din viața personală și a comunității

4.Corelarea cunoștințelor din domeniul spiritualității cu cele dobândite la alte discipline de învățământ

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Omul - chipul lui Dumnezeu– Sufletul– Rațiunea - liberul arbitru– Persoana

● Viața spirituală– Fericirea creștină și mântuirea sufletului– Viața veșnică– Îndumnezeirea omului

● Libertatea omului– Libertate și responsabilitate– Libertate și iubire

● Harul divin– Conceptul de har divin– Progresul în har și treptele vieții spirituale

● Virtuțile– Definiție și clasificare

● Virtuțile teologale– Credința– Speranța– Iubirea

● Virtuțile cardinale– Înțelepciunea– Dreptatea– Cumpătarea– Tăria

● Alte virtuți

● Cele șapte vicii– Catalogul evagrian al gândurilor rele

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A1. Utilizarea adecvată a conceptelor specifice teologiei spirituale în diferite contexte de comunicare

2.Interpretarea unor fapte, fenomene și atitudini specifice vieții spirituale, în conformitate cu principiile teologiei spirituale

3.Integrarea valorilor din domeniul spiritualității, în diferite contexte din viața personală și a comunității

4.Corelarea cunoștințelor din domeniul spiritualității cu cele dobândite la alte discipline de învățământ

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Cultul divin– Cultul în Vechiul Testament– Cultul în Noul Testament

● Rugăciunea în viața creștină– Rugăciunea în Sfânta Scriptură

() Rugăciunea în Vechiul Testament

() Rugăciunea în Noul Testament

–Rugăciunea în timpul Bisericii

() Binecuvântarea și adorația

() Rugăciunea de cerere

() Rugăciunea de mijlocire

() Rugăciunea de mulțumire

() Rugăciunea de laudă

–Tradiția rugăciunii

() La izvoarele rugăciunii

() Calea rugăciunii

() Călăuze pentru rugăciune

–Expresiile rugăciunii

() Rugăciunea vocală

() Meditația

() Rugăciunea mentală

–Lupta rugăciunii

() Obiecțiile față de rugăciune

() Vegherea inimii

() Încredere filială

● Rugăciunea Domnului: Tatăl nostru– Dumnezeu Tatăl– Cele șapte cereri

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară de Spiritualitate pentru clasele a XI-a și a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios vizează pregătirea viitorilor slujitori ai Bisericii pentru misiunea lor pastoral-misionară și liturgică. Programa a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Conținuturile sunt prezentate în mod sistematic, urmărind succesiunea logică a temelor de Spiritualitate. Astfel, temele propuse pentru clasa a XI-a au vizat familiarizarea elevilor cu noțiunile de har, virtute, viciu, urmând ca la nivelul clasei a XII-a să se aprofundeze aspectele referitoare la cult divin și rugăciune.

Temele au fost selectate din perspectiva următoarelor principii:

–accentuarea caracterului practic, prin centrarea pe aspecte referitoare la aplicarea valorilor religioase în diferite contexte (viața personală, viața comunității, context liturgic);

–cultivarea interesului față de cunoașterea de sine, pentru a descoperi planul lui Dumnezeu în viața proprie;

–corelarea cunoștințelor din domeniul Spiritualității cu progresul în viața spirituală.

În organizarea și desfășurarea demersului didactic sugerăm utilizarea de strategii diverse, care să combine metodele clasice, expozitive de predare - prelegerea, expunerea sistematică, argumentarea, explicația - cu cele de tip euristic, utile în analizarea și interpretarea textelor biblice sau patristice.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă, profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei, precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, precum: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, a comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Spiritualitate.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. * Sfânta Scriptură, Ed. lnstitutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982.2. * Catehismul Bisericii Catolice, Ed. ARCB, București, 1993.3. *** Il nuovo dizionario enciclopedico di spiritualita, Ed. Citta Nuova, 2000.4. Carulli, M.C., lezzi, V., Amati per amare, Ed. lnsieme, Terlizzi, 2003.5. Littauer, F., Sviluppa la tua personalita, Ed. Gribaudi, Milano, 2000.6. Pesche, K.H., Etica Cristiana. Fondazioni della Teologia Morale (traducere în lb. română de Mitrofan, I., Etica creștină. Fundamente ale teologiei morale, vol. I, Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2003).

7.Spidlick, T., Izvoarele Luminii, Ed. Ars Longa, Iași, 1994.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

ISTORIA RELIGIILOR

Clasa a XI-a Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Istoria religiilor se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată 1 oră/săptămână pentru clasa a XI-a.

Studiul Istoriei religiilor are ca scop prezentarea religiei în universalitatea și diversitatea sa, precum și prezentarea evoluției în timp a fenomenului religios într-un anumit ambient cultural. Cercetarea fenomenului religios în evoluția sa istorică, studierea comparată a religiilor conduce nu doar la îmbogățirea cunoștințelor elevilor, ci asigură înțelegerea nuanțată a religiei proprii, a specificului și identității sale, și, prin acestea, susține o credință mai profundă, un atașament mai mare față de valorile moral-creștine.

Modul în care este concepută programa școlară pentru disciplina Istoria religiilor răspunde mai întâi de toate necesității familiarizării elevilor cu noțiunile de bază referitoare la istoria religiilor și la marile grupări religioase din trecut și din prezent, în perspectiva dialogului interconfesional. Totodată, studiul istoriei religiilor presupune conexiunea cu celelalte discipline teologice, precum și cu celelalte discipline din aria curriculară "Om și societate", cu rol de armonizare a cunoștințelor referitoare la concepția despre lume, furnizate de religie, pe de o parte, și de științele pozitive, pe de altă parte.

Programa școlară de Istoria religiilor este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și sunt derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul istoriei religiilor, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Identificarea elementelor specifice diferitelor religii și spații culturale ale lumii2. Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evoluția unei religii3. Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiecărei religii4. Corelarea cunoștințelor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Asumarea propriei identități religioase, în raport cu cei de alte religii

● Dezvoltarea și consolidarea atitudinii de respect, conciliere și dialog cu semenii de alte credințe și convingeri

● Cultivarea respectului față de valorile existente în celelalte religii

● Stimularea gândirii reflexive și critice, prin lecturarea și comentarea unor texte de referință pentru istoria religiilor

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A IX-A1. Identificarea elementelor specifice diferitelor religii și spații culturale ale lumii

2.Explicarea unor fapte, fenomene, procese specifice în evoluția unei religii

3.Analizarea fundamentelor care stau la baza comportamentului etico-moral în cadrul fiecărei religii

4.Corelarea cunoștințelor de istorie a religiilor cu cele dobândite la alte discipline de învățământ

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Situația religiilor în lume

● Iudaismul

● Creștinismul

● Religia Egiptului antic

● Religia asiro-babiloniană

● Religia grecilor antici

● Religia romanilor

● Religia etruscilor

● Religia geto-dacilor

● Religiile Indiei– Vedismul– Brahmanismul– Hinduismul– Jainismul– Budismul

● Islamul

● Religiile din China

● Religiile Americii precolumbiene

● Religia Iranului antic

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Istoria religiilor, pentru clasa a XI-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut.

Modul în care este concepută programa școlară pentru disciplina Istoria religiilor răspunde atât necesității familiarizării elevilor cu noțiunile de bază specifice disciplinei, precum și necesității clarificării sau aprofundării unor cunoștințe dobândite la alte discipline teologice (istoria literaturii creștine, catehism, spiritualitate, studiu biblic) sau umaniste (istoria, geografia, filozofia etc.).

Rolul profesorului în furnizarea informațiilor corecte, în explicarea diferitelor fenomene religioase este determinant. Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei trebuie să asigure înțelegerea fenomenului religios. Un demers didactic realizat din perspective multiple îi va ajuta pe elevi să înțeleagă diferite fapte, procese și evenimente din istoria religiilor în complexitatea și interdependențele lor.

Activitățile de predare-învățare propuse trebuie să asigure dezvoltarea interesului față de o istoria religiilor, cultivarea spiritului de înțelegere și de respect față de alte religii, de iubire, iertare și solidaritate umană.

În parcurgerea temelor prevăzute de programele școlare se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale ca: expunerea, prelegerea, explicația, exercițiul, cu metodele moderne: studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, studiul individual etc. Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire etc. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet etc.) devine esențială în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, comportamentului și a atitudinii elevilor la ore.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Eliade, M., Tratat de istoria religiilor, Ed. Humanitas, București, 1995.2. Stan, Al., Rus, R., Istoria Religiilor. Manual pentru seminariile teologice, Ed. lnstitutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1991.3. Suciu, Al., Filozofia și istoria religiilor, Ed. Didactică și Pedagogică R.A., București, 2003.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

ISTORIA BISERICII

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Istoria Bisericii se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a.

Alături de studiul celorlalte discipline teologice, această disciplină școlară își propune ca scop cunoașterea și înțelegerea evoluției Bisericii de la începuturile creștinismului până în prezent, cu accent pe înțelegerea contribuției Bisericii greco-catolice la dezvoltarea culturii și limbii poporului român. Căutând să prezinte faptele istorice din perspectiva cauzelor, evoluției și legăturilor dintre acestea, disciplina Istoria Bisericii prezintă constituirea și organizarea comunităților creștine, doctrina cultului, acțiunea și influența creștinismului timp de două milenii, explicând, prin influența factorilor interni și externi, schimbările din viața ecleziastică de la începuturi până astăzi. Astfel privită, această disciplină de studiu este una de bază, de cultură teologică largă, indispensabilă pentru studiul celorlalte discipline teologice, cu care se înrudește și pe care le completează, precum și pentru studiul altor discipline umaniste (istoria, geografia, limbile străine clasice și moderne, limba și literatura română, literatură universală, psihologie, filosofie etc), deoarece relațiile dintre istoria Bisericii și istoria și civilizația umană sunt multiple.

Elaborarea programei școlare de Istoria Bisericii a avut în vedere exigențele impuse de reforma curriculară din învățământul românesc. Stabilirea competențelor și selectarea conținuturilor au fost realizate respectând principiile relevanței, accesibilității și transmiterii sistematizate a cunoștințelor. Repartizarea temelor pe cei doi ani de studiu a urmărit atât logica metodico-didactică a organizării unui curriculum bine articulat, precum și logica internă a domeniului de studiu. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-și desfășoare activitatea eficient, într-o diversitate de situații concrete.

Programa școlară de Istoria Bisericii este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul istoriei Bisericii, cu accent pe valorificarea din perspectiva turismului religios.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Interpretarea corectă și în context istoric a evenimentelor din viața Bisericii2. Descrierea modului în care Dumnezeu acționează în istorie prin Biserică3. Analizarea evenimentelor din istoria Bisericii și a rolului acestora în formularea și înțelegerea doctrinei creștine4. Corelarea cunoștințelor religioase despre Istoria Bisericii cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Conștientizarea importanței cunoașterii istoriei Bisericii pentru viața personală și a comunității

● Asumarea propriei identități religioase

● Responsabilizarea în exercitarea drepturilor și obligațiilor ce decurg din apartenența la Biserică

● Interesul pentru aprofundarea cunoștințelor religioase

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentă în planul de învățământ ca disciplină școlară pentru clasele a XI-a și a XII-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic, disciplina Istoria Bisericii abordează constituirea și organizarea comunităților creștine, doctrina cultului, acțiunea și influența creștinismului timp de două milenii, explicând, prin influența factorilor interni și externi, schimbările din viața ecleziastică de la începuturi până astăzi. Studiul acestei discipline școlare are ca scop atât familiarizarea elevilor cu noțiunile de bază referitoare la istoria creștinismului, precum clarificarea sau aprofundarea unor cunoștințe dobândite la alte discipline umaniste ca: istoria, geografia, istoria literaturii creștine, catehism, spiritualitate, studiu biblic, filozofie etc.

Activitățile propuse trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de sprijin în înțelegerea și interpretarea diferitelor izvoare și evenimente ecleziastice, în explicarea diferitelor fenomene și procese din evoluția Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a învăța prin cooperare, de a valorifica experiența sa de învățare în contexte formale și non-formale, precum și de a realiza transferul învățării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală etc.

Studiul Istoriei Bisericii contribuie la înlăturarea stereotipurilor și a automatismelor de gândire, la dezvoltarea interesului față de istoria ecleziastică, la cultivarea atitudinii de respect față de Biserică și față de Magisteriu, precum și la dezvoltarea spiritului de iubire, iertare și solidaritate umană.

În parcurgerea temelor prevăzute de programa școlară, se va apela la îmbinarea metodelor didactice tradiționale cu metodele moderne. Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint de către profesor sau elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet) devine esențială, în condițiile multiplicării surselor de informare și de comunicare.

Utilizarea surselor istorice în predarea disciplinei Istoria Bisericii trebuie să se afle permanent în atenția profesorului. Formarea competențelor legate de analiza surselor istorice este un obiectiv de predare important deoarece valoarea surselor pentru interpretarea istoriei biblice este foarte diferită, iar instrumentele de analiză ale diferitelor surse sunt foarte diverse. Din această perspectivă, strategiile didactice focalizate pe utilizarea surselor istorice trebuie să ia în considerare elemente precum categoria formală de sursă, categoria cronologică, categoria tipologică și hermeneutică. Conceptul cheie care trebuie să stea în atenția profesorului este cel de multiperspectivitate, însemnând un mod de a gândi, de a selecta, de a examina și de a utiliza dovezi provenind din diferite surse pentru a interpreta corect textul biblic.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității, comportamentului și a atitudinii elevilor la orele de Istoria Bisericii etc.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Comby, J., Pour lire L'HISTOIRE DE L'EGLISE, Tome I - des origines au XV siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba română de Mihaela Voicu, Să citim ISTORIA BISERICII; Vol. 1 - De la origini până în secolul al XV-lea, Ed. ARCB, București, 1999).

2.Comby, J., Pour lire L'HISTOIRE DE L'EGLISE, Tome II - du XV au XX siecle, Les Editions du Cerf, Paris, 1986 (Traducerea în limba română de Mariana Petrișor, Să citim ISTORIA BISERICII; Vol. 2 - Din secolul al XV-lea până în secolul XX, Ed. ARCB, București, 2000).

3.Dumea, E., Teme de istoria Bisericii, Ed. Sapientia, Iași, 2002.4. Franzen, A., Baumer, R., Papstdeschichte. Das Petrusamt in seiner Idee und in seiner geschichtlichen Verwirklichung in der Kirche, Editura Herder, Freiburg im Breisgau, 1974 (Traducerea în limba română de Romulus Pop, Istoria papilor. Misiunea lui Petru în ideea și realizarea ei istorică în Biserică, Ed. ARCB, București, 1996).

5.Hertling, L.S.J., Geschichte der Katolischen Kirche, Morus Verlag, Berlin, 1967 (Traducerea în limba română de Emil Dumea, Istoria Bisericii, Ed. Ars Longa, Iași, 1998).

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

ISTORIA ARTEI SACRE

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOS

București, 2015NOTA DE PREZENTARE

Disciplina Istoria artei sacre se studiază în cadrul curriculumului diferențiat pentru filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocată câte 1 oră/săptămână la clasele a XI-a și a XII-a.

Domeniul istoriei artei sacre are ca scop familiarizarea elevilor cu evoluția stilurilor de artă dea lungul succesiunii civilizațiilor, raportată la viața și arta religioasă creștină. Modul de abordare a conținuturilor și a competențelor prevăzute presupune stabilirea de relații cu alte discipline ale curriculumului pentru această specializare, în special cu disciplinele teologice.

Programa de față urmărește însușirea de către elevi a unui vocabular de termeni specifici care să asigure înțelegerea domeniului istoriei artelor și să susțină punerea în valoare a artei creștine și a importanței acesteia în societatea contemporană. În același timp, studierea disciplinei Istoria artei creștine contribuie la formarea culturii artistice a elevului.

Programa își propune, pentru clasa a XI-a, prezentarea evoluției cronologice a creației artistice plastice, iar pentru clasa a XII-a, studierea iconografiei bizantine și a operelor valoroase de artă de inspirație creștină prezente în diferite orașe reprezentative ale lumii.

Programa școlară de Istoria artei creștine este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul istoriei arte, cu accent pe valorificarea din perspectiva sacrului.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanității, din perspectiva evoluțiilor stilurilor și a artei de inspirație creștină2. Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creștin3. Abordarea artei ca diaconie, ca accedere spre frumusețea divină (în percepere și redare) prin frumusețe spiritualăVALORI ȘI ATITUDINI

● Atitudinea pozitivă față de artă, cultură, societate

● Respect față de identitatea culturală proprie

● Valorizarea pozitivă a diferențelor culturale

● Respectul pentru diversitatea artistică

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanității din perspectiva evoluțiilor stilurilor și a artei de inspirație creștină

2.Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creștin

3.Abordarea artei ca diacon ie, ca accedere spre frumusețea divină (în percepere și redare) prin frumusețe spirituală

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Arta popoarelor antice– Arta mesopotamiană– Arta egipteană– Arta greacă– Arta romană

● Arta medievală– Arhitectura bizantină, romanică și gotică– Sculptura romanică și gotică– Pictura medievală; stilul bizantin

● Arta renascentistă– Renașterea italiană - arhitectura și sculptura (Trecento, Quattrocento, Cinquecento)– Renașterea italiană - pictura în prerenaștere. Tradiție și inovație în Quattrocento. Elementele inovatoare în operele artiștilor Masaccio, Pablo Uccello, Boticelli, Piero della Francesca, Andreea Mantegna– Renașterea italiană - pictura în Cinquecento. Leonardo da Vinci, Michelangelo Buonarroti, Raffaelo Sanzio, Giorgione, Tizian– Renașterea în restul Europei - Țările de Jos, Germania

● Arta europeană în secolul al XVII-lea– Barocul în Italia - specificul stilului (reprezentanți și opere semnificative)– Școala flamandă - elemente caracteristice, reprezentanți– Școala spaniolă - elemente caracteristice, reprezentanți– Școala olandeză - elemente caracteristice, reprezentanți

● Arta europeană în secolul al XIII-lea– Realismul în arta secolului al XIX-lea - elemente caracteristice, reprezentanți– Impresionismul - elemente caracteristice, reprezentanți– Curente și mișcări artistice ale secolului al XX-lea - caracteristici generale

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A1. Analizarea principalelor moduri de manifestare artistică a umanității din perspectiva evoluțiilor stilurilor și a artei de inspirație creștină

2.Interpretarea istoriei artei din punct de vedere teologic creștin

3.Abordarea artei ca diacon ie, ca accedere spre frumusețea divină (în percepere și redare) prin frumusețe spirituală

LISTA UNITĂȚILOR DE CONȚINUT

● Simboluri și reprezentări creștine în Catacombe

● Lăcașuri de cult creștine în primele secole

● Arta icoanei, teologie a frumuseții– Frumusețea în viziunea biblică. Cuvântul și imaginea– Despre sacru - spațiu sacru, timp sacru– Icoana Sfintei Treimi de Andrei Rubblin– Icoana Maicii Domnului de la Vladimir– Icoana Nașterii lui Cristos– Icoana Învierii lui Cristos– Frescele bisericilor românești din nordul Moldovei

● Mozaicul bizantin– San Vitale Ravena– Biserica Sfânta Sofia

● Arta romanică și gotică– Catedrala Notre-Dame, Paris– Catedrala Chartres

● Opere de artă de inspirație creștină din patrimoniul universal. în orașele și marile muzee ale lumii– Assisi, Padova, Florența - Giotto, Fra Angelico– Veneția - San Marco– Florența - Galeria Uffizi– Paris - Sainte-Chapelle, Catedrala Notre-Dame, Chartres, Muzeul Luvru, Muzeul de artă modernă– Roma - San Paulo fuori le Mura, Catedrala Sfântul Petru– Muzeele Vaticanului– Londra - Național Gallery– New York - Metropolitan Museum– Leningrad - Ermitaj– Madrid - Prado

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentă în planul de învățământ ca disciplină școlară pentru clasele a XI-a și a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, disciplina Istoria artei sacre vizează pregătirea de specialitate a viitorului ghid în domeniul turismului religios, prin accentul pus pe cunoașterea domeniului artei, pe valorificarea aspectelor specifice artei sacre, pe înțelegerea specificului artei în diferite epoci istorice, pe dezvoltarea de atitudini pozitive față de patrimoniul cultural național și universal.

Pentru aplicarea acestei programe și pentru dezvoltarea învățării în clasă se recomandă realizarea unor activități diversificate, precum:

–expunerea de informații sintetice, generale și specifice, referitoare la încadrarea în timp și spațiu a diferitelor domenii de creație;

–demonstrația și analiza comparativă, prin imagini, a modului de realizare a spațiului plastic în opera de arta;

–dialogul în procesul învățării și al verificării cunoștințelor specifice istoriei artelor;

–documentarea proprie în muzee de artă și în biblioteci, ca exercițiu de informare directă;

–elaborarea și susținerea de referate pe diferite teme de artă sacră;

–structurarea logică a informațiilor în raport cu evoluția cronologică a creațiilor artistice;

–identificarea și diferențierea caracteristicilor generale și particulare ale operei de artă, într-un context dat;

–utilizarea unui limbaj specific, în comentarea operei de artă;

–exprimarea unor judecăți de valoare proprii față de artă.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, cu relevanță pentru domeniul artei sacre: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

CONTABILITATE

Clasa a XI-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOSNOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară pentru disciplina Contabilitate reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferențiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XI-a.

Studierea acestei discipline se realizează cu scopul familiarizării elevilor cu elementele de bază ale proceselor financiar-contabile ale unei agenții de turism. Competențele vizate și conținuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăța despre sistemul financiar-contabil, sistemul fiscal național și sistemul de gestiune, de a explora rolurile lor ca cetățeni cuprinși într-un sistem fiscal, de a se informa cu privire la gestiunea unei entități economice, de a-și dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale și în numele unei entități economice.

Programa școlară pentru disciplina Contabilitate este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal.

Programa școlară de Contabilitate este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare, sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul contabilitate în relație cu domeniul turismului religios și sunt derivate din competențele generale.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare și documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât și elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conținuturi abordate de această disciplină școlară.

COMPETENȚE GENERALE1. Definirea elementelor caracteristice ale activității contabilității2. Utilizarea informațiilor contabile și financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entității economice3. Evaluarea performanței entității economice pe baza informațiilor contabile4. Aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă, cu adaptare la specificul contabilității în domeniul turisticVALORI ȘI ATITUDINI

● Respectarea legislației financiar-contabile

● Responsabilitatea pentru soluțiile economice propuse

● Comportament economic activ și responsabil

● Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură și civilizație

● Valorizarea pozitivă a diferențelor culturale, sociale, economice

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Definirea elementelor caracteristice ale activității contabilității

2.Utilizarea informațiilor contabile și financiare pentru luarea deciziilor în cadrul entității economice

3.Evaluarea performanței entității economice pe baza informațiilor contabile

4.Aplicarea tehnicilor și procedurilor de înregistrare operativă și contabilă, cu adaptare la specificul contabilității în domeniul turistic

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Contabilitate clasa a XI-a, profilul teologic, specializarea ghid turism religios, cultul greco-catolic are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor financiar-contabile ale unei agenții de turism.

Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înțeleagă sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență. De asemenea, competențele vizate susțin dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii financiare și permit elevilor să exploreze oportunități în alegerea unei cariere.

Prin conținuturile menționate, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Activitățile propuse pentru construirea demersurilor de învățare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informațiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informație. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a căuta informații relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta și analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învățare și transferul cunoștințelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală.

Conținuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al contabilității până la analizarea contextualizată a elementelor de contabilitate în domeniul turismului.

Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susține: proiectul, portofoliul referitor la diferite activități turistice, autoevaluarea.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Cristea, A., Tehnologia activităților de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir".

2.Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului și a calității vieții, Editura LVS Crepuscul, Ploiești.

3.Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om - sănătate - protecția consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploiești.

4.Merce, E. și colectiv, Marketing, Turism și alimentație public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, București.

5.Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, București.

6.Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, București.

7.Patriche, D. și colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global Medialmage, Deva.

8.Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, București.

9.Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa a XI-a, Editura Oscar Print, București.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

TEHNOLOGIA ACTIVITĂȚII DE TURISM

Clasa a XI-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOSNOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară pentru Tehnologia activității de turism reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferențiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XI-a.

Studierea acestei discipline se realizează din perspectiva familiarizării cu elementele de bază ale proceselor economice și financiare ale unei agenții de turism. Competențele vizate și conținuturile abordate oferă elevilor de liceu posibilitatea de a învăța despre sistemul liberei inițiative și de a explora rolurile lor ca cetățeni, producători sau consumatori. Abordarea acestui domeniu îi ajută pe elevi să înțeleagă sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență, le dezvoltă aptitudinile necesare pentru luarea de decizii, le permite acestora să exploreze oportunități în alegerea unei cariere.

Programa școlară pentru disciplina Tehnologia activității de turism este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului de ciclul liceal.

Programa școlară de Tehnologia activității de turism este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și sunt derivate din competențele generale. Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul activității de turism. Proiectarea curriculară pune accent pe abordarea interdisciplinară pe unități tematice, semi-autonome.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare și documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât și elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conținuturi abordate de această disciplină școlară.

COMPETENȚE GENERALE1. Identificarea modalităților de promovare a importanței culturale, sociale și economice a turismului2. Caracterizarea activității agențiilor de turism în cadrul turismului intern și internațional3. Elaborarea de produse turistice de interes național, regional și local4. Organizarea și derularea de activități turistice5. Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismuluiVALORI ȘI ATITUDINI

● Comportament economic activ și responsabil

● Raționalitatea utilizării resurselor

● Respectul pentru diversitatea naturală și umană

● Respectul față de identitatea culturală proprie

● Apreciere față de persoane și grupuri care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Identificarea modalităților de promovare a importanței culturale, sociale și economice a turismului

2.Caracterizarea activității agențiilor de turism în cadrul turismului intern și internațional

3.Elaborarea de produse turistice de interes național, regional și local

4.Organizarea și derularea de activități turistice

5.Argumentarea nevoii de produse de asigurare în domeniul turismului

SUGESTII METODOLOGICE

Disciplina Tehnologia activității de turism are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice și financiare ale unei agenții de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înțeleagă sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență și susține dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunități în alegerea unei cariere.

Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios.

Activitățile propuse pentru construirea demersurilor de învățare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informațiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informație. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a căuta informații relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta și analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învățare și transferul cunoștințelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală.

Conținuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activității de turism, până la analizarea de aspecte specifice precum: agenția de turism, produsul turistic, tehnica derulării acțiunilor turistice. Nu în ultimul rând, analizarea activității de turism este contextualizată la problematica globală referitoare la protecția și ameliorarea mediului și este corelată cu noțiuni de prim-ajutor - ca aspecte conexe, dar absolut necesare în activitățile de turism.

Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susține: proiectul, portofoliul referitor la diferite activități turistice, autoevaluarea.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Cristea, A., Tehnologia activităților de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir", București.

2.Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului și a calității vieții, Editura LVS Crepuscul, Ploiești.

3.Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om - sănătate - protecția consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploiești.

4.Merce, E. și colectiv, Marketing, Turism și alimentație public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, București.

5.Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press, București.

6.Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press, București.

7.Patriche, D. și colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global MediaImage, Deva.

8.Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, București.

9.Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, București.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

ECONOMIA TURISMULUI

Clasa a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOSNOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară Economia turismului reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferențiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a.

Locul acestei discipline în liceu este justificat de nevoia de a studia problematica economiei de piață, astfel încât tinerii: să dobândească competențele necesare unei orientări eficiente în mediul economic, valorificându-și resursele personale în acord cu exigențele proprii și cu cele ale comunității în care trăiesc; să își dezvolte motivația și disponibilitatea de a reacționa pozitiv la o realitate în continuă schimbare.

În vederea realizării acestor finalități, prezentul curriculum integrează următoarele dimensiuni:

–dimensiunea explicativ-informativă, vizând însușirea cunoștințelor despre activitatea economică, despre comportamentul rațional al consumatorului și al producătorului, precum și despre mecanismele de funcționare ale economiei de piață;

–dimensiunea normativă, referitoare la orientarea comportamentului și a deciziilor individului, ca agent economic, în raport cu normele, principiile și legile activității economice;

–dimensiunea interogativ-reflexivă și valorizatoare, care are în vedere dezvoltarea competențelor specifice gândirii critice;

–dimensiunea practică, urmărind formarea de atitudini și exersarea de comportamente economice raționale.

Elementele de noutate ale prezentei programe școlare sunt legate de următoarele aspecte:

–orientarea către latura pragmatică a aplicării curriculumului: corelarea dintre unitățile de conținut și competențele specifice permite profesorului să realizeze conexiunea explicită între ceea ce se învață și scopul pentru care se învață; corelația propusă are în vedere posibilitatea ca o anumită competență specifică să poată fi atinsă prin diferite unități de conținut, neexistând o corespondență biunivocă între acestea;

–recomandarea unor valori și atitudini care să completeze dimensiunea cognitivă a învățării cu cea afectiv-atitudinală și morală, din perspectiva finalităților educației, dar și a disciplinei Economia turismului;

–includerea unor sugestii metodologice care să orienteze spre modalități didactice concrete de utilizare a curriculumului în proiectarea și realizarea activităților de predare-învățare-evaluare.

Programa școlară de Economia turismului este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și sunt derivate din competențele generale.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Utilizarea conceptelor specifice științelor sociale pentru organizarea demersurilor de cunoaștere și explicare a unor fapte, evenimente, procese din viața reală2. Aplicarea cunoștințelor specifice științelor sociale în rezolvarea unor situații-problemă, precum și în analizarea posibilităților personale de dezvoltare3. Cooperarea cu ceilalți în rezolvarea unor probleme teoretice și practice, în cadrul diferitelor grupuri4. Manifestarea unui comportament social activ și responsabil, adecvat unei lumi în schimbare5. Participarea la luarea deciziilor și la rezolvarea problemelor comunitățiiVALORI ȘI ATITUDINI

● Libertate economică

● Eficiență economică

● Raționalitatea utilizării resurselor

● Comportament economic activ și responsabil

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A

SUGESTII METODOLOGICE

Prezentul curriculum este un instrument de lucru care se adresează profesorilor care predau disciplina Economie turismului. Acesta a fost conceput în așa fel încât să permită profesorului:

–să orienteze elevii în utilizarea unor concepte și practici care țin de cultivarea raționalității economice;

–să-și orienteze propria activitate pentru formarea la elevi a competențelor specifice domeniului economic;

–să-și manifeste creativitatea didactică și să le faciliteze adecvarea demersurilor didactice la particularitățile elevilor cu care lucrează.

Sugestiile metodologice au în vedere deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe. Unitățile de conținut sunt prezentate într-o ordine specifică domeniului, care nu devine obligatorie în abordarea acestora la clasă.

Pentru accentuarea caracterului practic-aplicativ al disciplinei Economia turismului, se va face apel la: valorificarea experienței de viață a elevilor; utilizarea unor exemple din economia românească, accentuând aspecte specifice ghidului în turism religios; analizarea unor procese referitoare la integrarea României în spațiul economic al Uniunii Europene.

Considerarea elevului ca subiect al activității instructiv-educative și orientarea acestuia spre formarea competențelor specifice presupun respectarea unor exigențe ale învățării sistematice și de durată, prin:

–utilizarea unor metode active (de exemplu: învățarea prin descoperire, învățarea problematizată, învățarea prin cooperare, studiul de caz, simularea, jocul de roluri, analiza de text, realizarea de portofolii), care pot contribui la crearea cadrului educațional ce încurajează interacțiunea socială pozitivă, motivația intrinsecă și angajarea elevului în procesul de învățare;

–utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor în exerciții de simulare a acțiunii în mediul economic pentru apropierea procesului de predare-învățare de realitatea economică.

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învățare. Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele și instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme și instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activității și a comportamentului elevilor.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Alexandru, D., Neguț, S., Istrate, I., Geografia turismului, București, Editura Academiei, 1997.2. Angelescu, C., Jula, D. Timpul liber - condiționări și implicații economice, București, Editura Economică, 1997.3. Bran, F., Simon, T., Nistoreanu, P., Ecoturism, București, Editura Economică, 2000.4. Bremond, J., Geledan, A., Dicționar economic și social, București, Editura Expert, 1995.5. Brown, R. L., Eco-economie, Ed. Tehnică, București, 2001.6. Emilian, R. (coord.), Inițiere în managementul serviciilor, București, Editura Expert, 2001.7. Florescu, C. (coord.), Marketing, București, Marketer - Grup Academic de marketing și management, 1992.8. Isachen, A. J., Hamilton, B. C., Gylfason, Th., Să înțelegem economia de piață, București, Editura Oscar Print, 1992.9. Istrate, I., Bran, F., Roșu, A. G., Economia turismului și mediului înconjurător, București, Editura Economică, 1996.10. Minciu, R., Economia turismului, Bucure ști, Ed. Uranus, 2001.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

MARKETING ÎN TURISM

Clasa a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOSNOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară Marketing în turism reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferențiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a.

Studierea acestei discipline contribuie la dezvoltarea unui ansamblu de competențe ce dau identitate specializării ghid turism religios, prin accentul pus pe următoarele aspecte: orientarea către rezolvarea problemelor consumatorului de servicii de turism religios, sub aspect economic clientul fiind cel mai important "element patrimonial"; valorificarea ideii adaptării ofertei de servicii la particularitățile diferitelor categorii de consumatori și clienți de servicii de turism religios, prin apelul la instrumentele pe care le implică componentele marketingului (produs, preț, distribuție, promovare); utilizarea tehnicilor și instrumentelor specifice cercetărilor de marketing, care stau la baza studierii comportamentului clienților.

În acord cu aceste aspecte, curriculumul propus pentru disciplina Marketing în turism îmbină următoarele dimensiuni:

● dimensiunea explicativă-informativă: însușirea și utilizarea terminologiei și a instrumentelor de analiză specifice domeniului marketingului turismului, astfel încât elevii să dobândească competențe de analiză, evaluare, explicare a domeniului în care își vor exercita profesiunea;

● dimensiunea normativă: promovează perspectiva armonizării exigențelor normelor morale cu cele specifice unui comportament economic rațional, bazat pe valorile eficienței economice și sociale;

● dimensiunea interogativ-reflexivă și valorizatoare: curriculumul propune exersarea și dezvoltarea competențelor specifice gândirii critice;

● dimensiunea practică: demersurile programei sunt orientate spre susținerea competentelor propuse cu conținuturi și sugestii metodologice relevante pentru realitatea pieței turismului religios și spre exersarea deprinderilor dobândite de elevi în diferite contexte economice și profesionale simulate.

Programa școlară de Marketing în turism este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și sunt derivate din competențele generale.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Argumentarea rolului și a importantei marketingului pentru unități și instituții2. Utilizarea metodelor și tehnicilor specifice în analiza pieței3. Analiza rezultatelor unui studiu de piață4. Dezvoltarea strategiei de marketing ca element al planului de afaceriVALORI ȘI ATITUDINI

● Promovarea valorilor etice în activitatea de marketing în turism

● Atitudinea pozitivă față de clienții care aparțin unor culturi diferite, cu valori, opinii și credințe diferite

● Sesizarea preferințelor diferitelor categorii de consumatori de servicii turistice

● Conștientizarea impactului calității produselor și serviciilor asupra calității vieții

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A

SUGESTII METODOLOGICE

Sugestiile metodologice pentru programa școlară de Marketing în turism au fost proiectate astfel încât să susțină centrarea activității didactice pe dezvoltarea competențelor specifice.

În proiectarea curriculumului s-a avut în vedere:

–Gradul de universalitate al marketingului aplicat în diferite domenii și elementele comune ale marketingului serviciilor și ale marketingului turistic au determinat necesitatea de realizare a corelărilor cu alte programe școlare de marketing, aflate în vigoare (de exemplu, programele școlare pentru liceul tehnologic, specializările Economic și Administrativ, la clasa a XI-a și specializarea Economic la clasa a XII).– Specificitatea marketingului turistic în raport cu alte discipline de marketing a condus la luarea în considerare a curriculumului pentru calificarea tehnician în turism, din cadrul liceului tehnologic, clasa a XI-a, profilul servicii și resurse naturale și protecția mediului.– Specializarea marketingului și a metodelor și tehnicilor a ținut seama de specificitatea domeniului de aplicare, respectiv turismul religios.– Bugetul de timp alocat acestei discipline de studiu determină necesitatea accentului pe unitățile de conținut referitoare la cercetarea de marketing și la politicile și mixul de marketing - aspecte cu relevanță pragmatică sporită pentru competențele profesionale ale viitorilor absolvenți ai specializării ghid turism religios.

Unitățile de conținut care sprijină formarea competentelor propuse au fost structurate în șase unități: Marketingul turistic și funcțiile acestuia: Mediul de marketing și piața turistică; Cercetarea de marketing în turism; Politici și strategii de marketing în turism; Comportamentul consumatorului de servicii turistice; Programul de marketing.

Succesiunea parcurgerii unităților de conținut este la alegerea profesorului. Este recomandabil ca proiectarea didactică să aibă în vedere corelarea conținuturilor din curriculumul Marketingul turismului cu cele studiate de elevi în clasa a XI-a la disciplina Economie, precum și cu cele specifice altor discipline de specialitate, precum Economia turismului religios și Tehnologia turismului - prin abordări interdisciplinare.

În construirea demersurilor didactice specifice, se recomandă utilizarea unei palete variate de strategii didactice:

–Exercițiul ca metodă algoritmică permite formarea de priceperi, deprinderi și operații ce vor putea fi aplicate în rezolvarea altor sarcini mai complexe. Profesorul ar putea folosi această metodă în proiectarea unor situații de învățare capabile ce pun accent pe exersarea în mod activ a noilor deprinderi și pe analizarea problemelor. Un exemplu: elaborarea chestionarului de marketing.– Utilizarea problematizării susține formarea și utilizarea deprinderilor de gândire critică. De exemplu, metoda ar putea fi folosită în activitățile didactice centrate pe domeniul Cercetarea de marketing. De asemenea, problematizarea poate fi folosită și în fișele de lucru li evaluare de către profesor. Problemele pot fi: de identificare, de construire, de explicare, de demonstrare.– Învățarea prin cooperare asistată de profesor, în diferite variante, se pretează la oricare dintre unitățile de conținut, fiind potrivită pentru toate categoriile de elevi. De exemplu, proiectarea și dezvoltarea strategiilor de marketing, a mixului de marketing, a programului de marketing.– Simularea și jocul de rol ar fi utilizate mai ales în activitățile didactice centrate pe formarea și dezvoltarea deprinderilor de luare a deciziilor. Simularea pe calculator ar putea fi benefică pentru analiza proceselor legate de impactul strategiilor de promovare asupra cererii, prețului și altor variabile ale pieței.– Proiectul poate fi utilizat, de exemplu, la finalul parcurgerii unei unități de conținut, în vederea promovării perspectivei interdisciplinare, a accentuării caracterului aplicativ al disciplinei, al valorificării experienței de viață a elevilor, a dezvoltării de competențe sociale specifice muncii în echipă.– Învățarea prin descoperire poate fi potrivită în proiectarea activităților care implică elevii în identificarea și analizarea tendințelor pieței serviciilor turistice.– Metoda dezbaterii poate fi utilizată pentru transmiterea antrenantă a unor conținuturi precum domeniile de aplicare a marketingului sau etica în marketingul turismului. De asemenea, dezbaterea poate fi integrată în activitățile didactice care se bucură de sprijinul consultanților din domeniul marketingului turismului.

Se recomandă ca utilizarea tehnologiei informației și a comunicațiilor să fie luată în considerare în construirea demersurilor didactice specifice, fiind menită să susțină dimensiunea practică a curricumului.

Apelul profesorului la consultanți din comunitatea de afaceri, precum și la alte resurse existente în domeniul marketingului ar putea fi, de asemenea, benefică pentru susținerea activităților de learning by doing din școală și din afara acesteia. Printre aceste activități s-ar putea număra crearea și funcționarea Companiei elev, participarea elevilor la competițiile de simulare economică și managerială pe calculator, lecțiile-vizită la agenți din domeniul marketingului.

Curricumulul de față sugerează organizarea activității de evaluare ca proces continuu, cu valențe formative. De asemenea, după parcurgerea uneia sau a mai multor unități de conținut, ținând cont de bugetul de timp alocat disciplinei, evaluarea gradului de realizare a competențelor specificate în programă se poate realiza pe baza unor metode tradiționale, precum probele scrise sau practice. Este indicată și utilizarea autoevaluării elevilor. Aceste metode pot fi completate, în cazul evaluării finale, și cu alte metode complementare, precum proiectul sau portofoliu.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

TEHNOLOGIE HOTELIERĂ

Clasa a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOSNOTĂ DE PREZENTARE

Programa școlară pentru Tehnologie hotelieră reprezintă o ofertă curriculară de disciplină de specialitate din curriculum diferențiat pentru ciclul superior al liceului, filiera vocațională, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios - proiectată pentru un buget de timp de o oră pe săptămână la clasa a XII-a.

Studierea acestei discipline se realizează cu scopul familiarizării elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice și financiare ale unei agenții de turism. Competențele vizate și conținuturile abordate asigură elevilor de liceu posibilitatea de a învăța despre sistemul liberei inițiative, de a înțelege principiile funcționării economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență, precum și de a explora rolurile de producători sau consumatori, de a-și dezvolta aptitudini pentru luarea unor decizii financiare personale și în numele unei entități economice.

Programa școlară pentru disciplina Tehnologie hotelieră este elaborată potrivit modelului de proiectare curriculară centrat pe competențe. Construcția programei școlare este realizată astfel încât să contribuie la dezvoltarea profilului de formare a elevului de ciclul liceal.

Programa școlară de Tehnologie hotelieră este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare. Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare, sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul contabilitate în relație cu domeniul turismului religios și sunt derivate din competențele generale.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

Recomandările bibliografice pentru lectura suplimentară se adresează atât profesorilor, ca surse de informare și documentare pentru pregătirea demersului didactic, cât și elevilor care doresc să aprofundeze, prin studiu individual, anumite conținuturi abordate de această disciplină școlară.

COMPETENȚE GENERALE1. Identificarea aspectelor caracteristice activității hoteliere2. Definirea rolului ghidului de turism în organizarea și derularea de servicii turistice3. Analizarea elementelor de management și coordonare a serviciilor hoteliere4. Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliereVALORI ȘI ATITUDINI

● Comportament economic activ și responsabil

● Responsabilitatea pentru soluțiile economice propuse

● Atitudinea pozitivă față de educație, cunoaștere, societate, cultură și civilizație

● Valorizarea pozitivă a diferențelor culturale, sociale, economice

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A1. Identificarea aspectelor caracteristice activității hoteliere

2.Definirea rolului ghidului de turism în organizarea și derularea de servicii turistice

3.Analizarea elementelor de management și coordonare a serviciilor hoteliere

4.Aplicarea unor elemente de contabilitate în domeniul tehnologiei hoteliere

SUGESTII METODOLOGICE

Disciplina Tehnologie hotelieră are ca scop familiarizarea elevilor cu elementele de bază ale proceselor economice și financiare ale unei agenții de turism. Abordarea acestui domeniu ajută elevii de liceu de la specializarea ghid turism religios să înțeleagă sistemul economiei de piață, sistemul de prețuri și concurență și susține dezvoltarea aptitudinilor necesare pentru luarea de decizii. De asemenea, permite elevilor să exploreze oportunități în alegerea unei cariere.

Totodată, studiul acestui domeniu permite conexiuni cu celelalte discipline ce dau identitate specializării ghid turism religios.

Activitățile propuse pentru construirea demersurilor de învățare trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Rolul profesorului este acela de călăuză în demersurile de furnizare a informațiilor corecte, de explicare a terminologiei de specialitate, de interpretare a diferitelor surse de informație. Rolul elevului este de a învăța prin cooperare, de a căuta informații relevante pentru domeniul turismului, de a le interpreta și analiza din perspectiva contextului turistic actual. Demersurile didactice vor promova flexibilitatea în învățare și transferul cunoștințelor la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală.

Conținuturile sunt dezvoltate pornind de la familiarizarea elevilor cu domeniul general al activității hoteliere, până la analizarea de aspecte specifice precum: structuri organizatorice hoteliere, servicii oferite în cadrul unei unități hoteliere, aspecte de management hotelier. Analizarea elementelor de tehnologie hotelieră este realizată din perspectiva relevanței acestora pentru profesia de ghid turism religios și este contextualizată la problematica globală referitoare la protecția și ameliorarea mediului și a calității vieții.

Evaluarea reprezintă o componentă de bază a procesului didactic. Aceasta trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare, pe care specificul disciplinei le poate susține: proiectul, portofoliul referitor la diferite activități turistice din domeniul hotelier, autoevaluarea.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Cristea, A., Tehnologia activităților de turism, Editura Pro Universitaria, Universitatea Creștină "Dimitrie Cantemir".

2.Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Chimia mediului și a calității vieții, Editura LVS Crepuscul, Ploiești.

3.Drăgan, N., Mierosu, E., Tomescu, N., Om-sănătate-protecția consumatorului, Editura LVS Crepuscul, Ploiești.

4.Merce, E. și colectiv, Marketing, Turism și alimentație public, manual pentru clasa a XI-a Editura Oscar Print, București.

5.Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a IX-a, Editura CD Press.

6.Mihai, Șt., Capotă, V., Costea, F., Alimentație publică și turism, manual pentru clasa a X-a, Editura CD Press.

7.Patriche, D. și colectiv, Elemente de marketing turistic, Editura Global Medialmage;

8.Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Servicii, manual pentru clasa a X-a, Editura Oscar Print, București.

9.Stănciulescu, G., Economia întreprinderii, profil Turism, manual pentru clasa aXI-a, Editura Oscar Print, București.

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

Programa școlară pentru disciplina

LITERATURA UNIVERSALĂ CREȘTINĂ

Clasele a XI-a - a XII-a

Ciclul superior al liceului

Filiera vocațională, Profilul teologic

Cultul greco-catolic

SPECIALIZAREA GHID TURISM RELIGIOSNOTA DE PREZENTARE

Disciplina Literatură universală creștină se studiază în cadrul curriculum-ului diferențiat, profilul teologic, cultul greco-catolic, specializarea ghid turism religios, fiindu-i alocate câte 1 oră/săptămână pentru clasele a XI-a și a XII-a.

Literatură universală creștină este o disciplină atât de cultură generală, cât și religioasă, cu o programă școlară concepută în corelație cu alte discipline teologice (Studiu biblic, Spiritualitate, Istoria Bisericii), contribuind în mod activ la formarea unor competențe, valori și atitudini specifice care fundamentează dezvoltarea culturii religioase și a celei generale a elevului, formarea personalității și a profilului spiritual ale acestuia.

Proiectarea curriculară a prezentei programe școlare a pornit de la premisa că fundamentul literaturii creștine este Sfânta Scriptură, care se oglindește ulterior în operele tuturor scriitorilor creștini: literatura patristică de limbă latină și greacă din primele veacuri ale creștinismului, literatura creștină din Evul Mediu și Renaștere, literatura contemporană, incluzând literatura religioasă de limbă română. Astfel, s-a avut în vedere ca, în cei doi ani de studiu, elevii să-și construiască o imagine de ansamblu asupra literaturii creștine.

Prezentul curriculum școlar oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-și desfășoare activitatea eficient într-o diversitate de situații concrete, alegându-și textele de studiu dintre autorii indicați de programă și alocând numărul de ore corespunzător fiecărei teme în funcție de valoarea mesajului prezentat și de importanța acestuia în cadrul literaturii creștine.

Programa școlară de Literatură universală creștină creștine este structurată pe următoarele componente:

● notă de prezentare;

● competențe generale;

● valori și atitudini;

● competențe specifice asociate cu conținuturile învățării;

● sugestii metodologice;

● recomandări bibliografice pentru lectura suplimentară.

Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini dezvoltate prin învățare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale, în diverse contexte particulare.

Competențele generale evidențiază achizițiile finale de învățare ale elevilor la sfârșitul perioadei de studiu a acestei discipline școlare.

Lista de valori și atitudini este exprimată în termeni de finalități de natură axiologică urmărite prin studiul acestei discipline și este în acord cu valorile și atitudinile celorlalte discipline ce dau identitate specializării Ghid turism religios.

Competențele specifice reprezintă nucleul funcțional al programei școlare și evidențiază rezultatele așteptate ale învățării la nivelul fiecărui an de studiu, fiind derivate din competențele generale.

Competențele specifice sunt corelate cu conținuturi ale învățării relevante pentru domeniul literaturii universale creștine.

Sugestiile metodologice cuprind recomandări specifice disciplinei, privind metodologia de aplicare a programei școlare și proiectarea demersului didactic. Acestea includ propuneri de organizare a procesului de predare-învățare-evaluare centrat pe formarea de competențe, recomandări de strategii didactice specifice disciplinei și de modalități de evaluare. Sugestiile metodologice au rolul de a orienta utilizarea prezentului curriculum în proiectarea și realizarea activităților cu elevii.

COMPETENȚE GENERALE1. Utilizarea adecvată a textelor de literatură creștină, cu rol important în formarea culturii generale și religioase2. Interpretarea corectă și în context istoric a textelor și a limbajului religios3. Comentarea unor texte literare, valorificând cunoștințele dobândite la alte discipline teologice4. Corelarea cunoștințelor religioase cu cele dobândite la alte discipline de învățământVALORI ȘI ATITUDINI

● Conștientizarea importanței studierii literaturii universale creștine în viața personală și a comunității

● Stimularea progresului spiritual, prin parcurgerea textelor de literatură religioasă

● Susținerea interesului pentru o formare moral creștină

● Cultivarea gustului pentru lectura spirituală

● Promovarea unei atitudini pozitive față de lectura activă și dezvoltarea încrederii în abilitățile proprii de comunicare

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XI-A

COMPETENȚE SPECIFICE ȘI CONȚINUTURI

CLASA A XII-A

SUGESTII METODOLOGICE

Programa școlară pentru disciplina Literatură universală creștină, clasele a XI-a și a XII-a, profil teologic, cultul greco-catolic a urmărit deplasarea accentului de pe conținuturi pe competențe, asigurându-se astfel o perspectivă nouă asupra domeniului teologic și asupra demersului didactic. Competențele specifice au fost corelate cu unitățile de conținut, avându-se în vedere posibilitatea ca o competență specifică să poată fi realizată prin una sau prin mai multe unități de conținut. Acest curriculum oferă un cadru flexibil, care permite profesorilor să-și desfășoare activitatea adecvată unei diversități de situații concrete, alegându-și textele din autorii indicați de programă și alocând numărul de ore în funcție de valoarea mesajului prezentat.

Modul în care este concepută programa școlară pentru Literatură universală creștină răspunde atât necesității familiarizării elevilor cu operele celor mai importanți scriitori creștini (în special scriitorii din perioada patristică), precum și necesității clarificării și aprofundării unor cunoștințe dobândite la Catehism și Istoria Bisericii, precum și la alte discipline, umaniste, teologice sau neteologice (Spiritualitate, Studiu biblic, Limba greacă, Istoria, Filozofia etc.). În acest sens, profesorul va trebui să acorde atenție permanentă aspectului interdisciplinarității în activitatea de predare.

Activitățile propuse în predarea-învățarea acestei discipline de studiu trebuie să antreneze în egală măsură ambii parteneri ai procesului educațional: elevul și profesorul. Profesorului îi revine rolul de călăuză pentru înțelegerea diferitelor texte literare, pentru explicarea și integrarea acestora în ansamblul operei autorului și a autorului în contextul epocii sale, pentru interpretarea adecvată a textelor, pe baza Sfintei Scripturi, în lumina învățăturii Bisericii. Elevului îi revine sarcina de a lectura întreaga bibliografie recomandată de profesor, de a învăța prin cooperare, precum și de a realiza transferul învățării la o varietate de niveluri: de la un set de concepte la altul, de la o disciplină la alta, de la un an școlar la altul, din cadrul școlii în viața personală.

În parcurgerea temelor prevăzute de programele școlare se va apela atât la metodele didactice tradiționale (expunerea, prelegerea, explicația), precum și la metode moderne (studiul de caz, dezbaterea, procesul literar, dramatizarea, portofoliul). Totodată, utilizarea investigației ca demers didactic favorizează exersarea tehnicilor de muncă intelectuală și metoda învățării prin descoperire. Integrarea noilor tehnologii informatice în procesul de predare-învățare (inclusiv utilizarea prezentărilor PowerPoint atât de către profesor cât și de către elevi, utilizarea și analizarea informațiilor preluate de pe Internet) este, de asemenea, de o mare importanță.

Fiind o componentă organică a procesului de învățare, evaluarea trebuie să se realizeze ca evaluare continuă, formativă. Pentru a favoriza o evaluare obiectivă profesorul trebuie să prezinte cu claritate competențele generale ale disciplinei precum și competențele specifice urmărite. Alături de formele clasice de evaluare, se recomandă utilizarea unor instrumente complementare de evaluare ca: proiectul, portofoliul, autoevaluarea etc.

RECOMANDĂRI BIBLIOGRAFICE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ1. Bota, I., Patrologia, Ed. Viața Creștină, Cluj-Napoca, 2002.2. Bujor, I.I., Chiriac, Fr., Scriitori bisericești latini, Antologie pentru Seminariile și Facultățile teologice, Ed. Renașterea, Cluj-Napoca, 2005.3. Hamman, A., Les peres de l'Eglise, Desclee de Brower, Bourges, 1977 (Traducerea în limba română de Lupu Ștefan, Părinții Bisericii, Editura Sapientia, Iași, 2005).

4.Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, I, Da Paolo all'eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1995 (Traducerea în limba română de Hanibal Stănciulescu și Gabriela Sauciuc, Literatură universală creștină creștine vechi grecești și latine, I, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2001).

5.Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/1, Da Paolo all'eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba română de Elena Caraboi, Doina Cernica, Emanuela Stoleriu și Dana Zămosteanu, Literatură universală creștină creștine vechi grecești și latine, II/1, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2004).

6.Moreschini, C., Norelli, E., Storia della letteratura cristiana antica greca e latina, II/2, Da Paolo all'eta costantiniana, Editrice Morcelliana, 1996 (Traducerea în limba română de Hanibal Stănciulescu, Literatură universală creștină creștine vechi grecești și latine, II/2, de la Apostolul Pavel la Constantin cel Mare, Polirom, 2004).

7.Pelikan, J., The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 1 The Emergence of the Catholic Tradition (100-600), The University of Chicago (Traducerea în limba română de Silvia Palade, Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării doctrinei. 1 Nașterea tradiției universale (100-600), Ed. Polirom, Iași, 2004).

8.Pelikan, J., The Christian Tradition. A History of the Developement of Doctrine. 2 The Spirit of Eastern Christendom (600-1700). The University of Chicago, 1974 (Traducerea în limba română de Pr. Prof. Nicolai Buga, Tradiția creștină. O istorie a dezvoltării doctrinei. 2 Spiritul creștinătății răsăritene, Ed. Polirom, Iași, 2005).

9.Scouarnec, M., Deux mille ans d'Eglise par les textes, Les Editions Ouvrieres, Paris, 1999.10. *** Conciliul Ecumenic Vatican II, Ed. ARCB, București, 1990.