Hotărâre

Hotărâre nr. 539 din 7 iunie 2001

pentru aprobarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004) şi a Planului operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004)

Emitent: Guvernul
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 321 din 14 iunie 2001
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/29038(filă nouă)

Textul actului · 2 articole

100%

În temeiul prevederilor art. 107 din Constituţia României şi ale art. 11 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie,

Guvernul României adopta prezenta hotărâre.

Articolul 1

Se aprobă Strategia guvernamentală în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004) şi Planul operational pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004), prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Articolul 2

Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 625/2000 pentru aprobarea Strategiei naţionale de reforma a sistemului de protecţie a drepturilor copilului pentru perioada 2000-2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 21 iulie 2000.

PRIM-MINISTRU

ADRIAN NASTASE

Contrasemnează:

Ministrul pentru coordonarea

Secretariatului General al Guvernului,

Petru Şerban Mihailescu

Autoritatea Naţionala pentru

Protecţia Copilului şi Adopţie

Brandusa Predescu,

secretar de stat

Ministrul muncii şi solidarităţii sociale,

Marian Sarbu

Ministrul sănătăţii şi familiei,

Daniela Bartos

p. Ministrul educaţiei şi cercetării,

Radu Damian,

secretar de stat

Ministrul administraţiei publice,

Octav Cozmanca

p. Ministrul finanţelor publice,

Maria Manolescu,

secretar de stat

Anexa 1

STRATEGIA GUVERNAMENTALĂ

în domeniul protecţiei copilului în dificultate

(2001-2004)

1.Cadrul general

1.1.Asigurarea şi respectarea drepturilor copiilor şi plasarea acestora într-o zona de interes special constituie o prioritate naţionala. Acest lucru rezida în primul rând în faptul ca viaţa, dezvoltarea şi bunăstarea de care trebuie să beneficieze toţi copiii la acest început de nou secol şi mileniu reprezintă baza pe care se construieste viitorul unei tari. În plus, în cazul României procesul complex de aderare la Uniunea Europeană este inexorabil legat de respectarea criteriilor politice de la Copenhaga privind respectarea drepturilor omului, în mod particular în ceea ce priveşte drepturile copilului.

1.2.Respectarea, promovarea şi asigurarea exercitării drepturilor copilului, astfel cum sunt acestea definite în documentele internaţionale ratificate de România, vor asigura o dezvoltare deplina şi armonioasă a personalităţii fiecărui copil, alăturând în spiritul traditiilor şi valorilor culturale ale poporului român o componenta noua, moderna şi dinamica de integrare în spiritualitatea universala. În lumina acestei integrari protecţia copilului în România înseamnă realizarea unui echilibru între trei componente esenţiale: copilul, familia şi societatea. Asigurarea acestui echilibru trebuie reglementată, aplicată şi monitorizata în mod continuu de către stat, ca responsabilitate fundamentală a acestuia faţă de soarta tuturor cetăţenilor săi.

1.3.La art. 3 din Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată de România prin Legea nr. 18/1990, se subliniaza ca "în toate acţiunile care privesc copiii, întreprinse de instituţiile de asistenţa socială publice sau private, de instanţele judecătoreşti, autorităţile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor prevala". Statul "se obliga să asigure copilului protecţia şi îngrijirea necesare în vederea asigurării bunastarii sale, ţinând seama de drepturile şi obligaţiile părinţilor săi, ale reprezentanţilor săi legali sau ale altor persoane cărora acesta le-a fost încredinţat în mod legal, şi în acest scop va lua toate măsurile legislative şi administrative corespunzătoare". "De asemenea, statul va veghea ca instituţiile, serviciile şi aşezămintele care răspund de protecţia şi îngrijirea copiilor să respecte standardele stabilite de autorităţile competente, în special cele referitoare la securitate şi sănătate, la numărul şi calificarea personalului din aceste instituţii, precum şi la asigurarea unei supravegheri competente."

1.4.În Convenţia cu privire la drepturile copilului se accentueaza fără echivoc legătură fundamentală şi indisolubila dintre copil şi familia lui. Trebuie subliniat ca pentru a i se asigura copilului un mediu de dezvoltare caracterizat prin fericire, dragoste şi înţelegere responsabilizarea familiei capata cu totul alte dimensiuni. Un nivel crescut de educaţie a părinţilor, alături de asigurarea/garantarea unui nivel decent de viaţa al acestora vor conduce la constientizarea rolului fundamental al familiei, precum şi la posibilitatea exercitării depline a acestui rol, având drept consecinţa directa scăderea numărului de copii aflaţi în dificultate. În acest spirit, pornind de la rolul major al familiei, responsabilitatea statului român rezida în crearea unui cadru favorabil care să permită găsirea unei soluţii permanente de îngrijire pentru copilul aflat în dificultate. Este unanim acceptat faptul ca soluţia adopţiei, naţionala sau internationala, serveşte interesului superior al copilului şi constituie singura măsura specială de protecţie cu un caracter permanent, capabilă să ofere copiilor acel mediu familial atât de necesar unei cresteri şi dezvoltări armonioase a personalităţii lor.

1.5.Pentru asigurarea unui cadru coerent şi unitar al promovării şi respectării drepturilor tuturor copiilor, o măsura majoră care se impune este cea de elaborare a unei legi unice care să abordeze într-un mod integrat problematica referitoare la copil. Primele consecinţe ale adoptării unei astfel de legi vor fi date de simplificarea, eficientizarea şi operationalizarea cadrului legal care defineste viaţa şi dezvoltarea copiilor. Rezultatul major al construcţiei unui asemenea "Cod al copilului" printr-un larg proces de consultare şi implicare a tuturor factorilor interesaţi va fi însă dat de constientizarea priorităţii absolute pe care o reprezintă copiii. Viaţa, dezvoltarea şi bunăstarea copiilor acestei tari reprezintă o responsabilitate fundamentală a întregii societăţi româneşti. Unirea tuturor eforturilor în vederea ameliorării situaţiei copiilor ar putea reprezenta un model de înţelegere şi colaborare la nivel naţional.

1.6.Între cele aproximativ 6 milioane de copii ai României se regăsesc şi copiii defavorizati. În favoarea acestora trebuie întreprinse şi promovate acţiuni speciale în scopul respectării şi garantarii tuturor drepturilor lor, în vederea asigurării creşterii şi dezvoltării plenare a acestor copii. Protecţia eficienta a copilului în dificultate nu va fi niciodată posibila fără o abordare sistemica, considerând-o parte integrantă a ansamblului general al politicilor sociale, familiale, educaţionale şi de sănătate, toate având ca finalitate creşterea bunastarii întregii populaţii şi implicit a copiilor.

1.7.Cadrul de definire a acţiunilor şi măsurilor necesare pentru ca punctele cheie ale politicii în domeniul protecţiei copilului sa prinda viaţa este concretizat de prezenta strategie. Construită în spiritul prevederilor convenţiilor şi tratatelor internaţionale în domeniu ratificate de România prezenta strategie tine seama însă şi de particularităţile de intervenţie în contextul socioeconomic şi cultural românesc.

1.8.În definirea şi implementarea prezentei strategii Guvernul României porneşte de la premisa politica majoră a continuării şi aprofundarii reformei în domeniu, prin valorificarea experienţei şi a rezultatelor pozitive obţinute până în prezent şi prin acordarea unei atenţii sporite faţă de aspectele care ridica încă probleme majore de sistem. În acest sens prezenta strategie reprezintă o revizuire şi o ameliorare a strategiei anterioare.

1.9.Propunand un cadru de acţiune coerent, Strategia guvernamentală în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004):

● evidenţiază rolul central al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (A.N.P.C.A.) în abordarea problematicii copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc;

● stabileşte cadrul instituţional prin care acţiunea A.N.P.C.A. se integreaza/corelează/coordonează cu acţiunea ministerelor şi a celorlalte structuri guvernamentale responsabile în domeniul politicilor sociale, familiale şi educaţionale;

● evidenţiază rolul esenţial al administraţiei publice locale în rezolvarea cazuisticii referitoare la copiii aflaţi în dificultate sau în situaţie de risc, precum şi intenţia de continuare a descentralizării acţiunii de la nivelul judeţelor la cel al localităţilor;

● prezintă cadrul de intervenţie şi colaborarea în domeniu cu societatea civilă, în special cu organizaţiile neguvernamentale (române şi străine), fără de care nu pot fi concepute dinamica sistemului de protecţie a copilului, respectarea şi promovarea drepturilor acestuia.

1.10.Pentru aplicarea prevederilor prezentei strategii Guvernul încurajează cooperarea cu acele culte recunoscute legal pe teritoriul României, care manifesta vocaţie socială şi eficacitate în astfel de acţiuni. Totodată este avută în vedere colaborarea cu Biserica Ortodoxa Română care şi-a exprimat totală disponibilitate în ceea ce priveşte implicarea în ameliorarea situaţiei copiilor şi a familiilor în dificultate.

1.11.Este foarte important de subliniat faptul ca în acţiunea complexa de protecţie a copiilor, de respectare şi promovare a drepturilor acestora România beneficiază de un sprijin consistent acordat de comunitatea internationala.

Astfel:

● Uniunea Europeană s-a implicat în acest domeniu prin programe de asistenţa PHARE încă de la începutul anilor '90 atât printr-un important volum de finanţare nerambursabilă, cat şi printr-o expertiza tehnica multipla şi susţinută;

● Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) este, de asemenea, din anul 1990 o prezenta activa în ţara noastră, dezvoltand multiple proiecte având ca scop ameliorarea situaţiei copiilor din punct de vedere social, medical sau al educaţiei;

● Banca Mondială şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sunt parteneri ai Guvernului României în cadrul unui important program de reforma a sistemului de protecţie a copilului;

● guvernele unor tari precum S.U.A., Marea Britanie, Franţa, Spania, Suedia şi Elvetia sprijină sistemul românesc de protecţie a copilului fie pe baza bilaterala, fie în cadrul unor programe internaţionale mai ample.

1.12.Prezenta strategie porneşte de la premisa necesităţii unei coordonari corespunzătoare a tuturor acestor programe, în scopul evitării duplicarii şi paralelismelor, precum şi în vederea utilizării eficiente atât a resurselor alocate acestor proiecte, cat şi a expertizei şi rezultatelor câştigate în urma derulării lor.

1.13.Prezenta strategie porneşte de la principiile pe care se fundamentează politica guvernamentală în domeniu, stabilind direcţiile generale şi obiectivele specifice care sunt avute în vedere, drumul ce trebuie parcurs pentru atingerea rezultatelor scontate şi resursele necesare acestui sistem, ţinându-se seama de grupurile-ţinta de beneficiari finali avute în vedere cu prioritate.

2.Misiunea A.N.P.C.A.

2.1.Constituită în baza Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001 Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (A.N.P.C.A.) este organul de specialitate al Guvernului, care asigura coordonarea metodologică a protecţiei copilului, fiind responsabilă de elaborarea, coordonarea şi monitorizarea politicii în domeniu. În vederea atingerii scopurilor pentru care a fost înfiinţată, A.N.P.C.A. îşi însuşeşte şi promovează prevederile tratatelor şi convenţiilor internaţionale definitorii pentru domeniul propriu de activitate, pornind de la:

–Declaraţia Universala a Drepturilor Omului;

–Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990;

–Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga.

2.2.A.N.P.C.A. îndeplineşte următoarele funcţii:

● de strategie, prin care se asigura fundamentarea, elaborarea şi aplicarea strategiei şi a programelor de reforma în domeniul protecţiei copilului şi adopţiei;

● de reglementare, prin care se asigura elaborarea cadrului normativ necesar în vederea realizării obiectivelor şi programelor;

● de administrare, prin care se asigura administrarea proprietăţii publice şi private a statului şi gestionarea serviciilor publice în domeniul protecţiei copiilor aflaţi în dificultate;

● de reprezentare, prin care se asigura în numele statului român reprezentarea pe plan intern şi extern;

● de autoritate de stat, prin care se asigura urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul propriu, controlul respectării aplicării acestora, precum şi a activităţii instituţiilor şi organismelor aflate în subordinea sau sub autoritatea sa.

2.3.Scopul intervenţiei A.N.P.C.A. în implementarea politicii şi strategiei în domeniul protecţiei copilului se focalizeaza pe promovarea, respectarea şi garantarea tuturor drepturilor copilului, astfel cum sunt ele menţionate în Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, în contextul ansamblului drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi, în acelaşi timp, pe asigurarea pentru copii a statutului de partener în procesul decizional, în vederea ameliorării condiţiilor lor de viaţa.

2.4.Unul dintre instrumentele concrete prin care este directionata, efectuată şi controlată aplicarea reformei este reprezentat de programele de interes naţional. Acestea reprezintă modalităţi de cofinantare de la bugetul statului a activităţilor de protecţie a copilului la nivel local. Guvernul, prin intermediul A.N.P.C.A., exercita controlul asupra modului în care sunt cheltuite fondurile alocate în cadrul acestor programe.

2.5.În vederea atingerii acestui scop un pas important va fi operationalizarea drepturilor şi libertăţilor stipulate de actele normative internaţionale ratificate de România, în cadrul unui act normativ intern, complet şi complex, care să cuprindă:

a)măsurile prin care se vor asigura într-un grad mai ridicat exercitarea efectivă şi realizarea deplina a drepturilor şi libertăţilor copilului, precum şi promovarea acestor drepturi şi libertăţi;

b)actorii publici şi privati având responsabilităţi în elaborarea măsurilor menţionate mai sus şi, în acelaşi timp, în aplicarea lor;

c)sistemul de monitorizare/evaluare a modului de aplicare a măsurilor menţionate la lit. a) şi, respectiv, a activităţii actorilor menţionaţi la lit. b) într-o maniera care să permită o continua ameliorare a acestora.

3.Responsabilităţile administraţiei publice locale

Primarul

În conformitate cu prevederile art. 68 alin. (1) lit. a) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, primarul "asigura respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor".

Potrivit prevederilor art. 69 din Legea nr. 215/2001 primarul, în exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelara, acţionează şi ca reprezentant al statului. În acest sens primarul dispune efectuarea anchetelor sociale în privinta respectării drepturilor copilului şi face ancheta primara pentru instituirea tutelei.

Pe baza Codului familiei, cu modificările ulterioare, primarul este obligat să asigure integritatea drepturilor fundamentale ale copilului din comunitatea în care este ales.

Preşedintele consiliului judeţean

Potrivit prevederilor art. 116 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 215/2001, preşedintele consiliului judeţean "îndrumă metodologic, urmăreşte şi controlează activităţile de stare civilă şi autoritate tutelara, desfăşurate în comune şi oraşe".

În conformitate cu prevederile art. 116 alin. (1) lit. q) din Legea nr. 215/2001, preşedintele consiliului judeţean "coordonează, controlează şi răspunde de activitatea privind protecţia drepturilor copilului". Aceste atribuţii delegate de stat autorităţii administraţiei publice judeţene sunt realizate prin aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean, care este coordonat de secretarul general al judeţului.

Secretarul general al judeţului

Potrivit prevederilor art. 120 alin. (7) din Legea nr. 215/2001 secretarul general al judeţului "coordonează compartimentele de stare civilă şi autoritate tutelara din aparatul propriu de specialitate al consiliului judeţean". Potrivit Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, republicată, secretarul general al judeţului este ţinut cu sarcini precise în ceea ce priveşte coordonarea autorităţii tutelare şi îndeplinirea măsurilor ce privesc protecţia copilului aflat în dificultate, în concordanta cu prevederile Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 12/2001.

Autorităţile administraţiei publice locale sunt ţinute sa îndeplinească orice alte sarcini în materie date de Guvern sau prin legi speciale, cu condiţia asigurării fondurilor necesare, potrivit art. 7 alin. (3) din Legea nr. 215/2001.

4.Implicarea altor ministere şi instituţii în realizarea prezentei strategii

Ministerul Justiţiei

Colaborarea dintre instanţa şi autoritatea administraţiei publice locale în privinta anchetelor sociale cu privire la instituirea tutelei, încredinţarea minorilor, adopţiei, abandonului

Completarea legislaţiei în domeniu (Codul civil, Codul penal, Codul familiei şi alte acte normative) pentru a se asigura respectarea drepturilor copilului şi protecţia acestuia faţă de orice abuz.

Ministerul de Interne

Colaborarea dintre autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile specifice Ministerului de Interne

Supravegherea familiilor din care provin copiii aflaţi în situaţie de risc (abuzati, neglijati), intervenţia în locuinta familiilor care abuzeaza şi neglijează copiii şi sesizarea autorităţilor administraţiei publice locale pentru realizarea procedurilor prevăzute de lege.

Ministerul Sănătăţii şi Familiei

Colaborarea autorităţilor administraţiei publice locale cu serviciile specializate de urgenta din sistemul sanitar

Crearea împreună cu autorităţile administraţiei publice locale de servicii comunitare destinate tratamentului, îngrijirii, reabilitării şi protecţiei copilului cu handicap, în conformitate cu nevoile şi resursele locale.

Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale

Împreună cu autorităţile administraţiei publice locale va elabora şi va dezvolta programe de orientare socioprofesionala pentru copiii (ţinerii) din sistemul de ocrotire

Susţinerea iniţiativelor de înfiinţare de întreprinderi şi ateliere protejate, care să faciliteze integrarea profesională a tinerilor.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării

Colaborarea dintre autorităţile administraţiei publice locale şi sistemul de învăţământ românesc, prin finanţarea de programe locale privind institutionalizarea educaţională şi integrarea copiilor aflaţi în dificultate

Sprijinirea instituţiilor specializate de protecţie a copilului, prin implicarea autorităţilor administraţiei publice locale în programe comune de educaţie şi mediatizare a drepturilor copilului.

5.Principii

Principiile pe care Guvernul îşi fundamentează prezenta strategie sunt:

1.Principiul interesului superior al copilului

În toate acţiunile care se realizează în contextul prezentei strategii primeaza interesul superior al copilului. Prezenta strategie promovează acţiuni care converg prioritar către protecţia copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc, indiferent care ar fi natura cauzelor care determina aceasta situaţie.

2.Principiul nediscriminarii şi egalităţii sanselor

Politica în domeniul protecţiei copilului este concepută şi aplicată astfel încât să se asigure în România respectarea şi promovarea drepturilor copilului prevăzute în Convenţia cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990, indiferent de rasa, culoarea, sexul, limba, religia, opinia politica sau de alta natura, naţionalitatea, apartenenţa etnică şi socială, infirmitatea, naşterea sau situaţia copilului ori a părinţilor sau tutorilor săi.

3.Principiul asigurării unui mediu familial

Toate demersurile stabilite prin prezenta strategie se bazează pe asigurarea unui mediu de viaţa de tip familial pentru fiecare copil, inclusiv pentru copiii aflaţi în dificultate. Dacă pe o perioadă determinata copilul aflat în dificultate este protejat în familii substitutive sau în unităţi de tip rezidential, este prioritara realizarea unui mediu de viaţa de tip familial pe toată durata măsurii de protecţie până când se realizează reintegrarea copilului în familia naturala, în familia largita sau (în situaţiile în care reintegrarea nu este posibila sau nu este în interesul superior al copilului) până la integrarea sa într-o familie adoptivă.

4.Principiul descentralizării şi responsabilizarii comunităţii

În prezent sistemul de protecţie a copiilor aflaţi în dificultate funcţionează descentralizat la nivelul judeţelor, respectiv al sectoarelor municipiului Bucureşti. Prezenta strategie se bazează pe întărirea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, aflate în subordinea consiliilor judeţene, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, precum şi pe implicarea comunităţilor locale, prin continuarea descentralizării unor servicii la nivelul primăriilor localităţilor. Se acorda o atenţie specială responsabilizarii comunităţii în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor referitoare la propriii copii.

5.Principiul solidarităţii

Creşterea, dezvoltarea şi educarea tuturor copiilor se fac în spiritul demnităţii, libertăţii şi al respectului faţă de semeni, acordându-se o atenţie prioritara intaririi coeziunii sociale în abordarea problematicii referitoare la copil, cu referire specială la grupurile cele mai vulnerabile - copiii aflaţi în dificultate.

6.Principiul intervenţiei intersectoriale şi interdisciplinare

Problematica protecţiei copilului este abordata în contextul politicilor sociale, familiale şi educaţionale. Abordarea şi rezolvarea problemelor din acest domeniu presupun colaborarea şi coordonarea interventiilor tuturor factorilor responsabili, intersectorialitate şi interdisciplinaritate.

7.Principiul parteneriatului

A.N.P.C.A. promovează, în toate tipurile de activităţi specificate în prezenta strategie, cooperarea cu:

–ministerele şi alte instituţii ale administraţiei publice centrale, respectiv cu structurile din teritoriu ale acestora;

–serviciile publice specializate ale administraţiei publice locale din judeţe şi sectoarele municipiului Bucureşti;

–comunitatile locale;

–organizaţiile neguvernamentale româneşti şi străine care acţionează în domeniul protecţiei copilului prin programe umanitare şi profesionale;

–instituţiile, organismele şi organizaţiile europene şi internaţionale.

Principiul parteneriatului se regaseste la toate nivelurile de intervenţie, de la nivelul naţional până la cel local. Prin cooperare şi parteneriat se realizează toate tipurile de activităţi, de la conceptia şi coordonarea prezentei strategii până la intervenţia interdisciplinara în favoarea copilului şi a familiei.

6.Grupurile-ţinta

Grupurile-ţinta avute în vedere cu prioritate în stabilirea prezentei strategii sunt:

–copiii institutionalizati;

–copiii protejati în familie, atât în cea proprie (în vederea reducerii riscului de abandon), cat şi în familia substitutiva/servicii alternative de tip familial;

–copiii maltratati, neglijati sau abuzati în propria familie;

–copiii cu nevoi speciale şi cei infectati HIV ori bolnavi SIDA, aflaţi în instituţii sau în forme de protecţie alternative de tip familial;

–copiii delincventi;

–copiii strazii;

–copiii/ţinerii care ating vârsta majoratului pe parcursul institutionalizarii pe termen lung.

În conformitate cu Strategia Guvernului României de imbunatatire a situaţiei romilor, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 430/2001, o atenţie deosebită se va acorda copiilor aparţinând acestei minorităţi. De altfel aceşti copii se regăsesc în toate grupurile-ţinta avute în vedere cu prioritate de prezenta strategie.

7.Direcţii generale

Direcţiile generale ale procesului de reforma a sistemului de protecţie a copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc sunt:

1.Prevenirea şi reducerea abandonului copiilor de către propriii părinţi, prin sprijinirea familiilor aflate în situaţii dificile

2.Restructurarea serviciilor şi instituţiilor de tip rezidential existente, inclusiv a serviciilor pentru copiii cu deficiente sau cu handicap; reorientarea utilizării resurselor financiare, materiale, umane şi tehnice ale acestora către organizarea şi diversificarea de servicii alternative la protecţia rezidentiala şi reducerea numărului copiilor institutionalizati (în special, pe termen lung sau nedefinit)

3.Îmbunătăţirea, completarea şi armonizarea cadrului legislativ necesar în vederea organizării şi funcţionarii sistemului de protecţie a copilului, atât pentru perfecţionarea şi clarificarea acestuia, cat şi pentru alinierea sa la standardele prevăzute de normele şi tratatele internaţionale în domeniu, la care România este parte.

În acest context, prioritate vor avea:

● reconsiderarea legislaţiei referitoare la adopţie, urmărindu-se în primul rând încurajarea adopţiei naţionale, prin acordarea de către stat familiilor adoptatoare de stimulente pe o perioadă determinata;

● clarificarea prevederilor legale în domeniul neglijarii, molestarii sau abuzului asupra copilului în propria familie;

● perfecţionarea legislaţiei referitoare la delincventa şi justiţia juvenila;

● analizarea posibilităţii infiintarii unor tribunale pentru minori/ale copiilor;

● perfecţionarea legislaţiei referitoare la exploatarea muncii copilului;

● reconsiderarea legislaţiei referitoare la exploatarea sexuală a copiilor.

Totodată, printr-un larg proces de consultare şi implicare la nivelul întregii societăţi se va elabora şi se va transmite spre adoptare un proiect de "Cod al copilului", lege-cadru sau lege unica referitoare la întreaga problematica a vieţii, creşterii şi bunastarii tuturor copiilor.

4.Promovarea adopţiei (după principiul "o familie pentru un copil" şi nu "un copil pentru o familie") ca măsura specială de protecţie a copilului, cu accent deosebit pe încurajarea adopţiei naţionale. Prin adoptia naţionala se va urmări menţinerea copiilor adoptati din instituţii de ocrotire în mediul lingvistic şi psihosocial care le este familiar. Totodată, adoptia internationala va fi practicată ca ultima modalitate de protecţie a copilului în familie, după epuizarea tuturor celorlalte optiuni în plan intern.

5.Continuarea procesului de descentralizare a sistemului, de la nivelul judeţelor spre cel al localităţilor, prin dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de prevenire a abandonului copiilor şi de protecţie a acestora şi prin responsabilizarea comunităţii cu privire la problemele propriilor copii.

6.Îmbunătăţirea mecanismelor financiare: asigurarea resurselor financiare, coordonarea fluxurilor de bani, creşterea eficientei utilizării bugetelor alocate, creşterea eficacitatii rezultatelor obţinute la nivelul beneficiarului final al sistemului - copilul protejat.

7.Ameliorarea sistemului de standarde minimale obligatorii, respectiv de norme profesionale şi administrativ-instituţionale, pe tipuri de servicii şi intervenţii oferite de sistemul de protecţie a copilului.

8.Crearea unui sistem de acreditare la nivel naţional a organizaţiilor neguvernamentale care desfăşoară activităţi în domeniul protecţiei copilului. Sistemul urmează sa cuprindă şi un organism central cu competente în domeniul acreditării şi monitorizarii activităţii organizaţiilor neguvernamentale, în conformitate cu sistemul de standarde minime obligatorii.

9.Dezvoltarea şi profesionalizarea resurselor umane care intervin în sistemul de protecţie a copilului, prin definirea şi promovarea statutului profesional, precum şi prin asigurarea formării iniţiale şi permanente a personalului din sistem, de toate categoriile şi la toate nivelurile.

10.Crearea şi dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare şi evaluare a situaţiei copilului aflat în dificultate sau în situaţie de risc, precum şi a activităţii serviciilor şi instituţiilor de îngrijire şi protecţie a copilului, inclusiv a resurselor financiare disponibile sau alocate la/de la nivel central şi local şi a modului de utilizare a acestor resurse, un astfel de sistem de monitorizare/evaluare permitand prevederea eventualelor crize bugetare ale sistemului de protecţie a copilului.

Guvernul va urmări armonizarea/corelarea proceselor de reforma din domenii precum: protecţie socială, administraţie locală, justiţie, sănătate, educaţie, cu reforma din domeniul protecţiei copilului, în vederea asigurării unei sincronizari a acestor procese.

8.Rezultate scontate

Rezultatele scontate în aplicarea prezentei strategii sunt:

a)scăderea ratei abandonului copiilor de către propriii părinţi;

b)scăderea numărului de copii institutionalizati;

c)scăderea numărului de instituţii rezidentiale şi închiderea celor care, din diferite motive, nu pot fi restructurate pentru a asigura un mediu de tip familial;

d)creşterea progresiva a ponderii copiilor protejati prin forme alternative de servicii şi instituţii de tip familial sau reintegrati în propria familie în raport cu protecţia asigurata în instituţii de tip rezidential;

e)creşterea numărului de servicii alternative oferite copilului aflat în dificultate, raportat la numărul instituţiilor "clasice" de protecţie;

f)scăderea duratei de şedere a copiilor în instituţii rezidentiale;

g)punerea în practica, la nivel naţional, a standardelor minime obligatorii, a regulamentelor-cadru de funcţionare şi a ghidurilor metodologice de buna practica pentru organizarea şi funcţionarea serviciilor şi instituţiilor din sistemul de protecţie a copilului;

h)ameliorarea calităţii îngrijirii copiilor în sistem rezidential, ca urmare a aplicării standardelor de calitate;

i)funcţionarea unui sistem naţional, flexibil şi operational de monitorizare a întregii activităţi de protecţie a copilului;

j)întărirea controlului asupra alocării şi utilizării fondurilor în sistem;

k)asigurarea unei balante echilibrate între fondurile cheltuite şi calitatea serviciilor oferite;

l)creşterea profesionalismului resurselor umane din sistem;

m)asigurarea reconversiei resurselor umane disponibilizate în urma procesului de restructurare/închidere a instituţiilor rezidentiale de protecţie a copilului spre noi profesii necesare sistemului;

n)responsabilizarea comunităţii în abordarea problematicii copilului (în conformitate cu practica existenta la nivelul ţărilor din spaţiul euroatlantic);

o)adoptarea măsurilor cu caracter legislativ şi mediatic care să conducă la creşterea numărului adopţiilor naţionale, prin elaborarea cadrului legal necesar şi prin derularea unei campanii publice pentru stimularea potenţialului de adopţie din România, în vederea creşterii numărului familiilor care adopta copii aflaţi în dificultate; dezvoltarea unor practici privind adoptia, caracterizate prin transparenta şi corectitudine, care să servească nemijlocit interesului superior al copilului şi sa nu permită obţinerea de profituri necuvenite din aceasta activitate;

p)clarificarea responsabilităţii, rolurilor şi relaţiilor dintre diferitele instituţii implicate în problematica, la diverse niveluri, precum şi coordonarea acţiunii acestora;

q)creşterea participării şi specializarea acţiunii organizaţiilor neguvernamentale în domeniul protecţiei copilului;

r)clarificarea, simplificarea/eficientizarea şi operationalizarea cadrului legal ce guvernează problematica referitoare la copii, în mod particular în domeniul protecţiei copiilor aflaţi în dificultate sau în situaţie de risc.

PLAN OPERATIONAL

pentru implementarea Strategiei guvernamentale în domeniul protecţiei copilului în dificultate (2001-2004)

Obiective operationale

I. Dezvoltarea şi diversificarea modalităţilor de intervenţie în vederea prevenirii abandonului şi a reducerii institutionalizarii

II. Prevenirea abuzului şi a neglijarii copilului, sub orice formă, precum şi a fenomenelor care pot determina intrarea copilului în dificultate

III. Continuarea procesului de descentralizare de la nivel judeţean la nivel local şi întărirea capacităţii instituţionale la nivel local, pentru asumarea responsabilităţii în abordarea problematicii copilului aflat în dificultate

IV. Crearea şi dezvoltarea de servicii specializate şi de practici integrative pentru copiii cu nevoi speciale, în vederea îmbunătăţirii sanselor acestora de dezvoltare deplina şi armonioasă

V. Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme destinat tinerilor care până la vârsta de 18 ani beneficiază de una dintre măsurile de protecţie a copilului prevăzute de lege, care să faciliteze dobândirea abilităţilor necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupationala şi socială

VI. Popularizarea drepturilor copilului şi sensibilizarea opiniei publice în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general privind problematica specifică a copilului şi a familiei aflate în situaţie de risc sau în dificultate

VII. Încurajarea adopţiei ca măsura specială de protecţie a copilului aflat în dificultate

VIII. Gestionarea eficienta a resurselor umane şi financiare implicate în sistemul de protecţie a copilului

I. Dezvoltarea şi diversificarea modalităţilor de intervenţie în vederea

prevenirii abandonului şi a reducerii institutionalizarii

┌──┬───────────────────────────────────────────────────────┬───────────┬───────┐

│ │ Activităţi │ Răspunde │Termen │

├──┼───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

│C │Integrarea politicilor de protecţie a copilului în │A.N.P.C.A.,│ Tri- │

│A │ansamblul general al politicilor sociale, astfel │M.A.P., │mestrul│

│D │încât să se asigure ca prestaţiile sociale contribuie │M.M.S.S., │IV 2002│

│R │la sprijinirea familiilor în creşterea şi îngrijirea │M.S.F. │ │

│U │propriilor copii │ │ │

│L ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│ │Dezvoltarea cadrului legislativ de o maniera care să │ │ Tri- │

│J │asigure diversificarea modalităţilor de sprijin │ │mestrul│

│U │destinate sustinerii familiilor în creşterea şi │ │ IV 200│

│R │îngrijirea propriilor copii │ │ │

│I ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│D │Elaborarea şi validarea standardelor de calitate pentru│ │ Tri- │

│I │toate tipurile de servicii de protecţie a copilului │ │mestrul│

│C │(centru de zi, centru de primire în regim de urgenta, │ │ III │

│ │centru maternal, centru de consiliere şi sprijin pentru│ │ 2000 -│

│S │părinţi,centru de pregătire a reintegrarii şi inte- │ │ tri- │

│I │grarii familiale, centru de plasament pentru copilul │ │mestrul│

│ │cu handicap, centru de zi de îngrijire şi recuperare, │ │ I 2003│

│ │servicii pentru copilul delincvent, servicii pentru │ │ │

│M │tineri, serviciu de asistenţa pentru exprimarea opiniei│ │ │

│E ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│T │Completarea cadrului juridic existent cu privire la: │ │ Tri- │

│O │I. atestarea, angajarea, formarea, evaluarea şi │ │mestrul│

│D │monitorizarea asistentului maternal profesionist, în │ │IV 2001│

│O │special: │ │ │

│L │a) elaborarea unei metodologii-cadru de colaborare │ │ │

│O │între serviciul public specializat şi organismele │ │ │

│G │private autorizate care angajează asistenţi maternali │ │ │

│I │profesionisti; şi │ │ │

│C │b) reevaluarea compensatiei materiale care se acordă │ │ │

│ │asistentului maternal şi familiei/persoanei care are │ │ │

│ │un copil în plasament/încredinţare, astfel încât │ │ │

│ │aceasta sa ţină seama de vârsta, starea de sănătate/ │ │ │

│ │gradul de handicap şi de numărul copiilor aflaţi în │ │ │

│ │îngrijire, de numărul orelor de lucru (după caz); │ │ │

│ │II. reevaluarea normelor sanitar-veterinare necesare │ │ │

│ │pentru funcţionarea serviciilor şi instituţiilor de │ │ │

│ │protecţie a copilului din subordinea serviciilor │ │ │

│ │publice specializate │ │ │

│ │Continuarea dezvoltării şi a diversificării de servicii│A.N.P.C.A.,│ Tri- │

│ │alternative destinate unei îngrijiri personalizate şi │S.P.S.P.C.,│mestrul│

│ │adecvate nevoilor copilului (centru de zi, centru de │autorităţi │ II │

│ │primire în regim de urgenta, centru maternal, centru │locale │ 2001-│

│ │de consiliere şi sprijin pentru părinţi, centru de │ │ tri- │

│ │pregătire a reintegrarii şi integrării familiale, │ │mestrul│

│ │centru de plasament pentru copilul cu handicap, centru │ │IV 2002│

│ │de zi de îngrijire şi recuperare, servicii pentru │ │ │

│ │copilul delincvent, serviciu de asistenţa şi sprijin │ │ │

│ │pentru tineri, serviciu de asistenţa pentru exprimarea │ │ │

│ │opiniei), cu suportul oferit în principal de: │ │ │

│ │- implementarea, în parteneriat cu Delegaţia Comisiei │ │ │

│ │Europene, a Programului PHARE în valoare de 25 MEURO │ │ │

│I │"Copiii mai întâi"; şi │ │ │

│M │- continuarea implementarii Programului de reforma a │ │ │

│P │sistemului de protecţie a copilului, cu finanţare de │ │ │

│L │la Banca Mondială şi Banca de │ │ │

│E │Dezvoltare a Consiliului Europei │ │ │

│M ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│E │Aplicarea standardelor de calitate în toate tipurile │ │ Tri- │

│N │de servicii │ │mestrul│

│T │ │ │I 2003 │

│A ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│R │Restructurarea unui număr de cel puţin 40 de insti- │ │Tri- │

│E │tutii de tip rezidential pentru protecţia copilului │ │mestrul│

│A │ │ │IV 2002│

│ ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│ │Extinderea reţelei de asistenţi maternali profesionisti│ │Tri- │

│ │şi diversificarea ei, pentru a răspunde cat mai bine │ │mestrul│

│ │nevoilor identificate în sistem (asistenţi maternali │ │ II │

│ │specializaţi pentru copilul cu handicap şi cu nevoi │ │ 2001- │

│ │speciale, pentru situaţii de urgenta, pentru copilul │ │ tri- │

│ │în vârsta de 0-1 an) │ │mestrul│

│ │ │ │IV 2004│

│ │Aplicarea standardelor de protecţie a copilului prin │ │ Tri- │

│ │alternative de tip familial şi a unor proceduri de │ │mestrul│

│ │evaluare/monitorizare a calităţii plasamentului/ │ │II 2002│

│ │încredinţării │ │ │

│ │Dezvoltarea sistemului de monitorizare la nivel │ │Perma- │

│ │naţional prin: a) definitivarea "Fisei copilului" - │ │ nent │

│ │principalul instrument de monitorizare a situaţiei │ │ │

│ │copiilor protejati în toate tipurile de servicii din │ │ │

│ │sistem şi realizarea bazelor de date la nivel │ │ │

│ │naţional, judeţean şi local; şi b) integrarea, în │ │ │

│ │cadrul acestui instrument, a programului de management │ │ │

│ │financiar şi dezvoltarea unui mecanism financiar │ │ │

│ │eficient în sistemul de protecţie a copilului │ │ │

│ │Identificarea ariilor prioritare de intervenţie pentru │ │Perma- │

│ │prevenirea abandonului în vederea integrării efortului │ │ nent │

│ │societăţii civile în cadrul demersurilor efectuate în │ │ │

│ │sistemul de protecţie a drepturilor copilului │ │ │

└──┴───────────────────────────────────────────────────────┴───────────┴───────┘

Beneficiari:

–copiii aflaţi în dificultate;

–copiii cu handicap şi nevoi (educative) speciale.

Rezultate:

● numărul de copii aflaţi în instituţii va scădea cu 10.000 până la sfârşitul anului 2001 şi cu aproximativ 25.000 până la sfârşitul anului 2004, prin reintegrarea lor în familiile naturale, plasament/încredinţare la rude, la alte familii sau persoane, la asistenţi maternali profesionisti şi prin diversificarea de servicii alternative;

● numărul de asistenţi maternali profesionisti va ajunge la 8.000 până la sfârşitul anului 2004 (în prezent numărul acestora este de aproximativ 4.000), iar numărul de copii care vor beneficia de serviciile acestora va creşte până la 10.400 în acelaşi interval de timp (în prezent numărul acestora este de aproximativ 5.400);

● 40 de instituţii de tip rezidential vor fi restructurate până la sfârşitul anului 2002;

● sistem naţional de monitorizare;

● standarde şi ghiduri metodologice care vor fi elaborate după cum urmează:

–standarde de calitate pentru toate tipurile de servicii de protecţie a copilului;

–metodologie de evaluare, pregătire şi monitorizare a familiei adoptive;

–metodologie-cadru de colaborare între serviciul public specializat şi organismele private autorizate care angajează asistenţi maternali profesionisti.

II. Prevenirea abuzului şi a neglijarii copilului, sub orice formă,

precum şi a fenomenelor care pot determina intrarea copilului

în dificultate

│ │ Activităţi │Răspunde │Termen │

│C │Modificarea şi completarea legislaţiei primare (Codul │A.N.P.C.A.,│ Tri- │

│A │civil, Codul penal, Codul familiei şi, după caz, alte │M.A.P., │mestrul│

│D │prevederi legale), pentru a se asigura respectarea │M.S.F., │II 2002│

│R │drepturilor copilului şi protecţia acestuia faţă de │M.M.S.S., │ │

│U │orice formă de abuz sau neglijare │M.E.C., │ │

│L ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.F.P., ├───────┤

│ │Dezvoltarea legislaţiei secundare specifice, necesare │M.I., │ Tri- │

│J │pentru prevenirea şi intervenţia eficienta în cazurile │M.J. │mestrul│

│U │de abuz şi de neglijare a copilului, inclusiv în │ │II 2002│

│R │propria familie │ │ │

│D │Adaptarea legislaţiei româneşti în materie la legis- │ │ Tri- │

│I │latia internationala, prin introducerea conceptelor │ │mestrul│

│C │operationale abuz şi neglijare, cu delimitari clare: │ │II 2002│

│ │abuz emotional, fizic, sexual, economic, neglijare │ │ │

│S ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│I │Asigurarea cadrului legal pentru întărirea respon- │ │ Tri- │

│ │sabilitatii reprezentanţilor serviciului public │ │mestrul│

│M │specializat şi ai autorităţilor administraţiei publice │ │II 2002│

│E │locale pentru intervenţia în locuinta familiilor care │ │ │

│T │îşi abuzeaza şi îşi neglijează copiii │ │ │

│O ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│D │Elaborarea unui ghid metodologic cu privire la formele │ │ Tri- │

│O │de abuz şi neglijare a copilului, sistemul complex de │ │mestrul│

│L │identificare, înregistrare, raportare şi referire a │ │I 2002 │

│O │cazurilor de abuz şi neglijare, precum şi metodele de │ │ │

│G │observare a efectelor acestor cazuri │ │ │

│C │Adaptarea şi completarea cadrului juridic existent │ │ Tri- │

│ │prin acţiuni legislative imediate în vederea eliminării│ │mestrul│

│ │exploatării muncii copiilor │ │I 2002 │

│ │Redefinirea rolurilor şi implicarea adecvată a tuturor │A.N.P.C.A.,│ Tri- │

│ │structurilor responsabile de politicile de protecţie │S.P.S.P.C.,│mestrul│

│ │socială la nivel naţional, judeţean şi local, ca │autorităţi │IV 2002│

│ │urmare a modificărilor legislative menţionate mai sus │locale, │ │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.S.F., ├───────┤

│ │Înfiinţarea şi dezvoltarea, la nivel de judeţ şi de │M.M.S.S., │ Tri- │

│ │comunitate, a serviciilor care intervin în prevenirea │M.E.C., │mestrul│

│ │abuzului şi neglijarii copilului, a exploatării │M.F.P. │ II │

│ │acestuia prin munca sau a intrării sale în dificultate │ │ 2001 -│

│ │(centre maternale, servicii de monitorizare, consi- │ │ tri- │

│ │liere şi sprijin al femeii gravide predispuse sa │ │mestrul│

│ │abandoneze copilul, centre de zi pentru copilul cu │ │IV 2004│

│ │probleme sociale, centre de zi pentru copii cu │ │ │

│ │handicap, centre de consiliere şi sprijin pentru │ │ │

│ │familie, centre de pregătire a reintegrarii şi inte- │ │ │

│ │grarii familiale a copilului, servicii de prevenire a │ │ │

│ │abandonului copilului) │ │ │

│ │Crearea de servicii comunitare specifice destinate │ │Perma- │

│ │tratamentului şi reabilitării copiilor victime ale │ │ nent │

│ │abuzului │ │ │

│ │Crearea în cadrul direcţiilor pentru protecţia │ │Tri- │

│ │drepturilor copilului a unor echipe multidisciplinare │ │mestrul│

│I │(asistent social, psiholog, poliţist şi jurist) │ │ IV │

│M │destinate intervenţiei în cazurile de abuz/neglijare │ │ 2001- │

│P │ │ │ tri- │

│L │ │ │mestrul│

│E │ │ │II 2002│

│E │Înfiinţarea de servicii şi linii telefonice "telefonul │ │Tri- │

│N │copilului" la care se poate apela în regim de urgenta │ │mestrul│

│T │pentru orice situaţie care pune în pericol inte- │ │ III │

│A │gritatea fizica şi psihică a copilului │ │ 2001 -│

│R │ │ │ tri- │

│E │ │ │mestrul│

│A │ │ │I 2003 │

│ │Dezvoltarea şi testarea de proiecte care să contribuie │ │Tri- │

│ │la definirea/îmbunătăţirea măsurilor de prevenire şi │ │mestrul│

│ │intervenţie eficienta în cazurile de abuz şi neglijare │ │ IV │

│ │a copilului, inclusiv în familie │ │2001 - │

│ │ │ │trm- │

│ │ │ │mestrul│

│ │ │ │IV 2004│

│ │Elaborarea de studii cu privire la definirea familiilor│ │Tri- │

│ │aflate în situaţii de risc şi la inventarierea cauzelor│ │mestrul│

│ │posibile ale acestor situaţii, precum şi la evoluţia │ │I 2003 │

│ │fenomenului de maltratare a copilului, pe baza cărora │ │ │

│ │să se poată realiza şi aplica programe de recuperare şi│ │ │

│ │reintegrare a copiilor victime ale diferitelor forme de│ │ │

│ │abuz şi neglijare │ │ │

│ │Dezvoltarea de campanii de informare, educare şi comu- │ │ Tri- │

│ │nicare pentru schimbarea atitudinii/comportamentului │ │mestrul│

│ │populaţiei la nivel naţional, judeţean, local │ │ IV │

│ │ │ │2001 - │

│ │ │ │ tri- │

│ │ │ │mestrul│

│ │ │ │ III │

│ │ │ │ 2002 │

│ │Elaborarea şi aplicarea unui program naţional pentru │ │Tri- │

│ │desfăşurarea unei campanii de acţiuni preventive care │ │mestrul│

│ │sa antreneze următoarele categorii de parteneri: │ │ III │

│ │şcoala, familia, primăria şi serviciul public │ │ 2002 │

│ │specializat │ │ │

│ │Informarea şi sensibilizarea publicului larg cu privire│ │Tri- │

│ │la necesitatea protejării copilului contra oricărei │ │mestrul│

│ │forme de abuz, neglijare sau exploatare │ │ III │

│ │ │ │ 2002 │

│ │Elaborarea şi aplicarea de programe de acţiune în │ │Tri- │

│ │vederea eliminării exploatării muncii copilului │ │mestrul│

│ │ │ │II 2002│

Beneficiari:

–copii aflaţi în situaţie de risc în propria familie (abuzati, neglijati);

–copii care abandoneaza şcoala;

–copii cu nevoi speciale aflaţi în familia substitutiva sau în unităţi rezidentiale;

–copii aflaţi în sistemul de protecţie (în unităţi rezidentiale sau la familii substitutive);

–copii delincventi/cu antecedente de delincventa juvenila;

–copii ai strazii;

–copii exploatati prin munca.

Rezultate:

● cadrul legal adecvat pentru prevenirea abandonului copilului, precum şi a oricărei forme de maltratare a acestuia;

● proceduri de identificare şi intervenţie în cazurile de abuz şi de neglijare a copilului;

● realizarea următoarelor studii, rapoarte şi materiale informative:

● studiu cu privire la definirea familiilor aflate în situaţie de risc şi la inventarierea cauzelor acestor situaţii;

● raport cuprinzând evidenta tuturor serviciilor de prevenire şi a liniilor telefonice care funcţionează în judeţe, precum şi a celor aflate în faza de proiect;

● repertoar anual al serviciilor de prevenire din judeţe;

● modele pliante de popularizare a acestora;

● înfiinţarea de servicii de prevenire la nivel de comunitate (300 de servicii de prevenire la nivel de comunitate până la sfârşitul anului 2004);

● crearea de servicii de terapie şi de integrare socială pentru victimele abuzului şi maltratarii: 47 de servicii create până la sfârşitul anului 2004 (în prezent exista un singur serviciu de acest fel).

III. Continuarea procesului de descentralizare de la nivel judeţean

la nivel local şi întărirea capacităţii instituţionale la nivel

local, pentru asumarea responsabilităţii în abordarea problematicii

copilului aflat în dificultate

│ │ Activităţi │ Răspunde │ Termen│

│C │Revizuirea şi completarea legislaţiei referitoare la │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│A │serviciile comunitare locale │M.A.P., │mestrul│

│D │ │M.S.F., │II 2002│

│R ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.M.S.S., ├───────┤

│U │Elaborarea de metodologii de organizare şi funcţionare │M.E.C., │Tri- │

│L │a serviciilor comunitare integrate │M.F.P. │mestrul│

│ │ │ │IV 2001│

│J │ │ │ │

│U │ │ │ │

│R.│ │ │ │

│ │ │ │ │

│ŞI│ │ │ │

│ │ │ │ │

│M │ │ │ │

│E │ │ │ │

│T │ │ │ │

│O │ │ │ │

│D.│ │ │ │

│ │ │ │ │

│ │Înfiinţarea de servicii comunitare integrate care să │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│ │asigure o protecţie personalizata şi adecvată nevoilor │S.P.S.P.C.,│mestrul│

│ │copilului, accentuandu-se cu precădere prevenirea şi │autorităţi │ III │

│ │reducerea abandonului şi a institutionalizarii │locale, │2001 - │

│I │copilului, precum şi monitorizarea familiilor aflate │M.S.F., │tri- │

│M │în dificultate şi a celor cu risc de abandon │M.M.S.S., │mestrul│

│P │ │M.E.C. │IV 2004│

│E │Dezvoltarea unei reţele de asistenţi şi/sau lucrători │ │Tri- │

│M │sociali la nivelul comunităţilor locale, care să aibă │ │mestrul│

│E │posibilitatea identificarii rapide a situaţiilor care │ │ III │

│N │ar putea periclita dezvoltarea fizica, psihică sau │ │ 2001 -│

│T │morala a copilului │ │tri- │

│A │ │ │mestrul│

│R │ │ │IV 2004│

│A │Formarea de personal la nivelul primăriilor │ │Perma- │

│ │ │ │ nent │

│ │Informarea şi sensibilizarea prin intermediul │ │Perma- │

│ │mass-media la nivel naţional, judeţean, local │ │ nent │

Beneficiari:

–copii aflaţi în situaţie de risc care trăiesc în propria

familie;

–copii aflaţi în dificultate care beneficiază de măsuri

de protecţie în unităţi rezidentiale sau în familii

substitutive şi pentru care se pregăteşte reintegrarea

sau integrarea familială;

–copii cu handicap şi cu nevoi speciale;

–copii ai strazii;

–copii delincventi;

–copii exploatati prin munca.

Rezultate:

● creşterea numărului de asistenţi sau de lucrători sociali formati şi angajaţi la nivelul primăriilor cu 1.400 până la sfârşitul anului 2004;

● creşterea numărului de intervenţii realizate la nivelul primăriilor pentru prevenirea şi identificarea precoce a situaţiilor de risc pentru copii;

● creşterea numărului de servicii comunitare integrate la nivelul comunităţilor locale cu 700 până la sfârşitul anului 2004 (în prezent numărul acestora este de aproximativ 130), concomitent cu scăderea numărului de copii institutionalizati provenind din comunitatile respective;

● creşterea numărului de copii protejati în sistem alternativ (inclusiv prin plasament/încredinţare la familii şi persoane), concomitent cu scăderea numărului de copii aflaţi în instituţii (10.000 de copii dezinstitutionalizati până la sfârşitul anul ui 2001);

● metodologii de organizare şi funcţionare a serviciilor comunitare integrate.

IV. Crearea şi dezvoltarea de servicii specializate şi de practici

integrative pentru copiii cu nevoi speciale, în vederea îmbunătăţirii

sanselor acestora de dezvoltare deplina şi armonioasă

│ │ Activităţi │ Răspunde │Termen │

│C │Elaborarea şi validarea de standarde privind integrarea│A.N.P.C.A.,│Tri- │

│A │în comunitate a copilului cu nevoi speciale │M.A.P., │mestrul│

│D │ │M.M.S.S., │IV 2002│

│R ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.S.F., ├───────┤

│U │Elaborarea şi promovarea planului individual de eva- │M.J. │Tri- │

│L │luare a copilului cu nevoi speciale, protejat în │ │mestrul│

│ │instituţiile rezidentiale, şi a potenţialului lui de │ │II 2003│

│J │recuperare │ │ │

│U ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│R │Elaborarea şi promovarea standardelor minime de │ │Tri- │

│. │calitate pentru serviciile destinate copilului cu │ │mestrul│

│ │nevoi speciale │ │ III │

│S │ │ │ 2002 │

│ │Elaborarea unui "Cod de practica în centrul de plasa- │ │Tri- │

│M │ment pentru copiii cu handicap" care să promoveze │ │mestrul│

│E │bunele practici profesionale în aplicarea standardelor │ │ III │

│T │de calitate, asigurând cu prioritate demedicalizarea │ │ 2002 │

│O │serviciilor oferite copilului cu handicap │ │ │

│D ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│. │Armonizarea legislaţiei interne cu prevederile con- │ │Tri- │

│ │ventiilor şi tratatelor internaţionale la care │ │mestrul│

│ │România este parte, pe probleme specifice referitoare │ │IV 2002│

│ │la copilul cu nevoi speciale │ │ │

│ │Închiderea unităţilor care nu pot fi reabilitate │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│ │ │S.P.S.P.C.,│mestrul│

│ │ │M.S.F., │IV 2002│

│ ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.M.S.S., ├───────┤

│ │Restructurarea în etape a unităţilor preluate în anul │autorităţi │Tri- │

│ │2000, ca centre de plasament de tip familial pentru │locale │mestrul│

│ │copii cu handicap, centre de îngrijire de zi şi de │ │IV 2002│

│ │recuperare pentru copii cu handicap sau, după caz, │ │ │

│I │alte servicii destinate îngrijirii, reabilitării şi │ │ │

│M │protecţiei copilului cu handicap, în conformitate cu │ │ │

│P │nevoile şi cu resursele locale │ │ │

│E │Aplicarea standardelor de calitate în toate unităţile │ │Tri- │

│M │de tip rezidential │ │mestrul│

│E │ │ │IV 2002│

│N ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│T │Dezvoltarea de programe cu obiective specifice pentru │ │Tri- │

│A │recuperarea şi reintegrarea copilului şi adolescentului│ │mestrul│

│R │cu nevoi speciale în contextul lor familial şi comu- │ │I 2003-│

│E │nitar, inclusiv dezvoltarea reţelei de asistenţi │ │tri- │

│A │maternali profesionisti, pregatiti pentru protecţia │ │mestrul│

│ │copiilor cu nevoi speciale şi a celor infectati cu │ │I 2004 │

│ │HIV sau bolnavi de SIDA │ │ │

│ │Dezvoltarea unor programe de integrare socială şi │ │ │

│ │familială a copiilor infectati HIV sau bolnavi de SIDA │ │ │

Beneficiari:

–copii cu nevoi speciale şi infectati HIV sau bolnavi

de SIDA, aflaţi în familia substitutiva sau în unităţi

rezidentiale.

Rezultate:

● numărul de servicii diversificate, integrate, oferite copilului cu nevoi speciale va creşte cu 40 până la sfârşitul anului 2004;

● numărul de copii cu nevoi speciale şi infectati HIV sau bolnavi de SIDA aflaţi în sistemul rezidential de ocrotire, se va diminua cu 6.000 până la sfârşitul anului 2004, concomitent cu creşterea numărului celor aflaţi în îngrijire alternativa;

● vor fi elaborate standarde şi ghiduri metodologice, după cum urmează:

–standarde privind integrarea în comunitate a copilului cu nevoi speciale sau infectat HIV ori bolnav SIDA;

–planul individual de evaluare a copilului cu nevoi speciale, protejat în instituţiile rezidentiale, şi a potenţialului lui de recuperare;

–standarde minime de calitate pentru serviciile destinate copilului cu handicap şi celui cu nevoi speciale.

V. Dezvoltarea unui set de măsuri şi mecanisme destinat tinerilor care până

la vârsta de 18 ani beneficiază de una dintre măsurile de protecţie a

copilului prevăzute de lege, care să faciliteze dobândirea abilităţilor

necesare pentru integrarea lor educaţională, ocupationala şi socială

│ │ Activităţi │ Răspunde │ Termen│

│C │Crearea cadrului legal care să faciliteze integrarea │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│D │socială şi profesională a tinerilor care ies din │M.M.S.S., │mestrul│

│R.│sistemul de protecţie la vârsta majoratului │M.T.S., │I 2004 │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.F.P. ├───────┤

│J │Elaborarea unui ghid metodologic destinat echipei │ │Tri- │

│U │pluridisciplinare implicate în pregătirea integrării │ │mestrul│

│R.│sociale şi profesionale a adolescentilor protejati în │ │ III │

│ │unităţi de tip rezidential şi în familii substitutive │ │ 2003 │

│ŞI│ │ │ │

│ │ │ │ │

│M │ │ │ │

│E │ │ │ │

│T │ │ │ │

│O │ │ │ │

│D.│ │ │ │

│ │ │ │ │

│ │Înfiinţarea la nivelul comunităţii a serviciilor de │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│ │asistenţa şi sprijin pentru tineri, ca structuri │S.P.S.P.C.,│mestrul│

│ │integrate în sistemul de servicii de protecţie a │M.S.F., │I 2003 │

│ │copilului │M.M.S.S., │ │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.T.S., ├───────┤

│ │Elaborarea şi promovarea unui plan individual pentru │autorităţi │Tri- │

│ │evaluarea şi orientarea copiilor începând cu vârsta │locale, │mestrul│

│ │de 14 ani │M.F.P. │IV 2001│

│ │Dezvoltarea de programe de orientare socioprofesionala │ │Tri- │

│I │pentru copiii/ţinerii din sistemul de ocrotire (în mod │ │mestrul│

│M │particular adresate tinerilor care au ajuns în preajma │ │ II │

│P │vârstei la care părăsesc centrele de plasament) şi │ │ 2002 -│

│L │corelarea lor cu alte programe de dezvoltare regionala │ │tri- │

│E │ │ │mestrul│

│M │ │ │IV 2004│

│N │Elaborarea unui model de formare complementara a │ │Tri- │

│T │educatorilor care pregătesc adolescentii din centrul │ │mestrul│

│A │de plasament pentru părăsirea instituţiei şi integrarea│ │I 2002 │

│R │lor socială şi profesională, precum şi formarea unui │ │ │

│E │număr cat mai mare de educatori, conform nevoilor de │ │ │

│A │formare existente în judeţe │ │ │

│ │Formarea profesională a adolescentilor şi tinerilor cu │ │Tri- │

│ │instituţii abilitate în domeniu, pentru a lucra în │ │mestrul│

│ │mici întreprinderi, ateliere protejate, ferme etc. │ │I 2002-│

│ │ │ │tri- │

│ │ │ │mestrul│

│ │ │ │I 2003 │

│ │Susţinerea iniţiativelor de înfiinţare de întreprinderi│ │Tri- │

│ │şi ateliere protejate, care să faciliteze integrarea │ │mestrul│

│ │profesională eficienta a tinerilor │ │ IV │

│ │ │ │2001 - │

│ │ │ │tri- │

│ │ │ │mestrul│

│ │ │ │I 2004 │

│ │Adoptarea şi punerea în practica a unui plan de acţiune│ │Tri- │

│ │pentru integrarea socioprofesionala a tinerilor care │ │mestrul│

│ │ies din sistemul de protecţie │ │IV 2002│

Beneficiari:

–copii între 14-18 ani aflaţi în sistemul de protecţie;

–tineri care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv tineri

cu nevoi speciale, care beneficiază de una dintre măsurile

de protecţie stabilite prin lege.

Rezultate:

● creşterea numărului de tineri cuprinşi în programe de orientare socioprofesionala;

● creşterea numărului de tineri integrati profesional.

VI. Popularizarea drepturilor copilului şi sensibilizarea opiniei publice

în vederea îmbunătăţirii atitudinii şi comportamentului general

privind problematica specifică a copilului şi a familiei aflate în

situaţie de risc sau în dificultate

│ │ Activităţi │ Răspunde │ Termen│

│C │Elaborarea şi validarea unei strategii naţionale de │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│D │comunicare cu privire la respectarea şi promovarea │M.M.S.S., │mestrul│

│R.│drepturilor copilului în România │M.F.P. │IV 2002│

│ │ │ │ │

│J │ │ │ │

│U │ │ │ │

│R │ │ │ │

│. │ │ │ │

│ŞI│ │ │ │

│ │ │ │ │

│M │ │ │ │

│E │ │ │ │

│T │ │ │ │

│O │ │ │ │

│D.│ │ │ │

│ │ │ │ │

│ │Informarea sistematica a opiniei publice asupra │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│ │importantei creşterii şi educării copilului într-un │S.P.S.P.C.,│mestrul│

│ │mediu familial │autorităţi │ III │

│ │ │locale │ 2001 -│

│ │ │ │tri- │

│ │ │ │mestrul│

│I │ │ │IV 2002│

│P │Realizarea de sondaje de opinie şi studii │ │ │

│E │Promovarea imaginii structurilor implicate în protecţia│ │Perma- │

│M │copilului la nivel naţional, judeţean şi local şi a │ │ nent │

│E │serviciilor destinate copilului şi familiei │ │ │

│N ├───────────────────────────────────────────────────────┼───────────┼───────┤

│T │Realizarea buletinului informativ trimestrial "În │coordonat │Trimes-│

│A │interesul copilului" │ de │ trial │

│R │ │A.N.P.C.A. │ │

│A │Aplicarea Strategiei naţionale de comunicare, pe │ │Tri- │

│ │temele stabilite ca prioritare în faza de elaborare │ │mestrul│

│ │ │ │ IV │

│ │ │ │2002 - │

│ │ │ │tri- │

│ │ │ │mestrul│

│ │ │ │IV 2004│

│ │Popularizarea celor mai bune practici de respectare şi │ │Perma- │

│ │promovare a drepturilor copilului │ │ nent │

Beneficiari:

–copiii aflaţi în dificultate;

–publicul larg.

Rezultate:

● Strategia naţionala de comunicare va fi elaborata până la sfârşitul anului 2002;

● îmbunătăţirea imaginii în mass-media a sistemului de protecţie a copilului;

● cunoaşterea de către opinia publică a obiectivelor, realizarilor şi a dificultăţilor reformei;

● înţelegerea problematicii copilului aflat în dificultate;

● sensibilizarea şi constientizarea publică vor determina o creştere a coeziunii sociale;

● stimularea acţiunilor de voluntariat din partea cetăţenilor români.

VII. Încurajarea adopţiei ca măsura specială de protecţie a copilului

aflat în dificultate

│ │ Activităţi │ Răspunde │ Terme │

│ │Identificarea unor mecanisme şi modalităţi de stimulare│A.N.P.C.A.,│Tri- │

│ │şi concertare a eforturilor autorităţilor publice │ M.F.P. │mestrul│

│ │însărcinate cu activitatea de protecţie a copilului, │ │ II-III│

│C │a societăţii civile şi a altor actori implicaţi, pentru│ │ 2001 │

│A │promovarea adopţiei naţionale │ │ │

│R │Adoptarea unui act normativ cu privire la regimul │ │Tri- │

│U │juridic al adopţiei, care să ţină seama de convenţiile │ │mestrul│

│L │internaţionale în materia adopţiei şi de recomandările │ │III-IV │

│ │organismelor internaţionale, aplicate la realitatea │ │ 2001 │

│J │românească │ │ │

│R │Stimularea adopţiei naţionale, cu respectarea inte- │ │Perma- │

│I │resului superior al copilului, prin reducerea şi │ │ nent │

│D │simplificarea termenelor şi procedurilor premergătoare │ │ │

│I │încuviinţării adopţiei (pe cale procedurala) │ │ │

│C ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│ │Elaborarea unei metodologii de evaluare, pregătire şi │ │Tri- │

│S │monitorizare a familiei adoptive │ │mestrul│

│I │ │ │IV 2001│

│M │Luarea unor măsuri economico-sociale, cu concursul │ │Perma- │

│E │autorităţilor competente, de natura sa stimuleze │ │ nent │

│T │adoptia naţionala (de exemplu: reducerea impozitului │ │ │

│O │pe venitul global al familiilor adoptive pe o perioadă │ │ │

│D │de doi ani de la încuviinţarea adopţiei, alte măsuri │ │ │

│O │ce privesc acordarea de facilităţi fiscale pentru │ │ │

│L │familiile adoptive) │ │ │

│G │Practicarea adopţiei internaţionale ca ultima forma de │ │Perma- │

│I │protecţie a copilului, după epuizarea soluţiilor în │ │ nent │

│C │plan intern, asa cum este consacrată prin prevederile │ │ │

│ │Convenţiei asupra protecţiei copiilor şi cooperării în │ │ │

│ │materia adopţiei internaţionale, încheiată la Haga la │ │ │

│ │29 mai 1993 şi ratificată de România prin │ │ │

│ │Legea nr. 84/1994 │ │ │

│ │Campanii mass-media în scopul sensibilizarii opiniei │A.N.P.C.A.,│Perma- │

│ │publice cu privire la problema copiilor aflaţi în │S.P.S.P.C.,│ nent │

│ │dificultate sau lipsiţi de ocrotire părintească; │autorităţi │ │

│ │campanii de informare/popularizare la nivel judeţean/ │locale │ │

│I │local asupra modalităţilor practice de adopţie │ │ │

│P │Organizarea de seminarii şi conferinţe, în parteneriat │ │Perma- │

│L │cu alte autorităţi publice şi/sau organisme neguver- │ │ nent │

│E │namentale, pe tema protecţiei drepturilor copilului │ │ │

│M │prin adopţie │ │ │

│N │Realizarea şi difuzarea de materiale publicitare pe │ │Perma- │

│T │aceasta tema │ │ nent │

│R │Combaterea stereotipurilor negative (ca de exemplu │ │Perma- │

│E │"copil institutionalizat") care induc discriminări │ │ nent │

│A │negative la adresa copiilor aflaţi în dificultate şi │ │ │

│ │conduc la reţinerea potenţialilor adoptatori români în │ │ │

│ │orientarea atenţiei către aceşti copii. │ │ │

Beneficiari:

–copiii aflaţi în dificultate, care pot fi adoptati în condiţiile legii.

Rezultate:

● oferirea unui mediu stabil, permanent, adecvat dezvoltării armonioase şi depline a personalităţii copilului lipsit de ocrotire părintească, în cadrul căruia să fie respectate drepturile fundamentale care îi sunt recunoscute;

● exploatarea potenţialului de familii adoptive române;

● creşterea numărului de adoptii naţionale;

● implicarea mai activa şi mai eficienta a comunităţii locale în identificarea de soluţii alternative pentru problema copiilor lipsiţi de ocrotire părintească;

● abordarea unitară şi coerenta a promovării şi respectării prin adopţie a drepturilor copilului.

VIII. Gestionarea eficienta a resurselor umane şi financiare implicate în

sistemul de protecţie a copilului

│ │ Activităţi │Răspunde │Termen │

│C │Elaborarea şi validarea standardelor ocupationale │A.N.P.C.A.,│Tri- │

│A │pentru toate ocupatiile specifice sistemului de │M.M.S.S., │mestrul│

│D │protecţie a copilului │M.E.C. │II 2003│

│R ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│U │Elaborarea şi validarea de modele de formare/perfecti- │ │Tri- │

│L │onare şi proceduri de atestare a personalului din │ │mestrul│

│ │sistem │ │IV 2003│

│J ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│U │Elaborarea unui sistem de acreditare a furnizorilor de │ │Tri- │

│R.│servicii de protecţie a copilului (instituţii publice │ │mestrul│

│ │sau organizaţii neguvernamentale) │ │IV 2002│

│ŞI├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│ │Elaborarea unei metodologii de analiza a sistemului de │ │Tri- │

│M │protecţie a copilului la nivel judeţean │ │mestrul│

│E │ │ │IV 2002│

│T ├───────────────────────────────────────────────────────┤ ├───────┤

│O │Elaborarea unui sistem de management financiar adaptat │ │Tri- │

│D.│dinamicii activităţilor de protecţie a copilului │ │mestrul│

│ │ │ │I 2003 │

│ │Analiza utilizării resurselor financiare şi │A.N.P.C.A.,│ Anual │

│ │identificarea de nevoi │S.P.S.P.C.,│ │

│ ├───────────────────────────────────────────────────────┤M.E.C., ├───────┤

│I │Asigurarea formării/perfecţionării permanente a tuturor│M.M.S.S., │ Anual │

│M │categoriilor de personal din sistem │autorităţi │ │

│P ├───────────────────────────────────────────────────────┤locale ├───────┤

│L │Formarea/trainingul pentru reconversia profesională a │ │ Anual │

│E │resurselor umane disponibilizate în urma restructura- │ │ │

│M │rii/închiderii instituţiilor rezidentiale de │ │ │

│E │protecţie a copilului │ │ │

│T │Organizarea de cursuri-pilot şi multiplicarea lor în │ │Tri- │

│A │întreaga ţara pentru a răspunde nevoilor existente │ │mestrul│

│R │ │ │ IV │

│E │ │ │ 2001 -│

│A │ │ │tri- │

│ │ │ │mestrul│

│ │ │ │IV 2004│

│ │Antrenarea şi colaborarea cu organizaţii neguverna- │ │Perma- │

│ │mentale specializate în organizarea de programe de │ │ nent │

│ │formare a resurselor umane din sistem │ │ │

Beneficiari:

–beneficiar direct: personalul din sistem;

–beneficiar indirect: copilul aflat în dificultate, cu nevoi

speciale, în situaţie de risc etc.

Rezultate:

● studii periodice privind nevoile de formare;

● strategie de formare;

● strategii judeţene de promovare şi respectare a drepturilor copilului;

● standarde ocupationale validate pentru toate ocupatiile specifice sistemului de protecţie a copilului;

● modele de formare validate şi implementate la nivel naţional;

● creşterea profesionalismului personalului din sistem;

● reconversia resurselor umane disponibilizate în urma restructurării/închiderii instituţiilor rezidentiale de protecţie a copilului, spre noi profesiuni necesare sistemului (asistenţi maternali, asistenţi sociali etc.)

● abordarea unitară şi coerenta a promovării şi respectării drepturilor copilului.