Norma sanitară veterinara din 25 august 2006

Articolul 1

Prezenta norma sanitară veterinara stabileşte standarde minime pentru protecţia porcilor destinaţi creşterii şi ingrasarii.

Articolul 2

Pentru scopurile prezentei norme sanitare veterinare trebuie să se aplice următoarele definiţii:

a)porc - un animal din specia porcine, de orice vârsta, ţinut pentru reproducţie sau ingrasare;

b)vier - un porc mascul după pubertate, destinat reproductiei;

c)scrofita - o femela din specia porcine, după pubertate şi înainte de fatare;

d)scroafa - o femela din specia porcine, după prima fatare;

e)scroafa fatata - o femela din specia porcine, între perioada perinatala şi intarcarea purceilor;

f)scroafa în asteptare - o scroafa între intarcarea purceilor şi perioada perinatala;

g)purcel sugar - un porc de la fatare până la intarcare;

h)purcel intarcat - un porc de la intarcare până la vârsta de 10 săptămâni;

i)porc în creştere/tineret porcin - un porc de la vârsta de 10 săptămâni până la tăiere sau monta;

j)autoritate competentă - Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor competenţa să efectueze controale veterinare sau orice autoritate căreia i s-a delegat această competenţă.

Articolul 3

(1)Toate exploatatiile de porcine trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a)suprafaţa libera de pardoseala disponibilă pentru fiecare purcel intarcat sau purcel în creştere, ţinut în grup, cu excepţia scrofitelor după monta şi a scroafelor, trebuie să fie de cel puţin:

(i)0,15 mp pentru purceii cu o greutate vie de până la 10 kg;

(îi) 0,20 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 10 şi 20 kg;

(iii)0,30 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 20 şi 30 kg;

(iv)0,40 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 30 şi 50 kg;

(v)0,55 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 50 şi 85 kg;

(vi)0,65 mp pentru porcii cu o greutate vie cuprinsă între 85 şi 110 kg;

(vii)1,00 mp pentru porcii cu o greutate vie mai mare de 110 kg;

b)suprafaţa libera totală de pardoseala disponibilă pentru fiecare scrofita după monta, precum şi pentru fiecare scroafa, atunci când scrofitele şi/sau scroafele sunt ţinute în grup, trebuie să fie de cel puţin 1,64 mp, respectiv 2,25 mp.

Atunci când aceste animale sunt ţinute în grupuri mai mici de 6 indivizi, suprafaţa libera de pardoseala trebuie să fie marita cu 10%.

Atunci când aceste animale sunt ţinute în grupuri de 40 sau mai mulţi indivizi, suprafaţa libera de pardoseala poate fi redusă cu 10%.

(2)Suprafaţa pardoselii trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

a)pentru scrofite după monta şi scroafe gestante: o parte din suprafaţa prevăzută la alin. (1) lit. b), egala cu cel puţin 0,95 mp pentru o scrofita şi cel puţin 1,3 mp pentru o scroafa, trebuie să fie pardoseala continua, solida, din care maximum 15% să fie rezervate pentru fante de drenaj;

b)atunci când sunt utilizate pardoseli din gratare de beton, pentru porcii ţinuţi în grup:

(i)lăţimea maxima a fantelor trebuie să fie:

1.11 mm pentru purcei sugari;

2.14 mm pentru purcei intarcati;

3.18 mm pentru tineret porcin;

4.20 mm pentru scrofite după monta şi scroafe;

(îi) lăţimea minima a barei de gratar trebuie să fie:

1.50 mm pentru purcei sugari şi purcei intarcati; şi

2.80 mm pentru tineret porcin, scrofite după monta şi scroafe.

(3)Construirea sau montarea de instalaţii pentru legarea scroafelor şi scrofitelor este interzisă. De la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, legarea scroafelor şi scrofitelor este interzisă.

(4)Scroafele şi scrofitele trebuie să fie ţinute în grupuri, pe parcursul unei perioade începând cu 4 săptămâni după monta şi până la o săptămâna înainte de data estimată a fatarii. Boxa în care este ţinut grupul de scroafe trebuie să aibă laturile mai mari de 2,8 m lungime. Când sunt ţinuţi mai puţin de 6 indivizi într-un grup, boxa respectiva trebuie să aibă laturile mai mari de 2,4 m lungime.

(5)Prin derogare de la prevederile alin. (4), scroafele şi scrofitele crescute în exploataţii de mai puţin de 10 scroafe pot fi ţinute individual, în timpul perioadei menţionate la alin. (4), cu condiţia ca acestea să se poată întoarce cu usurinta în boxele proprii.

(6)Fără a se aduce atingere prevederilor cuprinse în anexa, scroafele şi scrofitele trebuie să aibă acces permanent la materiale ocupationale, respectându-se cel puţin cerinţele relevante ale anexei menţionate anterior.

(7)Scroafele şi scrofitele ţinute în grupuri trebuie să fie hranite utilizându-se un sistem ce asigura fiecărui individ accesul la hrana suficienta, chiar şi în situaţia în care sunt prezenţi concurenţi pentru hrana.

(8)Tuturor scroafelor în asteptare şi scrofitelor trebuie să li se asigure o cantitate suficienta de hrana de volum sau bogata în fibre, precum şi hrana energizanta, pentru a-şi satisface foamea şi ţinând cont de necesitatea de a mesteca a acestora. (9) a) Porcii care trebuie să fie ţinuţi în grupuri şi care sunt agresivi în mod special, au fost atacati de alţi porci sau sunt bolnavi ori răniţi pot fi ţinuţi temporar în boxe individuale.

b)Boxa individuală utilizata trebuie să permită animalului să se roteasca cu usurinta, dacă acest lucru nu este în contradictie cu recomandarea medicului veterinar.

(10)De la data intrării în vigoare a prezentei norme sanitare veterinare, prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4), (6) şi alin. (9) lit. b) trebuie să se aplice tuturor exploataţiilor nou-construite ori reconstruite sau date în folosinţă pentru prima data după această dată, iar începând cu 1 ianuarie 2013, aceste prevederi trebuie să se aplice tuturor exploataţiilor.

(11)Prevederile alin. (4) nu se aplică exploataţiilor cu mai puţin de 10 scroafe.

Articolul 4

(1)Prevederile anexei pot fi modificate şi completate în conformitate cu procedura comunitara, pentru a se tine cont de progresul ştiinţific.

(2)Autoritatea competenţa trebuie:

a)să se asigure ca orice persoană fizica sau juridică care angajează sau recruteaza personal pentru a îngriji porcine a asigurat acestuia instructajul şi îndrumarea asupra prevederilor relevante ale art. 3 şi ale anexei;

b)să asigure cursuri corespunzătoare de instruire care să pună accentul în special pe aspecte de bunastare a animalelor.

Articolul 5

(1)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor va verifica modul în care sunt aplicate şi respectate prevederile prezentei norme sanitare veterinare. Aceste inspecţii, ce pot fi efectuate şi cu ocazia unor controale efectuate în alte scopuri, trebuie să acopere, în fiecare an, un număr reprezentativ din punct de vedere statistic de sisteme de creştere diferite, utilizate în România.

(2)La fiecare 2 ani, până în ultima zi lucrătoare a lunii aprilie şi pentru prima data înainte de 30 aprilie 2008, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la rezultatele inspecţiilor efectuate în ultimii 2 ani anteriori, în conformitate cu prezentul articol, incluzând numărul inspecţiilor efectuate raportat la numărul de exploataţii din teritoriul naţional.

Articolul 6

Animalele importate din tari ce nu sunt membre ale Uniunii Europene trebuie, având în vedere cerinţele pentru bunăstarea acestora, sa fi fost crescute şi sa fi primit cel puţin o îngrijire echivalenta cu cea garantată de prezenta norma sanitară veterinara pentru animalele din România. Aceasta cerinţa trebuie să fie inclusă în certificatul sanitar veterinar emis de autoritatea veterinara competenţa din ţara exportatoare în cauza care nu este membra a Uniunii Europene.

Articolul 7

(1)Experţii veterinari ai Comisiei Europene pot, în cooperare cu reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, să efectueze inspecţii la faţa locului, în România, acolo unde este necesar pentru aplicarea uniforma a prevederilor prezentei norme sanitare veterinare care transpune Directiva 91/630/CEE . Experţii care efectuează aceste inspecţii trebuie să implementeze măsuri speciale de igiena personală pentru a exclude orice risc de transmitere de boli.

(2)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor ca autoritate competentă a României pe teritoriul căreia se efectuează o astfel de inspecţie trebuie să acorde experţilor toată asistenţa necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor acestora.

(3)Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să ia orice măsuri care se pot dovedi necesare pentru a tine seama de rezultatele acestor inspecţii.

(4)În relaţie cu ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene, se aplică prevederile cap. III din Directiva 91/496/CEE , transpusa în legislaţia naţionala prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 83/2003 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea principiilor care reglementează organizarea controalelor veterinare pentru animalele care intră în România din tari terţe, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 12 martie 2003.

Articolul 8

Anexa face parte integrantă din prezenta norma sanitară veterinara.

Anexa

la norma sanitară veterinara

Capitolul ICondiţii generale

În completare la prevederile relevante ale anexei la Norma sanitară veterinara privind protecţia animalelor de ferma, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 75/2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 25 august 2005, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva Consiliului 98/58/CE , trebuie să se aplice următoarele cerinţe:

1.În partea de clădire în care porcii sunt ţinuţi în mod continuu trebuie să fie evitate niveluri de zgomot de peste 85dBA. Trebuie să fie evitat zgomotul constant sau brusc.

2.Porcii trebuie ţinuţi în condiţii de iluminat cu o intensitate de cel puţin 40 lucsi, pentru o perioadă de minimum 8 ore pe zi.

3.Adăposturile pentru porci trebuie construite astfel încât să permită animalelor:

a)să aibă acces la o zona de odihnă confortabila din punct de vedere fizic şi termic, drenata şi curatata corespunzător şi care să permită tuturor animalelor să se odihneasca în acelaşi timp;

b)să se odihneasca şi să se ridice normal;

c)sa vada alţi porci. În săptămâna dinaintea datei estimate a fatarii şi în timpul fatarii, scroafele şi scrofitele pot fi ţinute în afară razei vizuale a congenerelor.

4.Fără a se lua în considerare prevederile art. 3 alin. (6) din norma sanitară veterinara, porcii trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficienta de material cum ar fi paie, fan, lemn rumegus, compost de ciuperci, turba sau un amestec din acestea care să nu le compromita sănătatea şi care să le permită activităţi adecvate de provocare a curiozitatii şi contactul cu acestea.

5.Pardoseala trebuie să fie neteda, dar nealunecoasa, pentru a se preveni ranirea porcilor, şi astfel proiectata, construită şi menţinută încât sa nu cauzeze raniri sau suferinţe porcilor. Pardoseala trebuie să fie adecvată pentru mărimea şi greutatea porcilor şi, dacă nu este asigurat asternut, sa formeze o suprafaţa rigida, plana şi stabilă.

6.Toţi porcii trebuie să fie hraniti cel puţin o dată pe zi. Atunci când porcii sunt hraniti în grupuri şi nu ad libitum (la discretie) sau printr-un sistem automat de hranire individuală a animalelor, fiecare porc trebuie să aibă acces la hrana în acelaşi timp cu celelalte animale din grup.

7.Toţi purceii în vârsta de peste doua săptămâni trebuie să aibă acces permanent la o cantitate suficienta de apa proaspăta.

8.Toate procedurile destinate sa constituie o intervenţie efectuată pentru alte scopuri decât cele de terapie sau de diagnostic sau pentru identificarea porcilor în conformitate cu legislaţia în domeniu şi care determina afectarea ori pierderea sensibilităţii unei părţi a corpului sau alterarea structurii osoase sunt interzise, cu următoarele excepţii:

a)reducerea uniforma a coltilor purceilor sugari prin pilire sau tăiere, efectuată nu mai târziu de vârsta de 7 zile şi lăsând o suprafaţa intactă şi neteda. Coltii vierilor pot fi redusi în lungime, atunci când este necesar, pentru a se preveni ranirea altor animale sau din motive de siguranţă;

b)taierea parţială a cozii;

c)castrarea porcilor masculi prin alte mijloace decât desirarea tesuturilor;

d)aplicarea inelului nazal numai atunci când animalele sunt ţinute în sisteme de creştere în aer liber şi în conformitate cu legislaţia naţionala.

Taierea cozilor şi reducerea coltilor nu trebuie să fie efectuate ca un procedeu de rutina, ci numai atunci când exista o dovadă clara ca au apărut leziuni ale mameloanelor scroafelor sau ale urechilor şi cozilor la ceilalţi purcei. Înainte de efectuarea acestor proceduri trebuie să fie luate şi alte măsuri pentru a se preveni muscarea cozii şi alte vicii, luându-se în considerare mediul şi densitatea animalelor. Din acest motiv trebuie să fie schimbate condiţiile de mediu şi sistemele de management inadecvate.

Oricare dintre procedurile descrise anterior trebuie să fie efectuată numai de un medic veterinar sau de o persoană instruita, asa cum este prevăzut la art. 5 din norma sanitară veterinara, cu experienta în efectuarea tehnicilor în mod practic, cu mijloace corespunzătoare şi în condiţii igienice.

Dacă se practica castrarea sau taierea cozilor după vârsta de 7 zile, aceasta trebuie efectuată numai sub anestezie şi analgezie prelungită şi numai de un medic veterinar.

Capitolul IIDispoziţii specifice pentru diferite categorii de porcine

A. Vieri

Boxele pentru vieri trebuie construite şi situate în asa fel încât să permită acestora să se roteasca, să se miroasa, să se auda şi să se vada între ei. Suprafaţa de pardoseala libera disponibilă pentru un vier adult trebuie să fie de cel puţin 6 mp. Atunci când boxa este folosită şi pentru monta naturala, suprafaţa pardoselii disponibilă pentru un vier adult trebuie să fie de cel puţin 10 mp, iar boxa trebuie să nu prezinte niciun obstacol.

Începând cu data aderării României la Uniunea Europeană, aceasta prevedere trebuie să se aplice tuturor exploataţiilor.

B. Scroafe şi scrofite

1.Trebuie să fie luate măsuri pentru a se reduce pe cat posibil agresiunea în grup.

2.Dacă este necesar, scrofitele şi scroafele gestante trebuie să fie tratate pentru paraziti interni şi externi, iar când sunt transferate în spaţiile special amenajate pentru fatare acestea sunt spalate pe tot corpul.

3.În săptămâna anterioară datei preconizate a fatarii, scroafelor şi scrofitelor trebuie să li se repartizeze material adecvat pentru culcus, în cantitate suficienta, cu excepţia cazului în care, din punct de vedere tehnic, nu este fezabil pentru sistemul de evacuare a purinei utilizate în unitate.

4.În spatele scroafelor şi scrofitelor trebuie să fie disponibilă o zona libera, pentru a facilita fatarea naturala sau asistată.

5.Atunci când scroafele sunt ţinute libere, boxele de fatare trebuie să fie prevăzute cu dispozitive de protecţie a purceilor, cum ar fi bare despartitoare pentru fatare.

C. Purcei sugari

1.O parte din suprafaţa totală a pardoselii, suficienta pentru a permite animalelor să se odihneasca împreună în acelaşi timp, trebuie să fie solida sau acoperită cu un strat izolator ori cu un asternut din paie sau orice alt material adecvat.

2.Când se utilizează o boxa de fatare, purceii sugari trebuie să aibă suficient spaţiu pentru a putea fi alaptati fără dificultate.

3.Purceii nu trebuie să fie intarcati la mai puţin de 28 de zile, cu excepţia cazului în care bunăstarea sau sănătatea femelei ori a purceilor sugari ar fi afectată în mod nefavorabil.

Purceii pot fi intarcati cu până la 7 zile mai devreme, dacă aceştia sunt mutati în adaposturi speciale care sunt depopulate, curatate temeinic şi dezinfectate înainte de introducerea unui nou grup şi care sunt separate de adăposturile în care sunt ţinute scroafele, pentru a se diminua pe cat posibil transmiterea de boli la purceii sugari.

D. Purcei intarcati şi tineret porcin

1.Atunci când porcii sunt ţinuţi în grupuri, trebuie să fie luate măsuri pentru a se preveni luptele ce depăşesc comportamentul normal.

2.Aceştia trebuie ţinuţi în grupuri, cu evitarea amestecarii purceilor provenind de la scroafe diferite. Dacă purceii care nu sunt familiarizati unul cu altul trebuie să fie amestecati, aceasta trebuie să se facă la o vârsta cat mai frageda, de preferat înainte de sau cu până la o săptămâna după intarcare. Când porcii sunt amestecati, trebuie să li se asigure posibilitatea de a se feri şi a se ascunde unii de alţii.

3.Atunci când apar semne de lupta violenta, cauzele trebuie să fie cercetate imediat şi trebuie luate măsuri corespunzătoare cum ar fi asigurarea de cantităţi mari de paie, dacă este posibil, sau alte materiale ocupationale pentru aceştia. Animalele expuse riscului de a fi agresate sau cele agresive în mod deosebit trebuie să fie ţinute separat de grup.

4.Utilizarea de medicamente tranchilizante cu scopul de a se facilita amestecarea trebuie limitată la condiţii excepţionale şi numai după consultarea unui medic veterinar.