Decizia nr. 196 din 5 martie 2026

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Burlacu în Dosarul nr. 7.957/279/2021/a1 al Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 301D/2022.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că lipsa mențiunilor prevăzute de art. 286 alin. (2) lit. d)-f) din Codul de procedură penală din ordonanța prin care se dispune începerea urmăririi penale in rem nu contravine dispozițiilor constituționale referitoare la dreptul la apărare și la dreptul la un proces echitabil, deoarece în ceea ce privește aceste ordonanțe se poate sesiza procurorul ierarhic superior, judecătorul de cameră preliminară sau instanța de judecată. În ceea ce privește ordonanța prin care se dispune efectuarea în continuare a urmăririi penale, potrivit art. 305 alin. (2) și (3) din Codul de procedură penală, se reglementează obligația organului de urmărire penală de a atribui unei persoane calitatea de suspect și de a administra probe din care să rezulte bănuiala legitimă că a săvârșit fapta. Din interpretarea coroborată a alineatelor anterior menționate, se respectă obligația pozitivă a organului de urmărire penală care constată prin ordonanță îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute de dispozițiile art. 286 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură penală. În continuare, apreciază că prevederile art. 148 din Constituție nu sunt incidente în cadrul controlului de constituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

4.Prin Încheierea din 26 noiembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 7.957/279/2021/a1, Judecătoria Piatra-Neamț - Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Burlacu într-o cauză penală aflată în etapa camerei preliminare, în care autorul excepției a formulat cereri și excepții prin care a solicitat constatarea nulității ordonanței de începere a urmăririi penale in rem.

5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia apreciază că nu există nicio justificare rezonabilă pentru care ordonanțele prevăzute de art. 305 alin. (2) din Codul de procedură penală să nu cuprindă toate elementele reglementate la art. 286 din același act normativ. Astfel, din cuprinsul ordonanței de începere a urmăririi penale in rem și al ordonanței de continuare a urmăririi penale in personam vor lipsi întotdeauna motivările în fapt și în drept care au determinat organele judiciare să declanșeze ancheta.

6.Judecătoria Piatra-Neamț - Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Arată că dispozițiile art. 286 din Codul de procedură penală reglementează elementele ce trebuie să se regăsească în conținutul unei ordonanțe, la lit. d) a articolului menționat fiind precizat că ordonanța trebuie să cuprindă obiectul actului sau al măsurii procesuale ori, după caz, tipul soluției, precum și motivele de fapt și de drept ale acestora. Mențiunile general obligatorii din conținutul art. 286 din Codul de procedură penală au fost instituite cu scopul de a se asigura previzibilitatea activității de urmărire penală și posibilitatea asigurării unei apărări concrete și efective a participanților la procesul penal.

7.Diferența de conținut dintre ordonanța prevăzută de dispozițiile art. 286 din Codul de procedură penală și cea prevăzută de dispozițiile art. 305 alin. (2) din același act normativ este nejustificată și generează riscul imposibilității asigurării unei garanții efective a dreptului la apărare al persoanelor acuzate în cadrul procedurilor penale, aducând implicit atingere și dreptului la un proces echitabil al acuzatului.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 305 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Începerea urmăririi penale și respectiv continuarea efectuării urmăririi penale se dispun prin ordonanță care cuprinde, după caz, mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2) lit. a)-c) și g).“

12.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 24 referitor la dreptul la apărare și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană.

13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate fac referire la prevederile art. 286 alin. (2) lit. a)-c) și g) din Codul de procedură penală. Curtea a statuat că pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere [art. 16 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative], care operează întotdeauna între acte normative cu aceeași forță juridică. Referitor la această tehnică legislativă, Curtea a reținut că trimiterea de la un text de lege la altul în cadrul unui anumit act normativ sau la un alt act normativ este un procedeu frecvent utilizat în scopul realizării economiei de mijloace. S-a arătat, totodată, că, pentru a nu se repeta de fiecare dată, legiuitorul poate face trimitere la o altă prevedere legală în care sunt stabilite expres anumite prescripții normative și că efectul dispoziției de trimitere constă în încorporarea ideală a prevederilor de referință în conținutul normei care face trimitere; se produce astfel o împlinire a conținutului ideal al normei care face trimiterea cu prescripțiile celuilalt text (a se vedea Decizia nr. 66 din 1 februarie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 856 din 27 august 2024, paragrafele 19 și 20).

14.În acest context, analizând dispozițiile de lege criticate, precum și modalitatea de formulare a criticilor de neconstituționalitate, Curtea observă că autorul excepției dorește, în realitate, modificarea art. 305 alin. (2) din Codul de procedură penală în sensul completării acestuia cu trimiteri la alte dispoziții decât cele precizate de legiuitor. Așa fiind, Curtea constată că autorul excepției nu formulează veritabile critici de neconstituționalitate, ci solicită instanței de contencios constituțional modificarea textului de lege criticat.

15.Or, operațiunile legislative de modificare, de completare și de abrogare a legii sunt de competența exclusivă a Parlamentului, în calitatea sa de unică autoritate legislativă a țării, prevăzută la art. 61 alin. (1) din Constituție, excedând competenței instanței de contencios constituțional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. Astfel, Curtea Constituțională nu are competența să creeze noi norme legale prin completarea unui text legal deja existent, ci doar să verifice conformitatea normelor existente cu exigențele constituționale și să constate constituționalitatea sau neconstituționalitatea acestora.

16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 305 alin. (2) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Ștefan Burlacu în Dosarul nr. 7.957/279/2021/a1 al Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția penală.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Piatra-Neamț - Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 5 martie 2026.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

ELENA-SIMINA TĂNĂSESCU

Magistrat-asistent,

Daniela Ramona Marițiu