Decizie nr. 795 din 17 noiembrie 2015

Augustin Zegrean - preşedinte

Valer Dorneanu - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Simona-Maya Teodoroiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ştefania Sofronie.

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 şi 164 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 23.240/233/2014/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi care face obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.248D/2015.

2.La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. În acest sens arată că citarea prin afişare nu este o procedură neconstituţională, ci doar o procedură derogatorie adaptată unei situaţii deosebite.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

4.Prin Încheierea din 9 iulie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 23.240/233/2014/a1, Judecătoria Galaţi - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 şi 164 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză cu prilejul reexaminării Încheierii din 12 ianuarie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 23.240/233/2014, prin care Judecătoria Galaţi a respins ca tardiv formulată cererea de acordare a ajutorului public judiciar sub forma asistenţei prin avocat din oficiu.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 163 şi 164 din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale în măsura în care permit judecătorului să aprecieze ca îndeplinită procedura de citare prin afişare, deşi nu există dovada certă că justiţiabilul are cunoştinţă efectiv de actul procedural, respectiv că justiţiabilul a primit efectiv citaţia sau actul procedural comunicat. De asemenea, susţine că textele de lege criticate sunt neconstituţionale în măsura în care i se pot imputa ca o culpă reclamantului disfuncţionalităţile de organizare şi de evidenţă de la Poşta Română şi de la Judecătoria Galaţi privind comunicarea actelor de procedură şi returnarea lor la Judecătoria Galaţi. În acest sens arată că nici în evidenţa Poştei Române şi nici în evidenţa Judecătoriei Galaţi nu există o evidenţă, o menţiune certă ori o dată certă de restituire a actului de procedură şi, prin urmare, în cadrul instanţei nu se poate stabili efectiv o dată certă de restituire efectivă a actului de procedură. În concluzie, consideră că sunt încălcate prevederile art. 21 şi 148 din Constituţie.

6.Judecătoria Galaţi - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că dispoziţiile art. 163 din Codul de procedură civilă, referitoare la afişare ca modalitate de îndeplinire a procedurii de citare, constituie o excepţie de la regula generală de înmânare în mod direct a citaţiei sau a actului de procedură şi au ca scop prevenirea unor eventuale abuzuri în exercitarea drepturilor procesuale, prin tergiversarea soluţionării cauzei, prin modalitatea de a menţine cu rea-credinţă o permanentă lipsă de procedură. De asemenea, consideră că dispoziţiile de lege criticate au fost instituite în vederea eficientizării desfăşurării procesului, dat fiind că sancţiunea ce intervine în cazul în care, fără motive temeinice, destinatarul nu se prezintă pentru comunicarea citaţiei în interiorul termenului de 7 zile sau, după caz, a termenului de 3 zile este considerarea ca legal îndeplinită a procedurii de citare sau de comunicare a actului de procedură civilă.

7.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8.Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate aduc mai multă rigoare, celeritate şi siguranţă în primirea citaţiei sau înştiinţării celui interesat cu privire la actul de procedură care a făcut obiectul comunicării. Afişarea înştiinţării, şi nu a citaţiei, este de natură să protejeze dreptul persoanei la respectarea vieţii private. Procedura comunicării actelor de procedură s-a îmbunătăţit prin rigoare şi responsabilizarea agenţilor procedurali, iar formele procedurale justifică şi sprijină prezumţia legală relativă privind considerarea citaţiei ca fiind "comunicată" la expirarea termenelor prevăzute de art. 163 alin. (3) lit. f) din Codul de procedură civilă, a căror certitudine de dovadă este asigurată prin forţa probantă legală a actelor de procedură în discuţie, caracterizată prin dovada deplină, până la înscrierea în fals, în limitele prevăzute de art. 163 alin. (5) din acelaşi cod. În sprijinul celor arătate invocă şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 108 din 2 aprilie 2002, Decizia nr. 455 din 2 decembrie 2003, Decizia nr. 717 din 31 mai 2011 şi Decizia nr. 424 din 8 iulie 2014.

9.Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin deciziile nr. 234 din 9 martie 2010 şi nr. 813 din 19 mai 2009.

10.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

11.Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată.

12.Potrivit încheierii de sesizare, obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 163 şi 164 din Codul de procedură civilă. Din examinarea criticii de neconstituţionalitate se constată însă că aceasta priveşte numai dispoziţiile art. 163 alin. (3)-(5), (8)-(12) şi art. 164, dispoziţii care reglementează procedura de citare şi stabilesc cuprinsul dovezii de înmânare şi al procesului-verbal.

13.Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor art. 21 şi 148 din Constituţie referitoare la accesul liber la justiţie, respectiv la integrarea în Uniunea Europeană.

14.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate reglementează procedura de comunicare a citaţiei prin depunere în cutia poştală ori prin afişare a unei înştiinţări, ceea ce reprezintă o soluţie de comunicare a actului de procedură în situaţia în care destinatarul refuză primirea acestuia, când nu există o cutie poştală, când nu poate fi înmânat uneia dintre persoanele prevăzute la art. 163 alin. (6) şi (7) din Codul de procedură civilă ori acestea refuză să-l primească. Deşi dispoziţiile art. 163 şi 164 din Codul de procedură civilă nu au mai fost analizate sub aspectul conformităţii lor cu prevederile Legii fundamentale, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a mai analizat problema constituţionalităţii procedurii de citare prin afişare prevăzută de dispoziţiile art. 92 alin. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă din 1865. Astfel, prin Decizia nr. 864 din 16 iunie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 6 august 2009, a reţinut că o asemenea procedură reprezintă o modalitate derogatorie de îndeplinire a procedurii de citare, determinată de situaţia obiectiv diferită a persoanelor citate, şi nu este de natură să afecteze drepturile constituţionale. Totodată, Curtea a precizat că "obligaţia părţilor de a-şi exercita drepturile procesuale cu respectarea dispoziţiilor stabilite de lege, referitoare la comunicarea actelor de procedură, reprezintă expresia aplicării principiului privind dreptul persoanei la judecarea procesului său în mod echitabil şi într-un termen rezonabil, potrivit prevederilor art. 6 paragraful 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, instituirea unor reglementări care să prevină abuzurile servind unei bune administrări a justiţiei, precum şi necesităţii aplicării şi respectării drepturilor şi garanţiilor procesuale ale părţilor."

15.Curtea constată că noua reglementare referitoare la procedura de citare prin depunerea citaţiei în cutia poştală ori prin afişare din Codul de procedură civilă este diferită faţă de reglementarea anterioară, raţiunile instituirii unei astfel de proceduri de citare rămânând însă aceleaşi. Modificările aduse nu sunt de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale invocate de autorul excepţiei, ci, din contră, contribuie la protejarea dreptului persoanei la respectarea vieţii private, de vreme ce documentul afişat nu-l mai reprezintă însăşi citaţia, ci o înştiinţare care cuprinde elemente suficiente de identificare a destinatarului, a celui care a făcut înştiinţarea, a dosarului la care se referă actul procedural, a locului de unde şi a datei până la care poate fi ridicată citaţia, precum şi menţiunea referitoare la consecinţele procedurale ale neprezentării pentru comunicare. Înştiinţarea completată de agentul procedural are valoare de act autentic cu privire la situaţiile verificate şi atestate nemijlocit de către agent. De asemenea, asupra împrejurărilor care au determinat citarea prin depunerea citaţiei în cutia poştală ori prin afişarea înştiinţării, agentul procedural va întocmi un proces-verbal care face dovada până la înscrierea în fals cu privire la cele constatate. Astfel, reglementarea contribuie la consolidarea prezumţiei legale relative referitoare la comunicarea citaţiei.

16.În cauza de faţă, însă, Curtea observă că aspectele invocate de autorul excepţiei nu relevă probleme de neconstituţionalitate, ci mai degrabă probleme de aplicare a legii, referitoare la modul în care, în anumite situaţii, instituţiile implicate realizează procedura de citare şi comunicare a actelor de procedură. În plus, Curtea constată că evidenţa înregistrării datelor la Poşta Română, precum şi maniera în care se realizează comunicarea acestora către instanţele de judecată nu fac obiectul reglementării criticate.

17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 163 alin. (3)-(5), (8)-(12) şi art. 164 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 23.240/233/2015/a1 al Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Judecătoriei Galaţi - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 17 noiembrie 2015.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea