Metodologie din 28 decembrie 2006

1.Normarea posturilor de personal în unităţile sanitare publice se face pe baza criteriilor de normare aprobate pe locuri de muncă: secţii, compartimente, laboratoare, cabinete medicale etc.

2.Normarea posturilor fixe generale se face pe total unitate, iar repartizarea posturilor pe categorii de personal, pentru locurile de muncă incluse la posturi fixe generale, se face în raport de necesităţile concrete ale fiecărei unităţi sanitare publice cu personalitate juridică.

3.Numărul de posturi determinat conform criteriilor de normare stabilite în prezentul normativ se stabileşte în număr întreg şi două zecimale. Fracţiunile de la 0,01 la 0,50 se neglijează, iar cele de la 0,51 la 0,99 se întregesc la un post la nivelul fiecărei poziţii din normativ.

4.Pentru locurile de muncă şi categoriile de personal unde nu se justifică utilizarea unui post cu normă întreagă, unităţile sanitare publice pot să normeze 0,5 post.

5.La locurile de muncă unde activitatea se desfăşoară fără întrerupere 24 ore din 24, iar criteriul de normare este număr posturi/tură în vederea asigurării continuării activităţii în zilele de repaus săptămânal, sărbători legale şi în celelalte zile în care, potrivit dispoziţiilor legale, nu se lucrează, precum şi pe perioada concediului de odihnă, în situaţia în care personalul determinat conform criteriilor de normare se dovedeşte a fi insuficient, se va putea determina un număr suplimentar de posturi, pentru fiecare loc de muncă astfel:

Numărul mediu de zile lucrătoare dintr-un an este de 21,25 x 12 = 255.

Numărul suplimentar de posturi se determină împărţind fondul de timp determinat suplimentar (408 zile) la numărul mediu de zile lucrătoare dintr-un an (255 zile), 408 : 255 = 1,6 posturi, respectiv 2 posturi.

6.Unităţile sanitare publice cu personalitate juridică care au încheiat contracte cu terţi pentru serviciile de curăţenie, pază, prepararea hranei etc. nu mai pot norma posturi de personal pentru aceste activităţi.

7.Nivelul optim al gradului de utilizare a paturilor, pe tipuri de unităţi sanitare publice, este următorul:

a)gradul optim de utilizare a paturilor = 300 de zile

–institute şi centre medicale de specialitate;

–spitale clinice şi spitale clinice de specialitate;

–spitale judeţene din centre universitare;

–spitale de urgenţă.

a(1) gradul optim de utilizare a paturilor = 260 de zile

–institute clinice de boli infecţioase;

–spitale clinice de boli infecţioase;

–secţii şi compartimente de boli infecţioase din tipurile de unităţi sanitare publice nominalizate la litera a.

b)gradul optim de utilizare a paturilor = 290 de zile

–spitale judeţene, altele decât cele din centrele universitare;

–spitale de specialitate, altele decât cele clinice.

b(1) gradul optim de utilizare a paturilor = 250 de zile

–spitale de boli infecţioase din municipiile reşedinţă de judeţ, altele decât cele clinice;

–secţii şi compartimente de boli infecţioase din spitalele judeţene, altele decât cele clinice.

c)gradul optim de utilizare a paturilor = 290 de zile

–spitalele municipale.

c(1) gradul optim de utilizare a paturilor = 280 de zile

–spitalele orăşeneşti.

c(2) gradul optim de utilizare a paturilor = 245 de zile

–spitale, secţii şi compartimente de boli infecţioase din municipii, altele decât cele reşedinţa de judeţ;

c(3) gradul optim de utilizare a paturilor = 240 zile

–spitale orăşeneşti de boli infecţioase, secţii şi compartimente de boli infecţioase din spitalele orăşeneşti

d)gradul optim de utilizare a paturilor = 270 de zile

–spitalele comunale.

d(1) gradul optim de utilizare a paturilor = 230 de zile

–spitale comunale de boli infecţioase, secţii şi compartimente de boli infecţioase din spitalele comunale.

e)gradul optim de utilizare a paturilor = 270 de zile

–spitale, secţii şi compartimente cu paturi de obstetrică ginecologie şi pediatrie, în care patologia infecţioasă reprezintă o pondere de cel puţin 50% .

f)gradul optim de utilizare a paturilor = 250 de zile

–secţii şi compartimente cu paturi de neonatologie;

–sanatorii şi preventorii.