Decizie nr. 761 din 31 octombrie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Irina Loredana Gulie - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară, excepţie ridicată de Ştefan Nicolae Băbeanu şi Genegreb Bejan în Dosarul nr. 20.058/2//2005 (2.032/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal răspunde autorul excepţiei, Genegreb Bejan, personal, precum şi partea Cristina Alexandra Alferaru. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Autorul excepţiei Genegreb Bejan solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, arătând, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 este neconstituţională, deoarece, în temeiul acestui act normativ, statul vinde bunuri imobile asupra cărora nu deţine un drept de proprietate, ci doar un drept de administrare. Susţine că toate actele normative în materia proprietăţii, emise după 1989, sunt neconstituţionale.

Partea Cristina Alexandra Alferaru este de acord cu concluziile autorului excepţiei, solicitând, de asemenea, admiterea excepţiei.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că actul normativ criticat dispune asupra vânzării unor bunuri imobile, însă numai după clarificarea situaţiei juridice a acestora.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 martie 2006, pronunţată în Dosarul nr. 20.058/2//2005 (2.032/2005), Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Nicolae Băbeanu şi Genegreb Bejan.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că actul normativ criticat îi împiedică să redobândească dreptul de proprietate în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi prin aceasta contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 46 - Dreptul la moştenire.

Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.053 din 12 noiembrie 2004, aprobată şi modificată prin Legea nr. 111/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 9 mai 2005.

Potrivit notei de fundamentare a ordonanţei, "Având în vedere necesitatea adoptării urgente a unui cadru juridic pentru eficientizarea activităţii de asistenţă sanitară veterinară, ţinându-se cont de cerinţele Comunităţii Europene, luând în considerare faptul că majoritatea circumscripţiilor sanitare veterinare sunt în stare avansată de degradare şi necesită urgent investiţii şi că toate circumscripţiile sanitare veterinare trebuie să îndeplinească condiţiile legale de funcţionare şi autorizare până la data de 1 ianuarie 2007, precum şi pentru a elimina riscul ca, începând cu data respectivă, un număr de aproximativ 1.500 de comune să rămână fără asistenţă medicală veterinară [...]".

Prin această ordonanţă de urgenţă s-a dispus, potrivit art. 1 alin. (2), modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 28 iulie 2005, trecerea bunurilor imobile - clădiri şi terenuri aferente - prevăzute în anexa la ordonanţa de urgenţă, din administrarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului, în scopul vânzării acestora.

În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 46 - Dreptul la moştenire.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, potrivit art. 146 lit. d) din Constituţie, instanţa de contencios constituţional "hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial".

Făcând aplicarea acestui text constituţional, art. 29 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 prevede următoarele: "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.

(2)Excepţia poate fi ridicată la cererea uneia dintre părţi sau, din oficiu, de către instanţa de judecată ori de arbitraj comercial. De asemenea, excepţia poate fi ridicată de procuror în faţa instanţei de judecată, în cauzele la care participă."

Din aceste norme de drept rezultă că legile şi ordonanţele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acţiune introdusă exclusiv în acest scop la instanţa de judecată sau de arbitraj comercial, ci numai pe cale de excepţie, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim.

Excepţia de neconstituţionalitate constituie una dintre căile prin care Curtea Constituţională este sesizată în vederea exercitării controlului a posteriori asupra constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor.

În aceste condiţii, întrucât excepţia de neconstituţionalitate nu a fost ridicată în condiţiile prevăzute de Constituţie şi de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, urmează să se dispună respingerea ei ca inadmisibilă.

De altfel, Curtea constată că, potrivit prevederilor art. 1 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004, introdus prin articolul unic punctul 1 din Legea nr. 387/2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.177 din 27 decembrie 2005: "(4) Bunurile imobile - clădiri şi terenuri aferente -, prevăzute în anexă, care fac obiectul reglementării Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente şi a celorlalte acte normative în materia proprietăţii vor fi vândute după clarificarea situaţiei juridice a acestora şi intabularea în cartea funciară, potrivit legislaţiei în vigoare."

Prin urmare, susţinerea autorilor excepţiei în sensul că actul normativ criticat îi împiedică să redobândească dreptul de proprietate şi încalcă dreptul constituţional la moştenire este fără obiect, dat fiind faptul că acesta nu interzice aplicarea măsurilor reparatorii prevăzute în actele normative din materia proprietăţii, statuând în mod expres că vânzarea bunurilor imobile ce intră sub incidenţa ordonanţei criticate este posibilă numai după clarificarea situaţiei juridice a acestora.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă sanitar-veterinară, excepţie ridicată de Ştefan Nicolae Băbeanu şi Genegreb Bejan în Dosarul nr. 20.058/2//2005 (2.032/2005) al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 31 octombrie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Irina Loredana Gulie