privind activitatea de psihologie în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
Având în vedere prevederile Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, ale Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, ale Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 şi ale Hotărârii Guvernului nr. 677/2003 privind condiţiile de acordare în mod gratuit a asistenţei medicale şi psihologice, a medicamentelor şi protezelor pentru poliţişti, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul dispoziţiilor art. 7 alin (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative,
ministrul internelor şi reformei administrative emite următorul ordin:
Prezentul ordin instituie normele referitoare la activitatea de psihologie în Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, denumit în continuare MIRA.
Principalele componente ale activităţii de psihologie în MIRA sunt:
a)evaluarea psihologică;
b)asistenţa psihologică;
c)diagnoza organizaţională;
d)cercetarea ştiinţifică.
Psihologii din MIRA participă, potrivit competenţelor şi în părţile ce-i privesc, la activităţile de analiză a postului şi a accidentelor de muncă/evenimentelor deosebite, precum şi de evaluare profesională a personalului.
În sensul prezentului ordin, termenii de mai jos se utilizează cu înţelesul următor:
a)analiza psihologică a activităţii profesionale - investigarea sistematică a sarcinilor, îndatoririlor şi responsabilităţilor profesionale în vederea identificării şi cuantificării solicitărilor psihice pe care acestea le presupun, precum şi a deprinderilor, aptitudinilor şi a altor caracteristici psihice necesare pentru a îndeplini eficace şi la nivelul calitativ specificat activităţile de muncă;
b)asistenţă psihologică - ansamblul de programe şi măsuri specifice, conceput în mod unitar, menit să asigure capacitatea de funcţionare optimă a individului din punct de vedere al parametrilor psihici;
c)cabinet de psihologie - spaţiul sau ansamblul de spaţii în interiorul unei clădiri, special destinat desfăşurării activităţii de psihologie, dotat conform standardelor Colegiului Psihologilor din România, utilizat permanent şi exclusiv de către psiholog pe durata raporturilor sale de serviciu/muncă cu MIRA;
d)diagnoză organizaţională - ansamblul de activităţi specifice desfăşurate în scopul estimării şi interpretării parametrilor psihosociali ai unor componente structurale sau procesuale ale organizaţiei, cu ajutorul cunoştinţelor, metodelor şi tehnicilor psihologiei, în vederea fundamentării şi adoptării unor decizii ce urmăresc eliminarea sau atenuarea disfuncţionalităţilor şi generalizarea aspectelor pozitive existente;
e)date specifice - orice documente, informaţii, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulaţie în vederea desfăşurării activităţii de psihologie;
f)evaluare psihologică - procesul de cunoaştere şi estimare cantitativă şi calitativă, prin utilizarea unor metode şi tehnici specifice, a parametrilor de stare şi de funcţionare psihologică;
g)morbiditate psihologică - tipul şi ponderea disfuncţionalităţilor/afecţiunilor de ordin psihologic, de la modificări/tulburări localizabile şi reversibile, până la cele cu caracter ireversibil, patologic, constatate la indivizi, grupuri, la un moment dat sau într-o anumită perioadă;
h)riscuri psihosociale - factori fizici, sociali şi psihologici, prezenţi în mediul profesional, acţionând independent sau în interrelaţie, precum şi orice element relevant din organizarea activităţii pentru care există indicii de asociere pozitivă semnificativă între expunere şi modificarea reversibilă sau ireversibilă a stării ori funcţionării psihologice şi care deţin potenţialul de a cauza afecţiuni psihice, accidente de muncă/evenimente deosebite sau neîndeplinirea sarcinilor şi îndatoririlor.
(1)Activitatea profesională a psihologilor din MIRA se desfăşoară conform reglementărilor privind statutul profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi potrivit prevederilor prezentului ordin.
(2)Exercitarea actului psihologic se face de către psihologii cu drept de liberă practică încadraţi pe funcţii de specialitate în MIRA şi este condiţionată de respectarea condiţiilor de competenţă profesională, precum şi de spaţiu, dotare tehnică şi metodologică, potrivit actelor normative în vigoare.
(3)Calitatea de psiholog în MIRA, cu excepţia celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul psihologiei judiciare şi a psihologilor din Agenţia Naţională Antidrog, este condiţionată de deţinerea dreptului de liberă practică în specialitatea "psihologie aplicată în domeniul securităţii naţionale", acordat de Colegiul Psihologilor din România.
(4)Psihologii care în cadrul asistenţei psihologice desfăşoară activităţi specifice domeniilor psihologiei clinice, consilierii psihologice sau psihoterapiei trebuie să deţină, suplimentar, şi atestatul de liberă practică în una dintre specialităţile: "psihologie clinică", "consiliere psihologică" sau "psihoterapie".
(5)Psihologii care desfăşoară activităţi de avizare psihologică în domeniul siguranţei circulaţiei şi a navigaţiei trebuie să deţină, suplimentar, şi atestatul de liberă practică în specialitatea "psihologia transporturilor".
(1)Psihologul poate avea una dintre următoarele trepte de specializare:
a)psiholog practicant;
b)psiholog specialist;
c)psiholog principal.
(2)Trecerea psihologilor în trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitarea acestora, în condiţiile legii, după minimum 5 ani de exercitare a profesiei, dacă sunt îndeplinite şi celelalte condiţii de formare profesională stabilite de Colegiul Psihologilor din România.
(1)Certificarea îndeplinirii condiţiilor de funcţionare a structurilor specializate pentru desfăşurarea activităţii de psihologie în MIRA se face de Colegiul Psihologilor din România, prin eliberarea avizului de funcţionare.
(2)Cabinetul de psihologie, amenajat şi dotat corespunzător, este o condiţie esenţială pentru asigurarea eficacităţii şi calităţii actului profesional, având ca scop:
a)respectarea dreptului la intimitate şi confidenţialitate al persoanei supuse evaluării psihologice sau care beneficiază de asistenţă psihologică, după caz;
b)desfăşurarea activităţilor individualizate de evaluare şi asistenţă psihologică în condiţii care să nu afecteze calitatea şi autenticitatea răspunsurilor/reacţiilor persoanei asupra căreia se exercită actul psihologic;
c)asigurarea integrităţii, confidenţialităţii şi disponibilităţii probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor şi înregistrărilor cu caracter profesional.
(3)În situaţia în care actul psihologic se exercită în afara unităţilor prevăzute cu cabinet de psihologie, activitatea profesională a psihologului se poate desfăşura doar în condiţiile de spaţiu şi dotare necesare asigurării cerinţelor prevăzute la alin (2).
(1)Numirea în funcţie a personalului cu atribuţii în domeniul activităţii de psihologie se face numai după verificarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi competenţelor de/în specialitate, corespunzătoare cerinţelor postului.
(2)Verificarea prevăzută la alin. (1) se realizează prin constituirea de subcomisii de specialitate în cadrul comisiilor de concurs/examen pentru ocuparea posturilor vacante, prin dispoziţie a directorului Centrului de psihosociologie.
(1)În situaţia în care activităţile de psihologie sunt desfăşurate în echipă, răspunderea pentru actul psihologic aparţine psihologului coordonator al echipei şi psihologului care îl desfăşoară în mod direct.
(2)În situaţiile în care coordonatorul echipei nu este psiholog, răspunderea pentru actul psihologic revine psihologului care îl desfăşoară în mod direct.
În domeniul activităţii de psihologie, dreptul de liberă practică se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România, concomitent cu aplicarea parafei proprii.
În activitatea lui, psihologul este obligat să respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, cadrul legal şi cel organizatoric, precum şi standardele de calitate a serviciilor psihologice instituite în România, în domeniul activităţii de psihologie.
(1)Psihologul este obligat să păstreze confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor profesionale, fiind interzisă utilizarea în interes personal a acestora.
(2)Rezultatele evaluărilor psihologice prezentate unităţii beneficiare cuprind informaţii relevante în raport cu scopul urmărit, fără a se motiva concluziile.
(3)Psihologul răspunde disciplinar pentru încălcarea confidenţialităţii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică şi Codului de procedură disciplinară elaborate de Colegiul Psihologilor din România.
(4)În situaţiile în care potrivit legii psihologul este obligat să dezvăluie aspecte care ţin de confidenţialitatea actului psihologic, aceasta nu angajează răspunderea sa disciplinară conform reglementărilor legale în vigoare.
(5)Confidenţialitatea actului psihologic persistă şi după încheierea relaţiilor profesionale cu beneficiarul persoană fizică.
(1)În exercitarea profesiei psihologul este independent profesional, neputând fi supus influenţelor rezultate din subordonarea ierarhică, de natură să conducă la încălcarea normelor legale, deontologice şi de bună practică în vigoare, răspunderea pentru întreaga prestaţie de specialitate revenindu-i în totalitate.
(2)Raporturile de subordonare ierarhică în care se găsesc psihologii privesc doar aspectele legate de organizarea funcţională şi administrativă a unităţii, ordinea interioară şi disciplina la locul de muncă.
(3)Şefii/comandanţii unităţilor vor respecta independenţa profesională a psihologului şi dreptul de iniţiativă şi decizie în exercitarea actului profesional.
Structurile şi personalul specializat pentru desfăşurarea activităţii de psihologie în MIRA cuprind:
a)Centrul de psihosociologie, unitate de specialitate cu atribuţii de exercitare a actului psihologic, învestită cu autoritate de reglementare, îndrumare, coordonare şi control în domeniul de competenţă, subordonată funcţional directorului general al Direcţiei generale management resurse umane;
b)serviciile/birourile/compartimentele de psihologie de la nivelul inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi al instituţiilor de învăţământ, cu atribuţii de exercitare a actului psihologic, precum şi de îndrumare, coordonare şi control a psihologilor din structurile subordonate, după caz;
c)psihologii de unitate, încadraţi în unităţile componente ale structurilor de ordine şi siguranţă publică din subordinea MIRA, cu rol în exercitarea actului profesional potrivit specialităţii/specialităţilor în care sunt atestaţi, formei de atestare, treptei de specializare şi competenţelor conferite de prezentul ordin.
MIRA sprijină activitatea de formare profesională continuă a psihologilor cu drept de liberă practică, în specialităţile de competenţă, în vederea asigurării pregătirii profesionale potrivit standardelor de calitate stabilite de către Colegiul Psihologilor din România.
(1)Centrul de psihosociologie coordonează în mod direct, în domeniile proprii de competenţă, activităţile de perfecţionare a pregătirii profesionale a psihologilor, cu respectarea principiilor şi metodologiei de creditare a activităţilor de formare profesională continuă elaborate de Colegiul Psihologilor din România.
(2)Centrul de psihosociologie, singur sau în colaborare cu inspectoratele generale, direcţiile generale (similare) şi instituţiile de învăţământ din structura MIRA, organizează periodic convocări de specialitate, în scopul analizării dificultăţilor apărute în activitate, al diseminării informaţiilor, a experienţei şi a bunelor practici, precum şi al clarificării unor aspecte concrete ale exercitării profesiei de psiholog şi aplicării unitare a dispoziţiilor legale din domeniu.
Principalele situaţii în care se realizează evaluarea psihologică sunt următoarele:
a)în cadrul procedurilor de resurse umane/personal;
b)în vederea selecţionării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihică intensă;
c)în cadrul asistenţei psihologice;
d)în vederea realizării activităţii de cercetare ştiinţifică.
(1)Evaluarea psihologică în cadrul procedurilor de resurse umane/personal urmăreşte îndeplinirea de către subiect a criteriilor de acordare a avizului psihologic, pentru situaţiile de recrutare şi selecţionare a personalului, modificare şi încetare a raporturilor de serviciu/de muncă ale personalului.
(2)Evaluarea psihologică în vederea îndeplinirii procedurilor de resurse umane/personal se realizează în următoarele scopuri:
a)recrutarea candidaţilor pentru participarea la concursurile de admitere în instituţiile de formare a personalului MIRA sau a celor care pregătesc personal pentru MIRA;
b)selecţionarea în vederea încadrării/angajării;
c)trecerea poliţiştilor/cadrelor militare într-o categorie/corp superior;
d)promovarea în funcţii de conducere;
e)transferul în MIRA a unor specialişti din instituţiile publice de apărare şi siguranţă naţională;
f)stabilirea situaţiei medico-profesionale/militare, pe baza diagnosticului psihiatric.
(3)Evaluarea psihologică în vederea îndeplinirii procedurilor de resurse umane/personal se face la solicitarea şefilor/comandanţilor de unităţi, potrivit competenţelor de gestiune a resurselor umane/personalului.
(4)Evaluarea psihologică în vederea precizării gradului de diminuare a capacităţii de muncă şi clasării medicale, denumită în continuare expertiză psihologică, este o activitate realizată cu scopul susţinerii demersului de stabilire a diagnosticului psihiatric.
(1)Evaluarea psihologică în vederea selecţionării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihică intensă stabileşte capacitatea/aptitudinea din punct de vedere psihologic a unei persoane de a se integra într-o activitate profesională cu cerinţe specifice, determinate de natura, durata şi intensitatea efortului mintal.
(2)Evaluarea psihologică în vederea selecţionării personalului pentru îndeplinirea de sarcini, atribuţii şi misiuni în condiţii de solicitare psihică intensă se realizează în următoarele situaţii:
a)participarea la misiuni internaţionale şi multinaţionale;
b)îndeplinirea funcţiilor de reprezentare externă;
c)executarea activităţilor/misiunilor care expun personalul angajat în desfăşurarea lor la riscuri psihosociale;
d)exercitarea controlului financiar preventiv propriu;
e)atestarea pentru activităţi cu cifru;
f)atestarea instructorilor şi evaluatorilor conducătorilor auto;
g)acordarea dreptului de a conduce autovehicule aparţinând unităţilor MIRA.
(3)Evaluarea psihologică se realizează şi pentru includerea în Programul de protecţie a martorilor.
(4)Evaluarea psihologică prevăzută la alin. (1) se poate realiza şi în alte situaţii temeinic justificate, potrivit reglementărilor în vigoare.
(1)Încadrarea activităţilor/misiunilor care expun personalul angajat în desfăşurarea lor la riscuri psihosociale, denumite în continuare activităţi cu grad ridicat de risc, se realizează pe baza analizei psihologice a activităţii profesionale.
(2)Centrul de psihosociologie stabileşte criteriile de încadrare a activităţilor în condiţii cu grad ridicat de risc şi coordonează studiile de analiză psihologică a activităţii profesionale.
(3)Actualizarea criteriilor se realizează în funcţie de modificări structurale şi de atribuţii ale componentelor MIRA, ca urmare a unor studii ştiinţifice şi la propunerea inspectoratelor şi direcţiilor generale.
(4)Criteriile prevăzute la alin. (2) şi cele modificate potrivit prevederilor alin. (3) vor fi incluse în lista întocmită de Centrul de psihosociologie în acest scop şi aprobată de directorul Direcţiei generale management resurse umane.
(5)Inspectoratele generale, direcţiile generale (similare) şi instituţiile de învăţământ ale MIRA stabilesc activităţile/misiunile cu grad ridicat de risc din competenţă şi le comunică Centrului de psihosociologie.
(1)Evaluarea psihologică din cadrul asistenţei psihologice asigură supravegherea activă a funcţionării individuale din punct de vedere al parametrilor psihici, în condiţiile concrete de muncă, în scopul depistării precoce a potenţialului dezadaptativ sau afecţiunilor psihice, planificării, monitorizării şi verificării eficacităţii măsurilor de intervenţie psihologică.
(2)Evaluarea psihologică din cadrul asistenţei psihologice se efectuează periodic şi în situaţii speciale.
(3)Evaluarea periodică se realizează pe categorii de personal, în raport cu solicitările psihice ale posturilor, astfel:
a)la intervale de 6 luni, pentru personalul aflat în misiuni internaţionale/multinaţionale;
b)anual, pentru personalul care desfăşoară activităţi/misiuni cu grad ridicat de risc, cadrele didactice şi instructorii din instituţiile de învăţământ şi şcolile de aplicaţii ale MIRA;
c)la intervale de 3 ani, pentru personalul care poartă armament şi muniţie în misiune;
d)la intervale de 5 ani, pentru celelalte categorii de personal.
(4)În situaţii temeinic justificate, pot face obiectul evaluării periodice şi alte categorii de personal, potrivit reglementărilor în vigoare.
(5)În situaţii speciale, evaluarea psihologică se efectuează după cum urmează:
a)la apariţia unor comportamente dezadaptative la locul de muncă;
b)după încheierea unor tratamente psihiatrice;
c)la întoarcerea personalului trimis în misiune temporară în străinătate pentru o perioadă mai mare de 6 luni.
Evaluarea psihologică în situaţia apariţiei unor comportamente dezadaptative la locul de muncă se efectuează prin dispoziţia şefului instituţiei, de către psihologul în a cărui competenţă se află persoana respectivă.
(1)Evaluarea psihologică realizată în sensul prevederilor art. 18 alin. (2) lit. a)-e) şi art. 19 alin. (2) lit. a)-g) se finalizează prin emiterea unui aviz psihologic, în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidenţă şi se aduce la cunoştinţa beneficiarului.
(2)Valabilitatea avizului psihologic este de 12 luni de la data emiterii acestuia, în scopul pentru care a fost solicitată evaluarea psihologică.
(1)Eventualele contestaţii cu privire la avizul de inaptitudine emis în condiţiile art. 23 alin. (1) se depun în termen de 48 de ore de la luarea la cunoştinţă.
(2)Directorul Centrului de psihosociologie are obligaţia de a dispune constituirea unei comisii pentru analiza contestaţiei, termenul de soluţionare fiind de 15 zile calendaristice de la data expirării termenului de depunere a contestaţiei.
(3)Modul de adresare a contestaţiilor, precum şi modul de soluţionare a acestora se stabilesc de către Centrul de psihosociologie.
(1)Expertiza psihologică se finalizează printr-un raport individual de expertiză psihologică, întocmit în conformitate cu principiile şi procedurile de diagnostic şi evaluare clinică, se consemnează în documentele de evidenţă şi se aduce la cunoştinţă Comisiei centrale de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă sau, după caz, comisiilor teritoriale de expertiză de la nivelul structurilor medicale subordonate Direcţiei generale medicale.
(2)Evaluarea psihologică în vederea includerii în programul de protecţie a martorilor se finalizează printr-un raport individual de evaluare psihologică, întocmit în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidenţă şi se aduce la cunoştinţă beneficiarului.
(3)Evaluarea psihologică din cadrul asistenţei psihologice se finalizează printr-un raport individual de evaluare psihologică, întocmit în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidenţă şi se aduce la cunoştinţă beneficiarului.
(1)Evaluarea psihologică se efectuează de către structuri de specialitate abilitate, în funcţie de scopul urmărit.
(2)Centrul de psihosociologie efectuează evaluarea psihologică în scopurile prevăzute la art. 18 alin. (2) lit. a)-e) şi art. 19 alin. (2) lit. a)-f).
(3)Centrul de psihosociologie, precum şi psihologii care funcţionează în cadrul Comisiei centrale de expertiză medicală şi evaluare a capacităţii de muncă sau comisiilor teritoriale de expertiză de la nivelul structurilor medicale subordonate Direcţiei generale medicale efectuează evaluarea psihologică prevăzută la art. 18 alin. (2) lit. f).
(4)Centrul de psihosociologie, structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale (similare) şi psihologii de unitate, potrivit competenţelor atestate, efectuează evaluarea psihologică a personalului din responsabilitate pentru situaţiile prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. g).
(5)Psihologii de unitate din cadrul Oficiului Naţional pentru Protecţia Martorilor realizează evaluarea psihologică prevăzută la art. 19 alin. (3).
(6)Evaluarea psihologică în cadrul asistenţei psihologice se realizează în funcţie de situaţie, după cum urmează:
a)psihologii de unitate sau, în cazul în care nu există, psihologii de la eşalonul superior efectuează evaluarea psihologică a personalului din unităţile proprii/subordonate;
b)Centrul de psihosociologie realizează evaluarea psihologică pentru personalul unităţilor din structura aparatului central al ministerului, care nu au încadrat psiholog.Secţiunea a 2-a Asistenţa psihologică
Asistenţa psihologică are drept obiectiv asigurarea condiţiilor privind adaptarea personalului şi a celorlalte categorii de beneficiari la mediul de muncă specific, creşterea performanţelor personale, identificarea şi remisiunea stărilor disfuncţionale, precum şi menţinerea sănătăţii psihice.
Beneficiază de asistenţă psihologică, prin reţeaua proprie a ministerului, următoarele categorii de persoane:
a)personalul aflat în activitate;
b)personalul pensionat;
c)membrii de familie ai celor prevăzuţi la lit. a) şi b);
d)soldaţii şi gradaţii care îndeplinesc serviciul militar pe bază de voluntariat în unităţile MIRA;
e)elevii şi studenţii unităţilor de învăţământ ale MIRA;
f)militarii în rezervă, concentraţi în unităţile MIRA;
g)persoanele reţinute sau arestate preventiv, din spaţiile administrate de MIRA;
h)persoanele incluse în Programul de protecţie a martorilor;
i)străinii aflaţi în custodie publică în centrele MIRA;
j)solicitanţii de azil cu nevoi speciale şi străinii care au obţinut o formă de protecţie în România;
k)victimele traficului de persoane, incluse în programele de asistenţă ale Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane;
l)consumatorii de droguri incluşi în programul integrat de asistenţă, conform normelor în vigoare.
Asistenţa psihologică este de următoarele tipuri:
a)profilactică - presupune desfăşurarea de programe menite să îi asigure individului capacitatea de a face faţă mediului biopsihosocial, prin identificarea timpurie a eventualelor vulnerabilităţi psihice şi dezvoltarea mecanismelor de adaptare;
b)primară - realizează atât identificarea eventualelor probleme de natură psihologică, evaluarea şi ierarhizarea lor, cât şi proiectarea şi desfăşurarea programelor de intervenţie psihologică în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, al prevenţiei şi/sau remisiunii problemelor;
c)recuperatorie - vizează modalităţi de remisiune, prin tehnici de consiliere psihologică şi psihoterapie, a unor manifestări dezadaptative sau tulburări/afecţiuni psihice şi/sau soluţionarea unor probleme de natură psihosocială.
(1)Asistenţa psihologică este acordată, potrivit competenţelor, de către psihologii cu drept de liberă practică din unităţile MIRA, după cum urmează:
a)psihologii de unitate, structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi instituţiilor de învăţământ, precum şi Centrul de psihosociologie desfăşoară activităţi de profilaxie şi asistenţă psihologică primară;
b)psihologii din cadrul unităţilor sanitare ale MIRA, al Agenţiei Naţionale Antidrog şi Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane desfăşoară, în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (4), toate tipurile de asistenţă psihologică.
(2)Psihologii de unitate, cei din structurile de specialitate de la nivelul inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi instituţiilor de învăţământ, precum şi cei din cadrul Centrului de psihosociologie, dacă deţin atestatul de liberă practică în una dintre specialităţile "consiliere psihologică" sau "psihoterapie", iar cabinetele în care îşi desfăşoară activitatea posedă avizul de funcţionare în acest sens, pot acorda, în limitele normelor de etică şi deontologie specifice, asistenţă psihologică recuperatorie personalului din competenţă.Secţiunea a 3-a Diagnoza organizaţională
(1)Diagnoza organizaţională are drept obiectiv cunoaşterea opiniilor, atitudinilor, reprezentărilor mentale, comportamentelor, sentimentelor, valorilor personalului instituţiei, referitoare la conţinutul, organizarea şi managementul activităţii profesionale sau în raport cu o problemă ori un fenomen de interes.
(2)Diagnoza organizaţională asigură, prin mijloacele specifice activităţii de psihologie, susţinerea procesului de conducere/comandă şi fundamentarea măsurilor privind ameliorarea calităţii vieţii profesionale, creşterea eficacităţii şi eficienţei în îndeplinirea atribuţiilor şi misiunilor instituţiei.
În realizarea diagnozei organizaţionale se au în vedere, în principal, una sau mai multe dintre următoarele teme:
a)structura formală şi informală;
b)climatul psihosocial şi cultura organizaţională;
c)factorii motivaţionali;
d)stresul ocupaţional şi consecinţele acestuia;
e)procesul de schimbare;
f)stilul de conducere şi practicile manageriale;
g)procesele de comunicare.
Diagnoza organizaţională se realizează în mod diferenţiat pentru nivelul:
a)instituţiei în ansamblu;
b)unităţilor din structura organizatorică a ministerului;
c)serviciilor, secţiilor, birourilor, compartimentelor, subunităţilor, grupurilor/echipelor operative.
(1)Principalele situaţii în care se realizează diagnoza organizaţională sunt următoarele:
a)executarea de inspecţii şi controale;
b)fundamentarea unor măsuri de ameliorare a mediului psihosocial;
c)semnalarea unor simptome negative semnificative în funcţionarea componentelor structurii organizatorice;
d)necesitatea unei analize profunde a parametrilor structurali şi funcţionali ai sistemului de management;
e)evaluarea impactului în plan psihosocial al implementării unor programe, politici şi strategii.
(2)Diagnoza organizaţională se realizează, la solicitarea inspectoratelor generale, direcţiilor generale (similare) şi instituţiilor de învăţământ, precum şi în alte situaţii, când se consideră necesară desfăşurarea unui asemenea demers.
Diagnoza organizaţională se realizează de către structurile/personalul de specialitate, potrivit competenţelor, individual sau în echipă, în funcţie de problematica psihosocială supusă analizei, precum şi de amploarea demersului.
(1)Diagnoza organizaţională se finalizează printr-un raport scris, în conformitate cu principiile şi procedurile în vigoare, se consemnează în documentele de evidenţă şi se aduce la cunoştinţă beneficiarului.
(2)Raportul de diagnoză organizaţională va cuprinde datele de identificare a misiunii de diagnoză organizaţională, scopul şi obiectivele studiului, procedurile, metodele şi tehnicile utilizate în culegerea şi analiza datelor, rezultatele obţinute şi semnificaţia acestora, concluziile, recomandările şi, după caz, documentaţia-anexă constituită din documente/date probante sau justificative.
(3)Raportul de diagnoză organizaţională va fi însoţit de o sinteză a principalelor constatări şi recomandări.Secţiunea a 4-a Cercetarea ştiinţifică în domeniul activităţii de psihologie
(1)Cercetarea ştiinţifică în domeniul activităţii de psihologie, denumită în continuare cercetare psihologică, reprezintă activitatea destinată, în principal, dobândirii de cunoştinţe noi cu privire la fenomenele şi procesele psihice apărute la personalul şi în instituţiile MIRA, precum şi utilizării cunoştinţelor ştiinţifice pentru realizarea de noi instrumente, metode şi tehnici de lucru sau pentru perfecţionarea/ îmbunătăţirea celor existente.
(2)Obiectivul principal al cercetării psihologice îl constituie asimilarea şi generarea unor noi cunoştinţe de specialitate şi dezvoltarea gradului de utilizare a acestora în scopul fundamentării ştiinţifice şi al creşterii calităţii activităţii de psihologie în MIRA.
(3)Activitatea de cercetare psihologică asigură:
a)cunoaşterea ştiinţifică a fenomenelor, proceselor şi mecanismelor psihologice care acţionează la nivel individual, de grup şi organizaţional;
b)generarea/asimilarea, experimentarea, normarea şi validarea metodelor şi tehnicilor de evaluare şi asistenţă psihologică, precum şi de diagnoză organizaţională;
c)elaborarea de documentaţii şi sinteze, care abordează teme cu caracter teoretic şi practic-aplicativ relevante pentru activitatea de psihologie.
(4)Activitatea de cercetare psihologică se poate concretiza în:
a)participarea la manifestări cu caracter ştiinţific şi profesional cu comunicări din rezultatele activităţii de cercetare psihologică;
b)publicarea rezultatelor în reviste naţionale şi internaţionale de specialitate, în monografii, sinteze, studii, lucrări, tratate.
(1)În scopul stimulării şi coordonării activităţii de cercetare psihologică în MIRA, precum şi al instituirii şi promovării standardelor de calitate şi deontologice ale activităţii profesionale, la nivelul Centrului de psihosociologie funcţionează Consiliul ştiinţific, ca organism colectiv de lucru, cu rol consultativ.
(2)Componenţa, atribuţiile şi modul de desfăşurare a activităţii Consiliului ştiinţific sunt stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare internă.
(3)Modalităţile de organizare şi desfăşurare a activităţii de cercetare în cadrul Centrului de psihosociologie, precum şi coordonarea acesteia la nivelul MIRA se prevăd în Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului.
(1)Activitatea de cercetare psihologică se poate realiza de către personalul de specialitate de la toate nivelurile, individual sau în cadrul unor echipe constituite în acest scop, cu respectarea eticii şi deontologiei în activitatea de cercetare ştiinţifică.
(2)Structurile şi personalul de specialitate din MIRA pot realiza programe proprii de cercetare psihologică sau se pot asocia la desfăşurarea de programe de cercetare ştiinţifică naţionale sau internaţionale.
(1)În scopul realizării politicilor şi strategiilor în domeniul cercetării psihologice, Centrul de psihosociologie poate coopera, în condiţiile legii, cu organisme şi asociaţii de profil, institute de cercetare naţionale sau internaţionale, private ori de stat.
(2)În scopul menţinerii contactului şi integrării în activităţile comunităţii profesionale şi ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, precum şi al creşterii capacităţii de a oferi soluţii proprii, psihologii din MIRA pot face parte din asociaţii profesionale, societăţi şi organizaţii ştiinţifice, naţionale şi internaţionale, fără ca activitatea desfăşurată în aceste organisme să afecteze exercitarea atribuţiilor funcţiei de bază.
(3)În exercitarea dreptului de a desfăşura activităţi de cercetare-dezvoltare şi inovare, psihologii din MIRA pot realiza, prin cumul, activităţi de cercetare ştiinţifică în cadrul universităţilor şi institutelor de cercetare naţionale, în condiţiile prevăzute de lege.
(1)Activitatea de cercetare psihologică se realizează în baza unui proiect de cercetare şi se finalizează printr-un raport de cercetare.
(2)Proiectul de cercetare este documentul de planificare care prezintă argumentele pentru abordarea temei propuse, obiectivele, fazele/etapele demersului ştiinţific, rezultatele preconizate şi modul de valorificare/diseminare a acestora.
(3)Raportul de cercetare este documentul tehnico-ştiinţific care prezintă cadrul teoretic al problemei studiate, obiectivele, modalităţile şi activităţile desfăşurate în cadrul unui proiect de cercetare, rezultatele obţinute, precum şi acţiunile concrete pentru valorificarea acestora.
(4)Raportul de cercetare psihologică se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează de către autor/psihologul coordonator al echipei care a realizat cercetarea, iar cel de-al doilea se înaintează Centrului de psihosociologie.Secţiunea a 5-a Alte activităţi în domeniul psihologiei
(1)Analiza psihologică a activităţii profesionale are ca obiectiv realizarea profilului cerinţelor psihologice faţă de deţinătorul postului sau participanţii la anumite tipuri de activităţi/misiuni, precum şi identificarea şi clasificarea riscurilor psihosociale asociate acestora.
(2)Pe baza rezultatului analizei psihologice a activităţii profesionale se proiectează instrumentele şi activităţile de evaluare psihologică şi asistenţă psihologică.
(3)Psihologul participă, în calitate de membru, în comisia constituită în vederea analizei posturilor, întocmirii sau reactualizării fişelor posturilor prevăzute în statul de organizare al unităţii în care este încadrat.
Psihologul acordă sprijin de specialitate personalului care participă la activitatea de evaluare a subordonaţilor cu privire la cunoaşterea calităţilor personale şi conduitei individuale ale acestora, precum şi a factorilor psihosociali care au influenţat semnificativ performanţa profesională.
În activitatea de analiză a accidentelor în muncă/evenimentelor deosebite, la solicitarea factorilor de decizie psihologul formulează constatări şi concluzii în ceea ce priveşte:
a)identificarea caracteristicilor comune anumitor tipuri de accidente în muncă/evenimente deosebite, ce pot fi semnificative din punct de vedere preventiv;
b)studierea cauzelor şi împrejurărilor producerii unor accidente/evenimente deosebite pentru a determina în ce măsură anumite caracteristici psihice personale şi/sau de grup pot fi legate de o posibilă repetare a accidentului/evenimentului;
c)identificarea posibilelor disfuncţionalităţi ale organizaţiei, prin prisma interpretării accidentelor/evenimentelor deosebite drept posibile simptome ale acestora.
Activităţile prevăzute la art. 42, 43 şi 44 pot fi desfăşurate, conform competenţelor conferite de tipul de atestat de liberă practică deţinut, precum şi de prezentul ordin, de către orice psiholog încadrat pe funcţii de specialitate în MIRA.
(1)Sistemul de gestiune a datelor specifice cuprinde totalitatea procedurilor, metodelor şi regulilor privind înregistrarea, păstrarea, prelucrarea, circulaţia datelor şi documentelor din domeniul activităţii de psihologie.
(2)Sistemul de gestiune a datelor specifice este constituit din evidenţa nominală şi evidenţa statistică a persoanelor care au făcut obiectul activităţii de psihologie prevăzute la art. 2 lit. a)-c).
(3)Activităţile de gestiune a datelor specifice se desfăşoară la nivelul structurilor/personalului specializate pentru desfăşurarea activităţii de psihologie.
(4)Şefii/comandanţii de la toate nivelurile sunt obligaţi să aplice măsurile tehnice şi organizatorice adecvate pentru protejarea datelor specifice împotriva scurgerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii ori accesului neautorizat la acestea.
(5)Evidenţa nominală şi evidenţa statistică prevăzute la alin. (2) se realizează pe suport hârtie şi/sau digital.
(6)Informaţiile, indiferent de mediul de stocare, manual sau electronic, trebuie să fie exacte, complete şi relevante, în conformitate cu metodologiile de lucru şi prevederile legale în vigoare.
În scopul asigurării secretului profesional, actele, lucrările şi înregistrările cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta îşi exercită profesia sunt inviolabile, potrivit legii.
Responsabilitatea pentru păstrarea probelor psihologice, a rezultatelor acestora, a însemnărilor şi a înregistrărilor cu caracter profesional revine psihologilor şi, după caz, şefilor/comandanţilor unităţilor în care aceştia sunt încadraţi.
(1)Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările şi înregistrările se păstrează în condiţii de siguranţă o perioadă de cel puţin 10 ani de la încheierea relaţiilor profesionale, dacă prin alte prevederi legale nu este prevăzut alt termen.
(2)La expirarea termenului prevăzut la alin. (1) probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, însemnările şi înregistrările se distrug în totalitate, potrivit prevederilor legale.
(1)Este interzisă transmiterea de informaţii din documentele de evidenţă a activităţii de psihologie către persoanele sau instituţiile care nu au dreptul de a le cunoaşte.
(2)Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară sau penală a celor vinovaţi.Secţiunea a 2-a Evidenţa activităţii de evaluare psihologică
Documentele de evidenţă a activităţii de evaluare psihologică realizate în condiţiile art. 17 lit. a) şi b) sunt:
a)avizul psihologic individual;
b)procesul-verbal de evaluare psihologică;
c)raportul individual de expertiză psihologică;
d)raportul individual de evaluare psihologică;
e)registrul de evidenţă a evaluărilor psihologice, al cărui model este prezentat în anexa nr. 1.
Avizul psihologic, procesul-verbal şi raportul individual de evaluare psihologică pot fi consultate numai de către următoarele persoane, astfel:
a)persoana evaluată;
b)şeful/comandantul unităţii beneficiare;
c)şeful structurii de resurse umane a unităţii beneficiare şi lucrătorul care are în competenţă dosarul de personal;
d)psihologul de unitate;
e)psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşalonul superior.
Documentele prevăzute la art. 51 lit. a)-d) se încheie în două exemplare, dintre care unul se depune la dosarul de personal sau medical, după caz, al celui evaluat, iar cel de-al doilea se păstrează la unitatea emitentă.
Evidenţa centralizată a persoanelor evaluate psihologic se păstrează în registrul de evidenţă a evaluărilor psihologice.
Documentele de evidenţă a activităţii de asistenţă psihologică sunt:
a)carnetul psihologic, al cărui model este prezentat în anexa nr. 2;
b)raportul individual de evaluare psihologică, al cărui model este prezentat în anexa nr. 3;
c)registrul de asistenţă psihologică, al cărui model este prezentat în anexa nr. 4;
d)registrul de evidenţă a carnetelor psihologice, al cărui model este prezentat în anexa nr. 5.
(1)Carnetul psihologic conţine informaţii de specialitate referitoare la titular şi are anexate următoarele:
a)fişa/fişele de observaţie psihologică, în cazul în care individul face obiectul monitorizării psihologice;
b)fişele de răspuns la probele psihologice aplicate cu diverse ocazii, pe care figurează, în mod obligatoriu, data examinării, semnătura şi parafa psihologului examinator;
c)orice altă fişă cu conţinut psihologic referitoare la subiectul respectiv.
(2)Actualizarea carnetului se face în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la producerea unei mutaţii cu privire la datele prevăzute la alin. (1).
(3)Carnetul psihologic poate fi consultat numai de către următoarele persoane, astfel:
a)titularul carnetului;
b)psihologul în a cărui competenţă se află titularul carnetului;
c)psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşalonul superior.
(4)Circuitul carnetelor psihologice se face astfel:
a)la detaşarea/mutarea în altă unitate carnetul psihologic urmează traseul dosarului de personal. În cazul în care detaşarea/mutarea are loc într-o unitate în care nu există psiholog, carnetul este trimis psihologului/compartimentului de specialitate de la eşalonul superior din structura respectivă;
b)la suspendarea/încetarea raporturilor de serviciu/muncă, trecerea în rezervă sau în retragere, carnetele se arhivează, conform reglementărilor în vigoare.
Evidenţa centralizată a carnetelor psihologice se păstrează în registrul de evidenţă a carnetelor psihologice.
(1)Rapoartele de evaluare psihologică în vederea acordării asistenţei psihologice se încheie, în funcţie de scopul urmărit, astfel:
a)pentru evaluările periodice, în două exemplare, dintre care unul se anexează la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se depune la dosarul de personal al persoanei evaluate;
b)pentru evaluările efectuate în situaţii speciale, de regulă într-un singur exemplar, care se depune la carnetul psihologic al subiectului.
(2)În cazul în care în urma unei evaluări psihologice efectuate în situaţii speciale se constată că subiectul este susceptibil de a prezenta afecţiuni psihice, raportul de evaluare psihologică se întocmeşte în două exemplare, dintre care unul se anexează la carnetul psihologic, iar cel de-al doilea se înaintează şefului/comandantului unităţii, cu propunerea de trimitere pentru consult medical de specialitate.
Raportul de evaluare psihologică în vederea acordării asistenţei psihologice poate fi consultat numai de către următoarele persoane, astfel:
a)persoana evaluată;
b)şeful/comandantul unităţii beneficiare;
c)şeful structurii de resurse umane a unităţii beneficiare şi lucrătorul care are în competenţă dosarul de personal;
d)psihologii cu atribuţii de coordonare, îndrumare şi control de specialitate de la eşalonul superior.
Evidenţa centralizată a persoanelor evaluate psihologic în vederea acordării asistenţei psihologice se păstrează în registrul de asistenţă psihologică.
Documentele de evidenţă a activităţii de diagnoză organizaţională sunt:
a)raportul de diagnoză organizaţională;
b)registrul de evidenţă a activităţii de diagnoză organizaţională, al cărui model este prezentat în anexa nr. 6.
(1)Raportul de diagnoză organizaţională se încheie în două exemplare, dintre care unul se păstrează de către autor/psihologul coordonator al echipei care a realizat studiul, iar celălalt se înaintează solicitantului.
(2)Un exemplar din sinteza cuprinzând principalele constatări şi recomandări este remis Centrului de psihosociologie.
Evidenţa centralizată a rapoartelor de diagnoză organizaţională se păstrează în registrul de evidenţă a activităţii de diagnoză organizaţională.
(1)Situaţiile statistice se realizează prin prelucrarea datelor şi informaţiilor din evidenţa nominală, manuală sau automată.
(2)Situaţiile statistice se întocmesc conform formularelor şi la termenele stabilite de directorul Centrului de psihosociologie.
(3)Situaţiile statistice se referă la:
a)evaluarea psihologică - se raportează tipurile de avize şi situaţiile în care au fost emise;
b)asistenţa psihologică - se raportează tipurile de asistenţă şi situaţiile care au făcut necesară acordarea acesteia;
c)structura morbidităţii psihologice - se raportează natura şi incidenţa/rata incidenţei problemelor/tulburărilor psihologice;
d)diagnoza organizaţională - se raportează numărul respondenţilor participanţi la studiile de diagnosticare.
(1)Centrul de psihosociologie stabileşte, în condiţiile legii, procedurile şi formularele utilizate în activitatea de psihologie care face obiectul prezentului ordin.
(2)Centrul de psihosociologie stabileşte atribuţiile principale ale structurilor şi personalului, subordonate pe linie de specialitate, pe care le modifică sau completează, după caz, ori de câte ori este nevoie.
Achiziţia instrumentelor, metodelor şi tehnicilor de specialitate care urmează a fi utilizate în activitatea de psihologie se face numai cu avizul Centrului de psihosociologie.
Imprimatele tipizate pentru activitatea de psihologie desfăşurată de serviciile/birourile/compartimentele de psihologie şi psihologii de unitate se asigură de către structurile în cadrul cărora fiinţează, respectiv sunt încadraţi.
Structurile/personalul de specialitate vor raporta activitatea desfăşurată conform termenelor şi procedurilor stabilite de către Centrul de psihosociologie.
Consilierea şefilor/comandanţilor pe probleme privind activitatea de psihologie se realizează de către personalul de specialitate din subordine.
(1)Şefii/comandanţii unităţilor vor lua măsuri pentru cunoaşterea şi aplicarea întocmai a prevederilor prezentului ordin.
(2)Şefii/comandanţii de unităţi vor lua măsuri pentru asigurarea spaţiilor şi dotării necesare înfiinţării şi funcţionării cabinetelor de psihologie, conform prevederilor legale.
Şefii/comandanţii unităţilor centrale şi teritoriale ale ministerului au, privind evaluarea psihologică a personalului din subordine, următoarele obligaţii:
a)să asigure prezentarea personalului la evaluarea psihologică;
b)să respecte recomandările formulate de structurile/ personalul de specialitate;
c)să utilizeze personalul din subordine conform avizelor psihologice deţinute.
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezentul ordin.
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul internelor
şi reformei administrative,
Cristian David
Bucureşti, 1 august 2007.
Nr. 257.
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (după completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A EVALUĂRILOR PSIHOLOGICE
| Nr. de ordine | Data evaluării | Numele şi prenumele/CNP | Unitatea solici- tantă | Scopul evaluării | Psiholog examinator | Obs. | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (după completare)
Nr. .......... din ........
CARNETUL PSIHOLOGIC*)
Numele: ............. Prenumele: ...................
Prenumele tatălui: ................... CNP:|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|_|
Locul naşterii: localitatea ........., judeţul ...................
Domiciliul: strada ....... nr. ....., localitatea ......, judeţul .....
Studii: ..................... Permis auto categoria: ..................
Data încadrării în M.I.R.A.: .........................
1.Concluziile evaluării psihologice la încadrare
2.Notări diverse (observaţii şi recomandări de specialitate anterioare
emiterii carnetului)
*)Datele cuprinse în acest document intră sub incidenţa prevederilor
Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea
datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora şi a
reglementărilor emise în aplicarea acesteia.
3.Asistenţă psihologică
┌──────┬────────────────────────────────┬──────────────────────────┬──────────┐
│ Data │ Serviciul de care a beneficiat │Concluzii şi recomandări │ Psiholog │
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
├──────┼────────────────────────────────┼──────────────────────────┼──────────┤
└──────┴────────────────────────────────┴──────────────────────────┴──────────┘
┌─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐
│ Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu │
│ Unitatea .................. (după completare) │
│ Ex. nr. │
│ Nr. .......... │
│ din ........ │
│ │
│ RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ │
│ │
│ Dl/Dna ......., CNP ......., a fost examinat/ă la data de ......, în baza │
│ solicitării făcute de .............., în vederea: ...................... │
│ │
│ │
│ ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│
│ │ Aviz: ││
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│
│ │Observaţii: ││
│ ├──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┤│
│ │Recomandări: ││
│ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘│
│ │
│ Psiholog examinator, │
│ .................. │
│ (semnătura şi parafa) │
│ │
└─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .............................. (după completare)
Psiholog ..............................
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ
| Nr. de ord. | Data | Numele şi prenumele/CNP | Serviciul solici- tat | Solici- tant | Motivul trimi- terii | Serviciul de care a beneficiat | Obs. | |||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (după completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A CARNETELOR PSIHOLOGICE
| Nr. carnetului | Numele şi prenumele | Codul numeric personal | Unde s-a expediat (data şi numărul adresei) | Obs. |
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative Secret de serviciu
Unitatea .................. (după completare)
Nr. .......... din ........
REGISTRUL DE EVIDENŢĂ A ACTIVITĂŢII DE DIAGNOZĂ ORGANIZAŢIONALĂ
| Nr. de ordine | Data | Unitatea evaluată | Solicitant | Psiholog/sociolog | Observaţii |
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
