Lege nr. 22 din 18 noiembrie 1969

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Gestionar, în înţelesul prezentei legi, este acel angajat al unei organizaţii socialiste care are ca atribuţii principale de serviciu primirea, păstrarea şi eliberarea de bunuri aflate în administrarea, folosinţă sau deţinerea, chiar temporară, a unei organizaţii socialiste, indiferent de modul de dobîndire şi de locul unde se afla bunurile.

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc funcţiile prin a căror ocupare angajatul dobîndeşte, potrivit alineatului 1, calitatea de gestionar. Aceste funcţii sînt denumite, în cuprinsul prezentei legi, funcţii de gestionari.

Articolul 2

Sînt considerate bunuri, în sensul prezentei legi, bunurile materiale, mijloacele băneşti sau orice alte valori.

Capitolul 2Condiţii privind angajarea gestionarilor

Articolul 3

Poate fi gestionar cel care a împlinit vîrsta de 21 ani, a absolvit şcoala generală sau o şcoala echivalenta şi are cunoştinţele necesare pentru a îndeplini aceasta funcţie.

În funcţie de complexitatea gestiunilor, de natura şi valoarea bunurilor şi de cunoştinţele ce le implica gestionarea lor, ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc:

a)categoriile de gestiuni pentru care gestionarul trebuie să fi absolvit liceul ori o şcoala profesională în specialitatea corespunzătoare gestiunii sau o şcoala echivalenta şi să aibă un anumit stagiu în munca de gestionar;

b)categoriile de gestiuni pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi de cel care a împlinit vîrsta de 18 ani.

Articolul 4

Nu poate fi gestionar cel condamnat pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexa la prezenta lege, chiar dacă a fost gratiat.

Nu poate fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar cel aflat în curs de urmărire penală sau de judecată pentru săvîrşirea vreuneia dintre infracţiunile prevăzute în lista anexa.

Dacă în cursul urmăririi penale, al judecaţii sau după condamnare a intervenit amnistia, cel care a savirsit vreuna dintre infracţiunile prevăzute în lista anexa nu poate fi gestionar timp de 2 ani de la data intervenirii amnistiei. Cel căruia i s-a suspendat condiţionat executarea pedepsei nu poate fi gestionar în cursul termenului de încercare şi 2 ani de la expirarea acestui termen.

Prin "săvîrşirea infracţiunii" se înţelege comiterea oricăreia dintre faptele prevăzute în lista anexa, pe care legea le pedepseşte ca infracţiune consumată sau ca tentativa, precum şi participarea la comiterea acestora ca autor, instigator sau complice.

Articolul 5

Organizaţiile socialiste sînt obligate sa ceara organelor militiei relaţii cu privire la antecedentele penale ale celor ce urmează să fie angajaţi sau trecuţi în funcţii de gestionari.

Organele militiei sînt obligate sa comunice aceste relaţii în termen de cel mult 30 zile de la primirea cererii.

Articolul 6

Cel ce urmează a fi angajat sau trecut în funcţia de gestionar va prezenta o dovadă eliberata de organizaţia socialistă în care a fost anterior încadrat, din care să rezulte dacă a produs pagube avutului obştesc, natura acestora şi dacă ele au fost acoperite. Aceasta dovada poate fi cerută de la ultimul loc de muncă şi de organizaţia socialistă care ar urma să facă angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar.

Organizaţiile socialiste sînt obligate sa elibereze sau, după caz, sa comunice dovada prevăzută în alineatul 1, în termen de cel mult 10 zile de la primirea cererii.

În raport cu cele arătate în dovada, conducătorul organizaţiei socialiste va hotărî asupra angajării sau trecerii în funcţia de gestionar.

Articolul 7

În cazul în care gestiunea este încredinţată mai multe persoane, angajarea sau trecerea în funcţia de gestionar se face cu avizul scris al celorlalţi gestionari.

Angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie din subordinea gestionarului se face cu avizul scris al acestuia.

Articolul 8

Angajaţii sezonieri sau temporari pot fi gestionari, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege.

Articolul 9

Conducătorii organizaţiilor socialiste, angajaţii cu atribuţii de control financiar, precum şi contabilii, cu excepţia acelora care sînt încadraţi în unităţi mici determinate de ministere şi celelalte organe centrale, nu pot face operaţii de primire, păstrare şi eliberare de bunuri.

Capitolul 3Garanţii

Articolul 10

Gestionarul are obligaţia de a constitui o garanţie în numerar.

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor gestionate, plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie şi constituirea unor garanţii suplimentare, constind din:

a)afectarea unor bunuri imobile sau bunuri mobile de folosinţă îndelungată, proprietate a gestionarului sau a unor terţi, pentru garantarea faţă de organizaţia socialistă, a acoperirii pagubelor ce s-ar cauza de gestionar;

b)obligaţii asumate de terţi faţă de organizaţia socialistă de a acoperi pagubele ce s-ar cauza de gestionar, fie integral, fie pentru o sumă determinata.

Garanţia suplimentară prevăzută la alineatul precedent poate fi constituită şi în numerar.

Ministerele şi celelalte organe centrale pot extinde, în funcţie de natura şi valoarea bunurilor, obligaţia de a constitui garanţii în condiţiile prezentului capitol şi asupra altor categorii de angajaţi care minuiesc bunuri, cu excepţia celor ce primesc bunuri spre a le folosi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

Nu este obligat sa constituie garanţie cel care înlocuieşte temporar un gestionar sau cel căruia i se încredinţează o gestiune pe o perioadă de cel mult 60 zile pînă la numirea unui gestionar.

Articolul 11

Constituirea garanţiei se face prin contract încheiat în scris.

Garanţiile reciproce între gestionari nu sînt admise. Aceeaşi persoana nu poate constitui garanţii pentru mai mulţi gestionari. Cel care constituie garanţia va declara, în scris, dacă a mai constituit alte garanţii.

Garanţiile suplimentare se constituie înainte de încredinţarea gestiunii.

Articolul 12

Garanţia în numerar va fi de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăşi valoarea bunurilor încredinţate.

Pentru gestionării retribuiţi pe bază de cota procentuală, cuantumul minim al garanţiei în numerar va fi echivalent cu cîştigul mediu pe o luna, iar cel maxim cu cîştigul mediu pe 3 luni.

Articolul 13

Garanţia în numerar se retine în rate lunare de 1/10 din salariul tarifar lunar sau din cîştigul mediu pe o luna, după caz. Dacă, din cauza altor reţineri, ratele din contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute, gestionarul este obligat să le depună.

Pentru angajaţii temporari, alţii decît cei prevăzuţi la art. 10 alineatul ultim, precum şi pentru angajaţii sezonieri, se vor putea stabili rate mai mari sau chiar obligativitatea depunerii, la încredinţarea gestiunii, a garanţiei integrale în numerar.

Articolul 14

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc, în funcţie de complexitatea gestiunilor şi de natura şi valoarea bunurilor, cuantumul garanţiilor în numerar între limitele prevăzute în articolul 12, precum şi ratele la care se referă articolul 13 alineatul 2.

Ministerele şi celelalte organe centrale pot stabili, în cazuri justificate, garanţii în numerar sub minimul prevăzut în articolul 12 sau scutirea de garanţie.

Articolul 15

Garanţia în numerar va fi depusa de către organizaţia socialistă la Casa de Economii şi Consemnaţiuni, înscriindu-se într-un carnet de consemnare pe numele gestionarului. Carnetul de consemnare va fi păstrat de organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia.

Pentru garanţia depusa, Casa de Economii şi Consemnaţiuni acorda o dobinda de 1,5% pe an.

Articolul 16

Garanţia în numerar şi dobinda aferentă pot fi ridicate de către gestionarul titular al carnetului de consemnare la încetarea contractului sau de muncă sau la trecerea într-o funcţie pentru care nu se cere garanţie, în situaţia în care nu a cauzat o paguba sau cînd paguba a fost acoperită în întregime. Organizaţia socialistă este obligată, în aceste cazuri, sa elibereze gestionarului, în termen de cel mult 10 zile, carnetul de consemnare împreună cu o comunicare către Casa de Economii şi Consemnaţiuni în care să se arate ca titularul are dreptul sa ridice garanţia.

În cazul transferării gestionarului într-o alta funcţie pentru care de asemenea se cere garanţie, carnetul de consemnare în care au fost înscrise sumele depuse drept garanţie va fi trecut la noul loc de muncă, procedîndu-se, atunci cînd este cazul, potrivit articolului 20.

Cînd gestionarul a cauzat o paguba în gestiune la locul sau de muncă şi aceasta nu se acoperă integral în termen de o luna de la obţinerea titlului executoriu definitiv, organizaţia socialistă se va despăgubi din garanţia în numerar constituită în favoarea sa.

În situaţia în care sumele depuse drept garanţie au fost ridicate, în întregime sau în parte, de organizaţia socialistă pentru a se despăgubi, gestionarul este obligat sa reintregeasca garanţia în numerar în rate lunare de 1/3 din salariul tarifar sau din cîştigul mediu lunar, dispoziţiile articolului 13 aplicindu-se în mod corespunzător.

Articolul 17

Casa de Economii şi Consemnaţiuni are obligaţia sa elibereze sumele depuse drept garanţie, după caz:

a)titularului carnetului de consemnare, pe baza comunicării făcute de organizaţia socialistă şi a prezentării carnetului;

b)organizaţiei socialiste, pe baza cererii acesteia şi a unei copii certificate de pe titlul executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului.

Articolul 18

În vederea constituirii garanţiei suplimentare, imobilele se evalueaza în conformitate cu dispoziţiile legale privind modul de stabilire a despăgubirilor pentru terenurile şi construcţiile care trec în proprietatea statului prin expropriere.

Bunurile mobile se evalueaza la 50% din preţul de vînzare cu amănuntul. În cazul în care bunurile mobile nu au preţ de vînzare cu amănuntul, evaluarea se face de organizaţia socialistă în favoarea căreia este constituită garanţia, care va consulta, în caz de necesitate, organe de specialitate.

Articolul 19

Pentru bunurile imobile constituite garanţie, organizaţia socialistă va cere inscripţia ipotecii, care se va dispune pe baza cererii şi a contractului de garanţie.

Bunurile mobile constituite garanţie rămîn în folosinţă gestionarului sau a terţului garant, după caz, şi nu vor putea fi înstrăinate fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste.

În cazul în care bunurile constituite garanţie sînt urmărite silit de alţi creditori, gestionarul sau terţul garant, după caz, este obligat sa înştiinţeze de îndată organizaţia socialistă.

În situaţia în care terţul garant n-a făcut aceasta înştiinţare, el rămîne obligat sa acopere pagubele ce s-ar cauza de gestionar în limita valorii bunurilor constituite garanţie.

Orice micşorare a garanţiei atrage obligaţia reintregirii de îndată a acesteia.

Articolul 20

Garanţiile vor fi recalculate periodic în funcţie de schimbările intervenite în salariul tarifar al gestionarului, precum şi în specificul şi valoarea bunurilor gestionate, procedîndu-se la modificarea corespunzătoare a contractului de garanţie.

În cazul în care, în urma recalcularii, este necesară completarea garanţiei în numerar, se va proceda conform articolului 13. Dacă garanţia în numerar depusa este mai mare decît garanţia recalculata, diferenţa se va elibera, în termen de cel mult 10 zile, gestionarului.

În cazul în care, în urma recalcularii, este necesară constituirea sau completarea garanţiilor suplimentare, aceasta se face în termen de 60 zile de la data recalcularii.

Articolul 21

Dacă gestionarul nu constituie, nu completează sau nu aduce, după caz, garanţiile corespunzătoare potrivit articolului 19 alineatul ultim şi articolului 20 alineatul ultim sau dacă, din cauza altor reţineri, ratele în contul garanţiei în numerar nu pot fi reţinute şi nici nu sînt depuse în condiţiile articolului 13, se procedează la trecerea sa în alta funcţie ori, dacă aceasta nu este posibil, la desfacerea contractului sau de muncă. În acest din urmă caz, privitor la drepturile angajatului se vor aplica dispoziţiile din legislaţia muncii referitoare la desfacerea contractului de muncă, pentru motive ce nu sînt imputabile angajatului.

Articolul 22

Garanţiile suplimentare se urmăresc silit pe baza contractului de garanţie şi a titlului executoriu definitiv obţinut împotriva gestionarului.

În cazul în care urmărirea silită a fost pornită de mai mulţi creditori, organizaţia socialistă în favoarea căreia s-a constituit garanţia suplimentară are drept de preferinta asupra sumelor realizate prin valorificarea bunurilor constituite garanţie, în condiţiile privind creanţele garantate prin ipoteca sau gaj prevăzute de dispoziţiile legale referitoare la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste împotriva persoanelor fizice.

Capitolul 4Raspunderi

Articolul 23

Încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la gestionarea bunurilor atrage răspunderea materială, disciplinară, administrativă, penală sau civilă, după caz.

Articolul 24

Angajaţii răspund material, potrivit codului muncii şi prevederilor prezentei legi, pentru pagubele cauzate în gestiuni prin fapte ce nu constituie infracţiuni.

Articolul 25

Gestionarul răspunde integral faţă de organizaţia socialistă pentru pagubele pe care le-a cauzat în gestiunea sa.

Primirea bunurilor în cantităţi inferioare celor înscrise în actele insotitoare sau cu vicii aparente, fără a se fi întocmit acte legale de constatare, precum şi nesolicitarea asistenţei tehnice de specialitate la primirea bunurilor, deşi aceasta era necesară, atrag răspunderea gestionarului în condiţiile alineatului 1.

Articolul 26

Gestionarul răspunde integral şi în cazul în care atribuţiile sale fiind exercitate, potrivit dispoziţiilor legale, de un delegat sau de o comisie, se constata o paguba fără a se putea stabili ca aceasta s-a produs în absenta gestionarului.

Articolul 27

Cînd paguba în gestiune a fost cauzată de gestionar împreună cu alt angajat al organizaţiei socialiste, ei răspund integral, fiecare în măsura în care a contribuit la producerea pagubei.

Dacă nu se poate determina măsura în care fiecare a contribuit la producerea pagubei, despăgubirea se repartizează între cei în cauza proporţional cu cîştigul mediu al fiecăruia pe ultimele 3 luni; în cazul pagubei constatate într-o gestiune în care manipularea bunurilor se face în colectiv de mai mulţi angajaţi sau în schimburi succesive, fără predare de gestiune între schimburi, despăgubirea se repartizează şi proporţional cu timpul lucrat de fiecare, de la ultima inventariere, în gestiunea în care s-a produs paguba.

Articolul 28

Angajatul cu funcţie de conducere, precum şi orice alt angajat vinovat de angajarea, trecerea sau menţinerea unei persoane în funcţia de gestionar fără respectarea condiţiilor de vîrsta, studii şi stadiu prevăzute în articolele 3 şi 38, precum şi a dipozitiilor articolului 4 referitoare la antecedentele penale, răspund integral pentru pagubele cauzate de gestionar, în solidar cu acesta.

Aceeaşi răspundere o are şi cel vinovat de nerespectarea dispoziţiilor prevăzute în capitolului III, în limita garanţiei neconstituite.

Articolul 29

Răspunde integral angajatul care, nesocotind îndatoririle sale de serviciu, a adus pagube organizaţiei socialiste prin aceea ca:

a)nu a asigurat gestionarului, în cazurile prevăzute de lege, asistenţa tehnica de specialitate pentru verificarea calitativă a bunurilor ori a prestat o asistenţa tehnica necorespunzătoare;

b)nu a luat măsurile necesare pentru păstrarea bunurilor în condiţii corespunzătoare;

c)a dat gestionarului dispoziţii gresite sau contrare legii.

Articolul 30

Răspunde, în limita valorii pagubei rămase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul constatării insolvabilitatii acestuia, cel vinovat de:

a)angajarea sau trecerea unei persoane într-o funcţie de gestionar sau din subordinea gestionarului fără avizul prevăzut în articolul 7;

b)neluarea sau luarea cu întîrziere a măsurilor necesare pentru înlocuirea gestionarului sau a angajaţilor aflaţi în subordinea sa, deşi a fost avertizat în scris şi motivat că nu-şi îndeplinesc atribuţiile în mod corespunzător;

c)neluarea măsurilor necesare pentru stabilirea şi acoperirea pagubelor în gestiune;

d)neefectuarea inventarierilor la termenele şi în condiţiile legii, în situaţia în care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei;

e)nerespectarea oricărei alte îndatoriri de serviciu, dacă fără încălcarea acesteia paguba s-ar fi putut evita.

Articolul 31

Angajatul care primeşte, păstrează şi eliberează bunuri fără a avea calitatea de gestionar în înţelesul articolului 1 răspunde integral, aplicindu-i-se în mod corespunzător prevederile prezentului capitol.

Articolul 32

La constatarea unei pagube în gestiune, persoana răspunzătoare poate să-şi ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu.

Dacă, ulterior, aceasta persoana constata că nu datorează sau ca datorează numai în parte suma pentru care şi-a luat angajamentul, ea va putea face cerere de desfiinţare a angajamentului la organul de jurisdicţie competent, în termen de 30 zile de la data cînd a cunoscut aceasta împrejurare.

De asemenea, validitatea angajamentului va inceta în întregime sau în parte atunci cînd organizaţia socialistă sau organul de jurisdicţie competent constata, cu prilejul verificării sau, după caz, al soluţionării unei cauze care are legătură cu angajamentul, ca acesta a fost luat pentru o sumă nedatorata.

Organul de jurisdicţie competent poate suspenda executarea angajamentului.

Articolul 33

În vederea despăgubirii organizaţiei socialiste pentru pagubele cauzate în gestiune, care nu se pot acoperi din garanţia în numerar, se vor lua măsuri de asigurare şi urmărire asupra oricăror bunuri aparţinînd gestionarului şi persoanelor care răspund în condiţiile prezentului capitol, potrivit dispoziţiilor legale cu privire la executarea silită a creanţelor băneşti ale organizaţiilor socialiste împotriva persoanelor fizice.

Măsurile de asigurare se încuviinţează de organul de jurisdicţie competent să soluţioneze litigiul.

Articolul 34

Orice persoană privitor la care, prin hotărîre judecătorească, s-a constatat ca a dobîndit de la un gestionar bunuri sustrase de acesta din avutul obştesc şi ca le-a obţinut în afară obligaţiilor de serviciu ale gestionarului, cunoscînd ca acesta gestionează astfel de bunuri, răspunde solidar cu gestionarul de acoperirea pagubei, în limita valorii bunurilor dobîndite.

Articolul 35

Crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

Articolul 36

Nedeclararea în scris, în termenul prevăzut de dispoziţiile legale, de către gestionar, a plusurilor din gestiunea sa despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţa, provenite în orice alt mod decît acela arătat în articolul 35, se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an.

Dacă fapta prevăzută în alineatul precedent a avut consecinţe grave, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Nu se pedepseşte acela care, mai înainte de începerea oricărui control, declara plusurile despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţa.

Articolul 37

Înstrăinarea bunurilor mobile constituite garanţie potrivit articolului 10, fără înştiinţarea prealabilă a organizaţiei socialiste, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Capitolul 5Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 38

Ministerele şi celelalte organe centrale stabilesc categoriile de gestiuni mai puţin complexe sau de valori mai mici din mediul rural, pentru care funcţia de gestionar poate fi îndeplinită şi în alte condiţii de studii decît cele prevăzute la articolul 3 alineatul 1.

Articolul 39

Gestionării care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute la articolul 3 pot fi mentinuti dacă au îndeplinit, la angajarea lor, condiţiile de pregătire profesională prevăzute în indicatoarele de stagiu şi studii ale funcţiilor respective şi sînt corespunzatori.

Gestionării în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi sînt obligaţi, după caz:

a)sa completeze în termen de 3 ani garanţia în numerar, în condiţiile stabilite de acord cu conducătorii organizaţiilor socialiste;

b)sa constituie sau sa aducă în termen de un an garanţii suplimentare potrivit prevederilor capitolului III.

În cazul neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute în alineatul precedent se aplică în mod corespunzător dispoziţiile articolului 21.

Gestionării în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi pot fi scutiţi de către conducătorii organizaţiilor socialiste de obligaţia constituirii de garanţii suplimentare.

Articolul 40

Angajaţii-mandatari au obligaţia de a constitui garanţii, în cuantumul şi condiţiile stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Articolul 41

Modul de gestionare a bunurilor materiale ale organizaţiilor socialiste se stabileşte prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.

Miniştrii şi conducătorii celorlalte organe centrale vor emite, în termen de 60 zile de la data publicării prezentei legi, instrucţiuni prin care vor stabili: funcţiile de gestionari; categoriile de gestiune la care se referă articolul 3 alineatul 2 şi articolul 38; plafoanele valorice şi condiţiile în care este obligatorie constituirea de garanţii suplimentare; extinderea obligaţiei de a constitui garanţii şi asupra altor categorii de angajaţi, potrivit articolului 10 alineatul 4; cuantumul garanţiilor şi al ratelor, precum şi alte măsuri de executare a prezentei legi.

În acelaşi termen, ministerele şi celelalte organe centrale vor adapta indicatoarele de pregătire şi stagiu pentru funcţiile de gestionari, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

Pentru organizaţiile socialiste de interes local care nu sînt coordonate de un organ local de specialitate al administraţiei de stat, dipozitiile alineatului 2 se vor aduce la îndeplinire, în termen de 60 zile de la data publicării prezentei legi, de comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, cu sprijinul Comitetului de Stat pentru Economia şi Administraţia Locală.

Articolul 42

Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului.

Numirea militarilor în funcţii de gestionari se face în condiţiile stabilite prin instrucţiuni ale organelor centrale prevăzute în alineatul precedent, fiecare în cadrul atribuţiilor sale, cu respectarea prevederilor articolelor 3-6 din prezenta lege.

Militarii în termen numiţi gestionari nu sînt obligaţi sa constituie garanţii.

Răspunderea materială a personalului Ministerului Forţelor Armate, Ministerului Afacerilor Interne şi Consiliului Securităţii Statului se reglementează prin dispoziţii speciale.

Articolul 43

Se recomanda organelor centrale ale organizaţiilor cooperatiste ca, privitor la membrii cooperatori, sa reglementeze, în sectoarele lor de activitate, condiţiile de încredinţare a gestiunilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor, avîndu-se în vedere prevederile prezentei legi.

Articolul 44

Prezenta lege intră în vigoare la 90 zile de la data publicării.

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 145/1960 privind răspunderea materială a gestionarilor din organizaţiile socialiste, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Anexa 1

LISTA

infracţiunilor la care se referă articolul 4 din lege

I. Infracţiuni prevăzute de codul penal, republicat la 27 februarie 1948, cu modificările ulterioare:

–Infracţiunile contra securităţii statului prevăzute de art. 184-186 inclusiv, art. 188-192 inclusiv, art. 196, art. 207, art. 209^1-209^3 inclusiv şi art. 227.

–Infracţiunea de omisiune prevăzută de art. 228 alin. 1, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate mai sus.

–Infracţiunile contra păcii şi omenirii prevăzute de art. 231^1-231^5 inclusiv.

–Delapidarea prevăzută de art. 236.

–Remuneraţia injusta prevăzută de art. 240.

–Neglijenţa în serviciu prevăzută de art. 242.

–Abuzul de serviciu prevăzut de art. 245.

–Darea şi luarea de mită prevăzute de art. 250 şi 251.

–Infracţiunile economice prevăzute de art. 268^1, art. 268^17, art. 268^20 şi art. 268^21.

–Tăinuirea sau favorizarea infractorului prevăzute de art. 283-286 inclusiv, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate sub pct. I din prezenta lista.

–Provocarea de pericol public prevăzută de art. 352.

–Incendiul prevăzut de art. 353-356 inclusiv.

–Catastrofa publică prin stricarea mijloacelor de comunicaţie prevăzută de art. 366.

–Falsificarea de moneda, de titluri de credit public, mărci, timbre şi hîrtii timbrate prevăzută de art. 385, 391 şi 392.

–Falsul în acte prevăzut de art. 401, 402 şi 406 alin. 2 pct. 1.

–Întrebuinţarea de act fals prevăzută de art. 412.

–Furtul prevăzut de art. 524, 525 şi 527.

–Tilharia prevăzută de art. 529-534 inclusiv.

–Furtul, tilharia, distrugerea ori degradarea, înşelăciunea sau abuzul de încredere săvîrşite în paguba avutului obştesc, prevăzute de art. 536^1.

–Abuzul de încredere prevăzut de art. 537 şi 538.

–Gestiunea frauduloasă prevăzută de art. 539 şi 540.

–Abuzul de încredere profesională savirsit în paguba avutului obştesc, prevăzut de art. 545 combinat cu art. 563^3.

–Înşelăciunea prevăzută de art. 549 şi 550.

–Înşelăciunea în convenţii prevăzută de art. 551.

–Distrugerea de acte săvîrşită în paguba avutului obştesc, prevăzută de art. 562 combinat cu art. 536^3.

II. Infracţiuni prevăzute de codul penal adoptat prin Legea nr. 15 din 21 iunie 1968:

–Infracţiunile contra securităţii statului prevăzute de art. 155-157 inclusiv, art. 160-165 inclusiv şi art. 167.

–Infracţiunea de nedenuntare prevăzută de art. 170, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate mai sus.

–Furtul prevăzut de art. 208 şi 209.

–Tilharia prevăzută de art. 211.

–Abuzul de încredere prevăzut de art. 213.

–Gestiunea frauduloasă prevăzută de art. 214.

–Înşelăciunea prevăzută de art. 215.

–Distrugerea prevăzută de art. 217 alin. 4 şi art. 218.

–Tăinuirea prevăzută de art. 221, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate sub pct. II din prezenta lista.

–Delapidarea prevăzută de art. 223.

–Furtul, tilharia, abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, înşelăciunea şi distrugerea în paguba avutului obştesc, prevăzute de art. 224, 225, 227-229 inclusiv şi 231.

–Tăinuirea în paguba avutului obştesc, prevăzută de art. 234.

–Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor şi cel contra intereselor obşteşti, prevăzute de art. 246 şi 248.

–Neglijenţa în serviciu prevăzută de art. 249.

–Luarea şi darea de mită prevăzute de art. 254 şi 255.

–Primirea de foloase necuvenite prevăzută de art. 256.

–Favorizarea infractorului prevăzută de art. 264, în cazul în care se referă la vreuna dintre infracţiunile arătate sub pct. II din prezenta lista.

–Infracţiunile contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate, prevăzute de art. 273-276 inclusiv.

–Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori, prevăzută de art. 282 şi 283.

–Falsul şi uzul de fals prevăzute de art. 288, 289 şi 291.

–Infracţiunile la regimul stabilit pentru anumite activităţi economice, prevăzute de art. 295-297 inclusiv.

–Infracţiunile contra păcii şi omenirii prevăzute de art. 356-360 inclusiv. III. Infracţiunile prevăzute de art. 35, 36 şi 37 din prezenta lege.