Decizia nr. 69 din 3 martie 2025 referitoare la majorarea de până la 50%, calculată la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare a personalului din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și a personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 · Legislație
referitoare la majorarea de până la 50%, calculată la salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare a personalului din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și a personalului implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020
Ședința este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.
3.
La ședința de judecată participă domnul Cristian Balacciu, magistrat-asistent în cadrul Secțiilor Unite, desemnat în temeiul art. 36 din Regulament.
4.
Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ia în examinare sesizarea formulată de Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.008/99/2024.
5.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, care a fost comunicat părților, nefiind formulate puncte de vedere la raport.
6.
Constatând că nu sunt chestiuni prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunțare asupra sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
I.Titularul și obiectul sesizării
7.
Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal a dispus, prin Încheierea din 3 octombrie 2024, în Dosarul nr. 3.008/99/2024, în temeiul art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluționarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a proceselor privind prestații de asigurări sociale (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024), sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
Drepturi salariale pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene
Articolul 16
(1)Personalul din instituțiile și/sau autoritățile publice nominalizat în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență prevăzut la art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2011, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de majorarea salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Această majorare se aplică proporțional cu timpul efectiv alocat activităților pentru fiecare proiect.
(1)La nivelul beneficiarilor de fonduri din PNRR se pot constitui unități de implementare și monitorizare a proiectelor, prin decizie a conducătorului unității în cadrul căreia funcționează unitatea de implementare și monitorizare. Dimensionarea personalului necesar gestionării proiectelor aferente PNRR are loc în funcție de evoluția etapelor de implementare a acestora cu respectarea principiilor de gestionare eficientă a fondurilor alocate. Personalul care desfășoară activități în cadrul unităților de implementare și monitorizare a proiectelor, din cadrul beneficiarilor instituții publice, beneficiază de majorarea prevăzută la art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare.
(...) (2) Începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2019, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(...) (3) În anul 2021, începând cu luna ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2020, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(...) (5) În anul 2022, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2021, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
(...) (5) În anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
14.
Regulamentul-cadru privind criteriile pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru persoanele prevăzute la art. 16 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și condițiile de înființare a posturilor în afara organigramei în cadrul instituțiilor și/sau autorităților publice care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau prin Mecanismul de redresare și reziliență, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023 (Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023)
Articolul 4
(1)Personalul din cadrul instituției și/sau autorității publice, nominalizat, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și pentru implementarea proiectelor finanțate prin Mecanismul de redresare și reziliență, pe perioada în care își desfășoară activitatea în aceste condiții, beneficiază de o majorare a salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție, indemnizațiilor de încadrare, cu până la 50%, în funcție de timpul efectiv lucrat lunar pentru activitățile proiectului și prevăzute corespunzător în fișa postului, după cum urmează:
a)până la 20 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 10%;
b)între 21 și 40 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 20%;
c)între 41 și 60 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 30%;
d)între 61 și 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 40%;
e)peste 80 de ore pe lună se acordă o majorare salarială de 50%.
III.Expunerea succintă a procesului în cadrul căruia s-a invocat chestiunea de drept
15.
Prin Cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iași cu nr. 3.008/99/2024, reclamanta R.M. a solicitat obligarea pârâților prefectul județului Iași și Instituția Prefectului - Județul Iași la recalcularea drepturilor salariale în conformitate cu art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 coroborat cu art. 4 din Regulamentul-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 234/2023, în aplicarea majorării de până la 50% la salariul de bază stabilit conform anexei nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017, începând cu luna aprilie 2024 și în continuare, pe întreaga perioadă în care își va desfășura activitatea în cadrul unității de implementare a proiectului.
16.
În motivare, reclamanta a susținut că, în calitate de funcționar public, a fost nominalizată în echipa de proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, începând cu luna aprilie 2024, și că majorarea de până la 50% pentru activitatea desfășurată în cadrul acestui proiect nu i s-a aplicat la salariul de bază aflat în plată, ci la salariul de bază din 2018.
17.
Pârâții au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată, susținând că legiuitorul delegat a menținut cuantumul sporurilor acordat ca procent la salariul de bază la nivelul anului 2018, prin acte normative succesive privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare.
IV.Motivele reținute de titularul sesizării cu privire la admisibilitatea procedurii
În acest sens a menționat că instanța supremă nu a statuat asupra chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei și aceasta nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
V.Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
20.
Părțile nu au prezentat puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
VI.Punctul de vedere al completului care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
21.
Instanța de trimitere nu a prezentat opinia sa asupra chestiunii de drept.
VII.Jurisprudența instanțelor naționale
22.
Din răspunsurile transmise de către instanțele judecătorești consultate au rezultat mai multe opinii.
23.
Astfel, într-o primă opinie s-a apreciat că majorarea de până la 50% instituită de art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 nu este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar și nici nu este supusă plafonării la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018. S-a argumentat că majorarea de până la 50% a salariului de bază nu reprezintă un element salarial distinct de salariul de bază, ci un drept ce are ca efect direct creșterea acestui salariu. Or, plafonarea impusă prin actele normative adoptate succesiv se aplică cuantumului sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar, nu și cuantumului salariului de bază.
24.
Într-o a doua opinie s-a apreciat că majorarea de până la 50% instituită de art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020 este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar, fiind aplicabilă plafonarea la nivelul cuantumului acordat pentru anul 2018, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
25.
A fost exprimată o opinie nuanțată prin care s-a apreciat că, deși majorarea de până la 50% este inclusă în categoria elementelor sistemului de salarizare care fac parte din salariul brut lunar, aceasta nu este supusă plafonării la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2018, nefiind îndeplinită cerința ca personalul să își desfășoare activitatea în aceleași condiții pentru a opera plafonarea. Astfel, s-a arătat că personalul implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, prevăzut de art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 155/2020, nu își mai desfășoară activitatea în aceleași condiții, fiindu-i stabilite atribuții suplimentare în gestionarea proiectelor aferente PNRR, prin dispoziția conducătorului unității emisă ulterior lunii decembrie 2018.
26.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării.
VIII.Jurisprudența Curții Constituționale
27.
Nu au fost identificate decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională în exercitarea controlului de constituționalitate.
IX.Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție
Prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale.
Prin Decizia nr. 92 din 25 noiembrie 2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 31 ianuarie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii nu poate fi acordată pentru activitatea prestată în luna în care funcționarul a beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază pentru activitatea desfășurată pentru realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.
Prezenta sesizare este formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din 14 iunie 2024. Acest act normativ cuprinde norme parțial derogatorii de la procedura de drept comun privind hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dispozițiile sale aplicându-se cu prioritate, potrivit principiului specialia generalibus derogant, și urmând a se completa, în mod corespunzător, cu prevederile art. 519 - 521 din Codul de procedură civilă, după cum se indică la art. 4 din aceeași ordonanță de urgență.
34.
În acest context normativ, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție formulată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții de admisibilitate:
(i)existența unei cauze aflate în curs de judecată, care să privească fie stabilirea și/sau plata drepturilor salariale/de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/și cele privind raporturile de muncă și de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea și/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/și cele privind alte prestații de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura și obiectul proceselor, de calitatea părților ori de instanța competentă să le soluționeze;
(ii)instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în primă instanță sau în calea de atac;
(iii)existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei;
(iv)chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare.
35.
Verificând întrunirea acestor cerințe legale, în raport cu elementele sesizării, se constată că acestea se regăsesc numai parțial.
36.
Primele două condiții legale sunt îndeplinite, cauza în care s-a formulat sesizarea aflându-se pe rolul Tribunalului Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal, care judecă în primă instanță, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă, iar litigiul se circumscrie domeniului specific de reglementare prevăzut de art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul fiind învestit cu o acțiune având ca obiect drepturi salariale, formulată de un salariat în contradictoriu cu angajatorul, instituție publică, fiind vorba astfel despre plata unor drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice.
37.
În ceea ce privește existența unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei se constată, în primul rând, că în conținutul încheierii de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost menționat punctul de vedere al completului învestit cu soluționarea cauzei, pe fond.
38.
Art. 520 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că încheierea de sesizare trebuie să cuprindă și punctul de vedere al completului de judecată, care astfel este primul ținut să stabilească dacă există o problemă de interpretare a textului legal, care implică riscul unor dezlegări ulterioare diferite în practica judiciară, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu conține prevederi derogatorii de la această dispoziție. Această exigență legală, subsumată condiției privind ivirea unei chestiuni de drept, a fost în mod constant subliniată în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă. Prin urmare, instanța de trimitere avea obligația identificării în concret a chestiunii de drept care necesită interpretare, exprimarea punctului de vedere al instanței de trimitere contribuind astfel la a se stabili dacă problema de drept cu privire la care i se solicită instanței supreme să o dezlege este una reală, având vocație de a convinge, și, din această perspectivă, că sunt întrunite condițiile de admisibilitate a sesizării.
În ceea ce privește condiția ca prezenta chestiune de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare se observă că nu este îndeplinită.
Prin Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că principiile nediscriminării și egalității pot fi invocate pentru egalizarea la nivel maxim a salariilor de bază, cu luarea în considerare inclusiv a majorărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești definitive, sub rezerva ca ele să aibă aplicabilitate generală la nivelul aceleiași categorii profesionale din cadrul aceleiași familii ocupaționale.
Analizând într-o primă etapă dacă procentele de majorare prevăzute de art. 17 din secțiunea a 4-a a capitolului VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru a stabili dacă sunt componente ale salariului de bază, definit de art. 7 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 ori ale salariului lunar definit de art. 7 lit. e) din același act normativ, în paragraful 66 s-a reținut că „natura juridică a acestor procente este, prin voința legii, cea a unor majorări care, odată aplicate la baza de calcul de la art. 17 alin. (2) din secțiunea anterior menționată, determină existența unor salarii de bază diferențiate, definite ca atare în chiar partea introductivă a art. 17 alin. (3)-(5) din aceeași secțiune; prin urmare, ele intră în alcătuirea salariilor de bază, stabilite distinct de lege, nefiind elemente exterioare lor“.
În considerentele expuse la paragrafele 91, 94 și 99 din decizie s-a reținut că voința legiuitorului de a trata majorările distinct de sporuri și de celelalte elemente suplimentare ale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază rezultă cu claritate din interpretarea literală și sistematică a prevederilor art. 24 și 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, precum și a dispozițiilor anexei nr. VI la același act normativ. Se observă că majorările nu sunt incluse în categoria elementelor sistemului de salarizare suplimentare/adiționale soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază, avute în vedere de art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, ci își găsesc o reglementare specifică în anexele legii unice, corespunzător fiecărei familii ocupaționale, distinctă de cea a sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor, primelor și a celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din solda lunară/salariul lunar. Împrejurarea că legiuitorul folosește sintagma „majorare de până la 50% calculată la solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază“ spre deosebire de celelalte majorări reglementate pentru aceeași familie ocupațională, prevăzute ca „majorare a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază“, nu poate primi decât semnificația unei precizări a bazei de calcul al acestui drept (în cazul de față solda de funcție), care este, în același timp, elementul supus majorării/creșterii directe.
44.
De asemenea, ulterior înregistrării sesizării prin Decizia nr. 92 din 25 noiembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că majorarea salariului de bază de 15% pentru complexitatea muncii nu poate fi acordată pentru activitatea prestată în luna în care funcționarul a beneficiat de o majorare de până la 50% a salariului de bază pentru activitatea desfășurată pentru realizarea unor proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile.
În această decizie, pentru a se răspunde întrebărilor adresate de instanțe, preliminar, s-a lămurit modul în care se acordă majorarea de până la 50%, reglementată de art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017, majorare avută în vedere și de prezenta sesizare. Avându-se în vedere și prevederile art. 4 alin. (1) din Regulamentul-cadru privind stabilirea condițiilor de înființare a posturilor în afara organigramei și a criteriilor pe baza cărora se stabilește procentul de majorare salarială pentru activitatea prestată în proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2018, în considerentul de la paragraful 77 s-a reținut că timpul efectiv lucrat lunar pentru activitățile proiectului influențează procentul concret de majorare de care beneficiază fiecare membru al echipelor de proiecte, însă, odată stabilit acest procent, el se aplică salariului de bază.
45.
Așadar, având în vedere deciziile amintite anterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a expus în jurisprudența sa obligatorie anterioară raționamentul juridic concret de decelare/interpretare a legii aplicabile în cauza cu care este învestită instanța de trimitere, considerentele expuse în deciziile anterioare aplicându-se mutatis mutandis și în prezenta cauză.
Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Iași - Secția a II-a civilă, contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 3.008/99/2024, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
