Decizie nr. 1.419 din 5 noiembrie 2009

Tudorel Toader - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public. Acesta pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că norma cuprinsă în textul de lege criticat reprezintă o opţiune politică a legiuitorului, care nu intră în conflict cu niciuna dintre prevederile constituţionale şi convenţionale invocate de autorul excepţiei.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 martie 2009, pronunţată în Dosarul nr. 4.704/62/2008, Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Braşov într-o cauză având ca obiect anularea unui act emis de autorităţi publice locale.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că este neconstituţională, "nedreaptă şi imorală", soluţia legislativă conţinută de textul de lege criticat, potrivit căreia candidaţii care au participat la alegeri, dar nu au fost aleşi în urma votului exprimat şi a procesului de repartizare a mandatelor de consilier, pot pretinde să fie validaţi în funcţia de consilier local în ipoteza în care cei aleşi şi-au dat demisia sau nu au depus jurământul cerut de lege. Precizează că, în opinia sa, "a accepta ca un candidat neales, care a figurat pe lista unui partid, să fie validat şi să între în exercitarea mandatului său ar reprezenta o modificare a voinţei politice a alegătorului".

Tribunalul Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că procedura prevăzută la art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu face altceva decât să respecte votul exprimat de alegători, căci în sistemul votului de listă, cum este cel al alegerii consilierilor locali, votul este acordat partidului, iar nu doar unui anumit candidat din lista pe care acesta o propune.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituţionale, precizând că principiul autonomiei locale nu presupune totala independenţă şi competenţa exclusivă a autorităţilor publice din unităţile administrativ-teritoriale, ci acestea trebuie să se supună reglementărilor legale general valabile pe întreg teritoriul ţării, dispoziţiilor legale adoptate pentru protejarea intereselor naţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, concluziile procurorului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, care au următoarea redactare:

–Art. 33: "În cazul în care consilierul local declarat ales renunţă la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianţei politice sau a alianţei electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele şi alianţele politice confirmă în scris apartenenţa la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanţi, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile."

În opinia autorului excepţiei, textul de lege criticat contravine următoarelor dispoziţii din Legea fundamentală: celor ale art. 16 care garantează egalitatea în drepturi, ale art. 37 referitor la dreptul de a fi ales şi ale art. 121 alin. (1) care prevede autorităţile administraţiei publice prin intermediul cărora se realizează autonomia locală în comune şi oraşe. Se invocă, de asemenea, şi dispoziţiile art. 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale care stabilesc obligaţia statelor membre ale Consiliului Europei de a organiza periodic alegeri libere.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare. Pentru a decide astfel, instanţa de contencios constituţional observă că, în considerentele Deciziei nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, a reţinut că, "la nivelul administraţiei publice locale, mandatul consilierilor locali care compun organele administraţiei publice locale, respectiv consiliul local, este obţinut prin votul majoritar al electoratului dintr-o anumită comunitate teritorială limitată, vot ce exprimă voinţa politică a cetăţenilor pentru constituirea autorităţilor locale. Conform art. 8 alin. (2) din Constituţie, partidele politice contribuie la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând suveranitatea naţională, integritatea teritorială, ordinea de drept şi principiile democraţiei. Potrivit actualului sistem electoral, reglementat de Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, alegerile locale se caracterizează prin scrutinul de listă, fiind sarcina partidelor politice ca, în considerarea rolului conferit de art. 8 alin. (2) din Legea fundamentală, să selecteze, să pregătească şi să sprijine anumiţi membri în calitate de candidaţi înscrişi pe aceste liste. În atare condiţii, este evident că votul cetăţenilor vizează un anumit partid politic, care se individualizează printr-un program politic propriu, şi nu candidaţii înscrişi pe lista acelui partid. Opţiunea politică exprimată de alegători în cazul scrutinului pe listă nu vizează candidatul, ci partidul politic."

În acord cu cele statuate prin decizia mai sus citată, Curtea nu poate reţine critica de neconstituţionalitate potrivit căreia înlocuirea, în condiţiile prevăzute de art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, a mandatului unui consilier local declarat ales cu mandatul primului supleant înscris pe lista aceluiaşi partid politic este de natură să denatureze voinţa electoratului, nesocotindu-se, astfel, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile art. 37 din Legea fundamentală şi cele ale art. 3 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Dimpotrivă, Curtea constată că, prin textul legal criticat, se urmăreşte păstrarea configuraţiei politice în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale, aşa cum aceasta a rezultat din votul alegătorilor. Cu prilejul pronunţării deciziei mai sus menţionate, Curtea a observat că, "în cazul în care, până la validarea mandatului, supleantul şi-a pierdut apartenenţa la partidul pe a cărui listă a fost înscris, se va supune validării mandatul supleantului următor înscris pe listă, în felul acesta respectându-se voinţa cetăţenilor care au votat lista."

Totodată, Curtea constată că nu poate reţine nici contrarietatea dintre dispoziţiile art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, textul de lege criticat neavând drept consecinţă introducerea vreunei discriminări, pozitive sau negative, între persoane aparţinând aceleiaşi categorii, toţi candidaţii fiind susceptibili de a intra sub incidenţa normei ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate.

De asemenea, textul de lege criticat este conform prevederilor art. 121 alin. (1) din Constituţie, întrucât nu afectează în niciun mod dreptul şi posibilitatea concretă a consiliilor locale de a gestiona, în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, problemele acestora. Prin urmare, textul de lege supus controlului de constituţionalitate satisface pe deplin exigenţele impuse de principiul autonomiei locale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 33 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul Local al Municipiului Braşov în Dosarul nr. 4.704/62/2008 al Tribunalului Braşov - Secţia comercială şi de contencios administrativ.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 5 noiembrie 2009.

PREŞEDINTE,

prof. univ. dr. TUDOREL TOADER

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbăţeanu