Lege nr. 210 din 21 iulie 2015

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul unic

Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 26 martie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:

1.După articolul 112^1 se introduc şapte noi articole, articolele 112^2-112^8, cu următorul cuprins:

Art. 112^2. – (1) Este considerată operă orfană acea operă sau fonogramă, prevăzută la art. 7, 8 şi art. 103 alin. (1), în cazul în care niciun titular al drepturilor de autor asupra operei sau fonogramei nu este identificat sau, chiar dacă unul sau mai mulţi dintre titulari sunt identificaţi, niciunul nu este localizat, în pofida efectuării şi înregistrării unei căutări diligente a titularilor drepturilor de autor.

(2)Statutul de operă orfană se aplică următoarelor categorii de opere şi fonograme care sunt protejate prin drepturi de autor şi care au fost publicate pentru prima dată într-un stat membru sau, în absenţa publicării, care au fost difuzate pentru prima dată într-un stat membru:

a)operelor sub formă de cărţi, jurnale, ziare, reviste sau alte scrieri care se găsesc în colecţiile bibliotecilor, instituţiilor de învăţământ sau muzeelor accesibile publicului, precum şi în colecţiile arhivelor sau ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor;

b)operelor cinematografice, audiovizuale şi fonogramelor aflate în colecţiile bibliotecilor, ale instituţiilor de învăţământ sau ale muzeelor accesibile publicului, precum şi în colecţiile arhivelor sau ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor;

c)operelor cinematografice şi audiovizuale şi fonogramelor produse de organismele publice de radiodifuziune şi de televiziune până la 31 decembrie 2002 inclusiv şi aflate în arhivele acestora;

d)operelor şi fonogramelor prevăzute la lit. a)-c), care nu au fost niciodată publicate sau difuzate, dar care au fost puse la dispoziţia publicului de către instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1), cu consimţământul titularilor drepturilor de autor, numai dacă este rezonabil să se presupună că titularii drepturilor de autor nu s-ar opune utilizărilor prevăzute la art. 112^3;

e)operelor şi altor obiecte protejate care sunt integrate sau încorporate în operele ori fonogramele prevăzute la lit. a)-d) sau care constituie parte integrantă a operelor sau fonogramelor respective.

(3)În situaţia în care titularul dreptului de autor este identificat ori localizat ulterior, opera sau fonograma respectivă îşi încetează statutul de operă orfană.

(4)Atunci când o operă sau o fonogramă are mai mulţi titulari de drepturi de autor şi nu toţi sunt identificaţi sau, chiar dacă sunt identificaţi, nu sunt localizaţi în urma unei căutări diligente şi nu sunt înregistraţi în conformitate cu prevederile art. 112^5, opera sau fonograma poate fi utilizată în conformitate cu prevederile art. 14 şi 15, cu condiţia ca aceia dintre titularii de drepturi care au fost identificaţi şi localizaţi să fi autorizat, în legătură cu drepturile pe care le deţin, instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1) să efectueze reproducerea şi să o pună la dispoziţia publicului.

(5)Prevederile alin. (1) nu aduc atingere drepturilor asupra operei sau fonogramei ai cărei titulari au fost identificaţi şi localizaţi.

(6)Dispoziţiile privind operele orfane nu se aplică în privinţa operelor anonime sau sub pseudonim.

Art. 112^3. – (1) Utilizarea operelor sau fonogramelor orfane de către biblioteci, instituţii de învăţământ şi muzee accesibile publicului, precum şi de către arhive, de către instituţii ale patrimoniului cinematografic sau fonografic şi de către organismele publice de radiodifuziune şi de televiziune, pentru a realiza obiective legate de misiunile lor de interes public, se poate realiza prin:

a)punere la dispoziţia publicului, în sensul art. 15;

b)reproducere, în sensul art. 14, în vederea digitizării, punerii la dispoziţie, indexării, catalogării, conservării sau restaurării.

(2)Instituţiile prevăzute la alin. (1) pot utiliza o operă orfană numai în scopul realizării obiectivelor legate de misiunile lor de interes public, în special conservarea operelor şi fonogramelor aflate în colecţiile lor, restaurarea acestora şi furnizarea de acces în scop cultural şi educaţional la acestea. Aceste organisme pot obţine venituri din utilizarea operelor orfane în scopul exclusiv de acoperire a costurilor legate de digitizarea şi de punerea acestora la dispoziţia publicului.

(3)Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a preciza numele autorilor identificaţi şi ale altor titulari ai drepturilor de autor în toate utilizările unei opere orfane.

(4)Dispoziţiile prezentei legi nu aduc atingere libertăţii contractuale a instituţiilor prevăzute la alin. (1) în ceea ce priveşte exercitarea misiunilor lor de interes public, îndeosebi în ceea ce priveşte acordurile de parteneriat public-privat.

(5)Titularii drepturilor de autor care pun capăt statutului de operă orfană al operelor sau fonogramelor lor beneficiază de o compensaţie echitabilă pentru utilizarea de către instituţiile prevăzute la alin. (1) a acestor opere sau fonograme, în condiţiile legii.

(6)Compensaţia echitabilă, prevăzută la alin. (5), se stabileşte în funcţie de numărul de copii/reproduceri realizate după opera sau fonograma respectivă.

Art. 112^4. – (1) În scopul stabilirii statutului de operă orfană, instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1) se asigură că pentru fiecare operă individuală sau fonogramă se efectuează o căutare diligentă şi de bună-credinţă, prin consultarea surselor corespunzătoare pentru fiecare categorie de opere sau fonograme în cauză.

(2)Căutarea diligentă se efectuează obligatoriu înaintea utilizării operei sau fonogramei.

(3)Dacă există indicii că s-ar putea găsi informaţii relevante cu privire la titularii drepturilor de autor în alte ţări, se consultă, de asemenea, sursele de informaţii disponibile din ţările respective.

(4)Sursele prevăzute la alin. (1) vor fi stabilite, prin decizia directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, în urma consultării cu titularii de drepturi de autor şi cu utilizatorii, pentru fiecare categorie de opere sau de fonograme.

(5)În cazul cărţilor publicate, sursele includ următoarele:

a)depozitul legal, cataloagele din biblioteci, fişierele de autoritate deţinute de biblioteci şi de alte instituţii;

b)asociaţiile editorilor şi autorilor din ţara respectivă;

c)bazele de date şi registrele existente, WATCH (Writers Artists and their Copyright Holders - scriitori, artişti şi deţinătorii de drepturi de autor ai acestora), ISBN (International Standard Book Number - numărul internaţional standard pentru cărţi) şi bazele de date cu cărţile tipărite;

d)bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special ale organismelor de reprezentare a drepturilor de reproducere;

e)surse care integrează baze de date şi registre multiple, inclusiv VIAF (Virtual International Authority Files - Dosare Virtuale Internaţionale de Autoritate) şi ARROW (Accesible Registries of Rights Information and Orphan Works - registre accesibile ale informaţiilor privind drepturile de autor şi ale operelor orfane).

(6)În cazul ziarelor, revistelor, jurnalelor şi periodicelor, sursele includ următoarele:

a)ISSN (International Standard Serial Number - numărul internaţional standard pentru publicaţii seriale), pentru publicaţiile seriale;

b)indexuri şi cataloage aparţinând fondurilor şi colecţiilor bibliotecilor;

c)depozitul legal;

d)asociaţii ale editorilor, ale autorilor şi ale jurnaliştilor din ţara respectivă;

e)bazele de date ale organismelor de gestiune relevante, inclusiv ale organismelor de reprezentare a drepturilor de reproducere.

(7)În cazul operelor vizuale, şi anume cele din categoriile artelor plastice, fotografiei, ilustraţiilor, designului şi arhitecturii, precum şi în cazul schiţelor acestor opere şi ale altor astfel de opere care figurează în cărţi, jurnale, ziare şi reviste, sau în cazul altor opere, sursele includ următoarele:

a)sursele prevăzute la alin. (5) şi (6);

b)bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special în cazul artelor vizuale, inclusiv organismele de reprezentare a drepturilor de reproducere;

c)bazele de date ale agenţiilor de imagini, dacă este cazul.

(8)În cazul operelor audiovizuale şi al fonogramelor, sursele includ următoarele:

a)depozitul legal;

b)asociaţii ale producătorilor din ţara respectivă;

c)bazele de date ale instituţiilor patrimoniului cinematografic sau sonor, după caz, şi ale bibliotecilor naţionale;

d)bazele de date cu standarde şi identificatori pertinenţi, cum ar fi ISAN (International Standard Audiovisual Number - Numărul Internaţional Standard pentru Opere Audiovizuale) pentru materialul audiovizual, ISWC (International Standard Music Work Code - numărul internaţional standard pentru opere muzicale) pentru opere muzicale şi ISRC (International Standard Recording Code - numărul internaţional standard pentru înregistrări) pentru fonograme;

e)bazele de date ale organismelor de gestiune colectivă relevante, în special în cazul autorilor, artiştilor interpreţi sau executanţi, producătorilor de fonograme şi producătorilor din domeniul audiovizual;

f)genericul şi alte informaţii care figurează pe ambalajul operelor;

g)baze de date ale unor asociaţii relevante care reprezintă o categorie specifică de titulari de drepturi.

(9)Căutarea diligentă se efectuează în statul membru în care opera a fost publicată pentru prima dată sau, în absenţa publicării, în statul membru în care opera a fost radiodifuzată pentru prima dată, cu excepţia operelor cinematografice sau audiovizuale al căror producător îşi are sediul sau reşedinţa obişnuită într-un stat membru, caz în care căutarea diligentă se desfăşoară în statul membru în care producătorul îşi are sediul sau reşedinţa obişnuită. În acest caz, căutarea diligentă se efectuează în statul membru în care se află organismul care a pus la dispoziţia publicului opera sau fonograma, cu consimţământul titularului drepturilor de autor.

(10)Instituţiile prevăzute la art. 112^3 alin. (1) păstrează evidenţa căutării lor diligente şi furnizează următoarele informaţii autorităţii naţionale competente, respectiv Oficiului Român pentru Drepturile de Autor:

a)rezultatele căutărilor diligente pe care le-au efectuat şi care au condus la concluzia că o operă sau o fonogramă este considerată operă orfană;

b)utilizarea operelor orfane;

c)orice schimbare privind statutul de operă orfană;

d)datele de contact.

Art. 112^5. – Oficiul Român pentru Drepturile de Autor adoptă măsurile necesare pentru ca informaţiile prevăzute la art. 112^4 alin. (10), primite din partea instituţiilor prevăzute la art. 112^3 alin. (1), să fie comunicate Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne, pentru a fi înregistrate în baza de date online unică, accesibilă publicului, creată şi administrată de către acesta, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 386/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 19 aprilie 2012 privind atribuirea către Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (mărci, desene şi modele industriale) a unor sarcini legate de asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv reunirea reprezentanţilor sectorului public şi privat în cadrul Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală.

Art. 112^6. – (1) În cazul în care o operă sau o fonogramă este considerată operă orfană într-un alt stat membru al Uniunii Europene, conform art. 112^2, atunci este considerată orfană şi pe teritoriul României şi poate fi utilizată şi accesată în conformitate cu prezenta lege.

(2)Această prevedere se aplică şi operelor şi fonogramelor prevăzute la art. 112^2 alin. (4), în măsura în care este vorba despre drepturile titularilor de drepturi de autor neidentificaţi sau nelocalizaţi.

Art. 112^7. – Nicio dispoziţie a prezentei legi, privitoare la operele orfane, nu aduce atingere dispoziţiilor privind brevetele, mărcile înregistrate, desenele şi modelele industriale, modelele de utilitate, topografia semiconductoarelor, caracterele tipografice, accesul condiţionat, accesul serviciilor de radiodifuziune sau televiziune la transmisia prin cablu, protecţia tezaurelor naţionale, cerinţele privind depozitele legale, practicile restrictive şi concurenţa neloială, secretele comerciale, securitatea, confidenţialitatea, protecţia datelor şi respectarea vieţii private, accesul la documente publice, dreptul contractual, libertatea presei şi libertatea de exprimare în mijloacele de informare în masă.

Art. 112^8. – Titularul drepturilor de autor asupra unei opere sau fonograme considerate a fi operă orfană are, în orice moment, posibilitatea de a pune capăt statutului de operă orfană.

2.La articolul 123^1 alineatul (1), după litera g) se introduce o nouă literă, litera h), cu următorul cuprins:

h)dreptul la compensaţie echitabilă pentru operele orfane.

3.La articolul 151^2, după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:

i)Directiva 2012/28/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 27 octombrie 2012.

Prezenta lege transpune Directiva 2012/28/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind anumite utilizări permise ale operelor orfane, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299 din 27 octombrie 2012.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA

PREŞEDINTELE SENATULUI

CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 21 iulie 2015.

Nr. 210.