Norme din 11 august 2003(actualizate)

*)Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 10 octombrie 2014 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: ORDINUL nr. 1.356 din 1 septembrie 2014.

Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor

Articolul 1

(1)Prezentele norme se aplică produselor definite în anexa nr. I la prezentele norme.

(2)Caracteristicile şi compoziţia produselor prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute în anexa nr. II la prezentele norme.

Articolul 2

Normele generale privind etichetarea alimentelor se aplică în cazul produselor definite în anexa nr. I, în următoarele condiţii:

1.Termenul "miere" se aplică numai produsului definit în anexa nr. I pct. 1 şi este utilizat, în cazul comercializării, pentru a desemna produsul respectiv.

2.Denumirile produselor incluse în anexa nr. I pct. 2 şi 3 se aplică numai produselor definite în anexa nr. I şi se utilizează, în cazul comercializării, pentru a desemna produsele respective.

Aceste denumiri pot fi înlocuite cu denumirea simpla "miere", cu excepţia mierii filtrate, a mierii în faguri, a mierii cu bucăţi de fagure sau a bucăţilor de fagure în miere şi a mierii destinate industriei:

a)în cazul mierii destinate industriei, cuvintele "pentru gătit" apar pe eticheta în imediata apropiere a denumirii produsului;

b)cu excepţia mierii filtrate sau a mierii destinate industriei, pe lângă denumirea produselor se mai pot adauga informaţii cu privire la:

–originea florală sau vegetală, dacă produsul provine integral sau în principal din sursa indicată şi prezintă caracteristicile organoleptice, fizico-chimice şi microscopice ale sursei;

–originea regională, teritorială sau topografica, dacă produsul provine integral din sursa indicată;

–criterii calitative specifice.

3.În cazul în care s-a utilizat mierea destinată industriei ca ingredient al unui produs alimentar mixt, termenul "miere" poate fi utilizat în denumirea produsului alimentar mixt în locul termenului "miere destinată industriei", însă în lista ingredientelor se va utiliza termenul definit în anexa nr. I pct. 3.

4.Ţara sau ţările de origine unde s-a recoltat mierea sunt indicate pe etichetă.

Fără a aduce atingere primului paragraf, în cazul în care mierea provine din mai multe state membre sau ţări terţe, menţiunea obligatorie a ţărilor de origine se poate înlocui cu una din următoarele menţiuni, după caz:

–«amestec de miere provenită din UE»;

–«amestec de miere provenită din afara UE»;

–«amestec de miere provenită din UE şi din afara UE»

Pct. 4 al art. 2 din anexă a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDINUL nr. 1.356 din 1 septembrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 10 octombrie 2014.

Articolul 3

În cazul mierii filtrate şi al mierii destinate industriei, recipientele pentru mierea în vrac, ambalajele şi documentele de comercializare precizează în mod clar denumirea integrala a produsului, conform anexei nr. I pct. 2.2 lit. f) şi pct. 3.

Articolul 4

Toate informaţiile prezentate prin etichetare trebuie să fie clare, lizibile şi să nu permită ştergerea.

Articolul 5

Metodele de analiza pentru verificarea compoziţiei şi caracteristicilor mierii sunt conforme cu cele din CODEX STAN 12-1981 Rev. 1 (1987) pentru miere şi/sau cu cele din STAS 784/3-89 "Miere de albine. Metode de analiza".

Anexa I

la norme

DENUMIREA, DESCRIEREA ŞI DEFINIŢIILE PRODUSELOR

1.Mierea este substanţa naturală dulce produsă de albinele Apis mellifera din nectarul plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale plantelor ori din excreţiile, pe secţiunile vii ale plantelor, ale insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante şi pe care albinele le colectează, le transforma, combinându-le cu substanţe proprii specifice, le aduna, le deshidratează, le depozitează şi le lasă în faguri pentru a se matura.

2.Principalele tipuri de miere sunt următoarele:

2.1.în funcţie de origine:

a)miere din inflorescenţă sau miere din nectar - mierea obţinută din nectarul plantelor;

b)miere din secreţie zaharoasă - mierea obţinută în special din excreţiile insectelor care se hrănesc prin sucţiune din plante (Hemiptera) pe secţiunile vii ale plantelor sau din secreţiile secţiunilor vii ale plantelor;

2.2.în funcţie de modul de producere şi/sau de prezentare:

a)miere în fagure - mierea depozitată de albine în celulele fagurilor fără larve (puieţi), nou-construiţi, sau pe pereţii subţiri ai structurii fagurelui, obţinută numai din ceara de albine şi vândută în faguri întregi căpăciţi sau în secţiuni de astfel de faguri;

b)miere cu bucăţi de fagure sau bucăţi de fagure în miere - mierea care conţine una sau mai multe bucăţi de fagure;

c)miere scursă - mierea obţinută prin drenarea fagurilor fără larve (puieţi) deschişi (decapaciti);

d)miere extrasă - mierea obţinută prin centrifugarea fagurilor fără larve (puieţi) deschişi (decăpăciţi);

e)miere presată - mierea obţinută prin presarea fagurilor fără larve (puieţi), cu sau fără încălzire moderată la o temperatura de maximum 45°C;

f)miere filtrată - mierea obţinută prin îndepărtarea materiilor străine organice şi anorganice, ceea ce duce la îndepărtarea, în mod semnificativ, a polenului.

3.Mierea destinată industriei - mierea:

a)care este adecvată pentru utilizare industriala sau ca ingredient în alte alimente care sunt ulterior procesate; şi b) care poate:

–să prezinte un gust ori miros străin; sau

–să fi început să fermenteze ori să fi fermentat; sau

–să fi fost supraîncălzită.

Anexa II

la norme

CARACTERISTICILE ŞI COMPOZIŢIA MIERII

1.Mierea conţine diferite tipuri de zaharuri, în special fructoza şi glucoza, şi alte substanţe, precum acizi organici, enzime şi particule solide provenite din timpul colectării mierii.

● Culoarea mierii variază de la tipul de miere aproape incolor până la cel maro închis.

● Consistenta poate să fie fluidă, vâscoasă sau parţial ori integral cristalizată.

● Gustul şi aroma variază în funcţie de planta de origine.

2.În cazul în care se introduce pe piaţa ca miere sau când se utilizează în orice produs destinat consumului uman, se interzice adăugarea în miere a oricărui ingredient alimentar, inclusiv a aditivilor alimentari, sau orice alt adaos cu excepţia mierii.

Mierea nu trebuie să conţină, pe cât posibil, materii organice sau anorganice străine compoziţiei sale. Cu excepţia pct. 3 din anexa nr. I la norme, mierea nu trebuie să prezinte gusturi sau arome străine, nu trebuie să fie în proces de fermentare, să prezinte aciditate modificată artificial ori să fi fost supusă unui procedeu de încălzire, astfel încât enzimele naturale să fi fost fie distruse, fie inactivate în mod semnificativ.

2^1.Polenul, fiind un element constitutiv natural specific al mierii, nu este considerat ingredient, în sensul art. 2 alin. (2) lit. (f) din Regulamentul (UE) nr. 1.169/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.924/2006 şi (CE) nr. 1.925/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului şi de abrogare a Directivei 87/250/CEE a Comisiei, a Directivei 90/496/CEE a Consiliului, a Directivei 1999/10/CE a Comisiei, a Directivei 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, a Directivelor 2002/67/CE şi 2008/5/CE ale Comisiei şi a Regulamentului (CE) nr. 608/2004 al Comisiei, al produselor definite în anexa I la Directiva 2001/110/CE a Consiliului privind mierea.

Pct. 2^1 din anexa II la norme a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 1.356 din 1 septembrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 10 octombrie 2014.

3.Fără a aduce prejudicii prevederilor pct. 2 subpct. 2.2 lit. f) din anexa nr. I la norme, nu se poate îndepărta nici polenul şi nici orice alt element constitutiv specific al mierii, cu excepţia cazului în care acest lucru nu poate fi evitat în momentul îndepărtării materiilor străine organice sau anorganice.

Pct. 3 din anexa II la norme a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 1.356 din 1 septembrie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 741 din 10 octombrie 2014.

4.În cazul în care se introduce pe piaţa ca miere sau când se utilizează în orice produs destinat consumului uman, mierea trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici privind compoziţia:

4.1.Conţinutul în zaharuri

4.1.1.Conţinutul de fructoza şi glucoza (suma celor doua)

–mierea din inflorescenţă minimum 60g/100g

–mierea din secreţie zaharoasă, amestecuri

de miere din secreţie zaharoasă şi miere

din inflorescenţă minimum 45g/100g

4.1.2.Conţinutul de zaharoza

–în general maximum 5g/100g

–salcâm fals (Robinia pseudoacacia),

lucerna (Medicago sativa), Menzies

Banksia (Banksia menziesii), French

honeysuckle (Hedysarum), eucalipt

(Eucalyptus camadulensis), leatherwood

(Eucryphia lucida, Eucryphia milliganii),

Citrus sp. maximum 10g/100g

–lavanda (Lavandula sp.), limba-mielului

(Borago officinalis) maximum 15g/100g

4.2.Umiditate

–în general maximum 20%

–iarba-neagră (Calluna) şi mierea destinată

industriei alimentare în general maximum 23%

–mierea destinată industriei, obţinută din

iarba-neagră (Calluna) maximum 25%

4.3.Conţinutul de substanţe insolubile în apa

–în general maximum 0,1g/100g

–miere presată maximum 0,5g/100g

4.4.Conductivitate electrica

–mierea care nu este enumerată mai jos şi

amestecuri ale acestor tipuri de miere maximum 0,8 mS/cm

–mierea din secreţie zaharoasă şi mierea

de castane, precum şi amestecuri ale

acestora, cu excepţia celor enumerate

mai jos maximum 0,8 mS/cm

–excepţii: capşun (Arbustus unedo), bell

heather (Erica), eucalipt, tei (Tilia sp.),

iarba-neagră (Calluna vulgaris), manuka

sau jelly bush (Leptospermum), arborele

de ceai (Melaleuca sp.)

4.5.Aciditate libera

–în general maximum 50

miliechivalenţi

acid la 1.000 grame

–mierea destinată industriei maximum 80

miliechivalenţi

acid la 1.000 grame

4.6.Activitate diastazică şi conţinut

de hidroximetilfurfural (HMF) determinat

după procesare şi amestecare

a)Activitate diastazică (scara Schade)

–în general, cu excepţia mierii destinate

industriei minimum 8

–tipuri de miere cu conţinut scăzut de

enzime naturale minimum 3

(de exemplu mierea de citrice) şi

cu un conţinut de HMF de maximum 15 mg/kg

b)Conţinut de HMF

–în general, cu excepţia mierii destinate

industriei maximum 40 mg/kg

[sub rezerva

prevederilor lit. a)

a doua liniuţă]

–tipuri de miere cu origine declarată

din regiuni cu climă tropicală şi

amestecuri de astfel de tipuri de miere maximum 80 mg/kg