de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene
Prezentele norme metodologice reglementează modul de punere în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, denumită în continuare ordonanță de urgență.
(1)În vederea obținerii vizei de intrare în România, membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene trebuie să prezinte:
a)cererea-tip;
b)pașaportul valabil;
c)pașaportul sau cartea de identitate a cetățeanului Uniunii Europene, în copie și în original, sau copia unuia dintre aceste documente în situația în care cetățeanul Uniunii Europene se află deja pe teritoriul României;
d)documente din care rezultă că solicitantul de viză urmează să îl însoțească pe cetățeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este sau să se alăture acestuia, pe teritoriul României. În cazul în care cetățeanul Uniunii Europene este înregistrat cu rezidență pe teritoriul României, este suficientă prezentarea copiei documentului care atestă acest lucru;
e)după caz, următoarele documente:
i)documente doveditoare ale căsătoriei, respectiv ale legăturii de rudenie cu cetățeanul Uniunii Europene, pentru membrii de familie;ii) documente emise de autoritățile din statul membru de origine sau de proveniență prin care se face dovada că persoana în cauză este membru de familie al cetățeanului Uniunii Europene, dar nu se încadrează în definiția de la art. 2 alin. (1) pct. 3 din ordonanța de urgență, se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul Uniunii Europene sau se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia, pentru persoanele aflate în întreținere;iii) documentul prin care se atestă faptul că relația de parteneriat cu cetățeanul Uniunii Europene a fost înregistrată în statul membru de origine sau de proveniență, în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relație de conviețuire de lungă durată cu cetățeanul Uniunii Europene, în cazul parteneriatului neînregistrat.
(2)Refuzul eliberării vizei se comunică solicitantului în scris, iar comunicarea trebuie să conțină prezentarea motivelor care au stat la baza refuzului, informații privind autoritatea unde poate fi contestată decizia și termenul de depunere a contestației.
(3)Forma și conținutul cererii-tip pentru viza de intrare se stabilesc de către Ministerul Afacerilor Externe.
(1)În situația prevăzută la art. 6 alin. (2) din ordonanța de urgență, cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia are obligația de a dovedi organelor poliției de frontieră că este beneficiar al dreptului la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României.
(2)Dovada se face prin orice mijloc care atestă neechivoc calitatea de cetățean al Uniunii Europene sau de membru de familie.
(3)Persoanei în cauză i se acordă tot sprijinul necesar pentru clarificarea situației, inclusiv prin asigurarea accesului la mijloacele de telecomunicație sau prin contactarea oficiului diplomatic sau consular din România al statului al cărui cetățean este.
(4)Membrul de familie care nu este cetățean al Uniunii Europene și nu deține viza de intrare pe teritoriul României, deși există obligativitatea deținerii acesteia, trebuie să prezinte organelor poliției de frontieră, după caz, documentele prevăzute la art. 2 alin. (1). Nu este necesară prezentarea documentelor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. d) în situația în care străinul este însoțit de cetățeanul Uniunii Europene al cărui membru de familie este. După prezentarea acestora, organele poliției de frontieră acordă, potrivit legislației în vigoare, fără plată, viza de intrare pe teritoriul României.
(5)Organele poliției de frontieră permit intrarea pe teritoriul României persoanei care, în baza documentelor prezentate, face dovada faptului că beneficiază de dreptul la liberă circulație și rezidență pe teritoriul României.
(1)În scopul obținerii documentelor care atestă rezidența pe teritoriul României, cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora vor depune, la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări, următoarele:
a)o cerere-tip, conform modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Român pentru Imigrări;
b)pașaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetățeanului Uniunii Europene;
c)copia cărții de identitate/documentului de călătorie și copia documentului care atestă rezidența pe teritoriul național a cetățeanului Uniunii Europene, în cazul membrilor de familie ai acestora;
d)documente prin care să dovedească scopul pentru care solicită luarea în evidență;
e)dovada achitării taxelor.
(2)În aplicarea prevederilor ordonanței de urgență, cetățenii Uniunii Europene pot face dovada că sunt în căutarea unui loc de muncă prin orice mijloc de probă care atestă neechivoc situații ca de exemplu:
a)sunt înscriși la o agenție teritorială pentru ocuparea forței de muncă;
b)au încheiat o înțelegere privind medierea muncii cu un furnizor de servicii specializate în acest domeniu;
c)au susținut sau urmează să susțină un interviu pentru ocuparea unui loc de muncă;
d)și-au exprimat, prin utilizarea mijloacelor de comunicare în masă, intenția de a găsi un loc de muncă.
(1)În aplicarea art. 13 lit. b) și c) și art. 14 alin. (2) din ordonanța de urgență, pentru luarea în evidență și eliberarea documentelor care atestă rezidența, cetățenii Uniunii Europene pot face dovada mijloacelor de întreținere prin talon de pensie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de data intrării pe teritoriul României, declarație privind impozitul pe venitul global pentru anul anterior intrării pe teritoriul României, extras de cont bancar ori alte documente echivalente care atestă obținerea veniturilor necesare asigurării întreținerii, iar persoanele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) din ordonanța de urgență și printr-o declarație pe propria răspundere dată în fața reprezentantului Oficiului Român pentru Imigrări.
(2)În aplicarea art. 13 lit. a) din ordonanța de urgență, dovada statutului de lucrător poate fi făcută prin prezentarea următoarelor documente, după caz:
a)pentru angajare - contractul de muncă sau adeverință eliberată de angajator, în original și în copie;
b)pentru detașare - contractul de detașare, adresă de detașare traduse și legalizate în condițiile legii și adresă din partea filialei/societății din România prin care să confirme faptul că este detașat pe perioada stipulată în contractul de detașare;
c)pentru activități comerciale - certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului, denumit în continuare ONRC;
d)pentru activități economice - certificatul constatator eliberat de ONRC din care să rezulte că solicitantul poate desfășura activitatea economică;
e)pentru activități profesionale - autorizație sau aviz, în original și copie, eliberat conform legii speciale;
f)pentru activități în cadrul unor programe de voluntariat - contract de voluntariat încheiat cu organizația-gazdă, în conformitate cu dispozițiile legii speciale;
g)pentru activități religioase - avizul Secretariatului de Stat pentru Culte, în original, și adresă din partea organizației-gazdă prin care se confirmă că persoana în cauză desfășoară activități religioase în cadrul acesteia, dacă avizul nu cuprinde această precizare;
h)alte documente care să ateste statutul de lucrător în condițiile legii, în alte situații decât cele prevăzute la lit. a)-g).
(3)În situația în care la momentul solicitării înregistrării rezidenței, cetățeanul Uniunii Europene nu poate face dovada mijloacelor de întreținere la nivelul venitului minim garantat, potrivit alin. (1), se analizează situația personală a acestuia, luându-se în considerare și alte aspecte, precum: mijloace de întreținere oferite de o altă persoană, bunuri deținute de către acesta care pot produce mijloace de întreținere ori alte situații de fapt care dovedesc neechivoc faptul că cetățeanul Uniunii Europene are asigurat traiul zilnic.
(4)În aplicarea art. 13 lit. b) și c) și art. 14 alin. (2) și (3) din ordonanța de urgență, dovada asigurării de sănătate poate fi făcută prin:
a)documente care atestă calitatea de asigurat în sistemul național de asigurări de sănătate din România, respectiv card european de sănătate, carnet de asigurat, alte documente care atestă această calitate;
b)documente care atestă calitatea de asigurat în sistemele naționale de asigurări de sănătate din alte state membre, respectiv cardul european de asigurări sociale de sănătate sau orice alt formular care deschide dreptul la asistență medicală, emis în aplicarea Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 166 din 30 aprilie 2004, cu modificările și completările ulterioare;
c)asigurări de sănătate încheiate cu societățile de asigurări private care acoperă, pe teritoriul României, cel puțin riscurile acoperite de asigurările de sănătate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate din România. Nu sunt acceptate asigurările de sănătate încheiate în scop turistic.
(5)În situația prevăzută la art. 13 lit. c) din ordonanța de urgență, dovada înscrierii la o instituție de învățământ acreditată poate fi făcută printr-o adeverință eliberată de instituția de învățământ, legitimația de student sau carnetul de note, vizate, precum și prin orice alte documente eliberate de instituția de învățământ sau autoritățile competente.
(6)Actele de stare civilă sau documentele care atestă, în condițiile legii, legătura de rudenie, prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a.) și alin. (4) din ordonanța de urgență, precum și documentele care atestă parteneriatul se depun în original și copie.
(7)În cazul parteneriatului neînregistrat, cetățeanul Uniunii Europene va da o declarație pe propria răspundere cu privire la existența parteneriatului la care va anexa documente sau alte dovezi care să ateste relația de conviețuire. În declarația pe propria răspundere vor fi făcute mențiuni cu privire la faptul că partenerii locuiesc împreună și că niciunul dintre aceștia nu este căsătorit.
(1)Oficiul Român pentru Imigrări poate efectua verificări pentru constatarea existenței unei căsătorii de conveniență. În acest scop, în cazul în care există indicii privind existența unei căsătorii de conveniență, poată fi dispusă efectuarea unui interviu.
(2)Verificările se efectuează numai în cazul căsătoriei încheiate între un cetățean al Uniunii Europene și un cetățean al unui stat terț și numai dacă cetățeanul statului terț nu a beneficiat de un drept de rezidență pe teritoriul altui stat membru în baza acestei căsătorii.
(3)Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul că o căsătorie este de conveniență sunt cele prevăzute la art. 63 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și pot rezultă din declarațiile celor în cauză sau ale unor terțe persoane, înscrisuri, date obținute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.
(4)Dispozițiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în cazul parteneriatului cu un cetățean al unui stat terț.
(1)În aplicarea art. 15 alin. (2) din ordonanța de urgență, în cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de ordonanța de urgență, se comunică în scris acest fapt solicitantului, menționând documentele necesare pentru dovedirea îndeplinirii acestor condiții și stabilind, cu acordul solicitantului, un termen, care nu poate fi mai mare de 30 de zile, în care acesta urmează să prezinte documentele solicitate.
(2)În cazul în care nici după expirarea termenului stabilit potrivit alin. (1) nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru înregistrarea dreptului de rezidență, formațiunea competentă a Oficiului Român pentru Imigrări comunică solicitantului, în scris, refuzul eliberării certificatului de înregistrare. Comunicarea trebuie să conțină prezentarea precisă și completă a tuturor motivelor de fapt și de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicațiile acesteia pentru persoana în cauză, informații privind instanța unde poate fi atacată decizia și termenul de introducere a acțiunii.
(1)Pentru a beneficia de dreptul de rezidență permanentă pe teritoriul României, cetățenii Uniunii Europene și membrii de familie ai acestora trebuie să depună la formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări pe raza căreia locuiesc următoarele:
a)o cerere-tip, conform modelului stabilit prin dispoziție a directorului general al Oficiului Român pentru Imigrări;
b)pașaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetățeanului Uniunii Europene;
c)certificatul de înregistrare în cazul cetățenilor Uniunii Europene sau cartea de rezidență în cazul membrilor de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene;
d)acte, documente sau orice alte înscrisuri care să ateste că au o rezidență continuă și legală pe teritoriul României, în condițiile ordonanței de urgență;
e)pentru situațiile prevăzute la art. 21 din ordonanța de urgență, acte, documente sau orice alte înscrisuri care să ateste îndeplinirea condițiilor necesare;
f)dovada achitării taxei de eliberare a documentului.
(2)La preschimbarea cărții de rezidență permanentă, solicitantul trebuie să depună următoarele:
a)cerere-tip;
b)pașaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetățeanului Uniunii Europene;
c)cartea de rezidență permanentă;
d)dovada achitării taxei pentru eliberarea unui nou document.
(3)Perioada de timp în care cetățenii Uniunii Europene au exercitat un drept de ședere potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se ia în considerare la stabilirea continuității rezidenței.
(4)Perioada de timp în care membrii de familie care nu sunt cetățeni ai Uniunii Europene au exercitat un drept de ședere potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se ia în considerare la stabilirea continuității rezidenței numai dacă se face dovada că în această perioadă persoana în cauză a avut calitatea de membru de familie al unui cetățean al Uniunii Europene.
(5)Dispozițiile alin. (1)-(4) se aplică în mod corespunzător partenerului sau persoanelor aflate în întreținere.
În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru acordarea rezidenței permanente, refuzul eliberării cărții de rezidență permanentă se comunică solicitantului în scris de către formațiunea teritorială a Oficiului Român pentru Imigrări care a soluționat cererea. Comunicarea trebuie să conțină prezentarea precisă și completă a tuturor motivelor de fapt și de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicațiile acesteia pentru persoana în cauză, informații privind instanța unde poate fi atacată decizia și termenul de introducere a acțiunii.
(1)Decizia de părăsire a teritoriului României se emite numai după analizarea amănunțită a situației persoanei în cauză și numai în cazul în care aceasta nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 12, 18 sau 19 din ordonanța de urgență.
(2)Decizia de părăsire a teritoriului României se redactează în două exemplare, în limba română și într-o altă limbă oficială a Uniunii Europene, și va conține prezentarea precisă și completă a tuturor motivelor de fapt și de drept care au stat la baza dispunerii unei astfel de măsuri, implicațiile acesteia pentru persoana în cauză, informații privind instanța unde poate fi atacată decizia, termenul de introducere a acțiunii și termenul în care cetățeanul Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia trebuie să părăsească teritoriul României.
(3)Comunicarea deciziei de părăsire a teritoriului se realizează de către Oficiul Român pentru Imigrări sau de formațiunile sale teritoriale prin remiterea unui exemplar al acesteia. Remiterea se poate face prin înmânarea exemplarului, sub semnătură, atunci când persoana este prezentă, sau prin trimiterea prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa la care aceasta a declarat că locuiește, atunci când persoana nu este prezentă.
(4)În cazul în care remiterea nu este posibilă, comunicarea deciziei de părăsire a teritoriului se face prin afișarea unui exemplar al acesteia la sediul Oficiului Român pentru Imigrări sau al formațiunilor sale teritoriale. Se prezumă că remiterea nu este posibilă în următoarele situații:
a)persoana refuză să primească exemplarul înmânat sau trimis prin poștă;
b)persoana nu mai locuiește la adresa declarată;
c)persoana nu a făcut cunoscută adresa la care locuiește
(1)Depistarea și escortarea până la frontieră a persoanei care nu a părăsit teritoriul României în termenul prevăzut de ordonanța de urgență se face de către personalul specializat al Oficiului Român pentru Imigrări.
(2)Cheltuielile de transport efectuate pentru părăsirea teritoriului național sunt suportate de către persoana împotriva căreia s-a emis decizia de părăsire, iar în cazul în care aceasta nu deține sumele de bani necesare, cheltuielile se decontează din bugetul Ministerul Administrației și Internelor.
(3)În situațiile în care în momentul depistării persoana în cauză nu posedă document de călătorie, precum și în situația în care escortarea nu se poate executa imediat din motive obiective se aplică prevederile art. 24 alin. (6) din ordonanța de urgență
(4)Cheltuielile necesare pentru acoperirea costurilor transportului, hrănirea, întreținerea și cazarea în centre, asigurarea asistenței medicale și spitalizare, precum și cele pentru escortare se suportă din bugetul Ministerul Administrației și Internelor.
În vederea punerii în executare a ordonanței de declarare ca indezirabil sau a hotărârii judecătorești prin care să dispus măsura expulzării, Oficiul Român pentru Imigrări poate dispune depistarea persoanei în cauză și asigurarea escortării acesteia până la frontieră ori până în țara de origine sau de proveniență, după caz.
(1)În cazul persoanei care a fost declarată indezirabilă sau împotriva căreia instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării, Oficiul Român pentru Imigrări reține și anulează documentul care atestă dreptul de rezidență al acesteia.
(2)Anularea documentului persoanei care a fost declarată indezirabilă se efectuează la data expirării termenului prevăzut de lege în care cel în cauză poate contesta decizia de restrângere a dreptului de rezidență sau la data rămânerii definitivă și irevocabilă a hotărârii instanței de judecată prin care se respinge contestația.
(3)Anularea documentului persoanei împotriva căreia instanța a dispus măsura de siguranță a expulzării se efectuează în momentul rămânerii definitivă a hotărârii instanței de judecată prin care s-a dispus această măsură.
În cazul persoanei împotriva căreia a fost dispusă măsura de siguranță a expulzării execută o pedeapsă privativă de libertate, cu cel puțin 5 zile înainte de liberarea acesteia din penitenciar, Administrația Națională a Penitenciarelor transmite Oficiului Român pentru Imigrări o informare cu privire la numele, prenumele, cetățenia persoanei în cauză, precum și data și locul unde aceasta urmează a fi pusă în libertate.
(1)Cheltuielile efectuate în vederea părăsirii teritoriului național de către persoana declarată indezirabilă sau împotriva căreia a fost dispusă o măsură de siguranță a expulzării se suportă potrivit art. 11 alin. (2) și (4).
(2)În situațiile în care în momentul depistării persoana în cauză nu posedă document de călătorie, precum și în situația în care escortarea nu se poate executa imediat din motive obiective, se aplică, după caz, prevederile art. 28 alin. (2) din ordonanța de urgență.
(1)Persoanele care nu posedă documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentate misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.
(2)Pentru persoanele provenite din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine, prin Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
(3)În situația în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obținut în condițiile prevăzute la alin. (2), Oficiul Român pentru Imigrări poate elibera un titlu de călătorie.
(1)În scopul aplicării prevederilor ordonanței de urgență, Inspectoratul General pentru Imigrări, operatorii de date cu caracter personal din cadrul Poliției de Frontieră Române, precum și alte autorități competente în materie pot efectua activități de prelucrare a datelor cu caracter personal ale cetățenilor Uniunii Europene și ale membrilor de familie ai acestora.
(2)Prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE(Regulamentul general privind protecția datelor), publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 119 din 4 mai 2016, precum și a celorlalte acte normative aplicabile în domeniul protecției datelor cu caracter personal.
07.06.2022Articolul 17 din Sectiunea a 5-a a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 743 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 07 iunie 2022
(1)Inspectoratul General pentru Imigrări, prin formațiunile sale teritoriale, eliberează, la cerere, următoarele tipuri de documente:
a)certificat de înregistrare - cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European și cetățenilor Confederației Elvețiene care au drept de rezidență în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
b)carte de rezidență - străinilor, membri de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau ai Confederației Elvețiene care au drept de rezidență în România pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
c)carte de rezidență permanentă.
(2)Documentul prevăzut la alin. (1) lit. c) se eliberează următoarelor categorii de persoane:
a)cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spațiului Economic European și cetățenilor Confederației Elvețiene care au drept de rezidență permanentă în România;
b)străinilor, membri de familie ai cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Confederației Elvețiene care au drept de rezidență permanentă în România.
(3)Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b) și c) conțin date în format tipărit și în format inscripționat prin tehnici speciale, date în format electronic, precum și elemente de particularizare și de siguranță.
(4)În funcție de opțiunea solicitanților, cărțile de rezidență și cărțile de rezidență permanentă se ridică de la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări unde a fost depusă cererea sau pot fi expediate de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin servicii de curierat, la domiciliul sau la reședința din România a titularilor, cu suportarea de către aceștia a cheltuielilor de expediție.
07.06.2022Articolul 18 din Sectiunea a 6-a a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 743 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 07 iunie 2022
(1)În aplicarea art. 10 alin. (1) din Regulamentul (UE) 2019/1.157 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind consolidarea securității cărților de identitate ale cetățenilor Uniunii și a documentelor de ședere eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor de familie ai acestora care își exercită dreptul la liberă circulație, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 188 din 12 iulie 2019, la depunerea cererii pentru eliberarea documentelor prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) și c), solicitantului i se preiau impresiunile digitale și imaginea facială de către personalul anume desemnat din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2)Impresiunile digitale sunt prelevate sub forma unei amprente plane a degetului arătător de la ambele mâini. În cazul în care calitatea impresiunilor digitale este necorespunzătoare și/sau degetele arătătoare prezintă răni, se preia amprenta plană, de bună calitate, a degetelor mijlocii, inelare sau mari ale solicitantului, după caz.
(3)În aplicarea art. 10 alin. (2) din Regulamentul (UE) 2019/1.157, la prelevarea imaginii faciale solicitantul nu trebuie să aibă capul acoperit sau ochii închiși, iar expresia feței acestuia trebuie să reprezinte o stare comună. Prin excepție, preluarea imaginii faciale se poate realiza cu capul acoperit, pentru motive religioase, sau cu ochelari, când din motive medicale este imperios necesar, cu condiția ca fața titularului, de la baza bărbiei și până la frunte, să fie vizibilă în mod clar și fără umbre de lumină. Ochelarii sunt acceptați în fotografii numai dacă lentilele nu sunt colorate, nu reflectă lumina, nu provoacă umbre și nu au porțiuni care să ascundă ochii. Fundalul utilizat pentru preluarea imaginii faciale trebuie să fie neutru, deschis la culoare, astfel încât fotografia preluată să reprezinte cât mai fidel trăsăturile și fizionomia celui în cauză.
07.06.2022Sectiunea a 6-a a fost completată de Punctul 6, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 743 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 07 iunie 2022
(1)Documentul prevăzut la art. 18 alin. (1) lit. a) atestă rezidența pe teritoriul României, iar documentele prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) și c) fac dovada identității posesorului și atestă rezidența pe teritoriul României.
07.06.2022Alineatul (1) din Articolul 19, Sectiunea a 6-a a fost modificat de Punctul 7, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 743 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 07 iunie 2022
(2)Titularul unui document care atestă rezidența pe teritoriul național are obligația de a nu-l înstrăina și de a-l prezenta autorităților competente ori de câte ori i se solicită aceasta.
(3)Se interzice darea, primirea sau solicitarea documentelor prevăzute la art. 18 drept garanție pentru prestarea unor servicii, pentru încredințarea unor bunuri sau valori, pentru plata datoriilor sau în alte scopuri.
(4)Orice modificare, adăugire sau mențiuni, altele decât cele prevăzute de lege, înscrise în documentele prevăzute la art. 18, sunt interzise și atrag nulitatea acestora.
(5)În situațiile prevăzute la alin. (4), nulitatea se constată de către personalul Oficiului Român pentru Imigrări
(6)Polițistul care constată una dintre situațiile prevăzute la alin. (4) este obligat să rețină documentul respectiv și să îl transmită celei mai apropiate formațiuni teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.
În cazul încetării dreptului de rezidență, precum și în cazul dispunerii uneia dintre măsurile de restrângere a dreptului la liberă circulație pe teritoriul României, prevăzute la art. 29 lit. a),c) și d) din ordonanța de urgență, documentele prevăzute la art. 18 se anulează de către formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
07.06.2022Articolul 20 din Sectiunea a 6-a a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din HOTĂRÂREA nr. 743 din 2 iunie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 555 din 07 iunie 2022
(1)În situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) și alin. (3) din ordonanța de urgență și în situația furtului documentelor eliberate de autoritățile române în baza prevederilor ordonanței de urgență, formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări efectuează modificările necesare în evidențe și eliberează persoanei în cauză un nou document de rezidență.
(2)Pentru eliberarea unui nou document de rezidență, solicitantul trebuie să depună următoarele:
a)cerere-tip;
b)pașaportul valabil sau cartea de identitate valabilă, în cazul cetățeanului Uniunii Europene;
c)în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. a) din ordonanța de urgență, dovada modificării survenite;
d)în situația furtului documentelor eliberate de autoritățile române în baza prevederilor ordonanței de urgență, dovada declarării furtului la organul de poliție competent teritorial;
e)în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (3) din ordonanța de urgență, declarația pe propria răspundere dată la formațiunea competentă teritorial a Oficiului Român pentru Imigrări;
f)alte documente care să ateste îndeplinirea condițiilor de rezidență pe teritoriul României, dacă au intervenit schimbări în ceea ce privește scopul rezidenței față de cererea anterioară;
g)dovada achitării taxei pentru eliberarea unui nou document.
Dispozițiile prezentelor norme metodologice cu privire la cetățenii Uniunii Europene și la membrii de familie ai acestora se aplică și cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, respectiv membrilor de familie ai acestora.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
