Ordin nr. 86 din 6 februarie 2006

În temeiul Legii nr. 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică, cu modificările ulterioare, al Legii bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, al Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare,

vazand Referatul de aprobare nr. E.N. 6.819/2006,

ministrul sănătăţii emite următorul ordin:

Articolul 1

(1)Se aprobă derularea programelor şi subprogramelor de sănătate finanţate din bugetul de stat prin Ministerul Sănătăţii în anul 2006. (2) Se aprobă Normele metodologice de organizare, finanţare şi monitorizare a programelor, subprogramelor şi interventiilor de sănătate finanţate din bugetul de stat, raportarea şi controlul indicatorilor specifici în anul 2006, prevăzute în anexa nr. I.

Articolul 2

(1)Programele, subprogramele şi intervenţiile de sănătate finanţate din bugetul de stat, gestionate de Ministerul Sănătăţii, obiectivele şi activităţile aferente, indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate sunt prevăzuţi în anexa nr. II, pct. II/1-II/4. (2) Unităţile sanitare prin care se derulează programele, subprogramele şi intervenţiile de sănătate finanţate din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii, sunt nominalizate în anexa nr. III.

Articolul 3

(1)Programele naţionale de sănătate sunt coordonate la nivel naţional şi local. Coordonatorii naţionali de programe de sănătate sunt directorii direcţiilor de specialitate din Ministerul Sănătăţii.

(2)Coordonatorii locali sunt: responsabilii de subprograme de sănătate, medicii inspectori de asistenţa a mamei şi copilului din cadrul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, alţi responsabili judeţeni, nominalizaţi prin decizie de către conducerea direcţiilor de sănătate publică.

(3)Coordonatorii naţionali şi coordonatorii locali din cadrul direcţiilor de sănătate publică pot propune ministrului sănătăţii măsuri administrative şi/sau de sistare a finanţării subprogramelor sau interventiilor de sănătate în situaţia în care instituţiile cu responsabilităţi nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin în derularea acestora, inclusiv cele legate de implementarea registrelor naţionale.

(4)Responsabilităţile coordonatorilor naţionali şi locali şi ale celorlalţi factori implicaţi în elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi interventiilor de sănătate sunt detaliate în Normele metodologice de organizare, finanţare şi monitorizare a programelor, subprogramelor şi interventiilor de sănătate finanţate din bugetul de stat, raportarea şi controlul indicatorilor specifici în anul 2006, cuprinse în anexa nr. I.

Articolul 4

Sumele aferente finanţării programelor de sănătate gestionate de Ministerul Sănătăţii se aloca lunar direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, precum şi instituţiilor subordonate, după caz, prin deschideri de credite, la solicitarea acestora, conform legii, cu avizul coordonatorilor naţionali.

Articolul 5

(1)Realizarea indicatorilor programelor de sănătate prevăzuţi şi aprobaţi prin legea bugetară anuală se raportează anual de către coordonatorii naţionali şi se cuprind ca anexa la situaţiile financiare ale Ministerului Sănătăţii, potrivit normelor legale.

(2)Indicatorii Programului de sănătate a femeii şi copilului se raportează Unităţii de management a programului de sănătate a femeii şi copilului, unitate aflată în coordonarea Direcţiei generale asistenţa medicală, structuri sanitare şi salarizare, finanţată din fondurile alocate acestui program.

(3)Unitatea de management a programului de sănătate a femeii şi copilului are obligaţia de a solicita lunar, până în data de 20 a lunii curente pentru luna următoare, avizul coordonatorului naţional privind necesarul centralizat de fonduri de finanţat şi de a raporta execuţia fondurilor până la data de 15 a lunii curente pentru luna anterioară.

(4)Alte atribuţii ale Unităţii de management a programului de sănătate a femeii şi copilului se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii.

Articolul 6

(1)Pentru îndeplinirea obiectivelor şi activităţilor prevăzute în subprogramele de sănătate, unele produse şi servicii aferente pot fi procurate de Ministerul Sănătăţii prin licitaţie naţionala.

(2)Sumele aferente procurării produselor şi serviciilor sunt cuprinse în prevederile aprobate ale Ministerului Sănătăţii pe programe, respectiv subprograme, la titlul 20 "Bunuri şi servicii" sau la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", după caz.

(3)Produsele sau serviciile pentru care Ministerul Sănătăţii organizează licitaţii naţionale sunt evidentiate la pct. 11 din anexa nr. I.

Articolul 7

(1)Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile coordonatoare de programe, contractează, în sistem direct, cu unităţile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, realizarea unor studii, activităţi şi lucrări aferente programelor/subprogramelor.

(2)Direcţiile coordonatoare de programe, la încheierea contractelor cu instituţiile menţionate la alin. (1), vor preciza obiectul contractului, sumele aferente fiecărei activităţi, modul de raportare şi valorificare a rezultatelor, termenele intermediare şi termenul final de predare. În funcţie de îndeplinirea acestor criterii va fi aprobată decontarea contravalorii lucrărilor sau prestaţiilor respective, după caz.

Articolul 8

În sumele prevăzute pentru finanţarea programelor, subprogramelor şi interventiilor de sănătate se cuprind şi cheltuielile ocazionate de monitorizarea şi controlul acestora, în condiţiile legii.

Articolul 9

Programele de sănătate cu finanţare nerambursabilă, a căror finanţare se asigura din Fondul naţional de preaderare, sunt gestionate de Direcţia generală de integrare europeană şi relaţii externe.

Articolul 10

Modificarea sumelor, structurii şi indicatorilor subprogramelor şi interventiilor de sănătate, pe parcursul finanţării acestora, în funcţie de necesitaţi, se efectuează cu aprobarea ministrului sănătăţii sau inlocuitorilor acestuia, la propunerea direcţiilor coordonatoare şi pe baza fundamentarilor prezentate de ordonatorii de credite prin care se derulează subprogramul.

Articolul 11

Pe parcursul execuţiei se pot aproba, prin ordin al ministrului sănătăţii, subprograme, activităţi şi intervenţii noi de sănătate, finanţate prin redistribuirea fondurilor bugetare, în condiţiile legii.

Articolul 12

Direcţiile generale şi direcţiile de specialitate din Ministerul Sănătăţii, direcţiile de sănătate publică, instituţiile publice implicate, precum şi unităţile sanitare vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 13

Anexele nr. I-III*) fac parte integrantă din prezentul ordin.

Notă *) Anexele nr. I-III se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 bis în afară abonamentului, care se poate achizitiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, sos. Panduri nr. 1.

Articolul 14

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul sănătăţii,

Gheorghe Eugen Nicolaescu

Bucureşti, 6 februarie 2006.

Nr. 86.

Anexa I

NORME METODOLOGICE

de organizare, finanţare şi monitorizare a programelor, subprogramelor şi interventiilor de sănătate finanţate din bugetul de stat, raportarea şi controlul indicatorilor specifici în anul 2006

I. Organizarea, finanţarea şi monitorizarea programelor, subprogramelor şi interventiilor de sănătate

1.Ministerul Sănătăţii proiectează, implementeaza, coordonează şi finanţează programe, respectiv subprograme de sănătate, în scopul realizării obiectivelor politicii de sănătate publică.

2.În anul 2006, cheltuielile prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii sunt structurate pe patru programe şi anume: Programul comunitar de sănătate publică, Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, Programul de sănătate a femeii şi copilului şi Programul de administraţie sanitară şi politici de sănătate;

3.Institutele medicale, institutele de sănătate publică şi alte unităţi sanitare desemnate de Ministerul Sănătăţii derulează programe, subprograme sau intervenţii de sănătate.

4.Programele de sănătate, respectiv Programul comunitar de sănătate publică, Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, Programul de sănătate al femeii şi copilului şi Programul de administraţie sanitară şi politici de sănătate se finanţează de la titlurile 20 "Bunuri şi servicii" şi 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice".

5.Din sumele aprobate pentru Programul de administraţie sanitară şi politici de sănătate se efectuează:

a)cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, transferuri, cheltuieli de capital pentru unităţile sanitare şi Ministerul Sănătăţii;

b)rambursări de credite, plati de dobânzi şi comisioane la credite externe gestionate de Ministerului Sănătăţii;

c)cheltuieli bugetare aferente proiectelor cu finanţare rambursabila gestionate de Unitatea de Management a Proiectului Băncii Mondiale şi Fondului Global.

6.Finanţarea subprogramelor de sănătate de la titlul 20 "Bunuri şi servicii" se face, lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat, avându-se în vedere următoarele precizări:

a)Cheltuielile pentru bunuri şi servicii (întreţinere şi gospodărire) ale direcţiilor de sănătate publică sunt incluse distinct în Programul comunitar de sănătate publică;

b)Cheltuielile pentru bunuri şi servicii (întreţinere şi gospodărire) aferente activităţilor din cadrul Programului comunitar de sănătate publică precum şi ale inspecţiilor sanitare de stat sunt cuprinse la subprogramele Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc; cele aferente Programului de sănătate a femeii şi copilului sunt incluse la intervenţia Profilaxia distrofici la sugar şi copil.

7.În sumele prevăzute pentru subprogramele de sănătate care se executa prin unităţi finanţate integral de la bugetul de stat, titlul 20 "Bunuri şi servicii", se cuprind cheltuieli pentru bunuri şi servicii (cheltuieli de întreţinere şi gospodărire), reparaţii curente, hrana, medicamente şi materiale sanitare inclusiv reactivi şi dezinfectanti, bunuri de natura obiectelor de inventar, deplasări în ţara (cazare şi transport), materiale de laborator, cărţi şi publicaţii, pregătire profesională, alte cheltuieli.

8.a) Din sumele aprobate subprogramelor de sănătate ce se realizează prin unităţile sanitare finanţate integral din venituri proprii, se asigura cheltuielile de personal pentru personalul angajat cu contract individual pe durata determinata cu norma întreaga sau cu fracţiune de norma, în condiţiile legii, ocuparea posturilor făcându-se cu aprobarea direcţiei de sănătate publică sau a Ministerului Sănătăţii, după caz; cheltuielile pentru bunuri şi servicii şi cheltuielile de capital strict legate de desfăşurarea programului şi numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite, ca anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli al unităţii respective.

b)Din sumele prevăzute la subprogramul Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc se finanţează cheltuielile pentru cabinetele de medicina sportiva.

c)Din sumele prevăzute la subprogramul Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc se finanţează lichidarea lunii decembrie 2005 şi plata premiului anual aferent anului 2005 pentru personalul din cabinetele de medicina muncii şi clinicile/secţiile de boli profesionale care, potrivit dispoziţiilor legale, începând cu anul 2006 nu mai sunt finanţate de la bugetul de stat.

d)Din sumele alocate Programului de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 6 - Profilaxia malnutritiei la prematuri, se pot achizitiona, de către unităţile sanitare prin care se derulează aceste intervenţii/obiective, în condiţiile respectării reglementărilor privind achiziţiile publice, tipurile adecvate de lapte praf, respectiv: lapte fără fenilalanina, lapte fără lactoza, lapte destinat copiilor prematuri, în vederea prevenirii intarzierilor în dezvoltarea neuropsihica a copiilor diagnosticati cu fenilcetonurie, a malnutritiei la copiii prematuri, a profilaxiei diareei cronice şi a malnutritiei şi se suporta cheltuielile aferente organizării transportului în cazuri speciale pentru nou-născuţi.

9.Pentru realizarea unor activităţi specifice programelor de sănătate, din fondurile alocate de la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice", unităţile sanitare pot finanta cheltuieli de personal aferente personalului ce urmează a fi încadrat cu contract individual de muncă pe durata determinata sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii.

Finanţarea subprogramelor de sănătate de la titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" se face lunar, pe total titlu, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, în raport cu gradul de utilizare a fondurilor puse la dispoziţie anterior şi în limita bugetului aprobat.

Activităţile pentru care se utilizează personalul prevăzut la paragraful precedent sunt următoarele:

a)coordonarea şi implementarea subprogramelor şi interventiilor de sănătate precum şi a celor destinate grupurilor cu risc crescut de imbolnavire, grupurilor sociale minoritare sau dezavantajate din punct de vedere al condiţiilor economico-sociale;

b)educaţia pentru sănătate pe grupe de populaţie cu risc de imbolnavire;

c)promovarea sănătăţii la nivel comunitar prin asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari din cadrul comunităţilor de rromi;

d)efectuarea screeningului pentru grupele de populaţie incluse în program sau subprogram, după caz;

e)formarea personalului;

f)informarea, educarea şi acordarea de consultaţii în probleme specifice privind promovarea unui comportament sanatos;

g)realizarea lucrărilor legate de sistemul informaţional clinic şi logistic al reţelei;

h)reprimirea, centralizarea şi raportarea datelor pentru monitorizarea activităţilor şi indicatorilor programelor precum şi a calităţii managementului;

i)coordonarea centrelor de consiliere pentru renunţarea la fumat;

j)logistica aprovizionarii şi distribuirii contraceptivelor, a preparatelor de fier şi calciu pentru gravide şi copii prin reţeaua de asistenţa medicală ambulatorie, primara sau direct către grupuri vulnerabile de populaţie, a medicamentelor, recoltarea produselor patologice, depistarea contactilor de boli transmisibile;

k)coordonarea activităţii de transplant de organe şi tesuturi;

l)realizarea lucrărilor de secretariat în cadrul comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătăţii legate de implementarea programelor şi respectiv, subprogramelor de sănătate;

m)managementul registrelor naţionale ale bolnavilor cronici.

10.Sumele alocate pentru programe, subprograme şi intervenţii se cuprind în bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor sanitare, se aproba o dată cu acestea şi se utilizează potrivit destinaţiilor stabilite. Cheltuielile de capital necesare desfăşurării subprogramelor de sănătate se pot efectua din sumele alocate de la bugetul de stat, numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe baza fundamentarilor prezentate de unităţile sanitare respective.

11.(1) Pentru realizarea unor obiective şi activităţi cuprinse în unele subprograme de sănătate, Ministerul Sănătăţii organizează licitaţii naţionale, astfel:

a)Vaccinurile şi materialele sanitare necesare administrării acestora, se achiziţionează prin licitaţie naţionala iar sumele aferente procurării lor sunt cuprinse în Programul comunitar de sănătate publică, subprogramul 1.1 Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 "Bunuri şi servicii".

b)Testele de diagnostic şi monitorizare a tratamentului HIV/SIDA şi a hepatitelor virale se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul comunitar de sănătate publică, subprogramul 1.2. Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SIDA, şi subprogramul 1.1. Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 "Bunuri şi servicii".

c)Implantele cohleare şi protezele auditive BAHA se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de preventie şi control al bolilor netransmisibile, subprogramul 2.3. Preventie şi diagnostic precoce în bolile neurologie, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice".

d)Pompele de insulina, materiale consumabile şi testele de automonitorizare pentru bolnavii de diabet se achiziţionează prin licitaţii naţionale, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, subprogramul 2.4. Preventie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice".

e)Trusele medicale pentru asistenţii medicali comunitari se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, subprogramul 2.16 "Acţiuni pentru sănătate", în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 51 "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice".

f)Campaniile de informare, educare şi comunicare privind mijloacele de prevenire a bolilor netransmisibile se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente sunt cuprinse în Programul de prevenire şi control al bolilor netransmisibile, subprogramele 2.1, 2.2, 2.4, 2.5, 2.13, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 "Bunuri şi servicii".

g)Contraceptivele se achiziţionează prin licitaţie naţionala, în cadrul Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 1 Creşterea accesului la servicii de sănătate reproductiva, iar sumele aferente procurării sunt cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 "Bunuri şi servicii".

Contraceptivele achiziţionate se acordă fără plata prin cabinetele de planificare familială, prin cabinetele medicilor de familie incluşi în program, următoarelor categorii de persoane: somere, eleve şi studente, persoane care fac parte din familii beneficiare de ajutor social, femei cu domiciliu stabil în mediul rural, femei care efectuează un avort, la cerere, într-o unitate sanitară publică, precum şi alte persoane fără venituri care dau declaraţie pe proprie răspundere în acest sens.

Cabinetele de planificare familială şi medicii de familie incluşi în program au obligaţia de a justifica consumul de contraceptive către direcţiile de sănătate publică teritoriale.

h)Preparatele de fier la gravida se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 3 "Profilaxia anemiei feriprive la gravide", în bugetul Ministerului Sănătăţii, la titlul 20 "Bunuri şi servicii".

i)Preparatele de fier la copii, se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 10 "Profilaxia anemiei feriprive la copil", în bugetul Ministerului Sănătăţii, la titlul 20 "Bunuri şi servicii".

j)Laptele praf, pentru copii 0-1 an care nu beneficiază de lapte matern se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele sunt cuprinse în Programul de sănătate a femeii şi copilului, intervenţia nr. 7 "Profilaxia distrofiei la sugar şi copil", în bugetul Ministerului Sănătăţii, la titlul 20 "Bunuri şi servicii".

Laptele praf se distribuie în condiţiile prevăzute de Legea nr. 321/2001 privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse între 0-12 luni, publicată în Monitorul Oficial nr. 341/27.06.2001 şi Ordinul comun al ministrului sănătăţii şi familiei şi ministrului administraţiei publice nr. 449/410/2001 de aprobare a Normelor metodologice privind acordarea gratuita de lapte praf pentru copiii cu varste cuprinse între 0-12 luni.

k)Rezerva pentru situaţii speciale cuprinzând medicamente, seruri, vaccinuri, dezinfectante, insecticide, materiale sanitare, produse tehnico-medicale, consumabile, alte materiale specifice, se constituie prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării produselor respective sunt cuprinse în Programul de administraţie şi politici de sănătate, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 "Bunuri şi servicii".

l)Medicamentele antidiabetice (insulina) din rezerva Ministerului Sănătăţii, se achiziţionează prin licitaţie naţionala, iar sumele aferente procurării acestora sunt cuprinse în Programul de administraţie şi politici de sănătate, în bugetul Ministerului Sănătăţii, titlul 20 "Bunuri şi servicii".

m)Aparatura medicală de radiologie şi anestezie se procura prin licitaţie naţionala, din fonduri prevăzute în bugetul Ministerului Sănătăţii la titlul "Transferuri de capital".

(2)Pentru primele 4 luni ale anului curent sunt prevăzute unităţilor sanitare/direcţiilor de sănătate publică fonduri pentru asigurarea produselor nominalizate la lit. d), h), i), j) de la alineatul precedent.

(3)Urmare licitaţiilor naţionale organizate de Ministerul Sănătăţii pentru achiziţionarea produselor sau serviciilor menţionate la alin. (1), contractele de furnizare se încheie astfel:

–pentru lit. g), h), i), j) - între direcţiile de sănătate publică şi furnizorii adjudecati;

–pentru lit. c), d), e), m) - între unităţile sanitare cu paturi şi furnizorii adjudecati;

–pentru lit. a), b), f), k), l) - între Ministerul Sănătăţii şi furnizorii adjudecati.

(4)Ministerul Sănătăţii încheie contracte de prestări de servicii cu Compania Naţionala Unifarm S.A., unitate aflată sub autoritatea sa pentru depozitarea, conservarea şi eliberarea produselor prevăzute la lit. a), b), k), l) de la alin. (1) achiziţionate de Ministerul Sănătăţii la nivel centralizat, precum şi pentru produsele primite ca donaţie/sponsorizare.

12.Sumele aferente contractatelor ce se încheie de Ministerul Sănătăţii, în sistem direct conform art. 7 alin. (1) şi (2) din ordin, cu unităţile din coordonarea sau de sub autoritatea sa, prin direcţiile coordonatoare de programe, sunt cuprinse în prevederile următoarelor subprograme:

A. În cadrul subprogramului Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile

a)Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino", pe baza contractului încheiat cu fiecare direcţie de sănătate publică judeteana şi a municipiului Bucureşti, va efectua teste şi alte servicii de laborator privind sănătatea publică pentru direcţiile de sănătate publică.

b)Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea subprogramului Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate se realizează în cadrul contractului încheiat între Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti. Activităţile s-au stabilit prin anexa II/1 la prezentul ordin şi vor fi detaliate în contractul ce se va încheia prin Direcţia de sănătate publică din minister, în calitate de coordonator al programului.

B. În cadrul Programului de prevenire şi control al bolilor netransmisibile coordonat de Direcţia generală de asistenţa medicală, structuri sanitare şi salarizare, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti va asigura monitorizarea activităţilor de asistenţa comunitara din cadrul subprogramului Acţiuni pentru sănătate, precum şi realizarea Registrului naţional de psihiatrie în cadrul subprogramului Preventie şi control în psihiatrie.

C. În cadrul Programului de administraţie sanitară şi politici de sănătate Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti va efectua studii, activităţi şi lucrări, coordonate de Direcţia generală asistenţa medicală, structuri sanitare şi salarizare, privind:

a)monitorizarea performantei unităţilor sanitare cu paturi din România;

b)proiectul "Evaluarea costurilor spitaliceşti la nivel de pacient";

c)studiul pilot "Politici în domeniul sănătăţii mintale".

II. Responsabilităţi în elaborarea, implementarea şi monitorizarea programelor şi subprogramelor de sănătate

13.Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia generală buget şi credite externe, asigura finanţarea programelor, respectiv subprogramelor potrivit bugetului aprobat, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite care vor solicita finanţarea în funcţie de realizarea indicatorilor cu avizul coordonatorilor naţionali.

14.Ordonatorii de credite secundari şi terţiari au obligaţia utilizării fondurilor în limita bugetului aprobat şi potrivit destinaţiei specificate, cu respectarea dispoziţiilor legale, a gestionării eficiente a mijloacelor materiale şi băneşti, a organizării evidentei contabile a cheltuielilor pe fiecare subprogram şi pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare, precum şi a raportarii indicatorilor fizici şi de eficienta.

15.Coordonatorii naţionali răspund de elaborarea, monitorizarea controlul, raportarea şi analiza indicatorilor fizici, de eficienta şi de rezultate specifici fiecărui program şi subprogram de sănătate;

16.Coordonatorii naţionali elaborează norme tehnice de implementare a subprogramelor de sănătate, care se aproba prin ordin al ministrului sănătăţii.

17.Coordonatorii locali avizează propunerile de finanţare solicitate de unităţile sanitare, urmăresc utilizarea fondurilor alocate potrivit destinaţiei aprobate, modul de efectuare a cheltuielilor de capital pentru realizarea obiectivelor şi activităţilor subprogramelor şi numai cu aprobarea ordonatorului principal de credite şi răspund de organizarea activităţilor specifice, raportarea, analiza şi controlul indicatorilor fizici, de eficienta şi de rezultate.

18.Directorii generali ai unităţilor sanitare vor nominaliza prin decizie câte un responsabil pentru fiecare subprogram, cu specificarea atribuţiilor în fişa postului. Medicii responsabili dispun măsurile necesare aplicării metodologiei de program în vederea asigurării îndeplinirii obiectivelor prevăzute; răspund de organizarea, monitorizarea şi buna desfăşurare a activităţilor medicale din cadrul subprogramului de sănătate şi de raportarea la timp a datelor către direcţiile de sănătate publică; evalueaza impactul asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate şi elaborează raportul medical trimestrial.

19.Contabilul şef şi directorul administrativ al unităţii sanitare răspund de modul de organizare a contabilităţii, a evidentelor tehnico-operative, de utilizarea sumelor potrivit destinaţiilor aprobate, cu respectarea legilor în vigoare, de exactitatea şi realitatea datelor raportate direcţiilor de sănătate publică.

III. Raportarea indicatorilor din programele şi subprogramele de sănătate

20.a) Indicatorii fizici şi de eficienta prevăzuţi în programele şi subprogramele de sănătate se monitorizează pe baza evidentei tehnico-operative conduse la nivelul unităţilor sanitare, al direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi, după caz, al institutelor de sănătate publică Indicatorii se raportează direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii pentru centralizare, analiza şi luare de măsuri şi vor sta la baza raportarilor anuale efectuate de acestea pe formularele anexa la Situaţia financiară.

b)Raportarea indicatorilor fizici şi de eficienta prevăzuţi în programe şi subprograme se face trimestrial (după caz, cumulat de la începutul anului) de către coordonatorii locali de programe, utilizându-se modalităţile de raportare convenite cu direcţiile coordonatoare din minister. Indicatorii de rezultat pe total program se vor raporta anual de către direcţiile coordonatoare din minister.

c)Medicii responsabili de program din cadrul unităţilor sanitare elaborează trimestrial un raport medical care include: stadiul realizării obiectivelor propuse, probleme intampinate în desfăşurarea activităţilor, propuneri de imbunatatire şi evaluarea impactului asupra stării de sănătate a populaţiei cuprinse în subprogramele de sănătate.

21.Costul mediu/indicator fizic se calculează atât ca raport între plăţile nete de casa şi numărul de indicatori fizici realizaţi cat şi ca raport între cheltuielile efective şi numărul de indicatori fizici realizaţi. În cazul în care, au fost finanţate şi alte acţiuni pentru care nu au fost stabiliţi indicatori fizici sau au fost efectuate cheltuieli de capital, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, acestea vor fi evidentiate distinct, indicandu-se cheltuiala pe fiecare acţiune sau mijloc fix.

22.La finele anului, nivelul costurilor medii realizate va sta la baza unor analize comparative atât cu nivelul indicatorilor prevăzuţi a se realiza cat şi cu cel efectiv realizat pe unităţi.

23.Unităţile sanitare care derulează programe şi subprograme de sănătate vor raporta, până la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului, direcţiilor de sănătate publică sau Ministerului Sănătăţii, după caz, indicatorii fizici şi cheltuielile aferente realizării acestora. După centralizare, direcţiile de sănătate publică îi remit direcţiilor coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii, până la data de 20 a primei luni din trimestrul următor şi până la 31 ianuarie 2007, pentru indicatorii ce se raportează anual.

24.În termen de 15 zile de la primirea situaţiilor anuale, direcţiile coordonatoare de programe din Ministerul Sănătăţii centralizează şi analizează indicatorii raportati, pe judeţe şi unităţi direct subordonate, după caz, stabilind nivelul indicatorilor de rezultate, pe total program.

25.Rezultatele analizelor însoţite, după caz, de propuneri de imbunatatire a activităţilor de elaborare, finanţare şi raportare a indicatorilor prevăzuţi în programele de sănătate vor fi prezentate conducerii Ministerului Sănătăţii până la finele lunii februarie 2007.

IV. Controlul raportarii indicatorilor prevăzuţi în programele şi subprogramele de sănătate

26.Indicatorii prevăzuţi în programele aprobate prin bugetul de stat sunt supuşi controlului ce se efectuează de către organele abilitate.

27.Controlul raportarii indicatorilor din programele şi subprogramele de sănătate aprobate prin prezentul ordin, va fi efectuat, trimestrial, de către coordonatorii locali precum şi de către coordonatorii naţionali, prin sondaj.

28.Controlul indicatorilor va urmări, în principal, următoarele:

a)realizarea indicatorilor aprobaţi;

b)încadrarea în bugetul aprobat precum şi măsura în care fondurile alocate au fost utilizate potrivit destinaţiilor stabilite;

c)respectarea de către persoanele implicate a responsabilităţilor legate de derularea programelor şi subprogramelor de sănătate;

d)realitatea, acuratetea şi validitatea indicatorilor raportati;

e)eventuale disfunctionalitati în derularea programului sau subprogramului de sănătate.

29.În urma fiecărui control se va întocmi un raport care va fi discutat cu persoanele responsabile în derularea subprogramelor respective, în vederea remedierii eventualelor disfunctionalitati, urmând ca, în termen de 30 de zile, să se stabilească rezultatele finale ale controlului. În cazul în care, direcţia de sănătate publică identifica probleme ce nu pot fi soluţionate la nivel local, acestea vor fi transmise spre soluţionare direcţiilor coordonatoare din Ministerul Sănătăţii.

Anexa II

PROGRAMELE, SUBPROGRAMELE ŞI INTERVENŢIILE DE SĂNĂTATE

finanţate din bugetul de stat, gestionate de Ministerul Sănătăţii, obiectivele şi activităţile aferente, indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate

II/1. PROGRAM COMUNITAR DE SĂNĂTATE PUBLICA

Coordonarea programului:

Ministerul Sănătăţii Direcţia de Sănătate Publică

Coordonarea tehnica:

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti pentru subprogramele 1.2 şi 1.3, în colaborare cu Institutul Clinic de Boli Infectioase «Prof. dr. Matei Bals» (1.2) şi Institutul de Pneumoftiziologie «Prof. dr. Marius Nasta» (1.3).

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti pentru subprogramul 1.1 şi 1.4.

Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti pentru subprogramul 1.5.

Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti (subprogramul 1.6).

Natura cheltuielilor prevăzute în program:

● Pentru unităţile finanţate integral din venituri proprii (institute, spitale, sanatorii)

Cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pe durata determinata sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, pentru activităţile prevăzute în prezentul ordin

Bunuri şi servicii necesare realizării subprogramului

Cheltuieli de capital, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe baza justificarii necesităţii acestora pentru realizarea subprogramului, anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei respective

● Pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat (ISP, DSP, CMP)

Cheltuieli pentru bunuri şi servicii necesare realizării subprogramului

SUBPROGRAM 1.1

SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL BOLILOR TRANSMISIBILE

Obiectivul 1

Realizarea imunizarilor conform calendarului naţional de vaccinare

Activităţi:

1.Achiziţionarea vaccinurilor şi a materialelor sanitare necesare administrării acestora;

2.Distribuţia vaccinurilor la nivel local;

3.Realizarea imunizarilor conform calendarului de vaccinari;

4.Identificarea comunităţilor cu acces dificil la serviciile de sănătate şi organizarea de campanii suplimentare de vaccinare pentru acestea;

5.Realizarea de studii de prevalenta/imunogenitate/eficienta vaccinata;

6.Supravegherea reactiilor adverse postvaccinale indezirabile (RAPI);

7.Realizarea anchetelor bianuale de estimare a acoperirii vaccinale;

8.Administrarea vaccinurilor în condiţii de siguranţă maxima;

9.Realizarea Registrului unic de vaccinari şi a Carnetului de vaccinari;

10.Distribuirea carnetelor de vaccinare şi informarea cadrelor medicale şi a mamelor cu privire la modul de utilizare al acestora;

11.Instruirea personalului medical şi a mediatorilor sanitari cu privire la modul de realizare şi raportare a vaccinarilor;

12.Analiza lantului de frig de la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti precum şi la nivelul cabinetelor medicilor de Familie.

Activităţi desfăşurate de Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

1.Monitorizarea şi evaluarea la nivel naţional a derulării subprogramului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

2.Coordonarea tehnica şi metodologică a subprogramului;

3.Fundamentarea ştiinţifică în colaborare cu Comisia de Epidemiologie a Ministerului Sănătăţii, a introducerii de noi vaccinuri prin derularea de studii;

4.Raportarea către Ministerul Sănătăţii a indicatorilor lunari, trimestriali şi anuali;

5.Efectuarea de propuneri de imbunatatire a desfăşurării programului.

Indicatori de evaluare:

Indicatori de rezultate - anual

Acoperirea vaccinala la nivelul diferitelor categorii de populaţie, la nivel naţional (%) - 96

Indicatori fizici - trimestrial

–Număr doze de vaccin achiziţionate centralizat - 9,5 milioane doze/an

–Număr activităţi desfăşurate - 425/an

Indicatori de eficienta - trimestrial

–Cost mediu/doza vaccin achiziţionat centralizat - 3,8 RON

–Cost mediu/activitate - 200 RON

Calendarul de vaccinare în anul 2006*)

Notă *) toate vaccinurile şi materialele sanitare utilizate în calendar se achiziţionează centralizat.

**)numai fetele.

DTP - Vaccin diftero-tetano-pertussis

DT - Vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la

vârsta de 14 ani)

VPO - Vaccin polio oral (pentru copii institutionalizati şi copii

care au contraindicatii pentru VPO se va utiliza VPI = Vaccin

polio inactivat sau combinat DTP-VPI)

VPI - Vaccin polio inactivat

Hep B - Vaccin hepatitic B

DTP-Hep B - Vaccin diftero-tetano-pertussis-hepatita B

RRO - Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion

BCG - Vaccin de tip Calmette Guerrin

Rub - vaccin rubeolic

Pentru administrarea tuturor vaccinurilor menţionate se vor utiliza seringi de unica folosinţă.

Obiectiv 2

Supravegherea principalelor boli infectioase în vederea identificarii şi diagnosticarii precoce a pericolului apariţiei epidemiilor şi instituirea măsurilor adecvate de control

Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene:

1.Supravegherea bolilor transmisibile prevăzute în reglementările legale în vigoare (culegerea, validarea, analiza, interpretarea şi raportarea datelor epidemiologice la ISP regional şi ISPB);

2.Vaccinarea grupelor la risc de imbolnavire/de transmitere a unor boli transmisibile (vaccinare antigripala, antirubeolica în vederea prevenirii transmiterii nozocomiale a infectiei rubeolice de la nou-nascutul cu sindrom rubeolic congenital, antitifoidica, antidizenterica, antihepatitica A/B, antirujeolica, etc.);

3.Vaccinarea diftero-tetanica a gravidelor conform reglementărilor în vigoare;

4.Efectuarea dozei de rapel diftero-tetanica la intervale de 10 ani începând cu vârsta de 24 de ani, funcţie de resursele financiare existente;

5.Supravegherea bolilor transmisibile considerate probleme de sănătate publică locală sub coordonarea institutului de sănătate publică regional, inclusiv imunizari în situaţii epidemiologice deosebite;

6.Instituirea şi aplicarea măsurilor de prevenire şi control al focarului de boala transmisibila (depistarea, tratamentul profilactic şi/sau vaccinarea contactilor, raportare, dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, ancheta epidemiologica etc.), în colaborare cu reţeaua de asistenţa primara;

7.Asigurarea activităţii epidemiologice în situaţii de urgenta provocate de calamitati naturale (inundaţii, cutremure, etc.) de către Direcţia de Sănătate Publică judeteana, în colaborare cu reţeaua de asistenţa medicală primara şi de specialitate şi cu administraţia publică locală, conform practicilor epidemiologice curente;

8.Instituirea şi aplicarea măsurilor de control al focarului de infectie nosocomiala după anunţarea acestuia de către unitatea în care evolueaza;

9.Organizarea unor sesiuni de instruire a personalului din serviciile de prevenire şi control al infectiilor nosocomiale din unităţile sanitare;

10.Acţiuni speciale de depistare activa şi prevenire a bolilor transmisibile în comunităţi la risc;

11.Organizarea de instruiri ale personalului medico-sanitar şi a mediatorilor sanitari cu privire la prevenirea, depistarea, raportarea şi controlul bolilor transmisibile;

12.Asigurarea medicamentelor, vaccinurilor, dezinfectantelor, materialelor sanitare, echipamentelor de protecţie necesare pentru intervenţie în caz de focar/epidemie de boala transmisibila, sau situaţii de risc epidemiologic datorat calamităţilor naturale (inundaţii, cutremure, etc.), prin constituirea la nivelul direcţiilor de sănătate publică a rezervei antiepidemice;

13.Controlul intern şi extern de calitate pentru laboratoarele din unităţile de sănătate publică;

14.Participa la supravegherea rezistentei la antibiotice;

15.Implementeaza sistemul de alerta precoce şi răspuns rapid.

Notă *) În situaţia în care spitalul nu are capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice.

7.Raportează lunar la DSP indicatorii de evaluare din metodologie;

8.Raportează lunar la DSP şi numărul de cazuri de infectii nozocomiale înregistrate în secţiile unde se organizează sistemele de supraveghere sentinela, altele decât cele raportate în sistem sentinela, precum şi numărul de externati din secţiile respective.

–În judeţele unde se afla ISP, acesta asigura diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la IC;

–În celelalte judeţe laboratorul DSP asigura diagnosticul de laborator şi trimite tulpinile izolate (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) la ISP regional şi IC.

Activităţi desfăşurate de DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti:

1.Desemnează din compartimentul/biroul de epidemiologie persoana care asigura suport tehnic profesional pentru organizarea şi funcţionarea programului;

2.Instruieste personalul medico-sanitar din unitatea sanitară cu paturi, respectiv secţiile selectate;

3.Verifica şi validează datele din fişele primite;

4.Completează şi trimite lunar la ISP regional, baza de date (format unic EPI DATA/EPIINFO);

5.Asigura diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare sentinela care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în judeţele în care acesta nu este asigurat de ISP;

6.Asigura trimiterea probelor la ISP şi IC (numai pentru microorganismele specificate în metodologie);

7.Monitorizează şi evalueaza trimestrial derularea programului în unitatea/unităţile selectata utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

8.Comunică trimestrial unităţilor sanitare santinela rezultatele analizelor epidemiologice efectuate.

Activităţi desfăşurate de ISP:

1.Verifica şi validează datele din fişele primite;

2.Completează şi trimite lunar la ISPB, baza de date (format unic EPI DATA/EPIINFO);

3.Sprijină tehnic şi metodologic DSP şi/sau unităţile santinela;

4.Monitorizează şi evalueaza trimestrial la nivel regional derularea programului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

5.Comunică trimestrial la DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti, rezultatele analizei epidemiologice efectuate la nivel regional;

6.Asigura diagnosticul de laborator pentru unităţile sanitare santinela care nu au capacitatea de laborator pentru investigaţii bacteriologice, în cazul în care acestea sunt situate pe teritoriul aceluiaşi judeţ cu TSP (ISP Timişoara, ISP Iaşi, ISP Cluj);

7.Asigura identificarea şi caracterizarea preliminară a tulpinilor primite de la unităţile sanitare santinela;

8.ISP regional colaborează cu INCDMI Cantacuzino - Centrele Naţionale de referinţa şi asigura trimiterea tulpinilor (numai pentru microorganismele specificate în metodologie) pentru caracterizare completa şi realizarea băncii de izolate la nivel naţional.

Activităţi desfăşurate de ISPB:

1.Monitorizează şi evalueaza la nivel naţional derularea programului utilizând indicatorii de evaluare din metodologie;

2.Raportează trimestrial Direcţiei de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii indicatorii realizaţi de fiecare unitate inclusă în subprogram;

3.Asigura diseminarea informaţiilor obţinute în urma analizelor epidemiologice efectuate la nivel naţional, trimestrial, către direcţiile de sănătate publică judeţene, institutele de sănătate publică şi Direcţia de Sănătate Publică din Ministerul Sănătăţii.

Indicatori

Fizici:

–Nr. cazuri ÎN depistate - 5000

–Nr. cazuri ÎN investigate cu laboratorul - 5000

–Nr. cazuri ÎN depistate şi investigate altele decât cele din sistemul sentinela - 5000

De eficienta:

–Cost mediu/acţiunea de depistare a unui caz ÎN - 500 RON

–Cost mediu/acţiunea de investigare cu laboratorul a unui caz ÎN - 700 RON

–Cost mediu/acţiunea de depistare şi investigare a altor tipuri de ÎN decât cele raportate în sistem santinela - 300 RON

De rezultat:

–Incidenţa anuală a ÎN la 100 pacienti externati, pe secţii - 5%

Notă *) nu se raportează de către DSPJ.

Indicatorii subprogramului 1.2 vor fi raportati de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti Institutului de sănătate publică regional Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la ISPB Indicatorii raportati de către direcţiile arondate, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizari, dificultăţi, propuneri de imbunatatire).

SUBPROGRAM 1.3

SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL TUBERCULOZEI

Pentru coordonarea la nivel local a subprogramului, se desemnează un coordonator din cadrul direcţiei de sănătate publică pentru supravegherea epidemiologica şi unul de specialitate din cadrul reţelei de pneumoftiziologie, care colaborează pentru realizarea subprogramului la nivel local.

Obiective:

1.Asigurarea unei rate de detectie a cazurilor noi de tuberculoza de peste 70% prin controlul simptomaticilor şi a grupurilor la risc;

2.Menţinerea tendintei de stagnare a creşterii incidentei prin tuberculoza constatată în ultimii ani.

3.Obţinerea unei rate de succes terapeutic la cazurile noi înregistrate de peste 82%.

4.Instituirea unei campanii de informare educare comunicare la nivel naţional.

5.Evaluarea ponderii pacientilor cu coinfectie HIV/TB.

Activităţi:

1.Controlul simptomaticilor, contactilor şi altor grupe la risc pentru depistarea cazurilor de tuberculoza;

2.Pregătirea personalului medical pentru aplicarea prevederilor programului;

3.Chimioprofilaxia persoanelor la risc;

4.Testarea HIV a pacientilor cu tuberculoza, cazuri noi, pentru a se putea aprecia nivelul asocierii celor două afecţiuni.

5.Verificarea asigurării controalelor de calitate interne şi externe a laboratoarelor.

6.Supravegherea epidemiologica şi controlul focarelor de tuberculoza;

7.Supervizarea derulării programului cu scopul evidenţierii deficienţelor şi stabilirii măsurilor pentru remediere.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori fizici - trimestrial:

–Numărul contactilor examinati (4 contacti/1 caz TBC înregistrat): 120.000

–Numărul de suspecti examinati (10 suspecti/1 caz TBC înregistrat): 300.000

–Numărul de cazuri care beneficiază de chimioprofilaxie: 70.000

–Număr intradermoreactii la PPD efectuate: 300.000

–Număr de vizite de supervizare în teritoriu efectuate de către medicii specialişti - 150

–Număr de vizite de supervizare în cadrul judeţelor - 16.000

–Număr activităţi de informare educare comunicare efectuate - 200

Indicatori de eficienta - trimestrial:

–Cost mediu depistare activa bolnav cu TBC prin controlul contactilor şi ai altor grupe la risc - 50 RON

–Cost mediu depistare a bolnavului cu TBC prin controlul simptomaticilor - 50 RON

–Cost mediu/tratament chimioprofilactic - 18,5 RON

–Cost mediu intradermoreactie la PPD - 1 RON

–Cost mediu pe vizita de supervizare în teritoriu - 1000 RON

Indicatori de rezultate - anual

–Procentul contactilor examinati din totalul contactilor înregistraţi > 80%

–Procentul bolnavilor depistati din numărul suspectilor examinati: 10%

–Procentul de persoane chimioprofilactizate din cele indicate pentru chimioprofilaxie > 90%

–Procentul de vizite efectuate din numărul de vizite programate: > 80%.

Activităţi desfăşurate de ISPB în colaborare cu Institutul Marius Nasta:

1.Monitorizează şi evalueaza la nivel naţional derularea programului utilizând Indicatorii de evaluare din metodologie;

2.Asigura coordonarea metodologică a programului;

3.Dezvolta şi implementeaza metodologii noi de supraveghere în vederea eficientizarii sistemului naţional;

4.Raportează Direcţiei de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătăţii indicatorii trimestriali şi anuali şi face propuneri de imbunatatire a derulării programului.

Se vor evidenţia nominal la nivelul ambulatoriului de specialitate cazurile investigate cu scop profilactic. Indicatorii subprogramului 1.3 vor fi raportati de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti Institutului de sănătate publică regional. Institutele de sănătate publică vor analiza situaţia derulării subprogramului la nivel regional şi vor raporta la ISPB indicatorii raportati de către direcţiile arondate împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizari, dificultăţi, propuneri de imbunatatire).

SUBPROGRAM 1.4

EVALUAREA STĂRII DE SĂNĂTATE ŞI A FACTORILOR DE RISC

I. Activităţi derulate la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene:

Obiectiv 1

Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc din mediul de viaţa

Activităţi

1.Implementarea sistemului calităţii şi acreditarea laboratoarelor;

2.Supravegherea sănătăţii în relaţia cu calitatea apei potabile;

3.Supravegherea epidemiilor hidrice;

4.Supravegherea cazurilor de methemoglobinemie acuta infantila generale de apa din fântâna;

5.Supravegherea sănătăţii în relaţie cu calitatea apei de imbaiere;

6.Supravegherea calităţii aerului şi a indicatorilor de sănătate în relaţie cu aceasta;

7.Inspecţia produselor cosmetice;

8.Monitorizarea intoxicatiilor neprofesionale cu pesticide;

9.Monitorizarea radioactivitatii apei potabile şi alimentului;

10.Monitorizarea stării de sănătate în relaţie cu expunerea profesională la radiatii ionizante;

11.Supravegherea stării de sănătate a populaţiei din jurul obiectivelor nucleare majore şi profilaxia efectelor cu iod stabil;

12.Monitorizarea protecţiei radiologice a pacientului în radiologia diagnostica;

13.Monitorizarea şi inspecţia modului de gestionare a deşeurilor medicale;

14.Supravegherea stării de sănătate a populaţiei în raport cu calitatea habitatului uman şi a poluarii sonore urbane;

15.Instruire şi formare profesională;

16.Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din mediu;

17.Alte acţiuni destinate rezolvarii prioritatilor locale.

Obiectiv 2

Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc alimentari

Activităţi

1.Instruire şi formare profesională;

2.Inspecţia calităţii nutritive şi a contaminarii microbiologice a alimentelor de origine animala şi non-animala;

3.Inspecţia materialelor în contact cu alimentul;

4.Inspecţia aditivilor alimentari;

5.Inspecţia substanţelor aromatizante;

6.Inspecţia alimentelor tratate cu radiatii;

7.Inspecţia suplimentelor alimentare;

8.Inspecţia alimentelor cu destinaţie nutritionala specială;

9.Monitorizarea şi inspecţia alimentelor pentru evaluarea contaminarii chimice - indicatorii GEMS FOOD;

10.Monitorizarea şi inspecţia nivelului de iod din sarea iodata pentru consumul uman;

11.Monitorizarea toxiinfectiilor alimentare;

12.Monitorizarea şi inspecţia alimentelor modificate genetic;

13.Evaluarea stării de nutriţie a populaţiei;

14.Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din domeniul alimentului;

15.Alte acţiuni destinate rezolvarii prioritatilor locale.

Obiectiv 3

Evaluarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor din colectivităţi în relaţie cu factorii din mediul de viaţa şi activitate

Activităţi

1.Instruire şi formare profesională;

2.Monitorizarea şi inspecţia condiţiilor igienico-sanitare din tabere şi colonii;

3.Evaluarea capacităţii de adaptare a elevilor la activitatea şcolară pentru depistarea sindromului de suprasolicitare;

4.Identificarea şi cuantificarea riscului specific pentru sănătate generate de comportamentele cu risc (droguri, fumat alcool, comportament alimentar, etc.);

5.Monitorizarea dezvoltării fizice a copiilor, adolescentilor şi tinerilor;

6.Monitorizarea stării de sănătate a copiilor şi tinerilor;

7.Activităţi de inspecţie privind acţiunea factorilor de risc din colectivitatile de copii şi tineri;

8.Alte acţiuni destinate rezolvarii prioritatilor locale.

Obiectiv 4

Protejarea sănătăţii şi prevenirea imbolnavirilor asociate factorilor de risc ocupationali

Activităţi

1.Instruire şi formare profesională;

2.Evaluarea factorilor de risc ocupationali;

3.Cercetarea caracterului de profesionalitate a cazurilor de boala în vederea declarării bolilor profesionale;

4.Acţiuni de evaluare, comunicare de risc şi informare asupra riscului profesional;

5.Monitorizarea incidentei bolilor profesionale şi a absenteismului medical prin boala profesională;

6.Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii;

7.Alte acţiuni destinate rezolvarii prioritatilor locale.

Activităţi derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale:

1.Elaborarea metodologiilor de monitorizare şi inspecţie pe domenii specifice;

2.Instruirea personalului structurilor teritoriale pentru aplicarea metodologiei;

3.Coordonarea metodologică a activităţilor de monitorizare şi control pe domenii specifice, analiza datelor colectate şi elaborarea rapoartelor naţionale;

4.Controlul implementarii metodologiilor în teritoriul arondat;

5.Valorificarea rezultatelor rapoartelor naţionale;

6.Acreditarea şi constituirea laboratoarelor regionale;

7.Efectuarea de studii şi cercetări în domeniul stării de sănătate în relaţie cu factorii de risc din mediul de viaţa şi de muncă;

8.Monitorizarea şi raportarea îndeplinirii planurilor de implementare specifice pentru integrarea europeană;

9.Instruire de specialitate şi formare profesională;

10.Elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul specific;

11.Achiziţia de iod stabil în vederea iodoprofilaxiei persoanelor expuse la radiatii ionizante.

Indicatori de evaluare a subprogramului

Indicatori fizici

–Număr de acţiuni specifice (inclusiv studii) de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate - 1250

–Număr de acţiuni de inspecţie - 200.000

Indicatori de eficienta

–Cost mediu/acţiune de evaluare a efectelor factorilor de risc din mediu pentru starea de sănătate - 4.800 RON

–Cost mediu/acţiune de inspecţie - 450 RON

Indicatorii subprogramului 1.4 vor fi raportati de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti la Institutele şi Centrele de sănătate publică, care după centralizare şi evaluare le transmite la Direcţia de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizari, dificultăţi, propuneri de imbunatatire).

SUBPROGRAM 1.5

PROMOVAREA SĂNĂTĂŢII ŞI EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE

Obiectiv 1

Dezvoltarea atitudinilor şi comportamentelor favorabile sănătăţii prin metode de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

Activităţi:

Desfăşurarea de campanii de informare, educare şi comunicare în concordanta cu problemele de sănătate publică identificate la nivel naţional şi local şi în concordanta cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (Calendarul Sănătăţii) precum şi de alte activităţi specifice de promovare a sănătăţii, după cum urmează:

1.Armonizare legislativă în domeniul promovării sănătăţii şi educaţiei pentru sănătate;

2.Campanie IEC pentru Ziua Mondială de Lupta împotriva Tuberculozei*);

3.Campanie IEC pentru Ziua Mondială a Sănătăţii; Ziua Naţionala a Sănătăţii*);

4.Campanie IEC pentru Ziua Mondială fără Tutun*);

5.Campanie IEC pentru Ziua Internationala împotriva Abuzului de Droguri şi a Traficului ilicit*);

6.Campanie IEC pentru Ziua Naţionala fără Tutun*);

7.Campanie IEC pentru Ziua Mondială Anti-SIDA*);

8.Campanie IEC pentru promovarea unui stil de viaţa sanatos*);

Notă *) Desfăşurarea de campanii IEC pentru celebrarea acestor zile este obligatorie.

Activităţile prevăzute mai sus, vor fi coordonate în mod direct de Direcţia de Sănătate Publică a Ministerului Sănătăţii. Nu intră în sarcina Direcţiilor de Sănătate Publică Judeţene.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori fizici:

–Număr de campanii de informare, educare şi comunicare (JEC) - 300

–Număr total de alte acţiuni specifice de promovarea sănătăţii - 250

Indicatori de eficienta - semestrial*):

Notă *) costurile medii transmise semestrial au valoare estimativă, urmând ca la raportarea anuală să se calculeze costul mediu final al anului 2006.

–cost mediu/campanie IEC - 7100 RON

–cost mediu/acţiuni specifice de promovarea sănătăţii - 2500 RON

Obiectiv 2

Coordonarea, monitorizarea şi evaluarea subprogramului

Activităţi:

–elaborarea metodologiei şi a instrumentelor de monitorizare/evaluare a subprogramului;

–coordonarea tehnica a subprogramului de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;

–stabilirea modalităţilor de colectare, arhivare, prelucrare şi interpretare a datelor;

–realizarea unei aplicaţii software de colectare, transmitere şi arhivare a datelor;

–crearea bazei de date integrate şi centralizate privind promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate;

–realizarea rapoartelor de monitorizare şi evaluare;

–elaborarea de recomandări privind politicile şi programele de intervenţie în promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate;

–realizarea Ghidului metodologic naţional de elaborare a materialelor de informare şi educare necesare activităţilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;

–organizarea Conferintei regionale de sănătate publică, Bucureşti, mai 2006;

–cursuri de formare pentru reţeaua de promovarea sănătăţii.

Indicatori de evaluare

Indicatori de eficienta

Cost aferent activităţii de coordonare, monitorizare şi evaluare a subprogramului - 300 mii lei

Cost aferent realizării Ghidului metodologic naţional - 600 mii lei

Cost aferent organizării Conferintei regionale de sănătate publică - 300 mii lei

Cost aferent cursurilor de formare - 600 mii lei

Indicatori de rezultat

Standardizarea la nivel naţional a modalităţilor de elaborare a materialelor de informare şi educare necesare activităţilor de promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate

Organizarea conferintei regionale de sănătate publică oferă României sansa de a fi motorul zonei balcanice în Programul Cadru 7 de cercetare dezvoltare

Îmbunătăţirea managementului subprogramului

Obiectiv 3

Scăderea prevalentei afectiunilor oro-dentare şi a tulburarilor cranio-mandibulare (TCM)

Activităţi:

1.Profilaxia cariei dentare prin clatiri orale cu substanţe fluorurate; tratamentul profilactic al cariei dentare;

2.Realizarea de studii naţionale privind prevalenta cariei dentare şi a tulburarilor cranio-mandibulare la grupele de vârsta cu risc.

Indicatori de evaluare:

Indicatori fizici:

–Număr total persoane tratate - 20.000 (judeţul Iaşi - 8,000, judeţul Constanta - 12.000);

–Număr studii naţionale privind prevalenta cariei dentare şi a TCM la grupele de vârsta cu risc - 1 (raportare anuală)

Indicatori de eficienta:

–Cost mediu/trusa pentru clatire orala achiziţionate - 6 RON (raportare trimestriala);

–Cost mediu/trusa pentru clatire orala distribuite - 6,2 RON (raportare trimestriala);

–Cost mediu/studiu naţional (prevalenta TCM) - 70 000 RON (raportare anuală)

Indicatorii subprogramului 1.5 (obiectivul 2) vor fi raportati atât de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti precum şi de către institutele regionale şi Centrele de sănătate publică, la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate trimestrial şi anual, împreună cu rapoartele privind campaniile de informare, educare, comunicare desfăşurate şi rezultatele studiilor, efectuate în rândul populaţiei generale.

INCDS va inainta aceste rapoarte Direcţiei de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii.

SUBPROGRAM 1.6

HEMATOLOGIE ŞI SECURITATE TRANSFUZIONALĂ

Obiective

1.Asigurarea unei securitati transfuzionale maxime;

2.Realizarea autosuficientei în sânge, produse derivate labile şi stabile de sânge.

Activităţi:

1.Colectarea de sânge şi componente sanguine;

2.Controlul imunohematologic, biologic şi bacteriologic al sângelui;

3.Stocarea, transportul şi distribuţia sângelui şi a componentelor sanguine derivate;

4.Promovarea donarii benevole, neremunerate şi menţinerea donatorilor recrutati.

Indicatori de evaluare şi termenul de raportare

Indicatori de rezultate - anual

Creşterea numărului de donari de sânge - 3%

Indicatori fizici - trimestrial

Număr donari/unităţi recoltate şi testate pe an - 450.000 donari

Indicatori de eficienta - trimestrial

Cost mediu/unitate de sânge recoltata şi testata - 135 RON

Natura cheltuielilor

Cheltuieli materiale şi servicii

Cheltuieli de capital, în cadrul bugetului aprobat de Ministerul Sănătăţii.

Indicatorii subprogramului 1.6 se vor centraliza şi evalua de către INH şi vor fi raportati la Direcţia de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătăţii, trimestrial şi anual, împreună cu rezultatele analizei derulării subprogramului (realizari, dificultăţi, propuneri de imbunatatire).

II/2. PROGRAM DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL BOLILOR NETRANSMISIBILE

Coordonarea programului: Ministerul Sănătăţii - Direcţia generală de asistenţa medicală Activităţi şi acţiuni pentru care este responsabil Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate şi care fac obiectul contractului cu acesta, finanţate din subprogramele de sănătate, astfel: monitorizarea activităţilor de asistenţa comunitara (2.16) şi realizarea Registrului naţional de psihiatrie (subpr. 2.5).

Natura cheltuielilor prevăzute în program:

● Pentru unităţile finanţate integrat din venituri proprii (institute, spitale, sanatorii)

Cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pe durata determinata sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, pentru activităţile prevăzute în prezentul ordin

Bunuri şi servicii necesare realizării subprogramului

Cheltuieli de capital, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe baza justificarii necesităţii acestora pentru realizarea subprogramului, anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei respective

● Pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat (ISP, DSP, CMP)

Cheltuieli pentru bunuri şi servicii necesare realizării subprogramului

SUBPROGRAM 2.1

PREVENIREA ŞI COMBATEREA BOLILOR CARDIOVASCULARE

Obiective

–Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare

–Înregistrarea şi monitorizarea pacientilor care au efectuat proceduri de cardiologie interventionala

–Tratamentul cu stimulatoare cardiace al pacientilor cu bradiaritmii severe cu risc vital

–Tratamentul cu defibrilatoare interne al pacientilor cu aritmii severe, rezistente la tratamentul convenţional

Activităţi

–Campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire a bolilor cardiovasculare

–Managementul Registrului naţional de cardiologie interventionala şi al Registrului naţional de by-pass aortocoronarian

–Realizarea procedurilor de cardiologie interventionala: implantarea de stimulatoare cardiace şi defibrilatoare interne, tratament de resincronizare cardiaca în insuficienta cardiaca severă

–Realizarea Registrului naţional de boli pulmonare obstructive cronice şi astm bronsic

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–scăderea mortalitatii specifice prin cardiopatii ischemice - 150 decese/100.000 locuitori

Indicatori fizici

–număr stimulatoare cardiace implantate/an - 1.200

–număr defibrilatoare interne implantate/an - 20

–număr tratamente de resincronizare cardiaca/an - 30

Indicatori de eficienta

–cost Registrul naţional de cardiologie interventionala - 100.000 lei

–cost mediu/pace maker - 3.000 lei

–cost mediu/defibrilator intern - 25.000 lei

–cost campanie de informare, educare şi comunicare: 200.000 lei

–cost Registrul naţional de BPOC şi astm bronsic - 100.000 lei

–cost mediu/tratament resincronizare cardiaca - 12.300 lei

SUBPROGRAM 2.2

PREVENTIE ŞI CONTROL ÎN PATOLOGIA ONCOLOGICA

Obiective

–Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire ale cancerului de col uterin, glanda mamara, prostata şi colo-rectal

–Diagnosticarea în stadii incipiente a pacientilor cu tumori maligne

–Înregistrarea şi monitorizarea pacientilor cu tumori maligne

Activităţi

–Campanie de informare, educare şi comunicare cu privire la mijloacele de prevenire ale cancerului;

–Screening pentru cancerul de col uterin la femeile cu varste cuprinse între 18-65 de ani;

–Screening pentru cancerul glandei mamare, prostata şi cancer colo-rectal;

–Managementul Registrului naţional de cancer;

–Reconectarea Registrului naţional de cancer al Ministerului Sănătăţii la reţeaua europeană de registre de cancer;

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–scăderea mortalitatii specifice - 197/100.000 de locuitori

–creşterea ponderii diagnosticarii precoce prin screening - cu 10%

Indicatori fizici

–număr teste screening cancer col - 56.500

–număr teste screening cancer mamar - 8.000

–număr teste hemocult pentru depistare precoce - cancer colo-rectal şi investigaţii colonoscopice 10.000

–număr teste screening cancer prostata 1.600

–managementul Registrului naţional de cancer

Indicatori de eficienta

–cost mediu/screening cancer col - 25 lei

–cost mediu/screening cancer mamar - 50 lei

–cost mediu/teste hemocult pentru depistare precoce - cancer colo-rectal - 30 lei

–cost mediu/screening cancer prostata - 90 lei

–cost campanie de informare, educare şi comunicare: 200.000 lei

SUBPROGRAM 2.3

PREVENTIE ŞI DIAGNOSTIC PRECOCE ÎN BOLILE NEUROLOGICE

Obiective

–Obiectiv nr. 1 - Recuperarea funcţiei auditive la copii cu surditate congenitala sau dobandita

–Obiectiv nr. 2 - Prevenirea complicatiilor leziunilor vasculare cerebro-vertebrale prin tehnici de abord endovascular (embolizari, angioplastii, aplicari de stent-uri, etc.) şi radiochirurgie stereotactica Gamma-Knife.

–Obiectiv nr. 3 - Implantarea dispozitivelor de stimulare profunda la bolnavii cu maladie Parkinson

Activităţi

–Reabilitarea auditiva prin implant cohlear şi proteze BAHA;

–Continuarea Registrului naţional al bolnavilor cu patologia auzului - protezare auditiva/patologia osului temporal;

–Depistarea precoce şi tratamentul minim invaziv al malformatiilor vasculare cerebro-vertebrale şi al anevrismelor arterio-venoase;

–Proceduri de neuro-radiologie interventionala: embolizarea cu spirale detasabile GDC a anevrismelor cerebrale, embolizarea cu microparticule a malformatiilor vasculare cerebrale, aplicarea de stent-uri pentru tratamentul leziunilor arteriale la pacientii care din motive clinice nu pot beneficia de metodele de abord chirurgical convenţional.

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–recuperarea în proporţie de peste 80% a copiilor cu surditate congenitala

–prevenirea complicatiilor hemoragice şi a decesului la pacientii cu leziuni vasculare

Indicatori fizici

–număr implanturi cohleare - 80

–număr dispozitive BAHA implantate - 30

–număr de anevrisme cerebrale embolizate: 40/an;

–număr de malformatii vasculare cerebrale embolizate: 46/an;

–număr de stent-uri vasculare cerebrale aplicate: 5/an;

–număr de embolizari în patologia tumorala: 145/an;

–număr de stent-uri carotidiene: 35/an;

–număr de vertebro-plastii percutane: 90/an

Indicatori de eficienta

–cost mediu/implant cohlear 70.000 lei

–cost mediu/proteza BAHA - 14.000 lei

–cost mediu/anevrism cerebral embolizat: 22.120 lei

–cost mediu/malformatie vasculara cerebrala embolizata: 7.047 lei

–cost mediu/stent vascular cerebral aplicat: 14.572 lei

–cost mediu/embolizari în patologia tumorala: 3.200 lei

–cost mediu/stent-uri carotidiene: 10.000 lei

–cost mediu/vertebro-plastii percutane: 1.600 lei

–cost registru - 100.000 lei

SUBPROGRAM 2.4

PREVENTIE ŞI CONTROL ÎN DIABET ŞI ALTE BOLI DE NUTRITIE

Obiective

–Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de monitorizare a diabetului şi prevenirea complicatiilor prin formarea continua a personalului care desfăşoară activităţi în cadrul programului

–Asigurarea automonitorizarii la pacienti trataţi cu insulina, a femeilor cu diabet gestational şi la pacienti cu diabet zaharat de tip II insulinotratat

–Asigurarea accesului la tratamente speciale (pompe de insulina) pentru cazuri stabilite de către comisii desemnate

–Asigurarea evidentei bolnavilor cu diabet zaharat

Activităţi

–Campanie de informare, educare, comunicare şi formare prin educaţie continua a personalului care desfăşoară activităţi în cadrul programului

–Automonitorizarea pacientilor trataţi cu insulina

–Tratamentul prin perfuzie subcutana continua cu insulina (pompe de insulina)

–Managementul Registrului Naţional de Diabet

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–Automonitorizarea pacientilor cu diabet zaharat tip 1, a femeilor cu diabet gestational şi a pacientilor cu diabet zaharat tip 2 insulinotratat

–Tratamentul prin perfuzie subcutana continua cu insulina (pompe de insulina) a 130 persoane cu diabet

–Asigurarea evidentei complete a bolnavilor cu diabet zaharat

Indicatori fizici

–Nr. persoane cu diabet tip 1, diabet gestational automonitorizate = 7.200

–Nr. persoane cu diabet tip 2 insulinotratat automonitorizate = 1.100

–Nr. persoane tratate prin perfuzie subcutana continua cu insulina (pompe de insulina) = 130 (100 pompe din 2003-2005 + 30 pompe noi în 2006)

Indicatori de eficienta

–cost mediu/pacient automonitorizat cu diabet zaharat tip 1 şi a femeilor cu diabet gestational 1.560 lei

–cost mediu/pacient automonitorizat cu diabet zaharat tip 2 insulino-tratat - 780 lei

–cost mediu consumabile/an persoana cu pompa instalata 7.700 lei

–cost mediu/instalare pompa 11.900 lei

–cost Registru naţional 44.200 lei

–cost campanie de informare, educare, comunicare şi formare: 200.000 lei

SUBPROGRAM 2.5

PROFILAXIE ÎN PATOLOGIA PSIHIATRICA ŞI PSIHOSOCIALA

Obiective

–Informarea şi educarea populaţiei cu privire la problemele de sănătate mintală.

–Scurtarea duratei de evoluţie a episoadelor acute de boala cu 10%

–Scurtarea duratei de spitalizare a pacientilor cu boli mintale.

–Reinsertia şi reintegrarea socială a bolnavilor psihici.

Activităţi

–Înfiinţarea Centrelor de sănătate mintală şi a compartimentelor de asistenţa comunitara psihiatrica

–Campanie de informare, educare şi comunicare

–Activităţi de terapie ocupationala şi ergoterapie

–Reabilitarea centrelor de ergoterapie şi terapie ocupationala şi a unităţilor de psihiatrie

–Formarea instructorilor de terapie ocupationala şi ergoterapie

–Formare în asistenţa psihiatrica judiciară

–Realizarea Registrului naţional de psihiatrie

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–reducerea duratei de spitalizare cu peste 10%

–reducerea procentului de bolnavi dependenti socio-familial cu 25%

Indicatori fizici

–număr de bolnavi incluşi în activităţi de ergoterapie şi terapie ocupationala - 4.000

Indicatori de eficienta

–cost mediu/bolnav inclus în activităţi de ergoterapie şi terapie ocupationala - 400 lei

–cost reabilitare centre de ergoterapie - 500.000 lei

–cost campanie de informare, educare şi comunicare: 150

–realizarea Registrului Naţional de psihiatrie - 100.000 lei

SUBPROGRAM 2.7

PREVENTIE ŞI CONTROL AL HEMOFILIEI ŞI TALASEMIEI

Obiective

–Depistarea bolnavilor cu hemofilie şi talasemie, şi înregistrarea acestora în Registrul naţional de hemofilie şi talasemie

–Preventia manifestărilor clinice şi a complicatiilor bolii prin profilaxia primara continua sau discontinua a accidentelor hemoragice prin substitutie cu F VIII/L X la bolnavii cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani

–Consilierea genetica a familiilor afectate, vizandu-se profilaxia primara a bolii;

–Creşterea sperantei de viaţa şi a calităţii vieţii bolnavilor cu hemofilie şi talasemie;

Activităţi

–Înregistrarea tuturor bolnavilor şi raportarea cazurilor recent diagnosticate, cu alcătuirea unui registru naţional, care să ofere criterii obiective privind dimensiunea problemei şi a distribuţiei ei teritoriale;

–Preventia secundară a accidentelor hemoragice la bolnavii cu hemofilie severă cu vârsta cuprinsă între 1-18 ani, prin administrare de F VIII/F IX;

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–scăderea numărului de accidente hemoragice la pacientii cu hemofilie - 25%

–creşterea numărului pacientilor hemofilici cu artropatii invalidante recuperate şi/sau ameliorate/an - 10%

–scăderea mortalitatii prin hemofilie cu 25%

Indicatori fizici

–număr de pacienti cu hemofilie sau boala von Willebrand monitorizati - 680

–număr pacienti cu talasemie majoră monitorizati - 150

Indicatori de eficienta

–cost mediu/pacient cu hemofilie monitorizat - 300 lei

–cost mediu/pacient cu talasemie majoră monitorizat - 300 lei

SUBPROGRAM 2.8

PREVENTIE ÎN PATOLOGIA ENDOCRINA

Obiective

–Creşterea calităţii vieţii la climacterium şi profilaxia osteoporozei

–Scăderea morbiditatii prin gusa datorată carentei de iod şi a complicatiilor sale

–Cunoaşterea caracteristicilor epidemiologice ale pacientilor cu tumori tiroidiene

Activităţi

–Monitorizarea persoanelor cu risc pentru fracturi osteoporotice

–Depistarea activa, diagnosticarea şi prevenirea complicatiilor gusii endemice la copiii şcolari 6-12 ani şi gravide

–Preventia şi depistarea precoce a complicatiilor gusei şi cancerului tiroidian

–Realizarea Registrului naţional al tumorilor endocrine

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–creşterea incidentei specifice a hipotiroidismului prin depistare activa 1%

–scăderea incidentei complicatiilor datorate osteoporozei 1%

Indicatori fizici

–numărul de copii sau femei gravide investigate - 1.500

–număr femei gravide cu disfunctie tiroidiana investigate - 1.700

–număr de examene screening pentru osteoporoza la femei la menopauza - 650

Indicatori de eficienta

–cost mediu/investigatie copil sau gravida - 26,5 lei

–cost mediu/investigatie pentru osteoporoza - 1,00 lei

–cost mediu/investigatie gravida cu disfunctie tiroidiana - 95 lei

–cost Registrul naţional al tumorilor tiroidiene - 100.000 lei

SUBPROGRAM 2.9

PREVENTIE ÎN TRAUMATOLOGIE ŞI ORTOPEDIE

Obiective

–Prevenirea diformitatilor de coloana vertebrala şi a complicatiilor cardiorespiratorii ulterioare

–Continuarea Registrului naţional de endoprotezare (RNE)

Activităţi

–Asigurarea cu materiale sanitare specifice instrumentatiei segmentare de coloana

–Continuarea Registrului naţional de endoprotezare

–Monitorizarea pacientilor cu patologie deformanta preexistenta sau dobandita a coloanei vertebrale operate pentru evitarea cronicizarii şi prevenirea insuficienţei cardiorespiratorii

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–Raportarea obligatorie (către RNE) a cazurilor rezolvate prin implantarea instrumentatiei segmentare de coloana şi evaluarea acestei cazuistici rezolvate chirurgical clinico-funcţional (probe functionale respiratorii, durere, nivel de activitate) pre şi postoperator şi radiologie (gradul corectiei curburilor coloanei şi lipsa evoluţiei acestora.

Indicatori fizici

–numărul de pacienti cu implant segmentar de coloana - 480

Indicatori de eficienta

–cost RNE - 72.000 lei

–cost mediu/pacient cu implantare segmentara de coloana 6.100 lei

SUBPROGRAM 2.10

REABILITAREA SERVICIILOR DE URGENTA PRESPITALICEASCA

Obiective

–Creşterea calităţii serviciilor de urgenta prin formarea continua a personalului din cadrul serviciilor de urgenta

–Eficientizarea timpului maxim de ajungere la cazurile de urgenta majoră

Activităţi

–Formarea continua a personalului de specialitate din serviciile de urgenta spitaliceşti şi pre-spitaliceşti

–Formarea în metoda FAST a medicilor din serviciile de urgenta spitaliceşti

–Formarea de formatori în domeniul medicinei de urgenta

–Acţiuni de pregătire pentru intervenţie în caz de dezastre

–Mentenanta dispecerate

–Asigurare truse de urgenta pentru centrele de permanenta

–Dotarea echipajelor de intervenţie cu echipamente de protecţie pentru intervenţie în prespital

–Sprijinirea activităţii Birourilor de asigurare şi imbunatatire a calităţii (BAIC)

–Sprijinirea logistica a SMURD-urilor

Indicatori de evaluare:

Indicatori de rezultat:

–creşterea nivelului de pregătire pentru intervenţii la dezastre

–procent de teritoriu acoperit de telecomunicaţii - 100%

Indicatori fizici:

–număr persoane formate la cursuri de educaţie medicală continua în medicina de urgenta - REMSSy 4-700

–numărul de persoane formate la cursuri de FAST - REMSSy 4-180

–număr formatori pentru formarea personalului din serviciile de urgenta de la nivelul UPU-REMSSy 4-14

–număr de intalniri ale BAIC - min. 6/judeţ/an

–număr de pregatiri pentru dezastre - min. 2/judeţ/an

Indicatori de eficienta:

–cost/persoana/training - REMSSy 4 - 1200 RON;

–cost/persoana/training FAST - REMSSy 4 - 800 RON;

–cost/persoana/program de formare de formatori pentru formarea personalului UPU REMSSy 4 - 7000 RON;

–cost mediu pe centru de formare (consumabile) - 2400 RON/centru/an

–cost mediu pe intalnire BAIC - 392 RON/intalnire/centru

–cost mediu dotare SMURD şi întreţinere echipamente existente - 22600 RON/serviciu

–cost mediu exerciţiu dezastre - 2000 RON

–cost mediu dotare serviciu de ambulanta, întreţinere şi service aparatura de telecomunicaţii - 35550 RON

SUBPROGRAM 2.11

PREVENTIE GERIATRICA ŞI PROTECŢIA VARSTNICULUI

Obiective

–Prevenirea imbatranirii precoce şi protecţia varstnicului

–Creşterea sperantei de viaţa şi a calităţii vieţii varstnicului

–Creşterea abilităţilor şi pregătirii medicilor de familie în monitorizarea şi diagnosticul varstnicului

Activităţi

–Screening al grupei de populaţie cu vârsta de 55-70 ani cu risc cardio-vascular şi tulburări cognitive, monitorizarea tratamentului specific.

–Prevenirea la vârstnici a escarelor de decubit şi a complicatiilor lor

–Informare şi formare continua pentru medicii de familie

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–Reducerea cu 40% a apariţiei escarelor sau a complicatiilor la varstnicii monitorizati

Indicatori fizici

–Număr persoane supuse screening-ului la grupa de vârsta 55-70 ani cu riscuri cardio-vasculare şi de tulburări cognitive - 5100

–Număr persoane cu risc cardio-vascular evaluate şi monitorizate - 1.150

–Număr persoane cu risc de tulburare cognitiva evaluate şi monitorizate - 500

–Număr persoane cu tulburare cognitiva şi dementa incipienta evaluate, monitorizate şi tratate - 300

–Număr persoane instruite (medici de familie) - 50

–Număr persoane varstnice monitorizate pentru prevenirea escarelor de decubit - 1.000

Indicatori de eficienta

–Cost mediu/persoana din grupa de vârsta 55-70 ani supusă screening-ului pentru riscuri cardio-vasculare şi de tulburări cognitive - 86 lei

–Cost mediu/persoana evaluată şi monitorizata cu risc cardio-vascular - 224 lei

–Cost mediu/persoana evaluată şi monitorizata cu risc de tulburare cognitiva - 174.5 lei

–Cost mediu/persoana cu tulburare cognitiva şi dementa incipienta evaluată, monitorizata şi tratata - 244 lei

–Cost formare medici de familie - 44.350 lei

–Cost mediu/persoana varstnica cu risc de escara de decubit - 100 lei

SUBPROGRAM 2.12

TRANSPLANT DE ORGANE, TESUTURI ŞI CELULE

Obiective

–Asigurarea supleerii fiziologice a organelor aflate în insuficienta cronica ireversibila şi înlocuirea tesuturilor nefunctionale, prin transplant de organe, tesuturi şi celule

Activităţi

–Testarea imunologica şi virusologica a potenţialilor donatori şi a receptorilor (inclusiv cross-match)

–Coordonarea activităţii de transplant (coordonarea prelevarii organelor şi tesuturilor de la donator cadavru, deplasarea echipelor operatorii, în vederea efectuării procedurilor de transplant, organizarea acţiunilor de instruire a coordonatorilor locali, sprijin logistic pentru crearea reţelei naţionale de coordonare, facilităţi pentru familiile donatorilor, mijloace de comunicare, plata coordonatorului de transplant)

–Menţinerea în condiţii fiziologice a donatorilor aflaţi în moarte cerebrala

–Implementarea şi managementul Registrului naţional de transplant

–Realizarea băncii de tesuturi şi celule

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–procent de pacienti recuperati pe tip de transplant - 90%

Indicatori fizici

–număr donatori vii testati imunologic şi virusologic: 1.200

–număr receptori testati imunologic şi virusologic: 350

–număr testări compatibilitate cross-match: 1.200

–număr diagnosticari morţi cerebrale şi mentenanta în condiţii fiziologice a donatorilor-cadavru (inclusiv testare): 80

–număr acţiuni de coordonare: 800

–număr estimativ de transplanturi ce urmează a fi efectuate, pe tipuri:

● transplant renal - 200;

● transplant hepatic - 20;

● transplant cord - 24;

● transplant pancreas - 20;

● transplant medular - autotransplant: 60, allotransplant: 20;

● transplant pulmonar - 5;

● transplanturi tisulare: cornee, os, tendon, vase, piele.

Indicatori de eficienta

–cost mediu/testare donatori/receptori 1.850 lei

–cost mediu testare compatibilitate cross-match: 1.100 RON

–cost mediu/menţinere în condiţii fiziologice a donatorilor în moarte cerebrala, testarea acestora - 9250 lei

–cost mediu/acţiune coordonare - 222 lei

–cost Registrul naţional de donatori de organe - 200.000 lei

SUBPROGRAM 2.13

TRATAMENTUL TOXICODEPENDENTELOR

Obiective

–Informarea şi educarea populaţiei cu privire la mijloacele de prevenire a consumului de droguri;

–Asigurarea tratamentului de substituţie cu metadona pentru adulti;

–Testarea metabolitilor stupefiantelor, în toate unităţile medicale de profil, adulti şi copii.

Activităţi

–Campanie de informare, educare şi comunicare

–Tratamentul de substituţie cu metadona pentru adulti

–Terapii de reabilitare, resocializare (terapie ocupationala şi ergoterapie)

–Achiziţionarea de teste rapide pentru evidentierea prezentei metabolitilor stupefiantelor

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–procent de pacienti recuperati - 90% din numărul total de persoane toxicodependente tratate

Indicatori fizici

–Nr. pacienti în tratament de substitutie cu metadona - 1.500

–Nr. pacienti trataţi în postcura - 2.100

–Nr. teste pt. depistarea prezentei drogurilor în urina pacientilor achiziţionate - 7.000

Indicatori de eficienta

–cost mediu pe pacient în tratament de menţinere pe metadona - 116 lei

–cost mediu pe pacient în tratament tip postcura - 320 lei

–cost mediu pe test rapid depistare a drogurilor în urina - 20 lei

–cost campanie de informare, educare şi comunicare: 200.000 lei

SUBPROGRAM 2.14

TRATAMENT ÎN STRĂINĂTATE

Obiective

Rezolvarea situaţiei medicale a unor bolnavi care nu pot fi trataţi în ţara

Activităţi

Asigurarea investigatiilor de înaltă performanta pentru precizare de diagnostic, a tratamentului medico-chirurgical şi a transplantului de organe şi tesuturi în străinătate pentru anumite categorii de bolnavi care prezintă afecţiuni ce nu pot fi tratate în ţara, pe baza recomandarii comisiilor teritoriale, respectiv ale Ministerului Sănătăţii.

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–procent pacienti recuperati - 90% din totalul pacientilor care au efectuat tratament;

–procent pacienti finantati - 80% din totalul pacientilor care au depus dosare pentru tratament în străinătate.

SUBPROGRAM 2.15

PROFILAXIE ŞI RECUPERARE BALNEO-FIZIO-CLIMATOLOGICA

Obiective

–Îmbunătăţirea asistenţei de recuperare pentru afectiunile degenerative cu morbiditate crescută ale aparatului locomotor

–Îmbunătăţirea accesului persoanelor care au calitatea de luptători pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 şi/sau urmaşi ai eroilor martiri la servicii medicale de tratament şi recuperare balneoclimatica.

Prevenirea complicatiilor afectiunilor locomotorii, cardiovasculare, neuro-psihice, endocrine etc., monitorizarea şi corectarea acestora prin mijloace specifice recuperării medicale.

Activităţi

–Prevenirea complicatiilor tulburarilor functionale şi structurale ale aparatului locomotor, monitorizarea şi corectarea acestora prin mijloace specifice recuperării medicale.

–Asigurarea sumelor reprezentând contribuţia persoanelor care au calitatea de luptători pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 şi/sau urmaşi ai eroilor martiri la plata serviciilor medicale de recuperare acordate în sanatorii balneare pentru adulti şi copii.

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–Creşterea cu 50% a accesului la servicii medicale de recuperare în bazele de tratament şi staţiunile balneoclimatice.

Indicatori fizici

–Număr beneficiari (fiecare beneficiar va fi raportat o singură dată în perioada de raportare): 500

–Număr persoane testate monitorizate, corectate prin mijloace specifice în afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor cu morbiditate crescută: 333

Indicatori de eficienta

–Cost mediu/beneficiar: 800 RON

–Cost mediu/persoana testata, monitorizata şi corectată prin mijloace specifice în afecţiuni degenerative ale aparatului locomotor, cu morbiditate crescută: 150 lei

SUBPROGRAM 2.16

ACŢIUNI PENTRU SĂNĂTATE

Obiective

–Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, prin creşterea accesului la servicii medicale a populaţiei vulnerabile, din zone defavorizate

Activităţi

–Formarea de asistenţi medicali comunitari şi mediatori sanitari comunitari rromi

–Realizarea activităţilor specifice de asistenţa medicală comunitara şi de mediator sanitar comunitar rrom

–Organizarea locală a activităţii de asistenţa medicală comunitara şi mediatori sanitari comunitari rromi

–Asigurarea mijloacelor pentru desfăşurarea activităţii (rechizite, cartele telefonice, abonamente/tichete pentru transport în comun)

–Campanii de informare, educare şi comunicare

Indicatori de evaluare

Indicatori de rezultat

–creşterea numărului de persoane care beneficiază de servicii comunitare cu 400% faţă de anul 2005

–creşterea numărului comunităţilor care beneficiază de servicii comunitare cu 300% faţă de 2005

Indicatori fizici

–număr de asistenţi medicali comunitari formati: 1.500

–număr de mediatori sanitari comunitari rromi formati: 100

–număr de asistenţi medicali comunitari angajaţi: 2.000

–număr de mediatori sanitari comunitari rromi angajaţi: 400

–număr de comunităţi deservite de asistenţi medicali comunitari: 2.500

–număr de comunităţi deservite de mediatori sanitari comunitari rromi: 600

Indicatori de eficienta

–cost mediu/persoana/training - 1.000 lei

–cost mediu angajare asistent medical comunitar: 8.000/an

–cost mediu angajare mediator comunitar rrom: 4.000/an

–cost mediu dotare asistent medical comunitar: 10.000/an

–cost mediu dotare mediator comunitar: 4.000/an

II/3. PROGRAM DE SĂNĂTATE A FEMEII ŞI COPILULUI

Instituţia coordonatoare a programului: Ministerul Sănătăţii - Direcţia Generală Asistenţa Medicală, Structuri Sanitare şi Salarizare.

Natura cheltuielilor prevăzute în program:

● Pentru unităţile finanţate integral din venituri proprii (institute, spitale, sanatorii)

Cheltuieli de personal aferente personalului încadrat cu contract individual de muncă pe durata determinata sau cu timp parţial de muncă, potrivit legii, pentru activităţile prevăzute în prezentul ordin

Bunuri şi servicii necesare realizării intervenţiei

Cheltuieli de capital, cu aprobarea ordonatorului principal de credite, pe baza justificarii necesităţii acestora pentru realizarea intervenţiei, anexa la bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei respective.

● Pentru unităţile finanţate integral de la bugetul de stat (ISP, DSP, CMP)

Cheltuieli pentru bunuri şi servicii necesare realizării intervenţiei

INTERVENŢIA NR. 1

Creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii

Activităţi:

● instruirea şi perfecţionarea personalului medical din asistenţa medicală primara şi de specialitate;

● îmbunătăţirea comunicării naţional-local-furnizori, prin intalniri periodice;

● procurarea şi distribuţia de contraceptive;

● implementarea sistemului informaţional privind distribuţia, utilizarea şi raportarea consumului de contraceptive, tipărirea şi distribuţia de fise şi formulare de contraceptie;

● monitorizarea şi evaluarea programului

● campanii de informare, educare şi comunicare

INTERVENŢIA NR. 2

Îmbunătăţirea calităţii şi eficientei consultatiei prenatale

Activităţi:

● editarea, tipărirea şi distribuţia gratuita a Carnetului Gravidei şi Fisei Anexa pentru supravegherea medicală a gravidei şi lauzei;

● instruirea personalului medical pentru implementarea Protocolului privind metodologia efectuării consultatiei prenatale şi a consultatiei postnatale, a Carnetului Gravidei şi a Fisei Anexa, elaborarea, tipărirea şi distribuţia unui protocol privind supravegherea medicală a lauzei;

● cercetarea activităţii, monitorizarea şi evaluarea serviciilor medicale prenatale;

● cheltuieli complementare aferente programului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii "Maternitatea fără risc" în România

● campanii de informare, educare şi comunicare

INTERVENŢIA NR. 3

Profilaxia anemiei feriprive la gravida

Activităţi:

● procurarea şi distribuţia preparatelor de Fier la gravida, cu prioritate la cele din categoria de risc;

● procurarea cuvelor pentru determinarea hemoglobinei, în zonele pilot de monitorizare a incidentei anemiei feriprive la gravida;

● monitorizarea prevalentei anemiei la gravida;

● promovarea legislaţiei privind fortifierea cu fier a fainii.

INTERVENŢIA NR. 4

Profilaxia sindromului de izoimunizare Rh

Activităţi:

● procurarea imunoglobulinei specifice şi a reactivilor pentru determinări specifice;

● vaccinarea anti D a lauzelor Rh negative eligibile;

● vaccinarea anti D a femeilor eligibile Rh negative care au avortat sau care au avut sarcini ectopice.

INTERVENŢIA NR. 5

Prevenirea encefalopatiei cauzată de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, precum şi eliminarea tulburarilor prin deficit de iod

Activităţi:

● procurarea de echipamente, materiale specifice, teste specifice, medii de cultura, de laborator etc., alte materiale necesare screening-ului, medicamente specifice precum şi preparate dietetice fără fenilalanina sau sarace în fenilalanina, necesare tratamentului dietetic şi medicamentos;

● recoltarea, transportul şi efectuarea testelor specifice;

● dispensarizarea la nivelul tuturor esaloanelor asistenţei medicale a copiilor confirmati;

● evaluarea şi monitorizarea programului;

● promovarea schimbării legislaţiei privind nivelul iodarii sarii de masa în conformitate cu Strategia naţionala de eliminare a tulburarilor prin deficit de iod;

● suplimentarea cu iod (procurarea şi distribuirea suplimentelor cu iod) la gravide, cu prioritate la cele din categoria de risc;

● monitorizarea deficitului de iod la gravide.

INTERVENŢIA NR. 6

Profilaxia malnutritiei la prematuri

Activităţi:

● procurarea de produse dietetice specifice, produse medicamentoase necesare prevenirii malnutritiei (aminoacizi, soluţii lipidice, vitamine, eritropoetina etc.), a consumabilelor şi echipamentelor specifice necesare administrării acestora;

● procurarea de formule speciale de lapte praf utilizate ca suplimente nutritive;

● administrarea tratamentului dietetic şi medicamentos în timpul spitalizarii şi în ambulator;

● monitorizarea clinica şi biologica a pacientilor aflaţi în tratament.

INTERVENŢIA NR. 7

Profilaxia distrofiei la sugar şi copil

Obiectivul 1

Profilaxia morbiditatii infantile datorate distrofiei la copii 0-1 an prin administrarea de lapte praf

Activităţi:

● procurarea, distribuţia de lapte praf la copiii 0-1 an care nu beneficiază de lapte matern, conform reglementărilor în vigoare;

Obiectivul 2

Susţinerea funcţionarii Comitetului Naţional pentru Promovarea Alaptarii (CNPA), a iniţiativei "Spitalul Prieten al Copilului" şi a Centrelor Regionale pentru promovarea alaptarii, în conformitate cu Strategia Naţionala de Promovare a Alaptarii 2003-2012

Activităţi:

● formarea personalului medical din asistenţa primara şi de specialitate pentru promovarea alaptarii şi consiliere;

● susţinerea încadrării, organizării şi dotării cabinetelor regionale de promovarea alaptarii;

● promovarea alaptarii şi consilierea privind alaptarea de către personalul format, a gravidelor, lauzelor şi familiilor acestora;

● monitorizarea, evaluarea şi certificarea spitalelor "Prietene ale Copilului";

● adoptarea şi implementarea legislaţiei naţionale privind Codul Internaţional de marketing al substitutelor de lapte matern, în conformitate cu angajamentele internaţionale ale României.

INTERVENŢIA NR. 8

Profilaxia rahitismului carential al copilului

Activităţi:

● procurarea, distribuţia şi administrarea profilactica a vitaminei D populaţiei ţinta.

INTERVENŢIA NR. 9

Supravegherea stării de sănătate a copiilor şi adolescentilor din colectivităţi

Activităţi:

● asigurarea cu medicamente, instrumentar, materiale sanitare, echipamente specifice a cabinetelor şcolare/studenţeşti; asigurarea service-ului, consumabilelor şi pieselor de schimb pentru echipamentele din cabinetele medicale şcolare;

● formarea personalului care lucrează în cabinetele de Medicina Şcolară;

● efectuarea serviciilor medicale specifice preventive;

● asigurarea efectuării lucrărilor protetice necesare pentru studenţii care se afla în întreţinerea structurilor de protecţie socială şi achitarea integrală a contravalorii acestora.

INTERVENŢIA NR. 10

Profilaxia anemiei feriprive la copil

Activităţi:

● procurarea şi distribuţia preparatelor de fier la copil, cu prioritate la cei din categoria de risc;

● procurarea cuvelor pentru determinarea hemoglobinei;

● monitorizarea prevalentei anemiei copilului;

● promovarea legislaţiei privind fortifierea cu fier a fainii.

INTERVENŢIA NR. 11

Prevenirea apariţiei, depistarea precoce, monitorizarea şi recuperarea deficienţelor senzoriale şi de dezvoltare neuropsihomotorie la copil precum şi profilaxia epilepsiei rezistenta la tratament

Activităţi:

● tratament specific pentru epilepsia recurenta cu Valproat de sodiu, Lamotrigine şi Topiramate;

● terapie specifică decontracturanta cu toxina botulinica în centrele nominalizate;

● amenajarea spaţiilor de diagnostic şi recuperare, precum şi dotări cu echipamente şi teste specifice pentru diagnosticul şi recuperarea deficitului neuropsihomotor;

● formarea medicală continua a medicilor de familie şi de specialitate, a cadrelor medii, psihologi, logopezi etc. pentru identificarea precoce a copiilor cu risc, prevenirea deficienţelor şi recuperarea copiilor cu deficiente neuropsihomotorii;

● depistarea precoce a surditatii la nou-născut în unităţile pilot, în conformitate cu metodologia stabilită de instituţia coordonatoare - Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională - ORL "Prof. Dr. Dorin Hociota".

INTERVENŢIA NR. 12

Prevenirea apariţiei cecitatii la prematuri şi a tulburarilor de refractie la copil

Activităţi:

● procurare de echipamente specifice, instrumentar şi efectuarea examinarilor pentru depistarea riscului de cecitate şi tratamentul acesteia, a ambliopiei şi a viciilor de refractie la populaţia ţinta;

● aplicarea tratamentului specific;

● formarea personalului de specialitate pentru activităţile specifice;

● cheltuieli complementare aferente programului Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii "Prevenirea cecitatii şi tulburarilor de vedere" în România.

INTERVENŢIA NR. 13

Diagnosticul precoce, preventia primara şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil

Obiectivul 1. Sindromul de detresa respiratorie la nou-născuţi

Obiectivul 2. Astmul bronsic la copil

Obiectivul 3. Sindromul de malabsorbtie şi diareea cronica la copil

Obiectivul 4. Mucoviscidoza la copil

Obiectivul 5. Imunodeficientele primare umorale la copil

Obiectivul 6: Hepatita cronica la copil

Activităţi:

● procurarea de echipamente, medicamente, produse dietetice specifice;

● procurarea de suplimente nutritive cu destinaţie medicală specială;

● investigatia paraclinica şi de laborator specifică pentru stabilirea diagnosticului şi monitorizarea tratamentului;

● administrarea tratamentului specific, dietetic şi medicamentos, în timpul spitalizarii şi în ambulator;

● consilierea specifică;

● elaborarea, editarea, distribuirea de ghiduri de profilaxie şi tratament specifice;

● realizarea unor baze de date pentru bolnavii cronici;

● managementul central şi regional al afectiunilor cronice la copil.

INTERVENŢIA NR. 14

Profilaxia şi diagnosticul pre- şi post-natal al malformatiilor şi/sau al unor afecţiuni genetice

Activităţi:

● procurarea echipamentelor, instrumentarului, reactivilor specifici;

● efectuarea activităţilor specifice de testare, de diagnostic clinic şi de laborator a populaţiei ţinta;

● realizarea unor baze de date, propuneri pentru organizarea unui sistem informaţional şi a unor registre naţionale pentru malformatii şi vicii genetice;

● formarea personalului de specialitate.

INTERVENŢIA NR. 15

Reabilitarea asistenţei medicale de pediatrie şi pentru nou-născuţi şi susţinerea ingrijirilor intensive pentru copii

Obiectivul 1

Reabilitarea secţiilor/compartimentelor de pediatrie, terapie intensiva, structuri de primiri urgente

Activităţi:

● reabilitarea infrastructurii: compartimentari, instalaţii electrice, gaze medicale, încălzire, etc., a compartimentelor de pediatrie, terapie intensiva, AŢI, structuri de primiri urgente, sali de operaţie cu spaţiile anexe, precum şi procurarea de echipamente, instrumentar, consumabile, piese de schimb şi mobilier specific ingrijirilor acordate copiilor în secţiile/compartimentele de terapie intensiva şi de pediatrie;

● procurare de instrumentar, echipamente specifice pentru investigaţii de laborator şi paraclinice;

● activităţi de informatizare medicală;

● activităţi de Educaţie Medicală Continua, editarea, tipărirea, distribuţia şi implementarea de protocoale/ghiduri de tratament specifice principalelor afecţiuni ale copilului;

● cheltuieli complementare programului OMS/UNICEF "Managementul Integrat al Bolilor Copilariei".

Obiectivul 2

Susţinerea activităţii de îngrijire intensiva a nou-nascutilor

Activităţi:

● procurare de reactivi, piese de schimb, consumabile, materiale sanitare necesare îngrijirii intensive a nou-nascutilor; asigurarea service-ului echipamentelor necesare îngrijirii intensive a nou-nascutilor;

● amenajarea ambulantelor, asigurarea de reactivi, medicamente, piese de schimb şi consumabile, precum şi organizarea şi asigurarea transportului în cazuri speciale pentru nou-născuţi (Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti, Mures, Iaşi.

Obiectivul 3

Susţinerea activităţii de dializa acuta (renala, hepatica) şi plasmafereza la copil

Activităţi:

● procurare de echipamente specifice, reactivi, piese de schimb, consumabile, materiale sanitare necesare pentru dializa acuta (renala, hepatica) şi plasmafereza a copiilor cu intoxicatii cu ciuperci, medicamente, metale grele, etc.

INTERVENŢIA NR. 16

Susţinerea activităţilor de îngrijire a gravidelor şi lauzelor

Activităţi:

● procurarea de consumabile, reactivi, piese de schimb şi instrumentar specific (truse de naştere şi cezariene).

INTERVENŢIA NR. 17

Managementul Programului de Sănătate a femeii şi copilului la nivelul UMP precum şi la nivel local:

Activităţi:

● la nivelul UMP:

–participare la elaborarea proiectului de program prin consultare cu direcţiile de sănătate publică, comisiile judeţene pentru sănătatea mamei şi copilului, unităţi sanitare, experţi, institute şi comisii de specialitate ale Ministerului Sănătăţii;

–participare, împreună şi sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, la monitorizarea, implementarea şi evaluarea programului; colectarea datelor raportate de către DSP, întocmirea de sinteze şi informarea Ministerului Sănătăţii.

● la nivel local:

–monitorizarea, împreună cu unităţile sanitare şi persoanele cu responsabilităţi, a aplicării interventiilor şi obiectivelor în teritoriile stabilite;

–evaluarea şi monitorizarea în teritoriu, la nivelul unităţilor sanitare şi a comunităţilor, în colaborare cu Comisiile Judeţene pentru Sănătatea Femeii, Copilului şi Familiei, a modului de implementare a programului;

–organizarea unei baze de date specifice programului;

–împreună cu Unitatea de Management de Program organizează şi implementeaza sistemul informaţional şi sistemul electronic de colectare, interconectare şi raportare a datelor şi indicatorilor interventiilor;

–raportarea la Unitatea de Management de Program conform normelor metodologice a indicatorilor interventiilor şi obiectivelor din cadrul Programului Naţional 3.

II/4. PROGRAM DE ADMINISTRAŢIE SANITARĂ ŞI POLITICI DE SĂNĂTATE

Activităţi

Asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea activităţilor prevăzute în programele de sănătate şi a celorlalte acţiuni aprobate prin bugetul de stat, pe baza cererilor fundamentate ale ordonatorilor de credite, potrivit prevederilor legale, cu respectarea disciplinei financiar-bugetare.

Din Programul de administraţie sanitară şi politici de sănătate se asigura şi fondurile necesare pentru:

a)înlocuirea pieselor de schimb la aparatura medicală de înaltă performanta din dotarea instituţiilor sanitare publice;

b)procurarea aparaturii de înaltă performanta;

c)proiectul "Evaluarea costurilor spitaliceşti la nivel de pacient";

d)monitorizarea performantei unităţilor sanitare cu paturi din România;

e)studiul pilot "Politici în domeniul sănătăţii mintale";

f)realizarea Registrului naţional de: psihiatrie, diabet, boli cardio-vasculare, oncologie;

g)Rezerva pentru situaţii speciale a Ministerului Sănătăţii, în cadrul căreia se constituie rezerva pentru medicamente antidiabetice.

Activităţile menţionate la lit. c), d), e) şi f) fac obiectul contractelor încheiate între Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate Bucureşti, în condiţiile art. 3 alin. (2) din prezentul ordin.

Natura cheltuielilor programului

Cheltuieli de personal aferente personalului ministerului şi celui din unităţile direct subordonate, finanţate integral de la bugetul de stat

Bunuri şi servicii (inclusiv comisioane şi alte costuri aferente împrumuturilor)

Dobânzi la credite

Transferuri între unităţi ale administraţiei publice din care: transferuri curente (transferuri către instituţii publice, programe de sănătate; acţiuni de sănătate în care sunt incluse şi sumele aprobate pentru S.N. de Cruce Roşie) şi de capital (aparatura medicală şi echipamente de comunicaţii în urgente, plati în contul creditelor garantate)

Alte transferuri (programe cu finanţare rambursabila, cotizatii şi contribuţii la organisme internaţionale în care sunt incluse şi sumele pentru S.N. de Cruce Roşie)

Cheltuieli de capital

Rambursări de credite externe

Anexa III

Unităţi sanitare prin care se derulează programele, subprogramele şi intervenţiile de sănătate finanţate din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătăţii

1.Program comunitar de sănătate publică

1.1.Supravegherea şi controlul bolilor transmisibile

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Institutele de Sănătate Publică Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara;

Reţeaua de supraveghere şi control a bolilor cu transmitere sexuală (spitale, cabinete ambulatorii de specialitate);

Spitalul Municipal "Sf. Sofia" Sebes, jud. Alba - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Arad - nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrica ginecologie dr. Salvator Vuia Arad - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Pitesti, Arges - nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrica-ginecologie Oradea - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Bistrita Nasaud - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Bacau - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie Botosani - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie Braşov - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Braşov - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie Brăila - nosocomiale;

Spitalul Judeţean de Urgenta Brăila - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Buzau - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Calarasi - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Resita - nosocomiale;

Spitalul Clinic de adulti Cluj - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Cluj - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Constanta - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Craiova - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Targoviste - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie "Buna Vestire" Galaţi - nosocomiale;

Spitalul Judeţean "Sf. Apostol Andrei" Galaţi - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Giurgiu - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Tg. Jiu - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Deva - nosocomiale;

Spitalul de Urgenta Petrosani - nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrica-ginecologie "Elena Doamna" Iaşi - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie "Cuza Voda" Iaşi - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta "Sf. Spiridon" Iaşi - nosocomiale;

Spitalul Judeţean de Urgenta Baia Mare - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Drobeta Turnu Severin - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Targu Mures - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Piatra Neamt - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Slatina - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie Ploiesti - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Satu Mare - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Sibiu - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Suceava - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Alexandria - nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrica-ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara - nosocomiale;

Spitalul Clinic Judeţean Timişoara - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Tulcea - nosocomiale;

Spitalul de obstetrica-ginecologie Ramnicu-Valcea - nosocomiale;

Spitalul Judeţean de Urgenta Ramnicu-Valcea - nosocomiale;

Spitalul Judeţean de Urgenta Vaslui - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Focsani - nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrica-ginecologie Filantropia Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Clinic de obstetrica-ginecologie "Prof Dr. Panait Sarbu" Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Universitar de Urgenta Bucureşti - nosocomiale;

Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Clinic de Urgente pentru copii Grigore Alexandrescu Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Clinic de chirurgie plastica reparatorie şi arsuri Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Clinic "Dr. I. Cantacuzino" Bucureşti - nosocomiale;

Spitalul Judeţean Sfintii Constantin şi Elena Bucureşti (DSP Ilfov) - nosocomiale;

Institutul Clinic de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" Bucureşti - nosocomiale;

Institutul de Boli Cerebrovasculare Prof. Dr. Vlad Voiculescu Bucureşti - nosocomiale.

1.2.Supravegherea şi controlul infectiei HIV/SEDA

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti;

Spitalul de Boli infectioase Braşov - centru regional HIV/SIDA;

Spitalul de Boli infectioase Cluj - centru regional HIV/SIDA;

Spitalul Clinic de Boli infectioase Constanta - centru regional HIV/SIDA;

Spitalul Clinic de Boli infectioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babes" Craiova - centru regional HIV/SIDA;

Spitalul Clinic de Boli infectioase "Sf. Paraschiva" Iaşi - centru regional HIV/SIDA;

Spitalul Clinic de Boli infectioase nr. 1 Tg. Mures - centru regional HIV/SIDA;

Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie "Dr. V. Babes" - Timişoara centru regional HIV/SIDA;

Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Tropicale "Dr. V. Babes" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA;

Institutul Clinic de Boli Infectioase "Prof. Dr. Matei Bals" Bucureşti - centru regional HIV/SIDA.

1.3.Supravegherea şi controlul tuberculozei

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Institutul de Pneumoftiziologie "Prof Dr. Marius Nasta" Bucureşti;

Reţeaua de pneumoftiziologie (spitale de pneumoftiziologie, spitale TBC, ambulatorii de specialitate TBC, sanatorii TBC, secţii sau compartimente, preventorii).

1.4.Evaluarea stării de sănătate şi a factorilor de risc

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Institute şi Centre de sănătate publică;

Cabinete şi clinici de medicina muncii, cabinete de medicina sportiva;

Cabinete şcolare.

1.5.Promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătate

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti/Birourile de Promovare a Sănătăţii şi Programe de Educaţie pentru Sănătate;

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti;

Institutul de Sănătate Publică Iaşi;

Institutul de Sănătate Publică Cluj-Napoca;

Centrul de Sănătate Publică Sibiu;

Centrul de Sănătate Publică Targu Mures;

Institutul de Pneumoftiziologie "Prof. Dr. Marius Nasta" Bucureşti;

Spitalul Clinic de Boli Infectioase şi Pneumoftiziologie "V. Babes" Timişoara - clinica de pneumoftiziologie;

Spitalul Municipal Constanta - secţia Chirurgie Buco-maxilo-faciala;

Spitalul Clinic de urgente pentru copii "Sf. Maria" Iaşi;

Spitalul universitar de stomatologie "Dan Teodorescu" Bucureşti.

1.6.Hematologie şi securitate transfuzională

Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională "Prof. dr. C.T. Nicolau" Bucureşti.

2.Program de prevenire şi control al bolilor netransmisibile

2.1.Prevenirea şi combaterea bolilor cardiovasculare

Institutul de boli cardiovasculare "Prof dr. C.C. Iliescu" Bucureşti;

Institutul inimii "N. Stancioiu" Cluj-Napoca;

Institutul de boli cardiovasculare şi transplant cardiac Tg. Mures;

Institutul de boli cardiovasculare Timişoara;

Centrul de Cardiologie Iaşi;

Spitalul clinic de urgenta Bucureşti;

Spitalul clinic universitar de urgenta Bucureşti;

Spitalul clinic de urgenta Sf. Ioan Bucureşti;

Spitalul clinic Caritas Bucureşti;

Spitalul clinic Coltea Bucureşti;

Spitalul clinic judeţean Tg. Mures - secţia clinica de cardiologie;

Centrul de cardiologie Craiova;

Spitalul Judeţean Baia Mare.

2.2.Preventie şi control în patologia oncologica

Institutul Oncologic "Prof. Dr. Ion Chiricuta" Cluj;

Institutul Oncologic "Prof. Dr. Al. Trestioreanu" Bucureşti;

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti;

Institutul Clinic Fundeni;

Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Iaşi;

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca;

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

2.3.Preventie şi diagnostic precoce în bolile neurologice

Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. Dr. Dorin Hociota";

Institutul de Boli Cerebrovasculare "Prof Dr. V. Voiculescu";

Spitalul Clinic Coltea Bucureşti;

Spitalul Clinic Municipal Timişoara;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Cluj-Napoca;

Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Tg. Mures;

Spitalul Clinic "Sf. Spiridon" Iaşi;

Spitalul judeţean Ilfov "Sfintii Imparati Constantin şi Elena";

Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar Arseni" Bucureşti;

Spitalul Universitar de Urgenta Bucureşti;

Spitalul Clinic Colentina Bucureşti;

2.4.Preventie şi control în diabet şi în alte boli de nutriţie

Institutul de Diabet, Nutriţie şi boli Metabolice "Prof. Dr. N. Paulescu",

Centre şi unităţi sanitare judeţene şi a municipiului Bucureşti cu secţii, cabinete şi/sau compartimente de profil.

2.5.Profilaxie în patologia psihiatrica şi psihosociala

Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iaşi;

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţa Stei Bihor;

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţa Jebel Timiş;

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţa Grajduri Iaşi;

Spitalul de Psihiatrie şi pentru Măsuri de Siguranţa Sapoca Buzau;

Spitalul de Psihiatrie "C-ţin Gorgos Titan" Bucureşti;

Spitalul de Psihiatrie Botosani;

Spitalul de Psihiatrie Campulung Moldovenesc Suceava;

Spitalul de Psihiatrie "Sf. Maria" Arges;

Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov;

Spitalul de Neuropsihiatrie Craiova;

Spitalul de Psihiatrie Poroschia Teleorman;

Spitalul comunal Dumbraveni Vrancea;

Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" Brăila;

Spitalul de Psihiatrie Poiana Mare Dolj;

Spitalul Judeţean Neamt - secţia psihiatrie;

Spitalul de Psihiatrie Balaceanca Ilfov;

Spitalul Clinic Judeţean Timişoara - secţia psihiatrie;

Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Oradea - secţia psihiatrie infantila;

Spitalul Municipal "Elena Doamna" Galaţi;

Sanatoriul de neuropsihiatrie Podriga - Botosani;

Spitalul de psihiatrie Murgeni - Vaslui;

Spitalul de psihiatrie Siret - Suceava;

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

2.7.Preventie şi control al hemofiliei şi talasemiei

Institutul Clinic Fundeni - secţiile clinice de hematologie şi pediatrie;

Spitalul Clinic de Copii "Louis Turcanu" Timişoara;

Spitalul Clinic Coltea.

2.8.Preventie în patologia endocrina

Institutul de Endocrinologie "Prof. dr. C.I. Parhon" Bucureşti;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Cluj-Napoca;

Spitalul clinic judeţean de urgenta "Sf. Spiridon" Iaşi;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Timişoara;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Tg. Mures;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Braşov;

Spitalul judeţean Pitesti;

Spitalul clinic judeţean Sibiu;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Arad;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Craiova;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Constanta;

Spitalul clinic judeţean Oradea;

Spitalul judeţean de urgenta Piatra Neamt;

Spitalul judeţean de urgenta Ramnicu Valcea;

Spitalul judeţean "Sf. Gheorghe";

Spitalul judeţean de urgenta "Sf. Ioan cel Nou" Suceava;

Spitalul judeţean Targoviste;

Spitalul judeţean Tg. Jiu;

Spitalul judeţean Zalau.

2.9.Preventie în traumatologie şi în ortopedie

Spitalul clinic de ortopedie-traumatologie şi TBC osteoarticular "Foisor" Bucureşti;

Spitalul clinic Colentina;

Spitalul universitar de urgenta Bucureşti;

Spitalul clinic de urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

Spitalul clinic de urgenta pentru Copii "M. Curie" Bucureşti;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Cluj-Napoca;

Spitalul clinic de urgenta "Bagdasar Arseni" Bucureşti;

Spitalul clinic de recuperare Iaşi;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Timişoara;

Spitalul clinic de urgenta "Sf. Pantelimon" Bucureşti.

2.10.Reabilitarea serviciilor de urgenta prespitaliceasca

Servicii de ambulanta judeţene şi al municipiului Bucureşti;

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Unităţile de primire urgente din: spitalele judeţene, municipale, spitalele de pediatrie judeţene, Spitalul clinic de urgenta "Sf. Ioan", Spitalul clinic de urgenta "Sf. Pantelimon", Spitalul clinic de urgenta pentru copii "Gr. Alexandrescu", Spitalul Clinic Coltea, Spitalul Universitar de Urgenta, Spitalul clinic de urgenta Bucureşti, Spitalul clinic de urgenta pentru copii "M.S. Curie", Spitalul clinic de urgenta, Bagdasar-Arseni, Institutul de Boli Cardiovasculare "C.C. Iliescu";

Statia Centrala de Transport Sanitar şi Ambulanta Aeriană.

2.11.Preventie geriatrica/gerontologica şi protecţia varstnicului, profilaxie - secţiile şi compartimentele geriatrie

Institutul Naţional de Geriatrie şi Gerontologie "Ana Aslan";

Spitalul de geriatrie şi boli cronice Stefanesti - Arges;

Spitalul de recuperare "Sf. Gheorghe" - Botosani;

Spitalul de boli cronice şi geriatrie "Sf. Luca" - Bucureşti;

Spitalul clinic municipal Cluj-Napoca;

Spitalul judeţean de urgenta - Calarasi;

Spitalul clinic "Dr. C.I. Parhon" Iaşi;

Spitalul orasenesc Pucioasa Dambovita;

Spitalul clinic judeţean de urgenta "Sf. Apostol Andrei" Galaţi;

Spitalul judeţean Tg. Jiu - Gorj;

Spitalul judeţean de urgenta "Sf. Ioan cel nou" Suceava;

Spitalul judeţean Ramnicu Valcea.

2.12.Transplant de organe şi tesuturi

Institutul Clinic Fundeni - Centrul de chirurgie urologica şi transplant renal, Centrul de chirurgie generală şi transplant hepatic; Centrul de hematologie şi transplant medular, Secţia AŢI, Laboratorul de diagnostic, biologie moleculara, imunologie HLA şi virusologie;

Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant Cardiac Targu-Mures Laboratorul clinic de imunologie transplant;

Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca - laborator analize medicale;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Targu-Mures - Secţia clinica de hematologie şi transplant de celule stem, clinica A.T.I., coordonare transplant;

Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca - Clinica de chirurgie cardio-vasculara, Secţia AŢI;

Spitalul Universitar de Urgenta Bucureşti - AŢI;

Serviciul de Ambulanta al municipiului Bucureşti;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Nr. 1 Cluj-Napoca - AŢI;

Spitalul Clinic de Urgenta pt. copii "Louis Turcanu" Timişoara;

Spitalul Clinic de Urgenta "Bagdasar-Arseni" Bucureşti - AŢI;

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenta Timişoara - Centrul regional de imunologie şi transplant Timişoara; Clinica AŢI, Centrul de hemodializa şi transplant renal, coordonare transplant;

Spitalul Clinic Judeţean Constanta - clinica chirurgie şi A.T.I;

Spitalul Clinic de Urgenta "Sf. Spiridon" Iaşi, Laboratorul de imunologie şi genetica, Clinica AŢI, coordonare de transplant;

Spitalul Clinic "Dr. C.I. Parhon" Iaşi - clinica de urologie.

2.13.Tratamentul pentru toxicodependenta

Spitalul clinic de psihiatrie Socola Iaşi;

Spitalul de psihiatrie şi pentru măsuri de siguranţă Jebel Timiş;

Spitalul de psihiatrie "Domnita Balasa", Ilfov;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Cluj-Napoca;

Spitalul clinic de copii Cluj-Napoca;

Spitalul clinic judeţean de urgenta Constanta;

Spitalul clinic de urgenta Floreasca Bucureşti;

Spitalul clinic de copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

Spitalul de Psihiatrie "Al. Obregia" Bucureşti;

Spitalul de psihiatrie "Dr. Constantin Gorgos" Titan Bucureşti;

Centrul de evaluare şi tratament a toxicodependentilor tineri "Sfantul Stelian";

Spitalul de Psihiatrie şi Neurologie Braşov;

Spitalul de Psihiatrie Botosani.

2.15.Profilaxie şi recuperare balneo-fizio-climatologica

Institutul Naţional de Medicina Fizica şi Balneologie;

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Sanatoriul balnear şi de recuperare Techirghiol;

Sanatoriul balnear şi de recuperare Mangalia;

Sanatoriul balneoclimateric de copii Busteni;

Sanatoriul de nevroze Predeal;

Sanatoriul Balnear Slanic Moldova.

2.16.Acţiuni pentru sănătate

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

3.Programul de sănătate a femeii şi copilului

3.1.Creşterea accesului la servicii de sănătatea reproducerii

Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Prof. Dr. Panait Sarbu" Bucureşti - Centrul de planificare familială - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a Municipiului Bucureşti în parteneriat cu Societatea de Educaţie Contraceptiva şi Sexuală;

Cabinetele de planificare familială, guvernamentale şi neguvernamentale;

Cabinetele medicale din asistenţa primara;

Cabinetele de Obstetrica-Ginecologie din ambulatoriul de specialitate şi spital;

Secţiile de ginecologie în care se efectuează avorturi la cerere.

3.2.Îmbunătăţirea calităţii şi eficientei consultatiei prenatale

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică, Casele de Asigurări de Sănătate;

Cabinete de asistenţa medicală primara, de specialitate, secţii de obstetrica-ginecologie.

3.3.Profilaxia anemiei feriprive la gravida

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Unităţi cu paturi, precum şi cabinete de medicina de familie propuse de DSPJ şi Municipiul Bucureşti.

3.4.Profilaxia sindromului de izoimunizare RH

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Spitalele nominalizate de DSPJ şi a municipiului Bucureşti.

3.5.Prevenirea encefalopatiei cauzată de fenilcetonurie şi hipotiroidism congenital, precum şi eliminarea tulburarilor prin deficit de iod

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică Cluj, Iaşi, Timiş, precum şi DSP în teritoriile cărora se efectuează screening-ul neonatal;

Direcţiile de Sănătate Publică nominalizate pentru prevenirea deficitului de iod;

Spitalul Clinic Judeţean Cluj-Napoca;

Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca;

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Sf. Maria Iaşi;

Spitalul Clinic de Copii III Timişoara;

Secţiile, compartimentele de nou născuţi din judeţele în care se efectuează screening-ul.

3.6.Profilaxia malnutritiei la prematuri

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare;

DSP Judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Spitalele clinice, judeţene precum şi alte unităţi propuse de DSPJ şi municipiul Bucureşti.

3.7.Profilaxia distrofici la sugar şi copil

DSP Judeţene şi a municipiului Bucureşti (obiectiv 1);

DSP Judeţene şi a municipiului Bucureşti (obiectiv 2);

Spitale judeţene şi de specialitate din Arad, Bihor, Cluj, Constanta, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş, Bucureşti (obiectiv 2);

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare (obiectiv 2);

Spitalele nominalizate de DSPJ şi municipiul Bucureşti (obiectiv 2);

Comitetul Naţional de Promovare a Alaptarii (obiectiv 2).

3.8.Profilaxia rahitismului carential al copilului

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Secţii/compartimente de nou-născuţi şi cabinete de medici de familie din reţeaua de asistenţa primara nominalizate de DSPJ şi municipiul Bucureşti.

3.9.Supravegherea stării de sănătate a copiilor şi adolescentilor din colectivităţi

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti - instituţie coordonatoare prin compartimentul de igiena a scolarului;

Dispensarele medicale şcolare/studenţeşti de medicina generală şi stomatologie.

3.10.Profilaxia anemiei feriprive la copil

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti instituţie coordonatoare;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Cabinete de medicina de familie precum şi colectivităţi de copii propuse de DSPJ şi a municipiului Bucureşti.

3.11.Prevenirea apariţiei, depistarea precoce, monitorizarea şi recuperarea deficienţelor senzoriale şi de dezvoltare neuropsihomotorie la copil precum şi profilaxia epilepsiei rezistenta la tratament

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;

Direcţiile de Sănătate Publică Arges, Bihor, Botosani, Braşov, Cluj, Galaţi, Maramures, Mures, Prahova, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

Spitalul de Pediatrie Pitesti;

Spitalul Clinic de Copii Oradea;

Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Secţia Clinica de Neuropsihiatrie a Copilului şi Adolescentului Cluj - instituţie coordonatoare;

Spitalul Judeţean Mures - Clinica de Neuropsihiatrie Infantila;

Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. dr. Al. Obregia" Bucureşti, Secţia clinica de neurologie pediatrica;

Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti;

Spitalul Clinic de Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti;

Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Panait Sarbu" Bucureşti;

Spitalul Clinic de Copii "Marie Curie" Bucureşti - Secţia recuperare copii;

Spitalul Clinic de Copii "Louis Turcanu" Timişoara - Secţia clinica de neuropsihiatrie infantila şi compartimentul O.R.L.;

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Baile Felix - Bihor - Secţia recuperare copii "1 Mai";

Sanatoriul Balnear Techirghiol - Secţia recuperare copii;

Centrul Medical Clinic de Evaluare şi Recuperare pentru Copii şi Adolescenti "Cristian Şerban" Buzias, judeţul Timiş;

Institutul de Fonoaudiologie şi Chirurgie Funcţională O.R.L. "Prof. dr. Dorin Hociota" Bucureşti;

Spitalul de Recuperare Borsa - Maramures;

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni;

Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, Clinica de O.R.L. - Compartimentul de Implant Cohlear;

Spitalul Clinic de Obstetrica-Ginecologie "Dr. Dumitru Popescu" Timişoara CPNM "Dr. Radu Horia" Valcele;

Spitalul de Copii Botosani;

Spitalul de Copii Braşov;

Spitalul de Urgenta pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi;

Spitalul de Copii "Petru şi Pavel" Ploiesti;

Spitalul de Psihiatrie "Dr. G. Preda" Sibiu.

3.12.Prevenirea apariţiei cecitatii la prematuri şi a tulburarilor de refractie la copil

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de sănătate publică Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

Spitalele propuse de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

3.13.Diagnosticul precoce, preventia primara şi secundară, monitorizarea şi recuperarea unor afecţiuni cronice la copil

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;

Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Cluj, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 1 - instituţie coordonatoare IOMC);

Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mures, Satu Mare, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 2 - instituţie coordonatoare - Spitalul Clinic de Copii "Dr. V. Gomoiu" Bucureşti);

Sanatoriul Balneoclimateric de Copii Busteni (obiectivul 2);

Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 3 instituţie coordonatoare Spitalul Clinic de Copii "Sfanta Maria" Iaşi - clinica 3 pediatrie);

Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mures, Sibiu, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 4 - instituţie coordonatoare Spitalul Clinic Judeţean Timiş - clinica 2 pediatrie);

Direcţiile de sănătate publică judeţene Cluj, Iaşi, Timiş (obiectivul 5 instituţie coordonatoare - Spitalul Clinic de Copii "Prof Louis Turcanu" Timişoara);

Direcţiile de sănătate publică judeţene Bihor, Braşov, Cluj, Constanta, Dolj, Galaţi, Iaşi, Timiş şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 6);

Spitalul de Copii "Sf. Maria" Iaşi, Secţia clinica II Pediatrie (obiectivul 6 - instituţie coordonatoare);

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti (obiectivul 6);

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "M.S. Curie", Bucureşti;

Spitalele judeţene Bihor, Cluj, Constanta, Dolj, Iaşi, Timiş - secţiile de pediatrie (obiectivul 6);

3.14.Profilaxia şi diagnosticul pre- şi post-natal al malformatiilor şi/sau unor afecţiuni genetice la copil

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene Bihor, Cluj, Iaşi, Ilfov, Mures, Timiş şi a municipiului Bucureşti;

Spitalul Judeţean Ilfov - Compartimentul de Medicina Materno-Fetala;

Centrul de Patologie Neuro-Musculara "Dr. Radu Horia" Valcele;

Spitalele de Copii Oradea, Cluj, "Sfanta Maria" Iaşi (instituţie coordonatoare);

Spitalele Judeţene Cluj-Napoca (instituţie coordonatoare), Tg. Mures;

Spitalele de obstetrica ginecologie "Cuza Voda" Iaşi, "Dumitru Popescu" Timişoara şi "Filantropia" Bucureşti.

3.15.Reabilitarea asistenţei medicale de pediatrie şi pentru nou-născuţi şi susţinerea ingrijirilor intensive pentru copii

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului Bucureşti - instituţie coordonatoare;

Direcţiile de sănătate publică judeţene (cu excepţia DSP Ilfov) şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 1);

Secţiile/compartimentele de pediatrie, terapie intensiva, AŢI, structuri primiri urgente (obiectivul 1);

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti (obiectivul 2);

Secţiile/compartimentele de pediatrie, terapie intensiva, AŢI, structuri primiri urgente, compartimente de terapie intensiva nou-născuţi, din spitalele propuse de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti nominalizate mai sus (obiectivul 2);

Direcţiile de sănătate publică Cluj, Iaşi, Timiş, Bucureşti (obiectivul 3);

Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Clinica II Pediatrie (obiectivul 3);

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf. Maria" Iaşi (obiectivul 3);

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Louis Turcanu" Timişoara (obiectivul 3);

Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu" Bucureşti (obiectivul 3).

3.16.Susţinerea activităţilor de îngrijire a gravidelor şi lauzelor

Direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Secţii/compartimentele de obstetrica din spitalele nominalizate de direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti.

3.17.Managementul Programului de sănătate a femeii şi copilului la nivelul UMP precum şi la nivel local

Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului "Alfred Rusescu" Bucureşti - Unitatea de Management a Programului de sănătate a femeii şi copilului;

Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti;

Comisiile Judeţene de Sănătate a Femeii, Copilului şi Familiei.