privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autorităţilor teritoriale
Notă *) Traducere
PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei conventii,
considerand ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai stransa între membrii săi şi de a promova cooperarea între acestia,
considerand ca, în termenii art. 1 din Statutul Consiliului Europei, acest scop va fi urmarit în special prin incheierea unor acorduri în domeniul administrativ,
considerand ca Consiliul Europei tinde să asigure participarea colectivitatilor sau autorităţilor teritoriale ale Europei la realizarea scopului sau,
considerand importanţa pe care o poate avea pentru urmarirea acestui obiectiv cooperarea colectivitatilor sau autorităţilor teritoriale frontaliere în probleme cum sunt: dezvoltarea regionala, urbana şi rurala, protectia mediului înconjurător, ameliorarea infrastructurilor şi serviciilor oferite cetatenilor şi intrajutorarea în caz de calamitati,
considerand ca experienta dobandita atesta faptul ca cooperarea puterilor locale şi regionale ale Europei este de natura să permită o mai buna indeplinire a misiunii lor, ca ea este susceptibila mai ales să contribuie la punerea în valoare (valorificarea) şi la dezvoltarea regiunilor frontaliere,
hotarate sa favorizeze pe cat posibil aceasta cooperare şi să contribuie astfel la progresul economic şi social al regiunilor frontaliere şi la solidaritatea care uneste popoarele europene,
au convenit asupra celor ce urmeaza:
Fiecare parte contractantă se angajează sa faciliteze şi sa promoveze cooperarea transfrontaliera între colectivitatile sau autorităţile teritoriale aflate sub jurisdictia sa şi colectivitatile sau autorităţile teritoriale care depind de competenţa altor părţi contractante. Ea se va stradui sa promoveze incheierea de acorduri şi aranjamente care se vor dovedi necesare în acest scop, cu respectarea dispoziţiilor constitutionale proprii fiecarei părţi contractante.
1.Este considerata ca fiind cooperare transfrontaliera, în sensul prezentei conventii, orice concertare care vizeaza intarirea şi dezvoltarea raporturilor de vecinatate între colectivitati sau autorităţi teritoriale ce depind de doua sau mai multe părţi contractante, precum şi incheierea de acorduri şi înţelegeri utile în acest scop. Cooperarea transfrontaliera se va exercita în cadrul competentelor colectivitatilor sau autorităţilor teritoriale, astfel cum sunt ele definite de dreptul intern. Sfera şi natura acestor competente nu sunt afectate de prezenta convenţie.
2.În sensul prezentei conventii, prin expresia colectivitati sau autorităţi teritoriale se înţelege colectivitatile, autorităţile sau organismele care exercită functii locale şi regionale şi sunt considerate ca atare în dreptul intern al fiecarui stat. Totusi fiecare parte contractantă poate, în momentul semnarii prezentei conventii sau pe calea unei comunicari ulterioare secretarului general al Consiliului Europei, sa desemneze colectivitatile, autorităţile sau organismele, obiectele şi formele la care ea înţelege sa limiteze campul de aplicare sau pe care înţelege să le excluda din campul de aplicare a prezentei conventii.
1.Conform prezentei conventii, părţile contractante vor favoriza, sub rezerva dispoziţiilor art. 2 paragraful 2, initiativele colectivitatilor şi autorităţilor teritoriale inspirate de initiativele şi înţelegerile-cadru dintre colectivitati şi autorităţi teritoriale, elaborate în cadrul Consiliului Europei. Ele vor putea, în cazul în care considera necesar, sa ia în considerare modelele de acorduri interstatale, bilaterale sau multilaterale, schitate în cadrul Consiliului Europei şi destinate sa faciliteze cooperarea între colectivitatile şi autorităţile teritoriale.
Aranjamentele şi acordurile ce urmeaza a fi incheiate vor putea să se inspire mai ales din modelele şi schemele de acorduri, de statute şi de contracte anexate la prezenta convenţie, numerotate 1.1-1.5 şi 2.1-2.6, cu adaptarile pe care le impune situaţia speciala proprie fiecarei părţi contractante. Aceste modele şi scheme de acorduri, de statute şi de contracte, fiind de natura indicativa, nu au valoare conventionala.
2.În cazul în care părţile contractante considera necesar sa incheie acorduri interstatale, aceste acorduri pot, în special, sa fixeze cadrul, formele şi limitele în care au posibilitatea de a actiona colectivitatile şi autorităţile teritoriale la care se referă cooperarea transfrontaliera. De asemenea, fiecare acord poate determina colectivitatile sau organismele cărora acesta li se aplică.
3.Dispozitiile de mai sus nu afectează posibilitatea părţilor contractante de a recurge de comun acord la alte forme de cooperare transfrontaliera. De asemenea, dispozitiile prezentei conventii nu ar putea fi interpretate ca facand caduce acordurile de cooperare deja existente.
4.Acordurile şi înţelegerile vor fi incheiate cu respectarea competentelor prevăzute de dreptul intern al fiecarei părţi contractante în materie de relatii internationale şi de orientare politica generală, precum şi cu respectarea regulilor de control sau de tutela la care sunt supuse colectivitatile sau autorităţile teritoriale.
5.În acest scop, fiecare parte contractantă poate, în momentul semnarii prezentei conventii sau pe calea unei comunicari ulterioare secretarului general al Consiliului Europei, sa indice autorităţile care, conform dreptului sau intern, sunt competente sa exercite controlul sau tutela faţă de colectivitatile şi autorităţile teritoriale respective.
Fiecare parte contractantă se va stradui sa rezolve dificultatile de ordin juridic, administrativ sau tehnic de natura sa impiedice dezvoltarea şi buna functionare a cooperarii transfrontaliere şi se va consulta, la nevoie, cu partea sau părţile contractante interesate.
În cazul unei cooperari transfrontaliere intreprinse conform dispoziţiilor prezentei conventii, părţile contractante vor analiza oportunitatea de a acorda colectivitatilor sau autorităţilor teritoriale participante aceleasi facilităţi ca şi în cazul în care cooperarea s-ar exercita pe plan intern.
Orice parte contractantă va furniza, în măsura posibilului, informaţiile ce-i vor fi cerute de o altă parte contractantă, cu scopul de a facilita realizarea de către aceasta a obligaţiilor care îi incumba în virtutea prevederilor prezentei conventii.
Fiecare parte contractantă va veghea cu atât colectivitatile, cat şi autorităţile teritoriale respective să fie informate asupra mijloacelor de actiune care le sunt oferite de prezenta convenţie.
1.Părţile contractante vor transmite secretarului general al Consiliului Europei orice informatie relevanta privind acordurile şi înţelegerile vizate la art. 3.
2.Orice propunere facuta de una sau de mai multe părţi contractante pentru a completa sau a dezvolta convenţia sau modelele de acorduri şi de aranjamente va fi transmisa secretarului general al Consiliului Europei. Acesta o va supune Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei, care va decide asupra rezolvarii sale.
1.Prezenta convenţie este deschisa spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi ratificata, acceptata sau aprobata. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse pe lângă secretarul general al Consiliului Europei.
2.Convenţia va intra în vigoare după 3 luni de la depunerea celui de-al patrulea instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare, cu condiţia ca cel puţin două dintre statele care au indeplinit aceasta formalitate să aibă o frontieră comuna.
3.Ea va intra în vigoare, faţă de orice stat semnatar care o va ratifica, accepta sau aproba ulterior, după 3 luni de la data depunerii instrumentului sau de ratificare, de acceptare sau de aprobare.
1.După intrarea în vigoare a prezentei conventii, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei va putea hotari, cu unanimitatea voturilor exprimate, invitarea oricărui stat european nemembru de a adera la prezenta convenţie. Aceasta invitatie va trebui sa primeasca acordul expres al fiecaruia dintre statele care au ratificat convenţia.
2.Aderarea se va efectua prin depunerea de lângă secretarul general al Consiliului Europei a unui instrument de aderare, care va avea efect după 3 luni de la data depunerii sale.
1.Orice parte contractantă va putea, în ceea ce o priveste, sa denunte prezenta convenţie printr-o notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei.
2.Denuntarea va avea efect după 6 luni de la data primirii notificarii de către secretarul general.
Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului Europei şi oricărui stat care a aderat la prezenta convenţie:
a)orice semnatura;
b)depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare;
c)orice data de intrare în vigoare a prezentei conventii conform dispoziţiilor art. 9;
d)orice declaratie primita conform dispoziţiilor paragrafului 2 al art. 2 sau ale paragrafului 5 al art. 3;
e)orice notificare primita conform dispoziţiilor art. 11 şi data la care denuntarea va avea efect.
Întocmită la Madrid la 21 mai 1980, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite copii certificate de conformitate fiecaruia dintre statele membre ale Consiliului Europei şi oricărui stat invitat sa adere la prezenta convenţie.
MODELE ŞI SCHEME
de acorduri, statute şi contracte în materie de cooperare transfrontaliera a colectivitatilor sau autorităţilor teritoriale
*1) După cum s-a indicat la art. 3 paragraful 1 alineatul al doilea al convenţiei, modelele şi schemele de acorduri, statute şi contracte fiind de natura indicativa, ele nu au valoare conventionala.
Acest sistem gradual de acorduri-model a fost conceput distingandu-se două categorii principale, definite în functie de nivelul incheierii acordului:
–modele de acorduri interstatale privind cooperarea transfrontaliera la nivel regional şi local;
–scheme de acorduri, contracte şi statute, care pot servi ca baza a cooperarii transfrontaliere între autorităţi sau colectivitati teritoriale.
Asa cum reiese din tabloul de mai jos, doar cele doua modele de acorduri interstatale privind promovarea cooperarii transfrontaliere şi concertarea regionala transfrontaliera sunt exclusiv de competenţa statelor.
Celelalte acorduri interstatale nu fac decat sa fixeze cadrul juridic care permite realizarea de acorduri sau de contracte între autorităţi sau colectivitati teritoriale, ale caror scheme respective sunt situate în cea de-a doua categorie.
1.Modele de acorduri interstatale
Clauze generale pentru acordurile interstatale
1.1.Model de acord interstatal privind promovarea cooperarii transfrontaliere;
1.2.Model de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera;
1.3.Model de acord interstatal privind concertarea locala transfrontaliera;
1.4.Model de acord interstatal privind cooperarea contractuala transfrontaliera între autorităţi locale;
1.5.Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontaliera între autorităţi locale.
2.Scheme de acorduri, statute şi contracte de incheiat între autorităţi locale
2.1.Schema de acord pentru crearea unui grup de concertare între autorităţi locale;
2.2.Schema de acord pentru coordonarea în gestiunea de afaceri publice locale transfrontaliera;
2.3.Schema de acord pentru crearea de asociaţii transfrontaliere de drept privat;
2.4.Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivitati locale frontaliere (de tip "drept privat");
2.5.Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivitati locale frontaliere (de tip "drept public");
2.6.Schema de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunala transfrontaliera.
1.Modele de acorduri interstatale
NOTA INTRODUCTIVA:
Sistemul de acorduri interstatale are drept scop, în special, de a fixa în mod precis cadrul, formele şi limitele în care statele doresc sa vada actionand colectivitatile teritoriale, precum şi de a elimina incertitudinile juridice de natura sa genereze probleme (denumirea dreptului aplicabil, jurisdictii competente, recursuri posibile etc.).
Pe de altă parte, incheierea de acorduri interstatale între statele interesate, care favorizeaza dezvoltarea cooperarii transfrontaliere între autorităţi locale, ar avea fără indoiala consecinte favorabile pe urmatoarele planuri:
–consacrarea oficiala a legitimitatii acestor procedee de cooperare şi incurajare a autorităţilor locale de a recurge la ele;
–rolul şi condiţiile de interventie a autorităţilor de tutela, de supraveghere sau de control;
–misiunea de informare reciproca a statelor;
–legaturile susceptibile de a fi create între aceste forme de cooperare şi alte proceduri de acţiuni concertate la nivelul zonelor de frontieră;
–modificarea unor reguli juridice sau a unor interpretari ale acestora, care constituie obstacole pentru cooperarea transfrontaliera etc.
Sistemul de modele de acord cu "sertare", descris în schema care figurează mai sus, permite guvernelor sa plaseze cooperarea frontaliera în cadrul care le convine cel mai mult, pornind de la un minim constituit de acordul referitor la promovarea cooperarii transfrontaliere (1.1) şi deschizand "sertarele" pe care le-au admis (modele de acord 1.2-1.5). Deschiderea unui singur "sertar", ca şi cea a mai multor "sertare", chiar a tuturor "sertarelor", se poate concepe perfect în acelasi timp sau în perioade succesive. Este evident ca în cazul unor acorduri între state care au deja sisteme de drept foarte apropiate, de exemplu statele scandinave, recurgerea la acorduri atât de precise ar putea sa nu se impuna.
Clauze generale pentru modelele de acord 1.1-1.5
Articolul a)
1.Sunt considerate autorităţi locale, în sensul prezentului acord, autorităţile, colectivitatile sau organismele care exercită functii locale potrivit dreptului intern al fiecarui stat.
2.Sunt considerate autorităţi regionale, în sensul prezentului acord, autorităţile, colectivitatile sau organismele care exercită functii regionale potrivit dreptului intern al fiecarui stat*2).
*2) Acest paragraf 2 este suprimat pentru modelele de acord 1.3, 1.4 şi 1.5.
Articolul b)
Prezentul acord nu aduce atingere modurilor de cooperare transfrontaliera care exista, sub diverse forme, în statele-părţi, mai ales celor care au fost stabilite pe baza unui acord international.
Articolul c)
Părţile vor informa autorităţile regionale şi locale despre mijloacele de actiune care le sunt oferite şi le vor incuraja sa recurga la acestea.
Articolul d)
Termenii autorităţile superioare din prezentul acord se referă la autorităţile guvernamentale, de tutela, de control, de supraveghere, astfel cum sunt ele determinate de fiecare parte.
Articolul e)
Sfera şi natura competentelor autorităţilor locale, asa cum sunt ele definite de către dreptul intern al statelor-părţi, nu sunt în nici un fel modificate prin prezentul acord.
Articolul f)
Fiecare stat poate, în orice moment, sa desemneze zonele de pe teritoriul sau, obiectele şi formele de cooperare sunt excluse de la aplicarea prezentului acord.
Totusi aceasta desemnare nu poate aduce atingere drepturilor dobandite în cadrul cooperarilor deja realizate.
Articolul g)
Părţile îl vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei asupra activităţilor comisiilor, comitetelor şi ale altor organe investite cu o misiune de aplicare a prezentului acord.
Articolul h)
Părţile vor putea aduce prezentului acord, printr-un simplu schimb de note, modificari de mica importanţa, a caror aplicare în practica le recomanda ca oportune.
Articolul i)
1.Fiecare dintre părţi va notifica celeilalte părţi indeplinirea procedurilor cerute de dreptul sau intern pentru intrarea în vigoare a prezentului acord, care va avea efect la data ultimei notificari.
2.Prezentul acord este incheiat pe o durată de 5 ani de la data intrarii sale în vigoare. Dacă nu va fi denuntat cu 6 luni inaintea expirarii sale, acordul va fi reinnoit prin tacita reconductiune şi în aceleasi condiţii pe o perioadă de 5 ani şi asa mai departe.
3.Partea care notifica denuntarea acordului poate limita acest act la unele articole expres desemnate, la anumite regiuni geografice sau la anumite domenii de activitate. În acest caz, acordul rămâne parţial în vigoare, cu excepţia denuntarii de către cealalta sau celelalte părţi, în termen de 4 luni de la notificarea prin care li se anunta denuntarea parţială.
4.Părţile pot conveni în orice moment sa suspende aplicarea prezentului acord pe o durată nedeterminata. Ele pot, de asemenea, hotari ca activitatea unei comisii sau a unui comitet determinat să fie suspendata sau întreruptă.
1.1.Model de acord interstatal privind cooperarea transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVA:
Este vorba de un model de acord interstatal conţinând dispozitii generale de baza şi susceptibil de a fi incheiat fie de sine statator, fie împreună cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale care figurează mai jos.
Guvernele ..........
şi ale ............. ,
constiente de avantajele cooperarii transfrontaliere, astfel cum sunt definite în Convenţia-cadru europeana privind cooperarea transfrontaliera a colectivitatilor sau autorităţilor sau autorităţilor teritoriale, au convenit asupra dispoziţiilor urmatoare:
Părţile se angajează sa caute şi sa promoveze mijloacele unei cooperari transfrontaliere atât la nivel regional, cat şi local.
Prin cooperare transfrontaliera ele înţeleg orice măsuri concertate cu caracter administrativ, tehnic, economic, social sau cultural, apte sa intareasca şi sa dezvolte raporturile de vecinatate în zone situate de fiecare parte a frontierei, precum şi incheierea de acorduri adecvate, în vederea rezolvarii problemelor ce pot aparea în acest domeniu.
Aceste măsuri vor putea tinde în special la ameliorarea condiţiilor dezvoltării regionale şi urbane, a protectiei bogatiilor naturale, a intrajutorarii în caz de dezastru şi de calamitate, precum şi la ameliorarea serviciilor acordate populatiei.
Părţile fac eforturi, prin consultare reciproca, de a asigura autorităţilor regionale care ţin de resortul lor mijloacele corespunzătoare care să le permita stabilirea între ele a unor legaturi de colaborare.
Ele vor face eforturi, de asemenea, pentru favorizarea initiativelor autorităţilor locale, în vederea stabilirii şi dezvoltării colaborarii transfrontaliere.
În cazul unei cooperari transfrontaliere intreprinse conform prezentului acord, autorităţile şi colectivitatile locale şi regionale care participa vor beneficia de aceleasi facilităţi şi de aceeasi protecţie ca şi în cazul în care cooperarea s-ar exercita pe plan intern.
Autorităţile competente ale fiecarei părţi vor veghea să fie prevăzute creditele necesare acoperirii cheltuielilor de functionare a organelor insarcinate sa promoveze cooperarea transfrontaliera vizata în prezentul acord.
Fiecare parte va insarcina un anumit organ, comisie sau institutie pe care o va desemna sa examineze legislatia şi reglementarea naţionala în vigoare, pentru a propune modificarea dispoziţiilor susceptibile sa impiedice dezvoltarea cooperarii locale transfrontaliere. Aceste organe vor studia în special ameliorarea dispoziţiilor fiscale şi vamale, regulile în materie de schimb şi de transfer de capitaluri, precum şi procedurile ce reglementeaza interventia autorităţilor superioare, indeosebi în materie de tutela sau de control.
Înainte de a lua masurile vizate la alineatului precedent, părţile interesate se vor pune de acord, dacă va fi cazul, şi îşi vor comunică informaţiile necesare.
Părţile vor veghea la gasirea, pe cale de arbitraj sau în alt mod, a unei solutii pentru problemele litigioase de importanţa locala a caror reglementare prealabila ar fi necesară pentru reusita acţiunilor de colaborare transfrontaliera.
1.2.Model de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVA:
Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie împreună cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5).
În vederea promovarii concertarii transfrontaliere în regiunea definita în anexa la prezentul acord, părţile vor constitui o comisie mixta, denumita în continuare comisie, având, dacă este cazul, unul sau mai multe comitete regionale, denumite în continuare comitete, insarcinate cu tratarea problemelor relative la concertarea transfrontaliera.
1.Comisia şi comitetul vor fi formate din delegaţii compuse la iniţiativa fiecareia dintre părţi.
2.Delegatiile comisiei vor fi compuse din maximum 8 membri, dintre care cel puţin 3 reprezinta autorităţile regionale. Presedintii delegatiilor în comitete sau reprezentantii lor vor participa, cu vot consultativ, la lucrarile comisiei*3).
*3) Cifrele relative la numărul membrilor comisiei nu au decat un caracter indicativ şi vor trebui adaptate la situaţiile concrete, ca, de altfel, ansamblul dispoziţiilor acestui model de acord. Autorii modelelor de acord au vrut sa sublinieze prin aceste cifre necesitatea de a crea comisii compuse dintr-un numar limitat de membri, capabili sa lucreze cu eficacitate. Pe de altă parte, acestia au vrut, de asemenea, sa dea indicatii privind proportia, pe de o parte, între reprezentantii autorităţilor centrale şi, de pe altă parte, reprezentantii autorităţilor regionale.
3.Comitetele, formate din... delegaţii de... membri, sunt constituite la iniţiativa comisiei şi în înţelegere cu autorităţile regionale şi locale din zonele frontaliere vizate prin prezentul acord. Delegatiile în comitete vor fi compuse din reprezentanti ai acestor autorităţi sau ai organismelor regionale sau locale. În plus, un delegat va fi desemnat de autorităţile centrale. Acesta din urma va fi, dacă este cazul, ales din organele care reprezinta autorităţile centrale în zonele frontaliere care intră în competenţa comitetelor.
4.Comisia se reuneste cel puţin o dată pe an. Comitetele se intrunesc oricat de des va fi nevoie, dar cel puţin de doua ori pe an.
5.Comisia şi comitetele stabilesc regulamentul lor interior.
Fiecare dintre părţi suporta cheltuielile delegatiei sale în comisie.
Cheltuielile delegatiilor în comitete vor fi suportate de autorităţile care au constituit aceste delegaţii.
Pentru a se asigura coordonarea şi continuitatea lucrărilor comisiei şi ale comitetelor, părţile vor crea, ori de cate ori va fi nevoie, un secretariat ale cărui componenta, sedii, modalităţi de functionare şi finanţare sunt stabilite printr-un aranjament ad-hoc între părţi, la propunerea comisiei sau, în lipsa acestuia, de comisia insasi.
Zonele frontaliere la care se extinde aplicarea prezentului acord vor fi determinate intr-o anexa la acord, anexa al cărui continut va putea fi modificat printr-un simplu schimb de note.
1.Chestiunile care fac obiectul concertarii transfrontaliere sunt cele care se pun în urmatoarele domenii*4):
*4) Aceasta lista nu are decat o valoare indicativa şi va trebui adaptata la fiecare caz de cooperare. Ea nu poate fi interpretata ca modificand competentele diferitelor autorităţi teritoriale potrivit dreptului intern. Intr-adevar, în cadrul comisiei sunt reprezentate atât autorităţile centrale, cat şi cele regionale.
–dezvoltarea urbana şi regionala;
–transporturi şi comunicatii (transporturi în comun, drumuri şi autostrăzi, aeroporturi comune, cai fluviale, porturi maritime etc.);
–energie (centrele pentru producere de energie, furnizari de gaz, electricitate, apa etc.);
–protectia naturii (situri ce trebuie protejate, zone de recreere, parcuri naturale etc.);
–protectia apelor (lupta împotriva poluarii, construirea de statii de epurare etc.);
–protectia aerului (poluarea atmosferica, lupta împotriva zgomotului, zone de liniste etc.);
–invatamant, formare profesionala şi cercetare;
–sănătate publică (de exemplu, utilizarea unui centru de sănătate situat intr-una din zone, de către locuitorii celeilalte zone);
–cultura, timp liber şi sport (teatre, orchestre, centre sportive, colonii de vacanta, case ale tinerilor etc.);
–intrajutorare în caz de catastrofa (incendii, inundaţii, epidemii, accidente de avion, cutremure de pamant, accidente la munte etc.);
–turism (realizari comune pentru promovarea turismului);
–probleme legate de muncitorii frontalieri (facilităţi de transport, de cazare, securitate sociala, chestiuni fiscale, probleme de angajare şi de şomaj etc.);
–proiecte de activităţi economice (proiecte de implementare industriala etc.);
–proiecte diverse (uzina de tratare a deseurilor, construire de canale de scurgere etc.);
–ameliorarea structurii agrare;
–infrastructura sociala.
2.Părţile vor putea hotari, printr-un simplu schimb de note, modificarea acestei liste.
1.Cu excepţia unor dispozitii speciale, comisia este însărcinată sa trateze chestiunile generale şi chestiunile de principiu, cum sunt: elaborarea programelor pentru comitete, coordonarea şi contractele cu administraţiile centrale interesate, precum şi cu comisiile mixte create înainte de intrarea în vigoare a prezentului acord.
2.Comisia are, în special, sarcina de a sesiza, dacă este cazul, guvernele respective asupra recomandarilor sale şi asupra celor ale comitetelor sale, precum şi asupra unor eventuale proiecte vizand incheierea de acorduri internationale.
3.Comisia poate face apel la experti pentru studiul unor chestiuni deosebite.
1.Comitetele au, în principal, sarcina de a studia problemele care se pun în domeniile vizate de art. 6 şi de a face propuneri şi recomandari în legătură cu acestea. Ele pot fi sesizate de comisie, de autorităţile centrale, regionale sau locale ale părţilor, precum şi de institutii, asociaţii sau alte organisme de drept public sau privat. Ele pot, de asemenea, să se sesizeze din proprie iniţiativă.
2.Comitetele pot constitui, pentru studierea acestor probleme, grupuri de lucru. Ele pot, de asemenea, sa faca apel la experti şi sa ceara avize legale sau rapoarte tehnice. Comitetele trebuie să procedeze în asa fel încât o consultare cat mai larga cu putinta sa conduca la rezultate care să corespunda intereselor populatiilor respective.
1.Comitetele informeaza comisia asupra chestiunilor supuse examinarii lor, precum şi asupra concluziilor la care au ajuns.
2.Dacă concluziile necesita decizii la nivelul comisiei sau al guvernelor respective, comitetele vor formula recomandari în acest sens, adresate comisiei.
1.Atât comisia, cat şi comitetele sunt abilitate sa regleze, cu acordul membrilor lor, chestiunile de interes comun, în măsura în care membrii lor au competenţa potrivit legislaţiei respective a părţilor.
2.Comisia şi comitetele se vor informa reciproc asupra deciziilor luate în legătură cu aceasta.
1.Delegatiile din cadrul comisiei sau al comitetelor se vor informa reciproc asupra masurilor luate de autorităţile competente ca urmare a recomandarilor formulate sau a proiectelor de acorduri elaborate conform art. 7.2 şi 9.2.
2.Comisia şi comitetele vor examina actiunea ce ar trebui intreprinsa ca urmare a dispoziţiilor luate de autorităţile competente vizate în primul alineat.
1.3.Model de acord interstatal cu privire la concertarea locala transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVA:
Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie împreună cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5).
În vederea unei mai bune informari reciproce şi a dezvoltării concertarii între autorităţile locale de o parte şi de cealalta a frontierelor, părţile invita aceste autorităţi sa examineze împreună problemele locale de interes comun în cadrul grupurilor de concertare.
Regulile de functionare a acestor grupuri sunt definite prin acord între membrii lor. Autorităţile superioare sunt asociate la lucrarile lor sau informate asupra acestora.
Grupurile de concertare sunt asociate la lucrarile comisiilor regionale de concertare transfrontaliera în condiţiile definite de acestea din urma, dacă astfel de comisii au fost create în regiunea luata în considerare. În mod reciproc, aceste comisii contribuie la lucrarile grupurilor.
Ele pot, de asemenea, interveni ca grupuri de consultare în cadrul aplicarii unor acorduri interstatale specifice, incheiate în domeniul cooperarii transfrontaliere.
Vocatia grupurilor de concertare este de a asigura schimbul de informaţii, consultarea reciproca, studiul unor chestiuni de interes comun, definirea unor obiective identice.
Activitatea lor se efectueaza cu respectarea responsabilitatilor proprii membrilor lor şi nu implica nici un transfer de competenţa.
Totusi, în cadrul unor acorduri de cooperare, membrii acestor grupuri pot defini în comun, în mod valabil, masurile sau restrictiile care calauzesc actiunile lor respective sau procedurile de consultari prealabile pe care înţeleg să le urmeze.
Articolul 4 (varianta)
În vederea facilitarii activităţii acestor grupuri de concertare, autorităţile locale interesate pot crea, în limitele puterilor care sunt atribuite de dreptul intern, asociaţii destinate sa furnizeze un suport juridic cooperarii lor.
Aceste asociaţii vor fi constituite pe baza dreptului civil al asociaţiilor sau al dreptului comercial al unuia dintre statele respective. Pentru aplicarea regimului juridic adoptat se face, dacă este cazul, abstractie de condiţiile, formalitatile sau autorizatiile speciale legate de cetatenia membrilor acestor asociaţii.
Informaţiile transmise autorităţilor superioare, conform art. 2, vor contine orice informatie privind activităţile asociaţiilor vizate în prezentul articol.
1.4.Model de acord interstatal privind cooperarea frontaliera contractuala între autorităţi locale
NOTA INTRODUCTIVA:
Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie împreună cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5).
Cooperarea transfrontaliera între autorităţi locale este realizata, în special, prin intermediul contractelor care au obiect administrativ, economic sau tehnic.
Contractele de cooperare transfrontaliera sunt incheiate de autorităţile locale în limitele competentei lor, asa cum aceasta rezultă din dreptul intern.
Ele se referă mai ales la furnizarea de prestatii sau de servicii, la realizarea unor acţiuni comune, la crearea de asociaţii constituite pe baza dreptului civil sau comercial al unuia dintre statele-părţi sau la participarea la astfel de asociaţii*5).
*5) Coerenta acordului ar subzista chiar dacă acest alineat nu ar fi inclus aici.
Cocontractantii definesc dreptul aplicabil la contractele menţionate, prin referire la dreptul contractelor (public şi privat) al unuia dintre statele-părţi la prezentul acord.
Ei determina, de asemenea, în măsura în care este necesar, derogarile ce pot fi aduse la dispozitiile neconstrangatoare ale acestui drept.
În absenta unei stipulatii relevante în contract, dreptul aplicabil este cel al statului de care depinde autoritatea locala, care, în virtutea acordului, este însărcinată cu executarea celei mai importante prestatii în natura sau, în lipsa, autoritatea locala al carei angajament financiar este cel mai important.
În orice situaţie, cetatenii fiecareia dintre autorităţile locale care sunt părţi la contract păstrează împotriva acestora orice drept de actiune şi de recurs de care ar fi beneficiat faţă de autorităţile menţionate, dacă acestea ar fi pastrat faţă de ele sarcina de a efectua prestări, furnizari sau servicii. Autorităţile locale care fac obiectul unei astfel de acţiuni sau recurs dispun de dreptul de a face recurs împotriva autorităţilor locale care şi-au asumat sarcina prestarilor, furnizarilor sau serviciilor.
Proiectele de încheiere sau de modificare de contracte sunt supuse simultan, în fiecare stat, regulilor ordinare care reglementeaza interventia autorităţilor superioare. Totusi nici o aprobare nu este ceruta din partea autorităţilor care sunt părţi la contract. Orice hotărâre a unei autorităţi superioare, care tinde sa impiedice incheierea sau aplicarea ori sa provoace rezilierea unui contract de cooperare transfrontaliera, implica o concentrare prealabila cu autorităţi superioare omoloage ale altor state interesate.
În caz de litigiu, dreptul aplicabil defineste jurisdictia competenţa. Totusi contractele de cooperare transfrontaliera pot prevedea clauze de arbitraj. Persoanele beneficiare şi tertii îşi păstrează totusi posibilitatile de recurs existente împotriva autorităţilor locale ale statului de care depind, aceste autorităţi având sarcina de a se intoarce împotriva cocontractantului în culpa.
Autorităţile superioare vor lua toate masurile ce le stau în putere pentru a asigura o prompta executare a sentintelor judiciare, indiferent de naţionalitatea tribunalului care le-a pronuntat.
Contractele incheiate în cadrul prezentului acord îşi mentin valabilitatea şi după denuntarea sa. Totusi contractele vor contine o clauza care va autoriza părţile să le rezilieze cu respectarea unui preaviz de cel puţin 5 ani, în cazul în care prezentul acord va fi fost el insusi denuntat. Statele-părţi vor avea facultatea de a asigura aplicarea acestei clauze.
1.5.Model de acord interstatal privind organismele de cooperare transfrontaliera între autorităţi locale
NOTA INTRODUCTIVA:
Acest acord poate fi incheiat fie individual, fie împreună cu unul sau mai multe modele de acorduri interstatale (textele 1.1-1.5).
Pentru scopurile care, în virtutea dreptului intern, pot fi realizate în cadrul unei asociaţii sau al unui sindicat, colectivitatile locale şi alte persoane de drept public pot participa la asociaţii sau sindicate ale puterilor locale, constituite pe teritoriul unei alte părţi, conform dreptului intern al acesteia.
În limitele atribuţiilor membrilor săi, asociaţiile sau sindicatele vizate la art. 1 au dreptul de a-şi exercită activităţile ce decurg din scopul lor social pe teritoriul fiecareia dintre părţile interesate. Acestea sunt supuse regulilor stabilite de acest stat, cu excepţia derogarilor admise de acesta.
1.Actul constitutiv al asociaţiei sau al sindicatului şi statutele, precum şi modificările acestor acte sunt supuse aprobării autorităţilor superioare ale tuturor colectivitatilor locale participante. Acelasi lucru este valabil în ceea ce priveste intrarea intr-o asociaţie sau într-un sindicat deja existent.
2.Aceste acte şi aprobarea lor vor fi aduse la cunoştinţa tuturor populatiilor interesate, potrivit modalitatilor de asigurare a publicităţii aplicate în fiecare stat. Acelasi lucru este valabil pentru orice schimbare a sediului social, precum şi pentru orice decizie privind persoanele apte sa angajeze asociaţia sau sindicatul şi limitele competentelor lor.
3.Actele de mai sus vor fi intocmite în limbile oficiale folosite în fiecare dintre statele în care acestea vor trebui să aibă efect. Diversele texte vor avea aceeasi valabilitate.
1.Statutele reglementeaza raporturile de drept ale asociaţiei sau ale sindicatului. Ele cuprind domeniile cerute de legislatia relevanta, conform prevederilor art. 1. În toate cazurile ele desemneaza membrii, numele şi sediul. Ele definesc misiunea asociaţiei sau a sindicatului şi, eventual, functiile şi locul de stabilire a structurilor chemate să le realizeze. Ele reglementeaza condiţiile în care organele de gestiune şi de administratie sunt desemnate, dimensiunile obligaţiilor celor asociaţi şi ale contributiei lor la sarcinile comune. Organele de gestiune trebuie să aibă cel puţin un reprezentant al colectivitatilor locale membre ale fiecarei tari. Ele fixeaza componenta şi modul de deliberare ale adunarii generale, forma proceselor-verbale de sedinta, modalitatile de dizolvare şi de lichidare, precum şi regulile aplicabile în materie de bugete şi conturi.
2.Statutele trebuie să includa, de asemenea, o dispoziţie care să permită asociatilor să se retraga din asociaţie, cu respectarea unui termen a cărui durata va fi fixata de ei, precum şi după lichidarea eventualelor lor datorii faţă de asociaţie şi achitarea compensatiei faţă de aceasta, astfel cum va fi evaluata de experti, pentru investiţiile şi cheltuielile efectuate de asociaţie pentru sau în profitul asociatilor respectivi. Statutele stabilesc, de asemenea, condiţiile de demitere sau de excludere a unui asociat din motive de neexecutare a angajamentelor sale.
Părţile se angajează sa acorde autorizatiile necesare pentru indeplinirea pe teritoriul lor, prin intermediul asociaţiei sau al sindicatului, a misiunii ce revine acestora, sub rezerva exigentelor respectarii ordinii sau securitatii publice.
În cazul în care, conform dreptului intern, asociaţia sau sindicatul nu va putea dispune pe teritoriul unui stat de anumite puteri, drepturi sau avantaje necesare bunei indepliniri a misiunii sale în folosul colectivitatilor locale membre care depind de acest stat, acestea din urma vor avea dreptul şi datoria de a interveni în locul asociaţiei sau al sindicatului, în vederea exercitarii sau obtinerii acestor puteri, drepturi sau avantaje.
1.Competentele de tutela sau de control asupra asociaţiei sau sindicatului sunt exercitate, conform dreptului intern, de autorităţile competente ale statului unde ele îşi au sediul. Aceste autorităţi vegheaza, de asemenea, la salvgardarea intereselor colectivitatilor locale ce depind de alte state.
2.Autorităţile competente ale celorlalte tari au un drept de informare privind activităţile şi deciziile asociaţiei sau ale sindicatului şi actele adoptate în exercitarea tutelei sau controlului. Ele primesc, în special, la cererea lor, textele adoptate şi procesele-verbale ale reuniunilor organelor asociaţiei sau ale sindicatului, bilanturile anuale, precum şi proiectul de buget, dacă exista, atunci când dreptul intern prevede comunicarea lor către autorităţile de tutela sau de control. Ele pot comunică direct cu organele asociaţiei sau ale sindicatului, precum şi cu autorităţile de tutela sau de control, pot să le adreseze observatii şi să le ceara să fie consultate direct în anumite cazuri şi asupra unor probleme determinate.
3.Autorităţile competente ale celorlalte state vor avea, de asemenea, dreptul de a notifica asociaţiei sau sindicatului ca se vor opune ca acele colectivitati care ţin de competenţa lor sa continue sa participe la asociaţie sau la sindicat. Aceasta notificare, motivata în mod corespunzător, va fi considerata ca o cauza de excludere şi va fi specificata ca atare în statute. Autorităţile vizate la paragrafele 1 şi 2 din prezentul articol au, de asemenea, dreptul de a fi reprezentate printr-un delegat pe lângă organele de gestiune ale asociaţiei sau ale sindicatului, acest delegat având competenţa de a asista la toate reuniunile organelor sus-menţionate şi de a primi agendele reuniunilor şi procesele lor verbale.
Prestaţiile sau furnizarile cu care asociaţia sau sindicatul vor fi insarcinate pe teritoriul membrilor lor, în conformitate cu statutele respective, vor fi efectuate sub responsabilitatea lor şi cu exonerarea completa de raspundere a membrilor lor. Asociaţia sau sindicatul va fi răspunzător faţă de beneficiari şi terti. Totusi acestia vor conserva faţă de autorităţile locale, în locurile în care au fost efectuate prestarile sau furnizarile, toate drepturile, actiunile şi recursurile de care ar beneficia faţă de autorităţile menţionate, dacă acestea ar fi pastrat, în ceea ce le priveste, sarcina de a efectua prestări sau furnizari. Autorităţile care vor fi facut obiectul unor astfel de acţiuni sau recursuri vor putea face ele insele recursuri împotriva asociaţiei sau sindicatului.
1.În lipsa concilierii, contestaţiile referitoare la functionarea asociaţiei sau a sindicatului, cele ce îl opun pe acesta membrilor săi sau care opun doi sau mai mulţi membri între ei sunt aduse în faţa autorităţilor administrative şi judiciare ale statului în care asociaţia sau sindicatul îşi are sediul.
2.Orice alte litigii în afara celor prevăzute la paragraful 1 sunt aduse în faţa autorităţilor administrative şi judiciare competente, conform regulilor obisnuite aplicabile pe teritoriul statelor-părţi contractante, în afara cazului în care cei interesati nu convin sa incredinteze solutionarea litigiului unei instante arbitrale desemnate de ele.
3.Statele-părţi vor lua masurile necesare pentru a asigura pe teritoriul lor executarea hotărârilor şi sentintelor relative la dispozitiile de mai sus.
Sindicatele şi asociaţiile constituite conform prezentului acord subzista şi după denuntarea lui, fără sa prejudicieze totusi dispozitiile art. 7 paragraful 3.
2.Scheme de acorduri, de statute şi de contracte între autorităţile locale
NOTA INTRODUCTIVA:
Scheme de acorduri, contracte şi statute destinate autorităţilor locale
La fel ca şi pentru state, colectivitatile locale ar trebui sa dispună de o culegere de acorduri şi contracte, selecţie care exista deja astazi într-un anumit numar de state, asa cum o demonstreaza documentaţia destul de numeroasa în materia acordurilor.
Sistemul propus comporta şase scheme de acorduri, de contracte şi statute, ce corespund unor grade şi formule diferite de cooperare transfrontaliera locala. Aceste scheme sunt, după obiectul şi situaţia legislatiilor naţionale, fie susceptibile de o utilizare imediata, fie subordonate adoptarii unui acord interstatal care reglementeaza utilizarea lor.
De o maniera generală, incheierea de acorduri interstatale, chiar acolo unde ea nu pare absolut indispensabila, ar putea contribui la precizarea condiţiilor de recurgere la aceste acorduri din partea colectivitatilor locale. Incheierea de acorduri interstatale pare să se impuna, în orice caz, pentru recurgerea la acordul vizat la pct. 2.6 (organe de cooperare transfrontaliera).
Sistemul acestor scheme de acorduri destinate colectivitatilor locale corespunde modelelor de acorduri interstatale. Se va face referire la acordurile interstatale în notele introductive care preced fiecare schema.
Este, de asemenea, posibil să se integreze acordurile şi organismele create la nivel local şi structurile de concertare transfrontaliera, care ar fi stabilite la nivel regional sau naţional. Astfel, grupurile locale de concertare (schema 2.1) ar putea să se integreze în structura comisiilor, comitetelor şi grupurilor de lucru prevăzute în modelul de acord interstatal privind concertarea regionala transfrontaliera (modelul 1.2).
Este cazul totodata să se mentioneze ca aceste modele au fost concepute pe o baza schematica, deoarece nu este posibil să se imagineze ansamblul de probleme care se pot pune în fiecare caz aparte. Aceste scheme constituie un indrumar pretios, dar ele vor putea fi modificate în functie de necesitatile intalnite de colectivitatile locale care le-ar putea folosi.
Tot colectivitatile locale vor avea rolul de a determina modul în care ele înţeleg să-i faca pe cetăţeni sa participe la concertarea transfrontaliera, în special în domeniul sociocultural. O asemenea participare ar contribui, fără nici o indoiala, la eliminarea anumitor obstacole în calea cooperarii transfrontaliere. Concertarea sprijinita pe interesul cetatenilor ar beneficia astfel de o baza solida. Unul dintre mijloacele de a instaura participarea publicului ar putea fi acela de a recurge la o asociaţie. În acest fel, una dintre schemele de acorduri (schema 2.3) se referă la crearea unei asociaţii de drept privat.
2.1.Schema de acord pentru crearea unui grup de concertare între autorităţile locale
NOTA INTRODUCTIVA:
În mod normal este posibil să se creeze acest tip de grup fără a se fi recurs la acorduri interstatale. Numeroase exemple probeaza aceasta posibilitate. Totusi, dacă persista incertitudini cu caracter juridic sau de alta natura, ar trebui fixate condiţiile de recurgere la acest gen de concertare printr-un acord interstatal (modelul 1.3).
Scopul şi sediul grupului de concertare
Autorităţile locale (părţile) se angajează să se concerteze în urmatoarele domenii care ţin de competenţa lor (a se specifică domeniul sau domeniile de competenţa sau, eventual, a se face referire la "problemele locale de vecinatate"). În acest scop ele vor institui un grup de concertare, denumit mai jos grup, al cărui sediu va fi la... .
Misiunea grupului este de a asigura schimbul de informaţii, concertarea şi consultarea între membrii săi în domeniile definite la alineatul precedent. Autorităţile membre se angajează să-i transmita toate informaţiile necesare indeplinirii misiunii sale şi să se consulte, în prealabil, în cadrul sau, la adoptarea hotărârilor sau masurilor ce intereseaza domeniile sus-menţionate.
Membrii grupului
Fiecare autoritate locala-parte este reprezentata în grup printr-o delegatie de... membri, delegaţi de către ea. Fiecare delegatie poate, de acord cu grupul, să fie însoţită de reprezentanti ai organismelor socio-economice particulare şi de experti (aceasta varianta exclude participarea cu titlu de membri a altor entităţi decat autorităţile locale, ceea ce ar diferentia aceasta formula de asociaţia de drept prevăzută la 2.3).
Varianta posibila: numărul membrilor fiecarei delegaţii poate varia. Pot deveni membri ai grupului autorităţile locale şi regionale, grupurile socioeconomice şi persoanele fizice care vor subscrie la prezentul acord. Grupul este acela care hotaraste admiterea de noi membri. Fiecare delegatie poate, de comun acord cu grupul, să fie însoţită de reprezentanti ai unor organisme private sau de experti.
Atribuţiile grupului
Grupul poate delibera referitor la toate chestiunile indicate la art. 1. Procesul-verbal va inregistra toate problemele în legătură cu care s-a desprins un consens, precum şi recomandarile asupra cărora s-a convenit să fie adresate autorităţile sau gruparilor interesate.
Grupul este abilitat sa procedeze la studii şi la anchete privind problemele de competenţa sa.
Membrii grupului pot conveni sa incredinteze acestuia executarea unor sarcini de ordin practic bine delimitate. De asemenea, grupul poate îndeplini toate misiunile care îi sunt încredinţate de alte institutii.
Functionarea grupului
Grupul adopta regulamentul sau interior.
Ca regula generală, grupul este convocat de doua ori pe an sau la cererea unei treimi din numărul membrilor săi, care propun înscrierea unui punct pe ordinea de zi.
Convocarea şi trimiterea ordinii de zi trebuie să intervina cu cel puţin 15 zile înainte, pentru a permite pregătirea deliberarilor în cadrul fiecarei institutii reprezentate.
Grupul desemneaza din randul membrilor săi un birou permanent, caruia îi determina atribuţiile şi componenta.
Presedintia este exercitata conform regulamentului interior şi, în lipsa acestuia, de către decanul de vârsta.
Relatiile cu persoanele terte şi cu autorităţile superioare
În raporturile sale cu persoanele terte, grupul este reprezentat de către preşedintele sau, în afara cazului în care dispozitiile regulamentului interior prevad altfel. Autorităţile superioare de care depind membrii grupului pot obtine de la acesta, la cererea lor, orice informatie privind lucrarile grupului şi sunt abilitate sa trimita acolo un observator.
Secretariat şi finanţare
Secretariatul este asigurat de una dintre instituţiile membre (cu sau fără un sistem de reinnoire, în fiecare an).
Fiecare colectivitate este obligata să contribuie la cheltuielile de secretariat după modalitatile fixate mai jos: .........
În principiu, expedierea informaţiilor şi a documentatiei se face în limba statului din care provin.
Adeziuni şi retrageri
Pot deveni membri ai grupului autorităţile locale şi regionale care vor subscrie la prezentul acord. Grupul hotaraste asupra admiterii de noi membri.
Orice membru se poate retrage din grup prin simpla notificare a hotărârii sale către presedinte. Retragerea unui membru nu afectează functionarea grupului, cu excepţia cazului în care grupul decide altfel.
Părţile vor informa secretarul general al Consiliului Europei despre incheierea acestui acord şi îi vor transmite textul acestuia.
2.2.Schema de acord pentru coordonarea în gestiunea afacerilor publice locale transfrontaliere
NOTA INTRODUCTIVA:
În mai multe state acest tip de acord de coordonare transfrontaliera este deja posibil. Dacă acest lucru nu se intampla, condiţiile de recurgere la acest tip de acord ar trebui fixate în cadrul unui aranjament interstatal prealabil (modelul 1.3).
Scopul acordului
Articolul 1 defineste scopul şi obiectul acordului (de exemplu dezvoltarea armonioasa a regiunii frontaliere), precum şi domeniile aferente.
Teritoriul vizat de acord
Este cazul să se precizeze, la art. 2, teritoriile vizate de acord de ambele (sau de cele trei) părţi ale frontierei.
Angajament
Acest articol defineste condiţiile care permit realizarea scopurilor acordului (art. 1). În functie de obiectul acordului, pot fi prevăzute urmatoarele angajamente:
–părţile se angajează să se supuna unei proceduri de consultare prealabila inaintea luării unor decizii pentru un anumit numar de măsuri pe care trebuie să le ia în limitele atribuţiilor lor şi ale teritoriului pe care îl administreaza;
–părţile se angajează sa intreprinda, pe teritoriul lor şi în limitele atribuţiilor lor, masurile necesare realizării obiectivelor vizate în acord;
–părţile se angajează sa nu intreprinda nici o actiune care ar putea fi contrara obiectivelor comune vizate de prezentul acord.
Coordonare
Articolul 4 ar trebui sa precizeze, potrivit circumstantelor şi necesitatilor specifice fiecarui acord, condiţiile în care decurge coordonarea:
–fie desemnand drept grup de concertare grupul având competenţa generală, vizat de schema de acord 2.1;
–fie prevazand crearea unui grup de consultare specific pentru obiectivul acestui acord;
–fie pe calea unor simple contacte bilaterale la nivelul autorităţilor interesate.
Conciliere
Fiecare membru al grupului de concertare (fiecare parte, dacă nu exista un grup) poate sesiza grupul (cealalta parte, dacă nu exista un grup) ori de cate ori considera ca acordul n-a fost aplicat:
–fie ca n-a avut loc consultarea prealabila;
–fie ca masurile luate nu sunt conforme cu acordul;
–fie ca masurile necesare realizării obiectivului stabilit prin acord n-au fost luate.
Dacă părţile nu consimt la un acord, ele pot recurge la o comisie de conciliere mandatata sa controleze respectarea angajamentelor.
Instanţa de control
Părţile pot conveni crearea unei instante specifice pentru controlul respectarii angajamentelor asumate, compusa dintr-un numar egal de experti desemnaţi de cele doua părţi şi dintr-un expert neutru, a cărui desemnare sau mod de desemnare este dinainte prevăzut.
Instanţa de control exprima avizul sau cu privire la respectarea sau nerespectarea acordului. Ea este abilitata sa faca public avizul sau.
Părţile îl vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre incheierea acestui acord şi îi vor transmite textul.
2.3.Schema pentru crearea de asociaţii transfrontaliere de drept privat
NOTA INTRODUCTIVA:
Se presupune ca participarea unei colectivitati locale a unui stat la o asociaţie de drept privat a unui alt stat este posibila potrivit acelorasi reguli şi acelorasi condiţii care se aplică participării acelei colectivitati locale la o asociaţie de drept privat în propriul sau stat. Dacă lucrurile nu stau asa, aceasta posibilitate ar trebui să fie prevăzută în mod expres în cadrul unui aranjament international între statele interesate (modelele de acorduri interstatale 1.3 şi 1.4).
În mod normal, asociaţiile de drept privat trebuie să se supuna regulilor prevăzute de legea tarii în care asociaţia îşi are sediul. Lista care urmeaza indica dispozitiile pe care statutul lor ar trebui să le fixeze, în măsura în care legea aplicabila nu le prevede. Dispozitiile relative la grupul de concertare (schema 2.1) pot fi, de asemenea, aplicate, mutatis mutandis, acestui tip de asociaţii.
Statutele determina, în special:
1.membrii fondatori ai asociaţiei şi condiţiile de adeziune a noi membri;
2.numele, sediul şi forma juridica ale asociaţiei (cu referire la legea naţionala);
3.obiectul asociaţiei, condiţiile de realizare a obiectivelor sale şi mijloacele pe care ea le are la dispoziţie;
4.organele asociaţiei şi, în special, functiile şi modul de functionare a adunarii generale (modalităţi de reprezentare şi vot);
5.desemnarea administratorilor sau a girantilor şi puterile lor;
6.dimensiunea angajamentului asociatilor faţă de terti;
7.condiţiile de modificare a statutelor şi de dizolvare a asociaţiei;
8.angajamentul părţilor de a-l informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre crearea unei asociaţii transfrontaliere şi de a-i comunică statutele acesteia.
2.4.Schema de contract de furnizare sau prestare de servicii între colectivitatile locale frontaliere (de tip "drept privat")
NOTA INTRODUCTIVA:
Se presupune ca aceste colectivitati locale sunt abilitate sa incheie un astfel de tip de contract cu autorităţile locale din alte tari. Dacă nu acesta este cazul, aceasta posibilitate ar trebui prevăzută în cadrul unui acord interstatal (modelul 1.4).
Este vorba de un tip de contract la care pot recurge colectivitatile locale pentru vanzare, închiriere piaţa muncii, furnizare de bunuri sau de prestatii, cesiunea de drepturi de exploatare etc. Recurgerea colectivitatilor locale la contracte de tip "drept privat" este mai mult sau mai puţin admisa conform legislatiilor şi practicilor naţionale, iar distinctia între contracte de tipul "drept privat" şi "drept public" este dificil de transat. Se admite totusi ca acest tip de contract poate fi utilizat ori de cate ori, conform interpretarii ce prevaleaza în fiecare tara, este vorba mai curand de o operaţiune de tip comercial sau economic pe care o persoană fizica sau juridica de drept privat ar fi putut, de asemenea, sa o incheie. Pentru orice operaţiune care comporta interventia colectivitatilor locale care exercită atribuţii ce nu pot fi rezervate decat puterii publice, este cazul să se ia în considerare, în plus faţă de dispozitiile evocate mai jos, regulile suplimentare dezvoltate în contractul model de tip "drept public" (schema 2.5).
Părţile
Articolul 1 desemneaza părţile şi precizeaza dacă acordul este deschis sau nu altor colectivitati locale.
Articolul 2 precizeaza problemele legate de facultatea generală de a contracta în mod deosebit beneficiarii şi, de asemenea, modalitatile şi condiţiile. Dacă este cazul, el specifică, de asemenea, rezervele necesare referitoare la acordarea autorizarii de către autorităţile superioare, în măsura în care aceasta afectează aplicabilitatea contractului.
Obiectul contractului
Articolul 3 fixeaza obiectul contractului, cu referire la:
–domenii determinate;
–zone geografice;
–persoane (comune, organisme naţionale cu competenţa locala etc.);
–forme juridice determinate.
Articolul 4 stipuleaza durata contractului, condiţiile de reinnoire şi termenele eventuale de realizare.
Regimul juridic şi economic al contractului
Articolul 5 indica locul de semnare şi de executare a contractului şi precizeaza regimul juridic al contractului (drept international privat) şi dreptul aplicabil.
Articolul 6 trateaza, dacă este necesar, chestiunile legate de regimul monetar (moneda în care trebuie efectuate plăţile, precum şi modul de reevaluare pentru prestaţiile de lunga durata) şi problemele de asigurare.
Procedura de arbitraj
Articolul 7 prevede, dacă este cazul, o procedură de conciliere şi o procedură de arbitraj.
În aceasta ultima eventualitate, comisia de arbitraj este compusa după cum urmeaza:
–fiecare parte cu un interes opus desemneaza (varianta: presedintii instanţelor competente în materie administrativa, de care depinde fiecare dintre părţi) o persoană ca membru al comisiei de arbitraj şi părţile împreună procedeaza la desemnarea unuia sau a doi membri independenti, în asa fel încât să se ajunga la un numar impar de membri;
–în caz de numar par al membrilor comisiei de arbitraj şi de partajare a voturilor, votul membrului independent este preponderent.
Modificarea şi rezilierea contractului
Articolul 8 fixeaza regulile care se aplică în caz de modificare sau de reziliere a contractului.
Articolul 9 prevede că părţile îl vor informa pe secretarul general al Consiliului Europei despre incheierea acestui acord şi îi vor transmite textul lui.
2.5.Schema de contract de furnizare sau de prestare de servicii între colectivitatile locale frontaliere (de tip "drept public")
NOTA INTRODUCTIVA:
Aceasta categorie de contracte se apropie de cea prevăzută la schema 2.4 (contracte incheiate într-un scop determinat). Aceasta categorie vizeaza, în special, concesionarea unor servicii publice sau lucrari publice (sau în orice caz considerate "publice" de una din tarile în cauza) sau acordarea unui concurs financiar*6) de la o comuna la alta sau către un alt organism de cealalta parte a frontierei. Concesionarea unor astfel de prestatii cu caracter public comporta responsabilităţii şi riscuri deosebite legate de serviciile publice, care necesita, în consecinţa, introducerea în contract a unor dispozitii suplimentare faţă de cele prevăzute prin contractul de tip "drept privat".
*6) Aceasta formula ar putea aduce servicii colectivitatilor frontaliere, în special în materie de poluare: o colectivitate ar putea oferi un concurs financiar alteia, pentru ca aceasta din urma sa realizeze anumite lucrari ce ţin de competenţa sa, dar reprezentand un anumit interes pentru prima.
Contractele "transfrontaliere" de acest tip nu sunt neaparat admise de toate tarile şi, drept urmare, o asemenea posibilitate şi determinarea condiţiilor de recurgere la astfel de contracte ar trebui adeseori să fie reglementate în prealabil într-un acord interstatal (a se vedea modelul de acord 1.4).
Recurgerea la un asemenea contract, care este destul de simplu de conceput şi de realizat, ar putea în anumite cazuri sa evite crearea unui organism comun de tipul "sindicat intercomunal transfrontalier" (schema 2.6), care pune alte probleme juridice.
Dispozitii contractuale care urmeaza a fi prevăzute
În cazul în care contractul implica, cel puţin intr-una din tari, stabilirea sau gestiunea domeniului public, a unui serviciu public sau a unei lucrari publice aparţinând unei colectivitati locale, este necesar să se prevada garantii contractuale conform regulilor în vigoare în tara sau tarile interesate.
Dacă va fi nevoie, contractul va face, de asemenea, referire la urmatoarele condiţii deosebite:
1.regulamentul care fixeaza condiţiile de stabilire sau functionare a lucrării sau serviciului respectiv (de exemplu: orare, tarif, condiţii de utilizare etc.);
2.condiţiile deosebite ale realizării intreprinderii sau exploatarii, de exemplu abilitari şi autorizaţii cerute, procedura etc.;
3.caietul de sarcini al intreprinderii sau exploatarii;
4.procedurile de ajustare a contractului în curs de executare care decurg din exigentele interesului public şi compensatiile financiare care rezultă din aceasta;
5.relatiile pe care le implica intreprinderea sau exploatarea respectiva, pe de o parte, între utilizatorii lucrării sau serviciilor şi, pe de altă parte, cel care exploateaza (de exemplu condiţii de acces, redevente etc.);
6.modalitatile de retragere, rascumparare sau denuntare a contractului.
În afara acestor condiţii deosebite, se aplică dispozitiile evocate pentru schema de contract (tip "drept privat") 2.4.
2.6.Schema de acord pentru crearea de organisme de cooperare intercomunala transfrontaliera
NOTA INTRODUCTIVA:
Se presupune ca mai multe autorităţi locale sunt admise sa creeze împreună un organism cu personalitate juridica, în vederea crearii şi exploatarii unei lucrari sau a unui echipament sau serviciu public.
Crearea şi functionarea acestei asociaţii sau acestui sindicat vor decide, în mod esential, de legislatia aplicabila şi de eventualele precizări pe care le va aduce un acord interstatal prealabil care autorizeaza aceasta forma de cooperare (modelul 1.5).
Mai jos figurează lista dispoziţiilor pe care statutele ar trebui să le fixeze, în măsura în care legea aplicabila nu le prevede.
Statutele vor determina în special:
1.membrii fondatori ai asociaţiei şi condiţiile de aderare de noi membri;
2.numele, sediul, durata şi forma juridica ale asociaţiei (cu referire la legea care-i conferă personalitate juridica);
3.obiectul asociaţiei, condiţiile de realizare a acestuia şi mijloacele de care ea dispune;
4.modalitatea în care este format capitalul social;
5.valoarea angajamentelor asociaţiilor şi limitele lor;
6.modul de numire şi de revocare a administratorilor sau a girantilor asociaţiei, precum şi puterile lor;
7.raporturile asociaţiei cu membrii săi, tertii şi autorităţile superioare, în special în ceea ce priveste comunicarea bugetelor, bilanturilor şi conturilor;
8.persoanele care sunt insarcinate sa exercite controalele tehnice şi financiare cu privire la activitatea asociaţiei şi comunicarile pe care le antreneaza verificările lor;
9.condiţiile de modificare a statutelor şi de dizolvare;
10.regulile aplicabile în materie de personal;
11.regulile aplicabile în materie de limba.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
