privind organizarea, conducerea, funcţionarea şi competenţa Curţii Supreme de Justiţie
─────────────-
Notă *) Republicată în temeiul art. IV din Legea nr. 153/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 267 din 17 iulie 1998, dându-se textelor o noua numerotare.
Legea nr. 56 din 9 iulie 1993 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 13 iulie 1993 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 79/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, şi prin Legea nr. 142/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 25 iulie 1997.
Justiţia în România se realizează prin Curtea Suprema de Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile prevăzute în Constituţie şi în legile tarii.
Curtea Suprema de Justiţie urmăreşte aplicarea corecta şi unitară a legilor de către toate instanţele.
În România exista o singura Curte Suprema de Justiţie, cu sediul în capitala tarii.
Sunt supuse recursului la Curtea Suprema de Justiţie deciziile curţilor de apel, precum şi alte hotărâri stabilite prin lege.
Curtea Suprema de Justiţie judeca recursurile în interesul legii şi recursurile în anulare declarate împotriva hotărârilor şi actelor judecătoreşti, în condiţiile şi pentru motivele stabilite prin lege.
Curtea Suprema de Justiţie are şi o competenţa specială de judecată în fond, în cazurile prevăzute de lege.
Curtea Suprema de Justiţie sesizează Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor înainte de promulgarea acestora.
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie, în activitatea lor de judecată, sunt independenţi şi se supun numai legii.
Curtea Suprema de Justiţie se compune din: un preşedinte, un vicepreşedinte, 4 presedinti de secţii şi cel mult 80 de judecători.
Curtea este organizată în 4 secţii - civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ -, Completul de 9 judecători şi Secţiile Unite, fiecare având competenţa proprie.
Conducerea administrativă a Curţii Supreme de Justiţie se exercită de preşedintele Curţii, ajutat de vicepreşedinte.
Preşedintele reprezintă Curtea Suprema de Justiţie în relaţiile interne şi internaţionale.
În cadrul Curţii Supreme de Justiţie funcţionează magistraţi asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
Curtea Suprema de Justiţie mai cuprinde Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă, Cancelaria şi Biroul de relaţii externe, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
Pentru menţinerea ordinii, Curtea Suprema de Justiţie dispune în mod gratuit de poliţia pusă în servi ciul ei de către Ministerul de Interne. Necesarul de personal de poliţie va fi stabilit de preşedintele Curţii, căruia îi sunt subordonate aceste cadre.
Paza sediului Curţii Supreme de Justiţie este asigurata de trupele de jandarmi, în mod gratuit.
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecători ai Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, facuta la recomandarea ministrului justiţiei, pe o perioadă de 6 ani.
În cazul în care mandatul preşedintelui, al vicepreşedintelui, al preşedintelui de secţie sau al unui judecător al Curţii Supreme de Justiţie a încetat înainte de expirarea duratei pentru care acesta a fost numit, în funcţia respectiva va fi numita, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, o altă persoană. Mandatul preşedintelui, al vicepreşedintelui, al preşedintelui de secţie sau al judecătorului astfel numit încetează la expirarea duratei mandatului pe care l-a avut predecesorul pe care l-a înlocuit.
Pentru a fi numiţi la Curtea Suprema de Justiţie judecătorii trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, şi să aibă o vechime de cel puţin 15 ani în magistratura pentru preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinţii de secţii şi de cel puţin 12 ani pentru judecători.
Se considera vechime în magistratura, în sensul alin. 1, şi perioada în care o persoană a îndeplinit funcţiile de cadru didactic la Facultatea de drept, cercetator ştiinţific la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei, judecător la Curtea Constituţională, consilier în Ministerul Justiţiei ori de avocat.
Judecătorii nu vor putea depăşi în funcţie vârsta de 70 de ani. La cerere, ei pot fi pensionaţi după împlinirea vârstei de 62 de ani bărbaţii şi 57 de ani femeile.
Înainte de a începe să îşi exercite funcţia, judecătorii vor depune următorul jurământ în faţa Preşedintelui României: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin. Asa să-mi ajute Dumnezeu!"
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii sunt demnitari de stat şi sunt inamovibili pe durata mandatului.
Completele de judecată se constituie cu 3 judecători din aceeaşi secţie.
Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecată nu se poate asigura, acesta va fi constituit cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
În afară completelor de judecată ale secţiilor funcţionează şi un complet constituit din 9 judecători, prezidat de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie. În lipsa vicepreşedintelui, completul va fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat în acest scop.
Preşedintele prezidează Curtea Suprema de Justiţie în Secţii Unite, iar la secţii, orice complet, când acesta participa la judecata.
În lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie să ia parte vor fi prezidate de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie sau de un preşedinte de secţie.
Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecată, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie.
În cazul în care Curtea Suprema de Justiţie judeca în Secţii Unite, vor trebui sa ia parte la judecata cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor în funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi.
Secţiile Curţii Supreme de Justiţie au următoarele competente:
Secţia civilă judeca recursurile:
a)în cauzele civile, determinate de Codul de procedură civilă, în afară de cele date în competenţa altor secţii prin prezenta lege sau prin legi speciale;
b)contra hotărârilor pronunţate în litigii de muncă, în cazurile determinate de lege;
c)în orice cauze privind alte materii care nu au fost date în competenţa celorlalte secţii.
Secţia penală judeca recursurile:
a)în materie penală, în cazurile determinate de Codul de procedură penală sau de legi speciale;
b)contra hotărârilor pronunţate în materie penală de instanţele militare.
Secţia comercială judeca recursurile contra hotărârilor pronunţate în materie comercială, în cazurile determinate de lege.
Secţia de contencios administrativ judeca recursurile:
a)în materie de contencios administrativ, în cazurile determinate de lege;
b)în materie de expropriere;
c)în materie fiscală, cu excepţia litigiilor care sunt date prin legi speciale în competenţa altor instanţe.
Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, judeca recursurile în anulare declarate împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii, tribunale şi curţile de apel.
Secţiile Curţii Supreme de Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a)cererile de strămutare pentru motivele prevăzute în codurile de procedura;
b)conflictele de competenţa, în cazurile prevăzute de lege;
c)orice alte cereri prevăzute de lege.
Completul de 9 judecători judeca recursurile în cauzele judecate în prima instanţa de secţiile Curţii Supreme de Justiţie şi recursul în anulare în cauzele în care secţiile Curţii au pronunţat sentinţe rămase definitive prin nerecurare ori decizii în soluţionarea recursurilor ordinare.
În prima instanţa Curtea Suprema de Justiţie judeca procesele penale şi alte cauze prevăzute de lege, privind pe:
a)senatori, deputaţi şi membri ai Guvernului;
b)maresali, amirali şi generali;
c)judecătorii şi magistraţii asistenţi de la Curtea Suprema de Justiţie, judecătorii de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, precum şi procurorii de la parchetul de pe lângă aceste instanţe;
d)judecătorii Curţii Constituţionale;
e)membrii Curţii de Conturi, judecătorii, procurorii şi controlorii financiari de la aceasta Curte;
f)preşedintele Consiliului Legislativ;
g)şefii cultelor religioase şi ceilalţi membri ai Inaltului Cler, cu rang de arhiereu sau echivalent acestuia;
h)alte cauze prevăzute de lege.
Cauzele în prima instanţa se judeca de către Secţia penală.
Curtea Suprema de Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a)judecarea recursurilor în anulare în cazurile în care Completul de 9 judecători a pronunţat decizii în recurs ordinar;
b)judecarea recursurilor în interesul legii;
c)soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizarilor privind schimbarea jurisprudenţei Curţii Supreme de Justiţie;
d)sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
La secţiile Curţii Supreme de Justiţie, după competenţa fiecăreia, părţile pot declara recurs şi împotriva hotărârilor nedefinitive sau actelor judecătoreşti de orice natura care nu pot fi atacate pe nici o cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
Recursul cu care a fost sesizată Curtea Suprema de Justiţie nu suspenda executarea hotărârii, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
La fixarea termenului de judecare a recursului preşedintele poate desemna un judecător sau magistrat asistent pentru întocmirea unui raport asupra cauzei în procesele pe care le considera mai complicate.
Raportul va fi prezentat în şedinţa de judecător înainte de a se da cuvântul părţilor.
Recursul în interesul legii şi recursul în anulare pot fi introduse chiar dacă pentru aceleaşi temeiuri s-a pronunţat instanţa în recursul declarat de părţi.
Dacă o secţie a Curţii Supreme de Justiţie considera ca este cazul a se reveni asupra propriei jurisprudente, judecata va fi întreruptă şi vor fi sesizate Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata va continua.
Curtea Suprema de Justiţie suspenda judecata în cazul în care înaintea să se ridica excepţia neconstitutionalitatii legii ce se cere a fi aplicată şi sesizează, potrivit legii, Curtea Constituţională pentru a hotărî asupra excepţiei.
Judecata se reia la Curtea Suprema de Justiţie după primirea hotărârii definitive a Curţii Constituţionale.
Când Curtea Suprema de Justiţie casează hotărârea atacată şi dispune rejudecarea, va trimite cauza pentru o noua judecata la instanţa a carei hotărâre a fost casată.
În interesul bunei administrări a justiţiei sau dacă instanţa a carei hotărâre a fost casată nu mai exista, cauza va fi trimisa unei alte instanţe de acelaşi grad.
În caz de casare cu trimitere, soluţiile pronunţate în drept de Curtea Suprema de Justiţie sunt obligatorii, dacă în urma rejudecarii nu se schimba situaţia de fapt.
În cazul în care Curtea Suprema de Justiţie admite recursul şi soluţionează definitiv cauza, executarea deciziei se face de instanţa de fond.
Hotărârile pronunţate în prima instanţa la Curtea Suprema de Justiţie se executa potrivit regulilor din Codul de procedură penală.
Prim-magistratul asistent, magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi fac parte din Corpul Magistraţilor şi se bucura de stabilitate. Condiţiile generale de numire a acestora sunt cele cerute pentru funcţia de magistrat, conform Legii nr. 92/1992, republicată.
Prim-magistratul asistent are grad de judecător de curte de apel. El este numit dintre magistraţii asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 2 ani în aceasta funcţie. După un stagiu de 5 ani ca prim-magistrat asistent, acesta poate fi înaintat pe loc la gradul de preşedinte de curte de apel.
Magistraţii asistenţi şefi au grad de preşedinte de tribunal şi sunt numiţi dintre magistraţii asistenţi cu o vechime de cel puţin 3 ani în aceasta funcţie. După un stagiu de 2 ani ca magistrat asistent şef, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de judecător de curte de apel şi, după alţi 5 ani, la gradul de preşedinte de curte de apel.
Magistraţii asistenţi sunt numiţi dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în grad de cel puţin 4 ani. După un stagiu de 4 ani în aceasta funcţie, ei pot fi inaintati pe loc la gradul de preşedinte de tribunal şi, după alţi 2 ani, la gradul de judecător de curte de apel.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate reduce cu o pătrime vechimea în specialitate pentru magistraţii asistenţi care au avut rezultate deosebite în activitatea desfăşurată.
Prim-magistratul asistent şi magistraţii asistenţi şefi pot fi numiţi şi dintre judecători sau procurori, care au vechimea prevăzută la art. 37.
Magistraţii asistenţi şefi şi magistraţii asistenţi pot fi numiţi şi dintre avocaţi, consilieri juridici şi cadre didactice din învăţământul universitar juridic, pentru care vechimea se stabileşte potrivit Legii nr. 92/1992, republicată.
Prim-magistratul asistent are următoarele atribuţii:
a)coordonează activitatea magistraţilor asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie;
b)ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie şi ale completului disciplinar;
c)coordonează activitatea Biroului de relaţii externe.
Magistraţii asistenţi şefi au următoarele atribuţii:
a)participa la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători;
b)repartizează magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecată;
c)se ingrijesc de ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi de realizarea la timp a tuturor lucrărilor.
Magistraţii asistenţi participa la şedinţele de judecată ale secţiilor.
Magistraţii asistenţi care participa la şedinţele de judecată ale Curţii Supreme de Justiţie iau note de susţinerile făcute, redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări şi redactează decizii, conform repartiţiei făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată.
Magistraţii asistenţi vor aduce la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie participa la şedinţele Curţii în Secţii Unite, precum şi la orice complet al Curţii, când considera necesar.
În caz de împiedicare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie îl poate delega pe unul dintre adjunctii săi pentru a participa în locul sau la acele şedinţe.
Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie pun concluzii la judecarea recursurilor în interesul legii, a recursurilor în anulare şi a tuturor cauzelor penale, iar în celelalte cauze, când participa ca parte principala, când legea o prevede, precum şi în cazul când considera necesar.
Procurorii exercita căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor Curţii Supreme de Justiţie.
Direcţia de studii, documentare, informatica, economică şi administrativă este condusă de un director cu grad de magistrat asistent şef şi are următoarele compartimente:
a)studii, documentare şi informatica, compus din magistraţi asistenţi, alt personal de specialitate şi auxiliar;
b)economic-financiar şi administrativ, compus din personal de specialitate, funcţionari, muncitori, personal de paza şi de serviciu.
Pentru numirea în funcţia de director este necesară o vechime de cel puţin 10 ani în magistratura, iar pentru ceilalţi magistraţi asistenţi, o vechime de cel puţin 7 ani. Dispoziţiile art. 36-38 se aplică în mod corespunzător.
Magistraţii asistenţi din Compartimentul de studii, documentare şi informatica asigura: evidenta legislaţiei, a jurisprudenţei şi doctrinei; selectarea şi rezumarea deciziilor în vederea publicării lor în Buletinul Curţii Supreme de Justiţie; activitatea de studii şi funcţionarea bibliotecii, precum şi orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Curţii.
Cancelaria Curţii Supreme de Justiţie se compune din: prim-grefier, grefieri, arhivari, dactilografi şi alt personal prevăzut în statul de funcţii.
Personalul cancelariei este repartizat la secţii, potrivit nevoilor serviciului, de către preşedintele Curţii, iar în cadrul secţiilor, de către preşedinţii acestora.
Biroul de relaţii externe este condus de un magistrat asistent şef şi este încadrat cu personal de specialitate şi auxiliar.
Vacanta judecătorească anuală este de doua luni, de la 1 iulie la 31 august.
În perioada vacantei judecătoreşti se vor judeca:
a)în materie penală, cauzele cu arestaţi;
b)în toate materiile, cauzele considerate urgente potrivit legii sau apreciate astfel de Curtea Suprema de Justiţie.
În timpul vacantei judecătoreşti va fi desemnat de către preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, împreună cu preşedinţii secţiilor, un număr de judecători din fiecare secţie, necesar formării completelor de judecată.
Modul de desemnare a judecătorilor pentru completele de vacanta se va stabili prin regulament.
Preşedinţii de secţii, în timpul vacantelor, vor alterna între ei.
Concediile anuale de odihnă ale personalului Curţii Supreme de Justiţie, stabilite potrivit legii, se efectuează în perioada vacantei judecătoreşti.
Pentru motive temeinice, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate aproba efectuarea concediului de odihnă şi în alta perioada decât cea a vacantei judecătoreşti.
În cazul în care Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de consiliu de disciplina al judecătorilor, lucrările sale sunt prezidate de preşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
La sfârşitul fiecărui an Curtea Suprema de Justiţie, în Secţii Unite, va stabili cazurile în care se impune îmbunătăţirea legislaţiei şi le va comunică ministrului justiţiei.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie poate incuviinta ca judecătorii să se informeze la sediul instanţelor asupra problemelor privind aplicarea corecta şi unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenta Curţii, şi să constate situaţiile care justifica propuneri de imbunatatire a legislaţiei.
Reglementările din Legea nr. 92/1992, republicată, privind condiţiile de numire şi promovare a magistraţilor, drepturile, obligaţiile şi regimul disciplinar, precum şi celelalte dispoziţii care nu sunt contrare prezentei legi sunt aplicabile în mod corespunzător Curţii Supreme de Justiţie, judecătorilor şi magistraţilor asistenţi ai acestei Curţi.
Sesizările privind abaterile disciplinare săvârşite de magistraţii asistenţi se soluţionează de o comisie disciplinară formată din 5 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, aleşi pe 4 ani. Comisia este prezidata de judecătorul cu cea mai mare vechime în magistratura la Curte şi are ca secretar pe primul-magistrat asistent.
Împotriva deciziilor pronunţate de comisia disciplinară se poate declara contestaţie la Completul de 9 judecători ai Curţii Supreme de Justiţie, prevăzut de Legea nr. 92/1992, republicată.
Ţinuta vestimentara a judecătorilor este de culoare neagra în şedinţele de judecată ale secţiilor Curţii Supreme de Justiţie şi de culoare mov în şedinţele Secţiilor Unite, iar ţinuta vestimentara a magistraţilor asistenţi este de culoare neagra. Ea se asigura gratuit.
În cazurile în care prin Legea nr. 92/1992, republicată, se solicita numirea, autorizarea, cererea, sesizarea ori avizarea pentru anumite măsuri sau activităţi, acestea se vor face, pentru personalul Curţii Supreme de Justiţie, de către preşedinte.
Acţiunea disciplinară împotriva judecătorilor Curţii se exercită de vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi ceilalţi judecători ai acestei Curţi nu pot fi urmăriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fără autorizarea Preşedintelui României.
Ministerul de Interne are obligaţia sa acorde, la cerere, protecţie magistraţilor şi familiilor lor în cazurile în care viaţa, integritatea corporală sau avutul acestora sunt supuse unei ameninţări.
Magistraţii asistenţi nu pot fi urmăriţi penal sau contraventional ori trimişi în judecata fără autorizarea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie aproba statul de funcţii al Curţii, numeşte, promovează, suspenda şi dispune încetarea din funcţie a personalului Curţii, cu excepţia corpului judecătoresc prevăzut la art. 12, îndrumă şi supraveghează activitatea de propuneri privind legislaţia, de studii şi documentare şi de publicare a practicii judiciare a Curţii.
La Curtea Suprema de Justiţie vor putea fi numiţi în funcţii de magistraţi asistenţi şi foştii magistraţi, pensionari.
Magistraţii asistenţi încadraţi în condiţiile prevăzute la alin.1 beneficiază de salariu integral, corespunzător funcţiei, de sporul de vechime în munca, precum şi de drepturile de pensie. La încetarea activităţii aceste persoane au dreptul la recalcularea pensiei în funcţie de vechimea dobandita şi de salariile realizate după reincadrare.
Preşedintele, vicepreşedintele, preşedinţii de secţii şi judecătorii aflaţi în exercitarea mandatului la data adoptării prezentei legi se considera ca îndeplinesc toate condiţiile pentru exercitarea acestei funcţii.
După încetarea funcţiei la Curtea Suprema de Justiţie, prin expirarea perioadei pentru care a fost numit ori datorită unor cauze neimputabile, judecătorul îşi păstrează rangul dobândit în ierarhie şi are dreptul sa revină la postul ocupat anterior, rezervarea acestuia fiind obligatorie, sau poate opta pentru un alt post din magistratura ori avocatura.
Salarizarea personalului Curţii Supreme de Justiţie se stabileşte prin lege proprie, conform salarizarii personalului din cadrul celei mai înalte autorităţi publice.
Curtea Suprema de Justiţie are buget propriu, care face parte din bugetul de stat.
Proiectul de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor, şi execuţia bugetară se aproba cu votul majorităţii membrilor Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.
Preşedintele va stabili numărul necesar al autoturismelor din parcul auto al Curţii Supreme de Justiţie.
Dispoziţiile prezentei legi cu privire la organizarea şi funcţionarea secţiilor şi compartimentelor de muncă, precum şi la răspunderea disciplinară vor fi completate printr-un regulament aprobat de Secţiile Unite ale Curţii Supreme de Justiţie.
Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I*).
Curtea Suprema de Justiţie va continua sa judece cauzele, potrivit competentei prevăzute de legile în vigoare, până la modificarea codurilor de procedura civilă şi de procedura penală, precum şi a altor legi având prevederi cu caracter procedural.
Articolul 68**)
Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 2-4, 11*), 21, 22, 25, 26**)-31, 37, 38, titlului V, art. 55 şi 58, care intră în vigoare o dată cu punerea în aplicare a tuturor prevederilor Legii nr. 92/1992.
Pe data intrării în vigoare a prezentei legi, în condiţiile art. 68, orice dispoziţii contrare se abroga.
────────────
Notă *) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Supreme de Justiţie a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 18 ianuarie 1999. Notă ) Articolele la care face referire art. 68 sunt cele prevăzute în textul legii nemodificate. Notă *) Art. 11 a fost abrogat prin Legea nr. 142/1997. Notă ****) Art. 26 a fost abrogat prin Legea nr. 153/1998.
────────────
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 8 feb. 1999 și 11 nov. 2003.
Deschide forma actuală