Ordonanță de urgență nr. 130 din 29 septembrie 2022

Având în vedere că termenul pentru implementarea Directivei (UE) 2018/2.002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică a expirat la finalul anului 2020,

luând în considerare faptul că prin implementarea Directivei (UE) 2018/2.002 se asigură aprovizionarea cu energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile în Uniunea Europeană, scăderea dependenței de importurile de energie, stimularea inovării și a competitivității, precum și crearea de posibilități semnificative de investiții în eficiența energetică și de reducerea a costurilor care pot fi realizate în sectoarele economice și în societate în ansamblu,

având în vedere situația determinată de creșterea prețurilor în domeniul energetic pe plan internațional, precum și efectele provocate de aceste creșteri pentru toate domeniile de activitate socioeconomică din România, precum și necesitatea promovării unor măsuri de eficiență energetică și de eliminare a blocajelor existente, inclusiv în ceea ce privește investițiile,

ținând cont că, în lipsa reglementării unitare a cadrului necesar realizării investițiilor în energie sigură, sustenabilă, competitivă și la prețuri accesibile, consecințele negative ale contextului existent în domeniul energetic se vor agrava cu impact asupra tuturor sectoarelor de activitate socioeconomică și de faptul că elementele menționate vizează interesul public și strategic și constituie o situație de urgență și extraordinară, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență.

Pentru evitarea declanșării fazei contencioase prin sesizarea de către Comisia Europeană a Curții de Justiție a Comunităților Europene cu o acțiune în constatarea neîndeplinirii de către România a obligațiilor de stat membru,

în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență.

Articolul I

Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

1.La articolul 1, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

(4)Contribuția orientativă națională privind eficiența energetică pentru anul 2030 este stabilită în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021.

2.La articolul 3 alineatul (2), litera d) se modifică și va avea următorul cuprins:

d)elaborarea, publicarea pe site-ul Ministerului Energiei și transmiterea către Comisia Europeană a rapoartelor privind monitorizarea progresului înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naționale de eficiență energetică;

3.La articolul 4, punctele 3, 5, 11, 16, 19^1, 24 și 38 se modifică și vor avea următorul cuprins:

3.agregator - persoana fizică sau juridică care îndeplinește funcția de agregare, așa cum este definită la pct. 6 al art. 3 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

..................................................................................................

5.auditor energetic - persoana fizică, persoana fizică autorizată sau persoana juridică, fiecare din aceste categorii deținând autorizație de auditor energetic care îi conferă dreptul să realizeze audit energetic la consumatori, emisă de către Ministerul Energiei în baza Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie, aprobat prin ordin al ministrului energiei; auditorii energetici persoane fizice își desfășoară activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajați ai unor persoane juridice, conform legislației în vigoare;

..................................................................................................

11.consum de energie finală - toată energia furnizată industriei, transporturilor, gospodăriilor, sectoarelor prestatoare de servicii și agriculturii, exclusiv energia destinată sectorului de producere a energiei electrice și termice și acoperirii consumurilor proprii tehnologice din instalațiile și echipamentele aferente sectorului energetic;

..................................................................................................

16.economie de energie - cantitatea de energie economisită determinată prin măsurarea și/sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a unei măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice, asigurând în același timp normalizarea condițiilor externe care afectează consumul de energie;

..................................................................................................

19^1.interoperabilitate - în contextul măsurării inteligente, așa cum este definită la pct. 54 al art. 3 din Legea nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare;

..................................................................................................

24.manager energetic - persoană fizică, persoană fizică autorizată sau persoană juridică prestatoare de servicii energetice, fiecare din aceste categorii fiind atestată de către Ministerul Energiei în baza Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici și acreditarea societăților prestatoare de servicii energetice, aprobat prin ordin al ministrului energiei, al cărei obiect de activitate este organizarea, conducerea și gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;

..................................................................................................

38.sistem de măsurare/contorizare inteligentă - sistem electronic care poate măsura consumul de energie oferind mai multe informații decât un contor tradițional și care poate transmite și primi date utilizând o anumită formă de comunicații electronice;

4.Articolul 5 se abrogă.

5.La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Anual, 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite pentru asigurarea climatului interior, deținute și ocupate de administrația publică centrală, se renovează pentru a îndeplini cel puțin cerințele minime de performanță energetică prevăzute în capitolul V «Cerințele de performanță energetică a clădirilor» din Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată.

6.La articolul 8, după alineatul (1) se introduc șase noi alineate, alin. (1^1)-(1^6), cu următorul cuprins:

(1^1)Măsurile de politică de eficiență energetică adoptate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030 sunt prevăzute în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030 și au ca scop obținerea unor noi economii de energie a căror valoare cumulată reprezintă o reducere minimă a consumului de energie finală în cuantum de 0,8% pe an pentru perioada 2021-2030, comparativ cu media consumului înregistrat în perioada 2016-2018.

(1^2)Cantitatea calculată de economii noi anuale se poate eșalona, cu condiția ca economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fi fost realizate până la 31 decembrie 2030.

(1^3)Economiile noi de energie rezultate în urma aplicării măsurilor de politică de eficiență energetică, pentru anii 2021-2030, sunt stabilite în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030.

(1^4)În vederea îndeplinirii obligațiilor ce revin autorităților competente în conformitate cu art. 17 alin. (1) și art. 21 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, se pot lua în calcul economiile de energie care rezultă în urma aplicării măsurilor de politică de eficiență energetică, indiferent dacă au fost introduse până la 31 decembrie 2020 sau după această dată, cu condiția ca măsurile respective să conducă la noi acțiuni individuale care să fie întreprinse după 31 decembrie 2020.

(1^5)Autoritățile competente asigură cadrul necesar realizării de noi economii anuale, pe perioade de câte 10 ani după 2030, cu excepția cazului în care revizuirile efectuate de Comisia Europeană până în 2027 și la fiecare 10 ani după acest an concluzionează că nu este necesară îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale Uniunii privind energia și clima pentru anul 2050.

(1^6)Modalitatea de eșalonare a cantității de noi economii de energie prevăzută la alin. (1^1) astfel încât economiile obligatorii cumulate totale de energie la nivelul utilizării finale să fie realizate până la sfârșitul fiecărei perioade de obligații este stabilită în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030.

7.La articolul 8, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alin. (5^1) și (5^2), cu următorul cuprins:

(5^1)Cu condiția îndeplinirii cel puțin a obligației privind economiile cumulate de energie la nivelul utilizării finale, prevăzută la alin. (1^1), autoritățile competente pot calcula cantitatea obligatorie de economii de energie prin unul sau mai multe dintre următoarele mijloace:

a)aplicarea unei rate anuale a economiilor privind vânzările de energie către clienții finali sau privind consumul de energie finală, ca medie pe perioada de trei ani imediat anterioară datei de 1 ianuarie 2019;

b)excluderea parțială sau totală din scenariul de referință pentru calcularea energiei utilizate în transporturi;

c)utilizarea oricăreia dintre opțiunile prevăzute la alin. (6) și (7).

(5^2)În aplicarea mijloacelor prevăzute la alin. (5^1) lit. a), b) sau c), autoritățile competente stabilesc:

a)propria rată anuală a economiilor care va fi aplicată la calcularea economiilor lor cumulate de energie la nivelul utilizării finale și care asigură faptul că economiile finale nete de energie nu sunt mai scăzute decât economiile obligatorii, în temeiul alin. (1^1); și b) propriul scenariu de referință pentru calcul, care poate exclude parțial sau total energia utilizată în transporturi.

8.La articolul 8, alineatul (7) se modifică și va avea următorul cuprins:

(7)Efectuarea calculului economiilor de energie pentru perioadele prevăzute la alin. (1) și (1^1) se realizează în conformitate cu prevederile alin. (7^3) și (7^4), astfel:

a)să excludă din calcul, ca volum, toate sau o parte din vânzările de energie utilizată, pentru perioada de obligații prevăzută la alin. (1), sau energia finală consumată, pentru perioada de obligații prevăzută la alin. (1^1), aferente activităților industriale enumerate în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, cu modificările și completările ulterioare;

b)să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie realizate în sectoarele transformării, distribuției și transportului de energie, inclusiv în infrastructurile eficiente de termoficare și de răcire centralizată, ca urmare a punerii în aplicare a cerințelor prevăzute la art. 14 alin. (4), (5) și alin. (6) lit. b) și art. 15;

c)să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie rezultate din acțiuni specifice recent implementate, începând de la 31 decembrie 2008, care continuă să aibă impact, în ceea ce privește perioada de obligații prevăzută la alin. (1), și începând cu 1 ianuarie 2021, în ceea ce privește perioada de obligații prevăzută la alin. (1^1), și care pot fi măsurate și verificate;

d)să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie care rezultă din adoptarea unor măsuri de politică de eficiență energetică, cu condiția să se poată demonstra că măsurile respective au ca rezultat acțiuni individuale derulate în perioada 1 ianuarie 2018-31 decembrie 2020;

e)să excludă din calculul cantității obligatorii de economii de energie 30% din cantitatea verificabilă de energie produsă pe sau în clădiri pentru uz propriu ca urmare a măsurilor de politică vizând promovarea instalării de noi tehnologii de obținere a energiei din surse regenerabile;

f)să includă în calculul cantității obligatorii de economii de energie economiile de energie care depășesc economiile obligatorii de energie pentru perioada de obligații cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020, cu condiția ca economiile respective să rezulte din acțiuni individuale derulate în temeiul măsurilor de politică de eficiență energetică, notificate de către autoritățile competente în cadrul planurilor naționale de acțiune pentru eficiență energetică și raportate în rapoartele lor intermediare.

9.La articolul 8, după alineatul (7) se introduc nouă noi alineate, alin. (7^1)-(7^9), cu următorul cuprins:

(7^1)Autoritățile competente:

a)informează publicul din România și Comisia cu privire la măsurile de politică de eficiență energetică preconizate pentru perioada 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2030, ca parte a Planului național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030;

b)includ informații cu privire la rezultatele măsurilor de atenuare a sărăciei energetice și de protejare a consumatorilor vulnerabili, inclusiv prin măsuri de creștere a eficienței energetice și de introducere a surselor locale regenerabile de energie în rapoartele energetice și climatice naționale intermediare integrate, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2018/1.999;

c)se asigură că economiile rezultate în urma măsurilor de politică de eficiență energetică aplicate până la 31 decembrie 2020 sunt calculate în conformitate cu anexa nr. 3;

d)se asigură, fără a aduce atingere dispozițiilor prezentului alineat, precum și alin. (6), (7) și (7^2), că economiile de energie obligatorii în temeiul alin. (1)-(1^3) sunt realizate în rândul clienților finali;

e)instituie sisteme de măsurare, de control și de verificare prin care se efectuează o verificare documentată în scris a cel puțin unei părți semnificative și a unui eșantion reprezentativ din punct de vedere statistic din măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice puse în practică. Măsurarea, controlul și verificarea se realizează în mod independent.

(7^2)Impactul măsurilor aplicate după 1 ianuarie 2021 se calculează în conformitate cu anexa nr. 3 și se include în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030.

(7^3)Autoritățile competente aplică și calculează efectul opțiunilor selectate în temeiul alin. (6) și (7) pentru perioadele menționate la alin. (1) și (1^1) separat:

a)pentru calculul cantității obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligații menționată la alin. (1), autoritățile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (6) și alin. (7) lit. a), b) și c); toate opțiunile selectate în temeiul alin. (6) și (7), cumulate, reprezintă maximum 25% din cantitatea de economii de energie prevăzută la alin. (1);

b)pentru calculul cantității obligatorii de economii de energie pentru perioada de obligații menționată la alin. (1^1), autoritățile competente pot utiliza măsurile prevăzute la alin. (7) lit. a), b), c), d), e) și f), cu condiția ca acțiunile individuale menționate la alin. (7) lit. c) să continue să aibă un impact verificabil și măsurabil după 31 decembrie 2020; toate opțiunile selectate în temeiul alin. (7), cumulate, nu vor conduce la o reducere cu mai mult de 35% a cantității de economii de energie calculate în conformitate cu alin. (5^1) și (5^2).

(7^4)În condițiile în care s-a decis că energia utilizată în transporturi din scenariul de referință pentru calcul să fie exclusă total sau parțial sau că se utilizează oricare dintre opțiunile enumerate la alin. (7), autoritățile competente se asigură că noile economii nete calculate care trebuie obținute în consumul de energie finală în perioada de obligații cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 nu sunt mai scăzute decât cantitatea care rezultă din aplicarea ratei anuale a economiilor prevăzută la alin. (1^1).

(7^5)Calculul cantității de economii de energie care trebuie obținută în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030 în conformitate cu prevederile alin. (1^1) se descrie și se explică în Planul național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice 2021-2030, respectiv cum a fost instituită rata anuală a economiilor prevăzute la alin. (1^2) și scenariul de referință pentru calcul, precum și modul în care au fost aplicate opțiunile menționate la alin. (7).

(7^6)Economiile de energie realizate după 31 decembrie 2020 nu se includ în calculul cantității obligatorii de economii de energie pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și 31 decembrie 2020.

(7^7)Prin adoptarea măsurilor alternative de politică de eficiență energetică se obține cantitatea obligatorie de economii de energie în temeiul alin. (1)-(1^3).

(7^8)Măsurile de politică de eficiență energetică adoptate de România, programele sau măsurile finanțate în cadrul Fondului național pentru eficiență energetică trebuie să fie puse în aplicare în mod prioritar, direct sau indirect, în rândul gospodăriilor vulnerabile, inclusiv al celor aflate în situație de sărăcie energetică, și, după caz, în rândul locuințelor sociale.

(7^9)Impactul tuturor măsurilor de politică de eficiență energetică adoptate de România sau a acțiunilor individuale care se pot suprapune nu trebuie să conducă la contabilizare dublă a economiilor de energie.

10.La articolul 8, după alineatul (8^2) se introduce un nou alineat, alin. (8^3), cu următorul cuprins:

(8^3)În scopul mobilizării finanțării private a măsurilor de eficiență energetică și de reabilitare energetică:

a)se iau în considerare modalități de îmbunătățire a utilizării auditurilor energetice prevăzute la alin. (3) lit. a) pentru a influența procesul decizional;

b)autoritățile publice centrale și locale și agențiile de dezvoltare regională utilizează conform competențelor posibilitățile și instrumentele propuse prin inițiativa Finanțare inteligentă pentru clădiri inteligente, cu scopul principal de a facilita investițiile în proiecte de creștere a performanței energetice a clădirilor, prin folosirea granturilor europene ca garanție financiară.

11.La articolul 9 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)să efectueze o dată la 4 ani un audit energetic pe întregul contur de consum energetic; auditul este elaborat de auditorul energetic și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice;

12.La articolul 9, alineatele (5) și (6) se modifică și vor avea următorul cuprins:

(5)Operatorii economici care consumă anual o cantitate de energie sub 1.000 tone echivalent petrol pe an, cu excepția IMM-urilor, sunt obligați să întocmească la fiecare 4 ani un audit energetic pe întreg conturul de consum energetic; auditul este realizat de o persoană fizică sau juridică autorizată de Ministerul Energiei sau Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), după caz, și stă la baza stabilirii și aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice.

(6)Auditul energetic realizat pe întregul contur de consum energetic al unui operator economic, la termenul prevăzut la alin. (1) lit. a), include bilanțurile energetice realizate pe toate contururile de consum energetic ale operatorului economic și respectă criteriile minime pentru auditurile energetice, inclusiv pentru cele desfășurate ca parte a sistemelor de gestionare a energiei potrivit anexei nr. 4.

13.Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 10Contorizarea, subcontorizarea și repartizarea costurilor pentru energia termică și gaze naturale

(1)În măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere financiar și proporțional în raport cu economiile de energie potențiale, consumatorii finali de gaze naturale, încălzire centralizată, răcire centralizată și apă caldă menajeră sunt dotați cu contoare individuale la prețuri competitive, la care vor avea acces digitalizat, care reflectă exact consumul real de energie al consumatorilor finali și care furnizează informații despre nivelul și profilul de consum, despre timpul efectiv de utilizare.

(2)Astfel de contoare individuale la prețuri competitive se pun totdeauna la dispoziție în cazul în care:

a)se înlocuiește un contor existent, cu excepția situației în care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil în raport cu economiile potențiale estimate pe termen lung;

b)se face o nouă conexiune într-o clădire nouă sau atunci când o clădire este supusă unor renovări majore, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 372/2005, republicată;

c)se solicită acest lucru de către utilizatorii finali operatorilor de distribuție de gaze naturale.

(3)În cazul și în măsura în care operatorii de distribuție implementează sisteme de contorizare inteligentă și introduc contoare inteligente de gaze naturale în conformitate cu Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, acestea îndeplinesc următoarele condiții:

a)sistemele de măsurare inteligentă furnizează consumatorilor finali informații privind perioada de utilizare reală, iar obiectivele privind eficiența energetică și beneficiile pentru consumatorii finali sunt luate în considerare pe deplin în momentul stabilirii funcționalităților minime ale contoarelor și a obligațiilor impuse participanților la piață;

b)sistemele de măsurare inteligentă asigură securitatea contoarelor inteligente și comunicarea datelor, precum și dreptul la viață privată al consumatorilor finali, în conformitate cu legislația privind protecția datelor și a vieții private, în condițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.

(4)În cazul în care încălzirea, răcirea sau apa caldă menajeră pentru o clădire sunt furnizate din sistemul de alimentare centralizată cu energie termică sau de la o sursă centrală care alimentează mai multe clădiri sau de la un sistem de răcire centralizat, este obligatorie montarea contoarelor de energie termică în punctele de delimitare/separare a instalațiilor din punctul de vedere al proprietății sau al dreptului de administrare.

(5)În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică în sistem de distribuție orizontală este obligatorie montarea sistemelor de măsurare până la 31 decembrie 2023 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit. Pentru condominiile cu distribuție verticală a agentului termic în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea sistemelor tehnice de stabilire a consumurilor individuale de energie termică, respectiv a repartitoarelor de costuri, pe toate corpurile de încălzire din fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație decât cea de locuit, în condițiile în care există realizat la nivel de condominiu un sistem de echilibrare hidraulică a instalației de încălzire.

13.01.2023Alineatul (5) din Articolul 10, Punctul 13., Articolul I a fost modificat de Punctul 1, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 24 din 9 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 10 ianuarie 2023

(6)În aplicarea prevederilor alin. (5), criteriile generale, metodologia și/sau procedurile pentru a determina lipsa de fezabilitate tehnică și nerentabilitatea sunt aprobate prin hotărâre a consiliului local, la propunerea compartimentelor energetice înființate în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, cu modificările și completările ulterioare.

(7)Prin excepție de la prevederile alin (5), în cazul în care asociațiile de proprietari demonstrează că instalarea unor astfel de repartitoare de costuri nu ar fi rentabilă în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (6), pot fi avute în vedere metode alternative rentabile pentru măsurarea consumului de energie termică.

(8)Prin excepție de la prevederile alin. (5), în imobilele noi de tip condominiu și în părțile rezidențiale ale clădirilor mixte noi, care sunt dotate cu o sursă centrală de încălzire la nivel de condominiu sau clădire mixtă, după caz, pentru apa caldă menajeră sau sunt aprovizionate de la rețele de termoficare, sunt prevăzute contoare individuale pentru apa caldă menajeră.

(9)În cazul în care imobilele de tip condominiu sau clădirile mixte sunt alimentate de la rețele de termoficare sau de răcire centralizată sau în cazul în care prevalează sistemele comune proprii de încălzire sau de răcire pentru astfel de clădiri, ANRE, în conformitate cu prevederile art. 83 alin. (2) din Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările ulterioare, adoptă norme și reglementări transparente, disponibile publicului, privind repartizarea costurilor pentru consumul de încălzire, de răcire și de apă caldă menajeră în aceste clădiri, pentru a asigura transparența și acuratețea contabilizării consumului individual. După caz, astfel de norme includ orientări privind modalitatea de repartizare a costurilor pentru energie utilizată după cum urmează:

a)apă caldă menajeră;

b)încălzirea spațiilor comune;

c)în scopul încălzirii sau răcirii apartamentelor.

(10)În sensul dispozițiilor alin. (4)-(9), contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică instalate sunt dispozitive care pot fi citite de la distanță. Condițiile de fezabilitate tehnică și de rentabilitate prevăzute la alin. (5) se aplică în continuare.

14.Articolul 11 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 11Informații privind facturarea gazelor naturale

(1)În cazul în care consumatorii finali nu dispun de contoare inteligente, menționate în Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, furnizorii de gaze naturale se asigură că informațiile privind facturarea gazelor naturale sunt fiabile, exacte și au la bază consumul real, în conformitate cu anexa nr. 5 pct. 1.1, atunci când acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic și justificat din punct de vedere economic. În acest scop:

a)operatorii de distribuție asigură un interval de citire a contoarelor de cel mult 6 luni, în vederea emiterii facturii pentru consumatorii finali;

b)operatorii de distribuție/furnizorii convin prin contract un interval de emitere a facturilor în conformitate cu Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clienții finali, aprobat prin Ordinul președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei nr 29/2016, cu modificările și completările ulterioare.

(2)În cazul în care, conform prevederilor contractuale, citirea contoarelor se realizează la intervale mai mari decât intervalul de facturare, consumul de gaze naturale facturat între citiri se determină pe baza indexului transmis furnizorului de către clientul final prin autocitire, cu periodicitatea prevăzută în contract. Dacă clientul final nu transmite indexul în termenul convenit, furnizorul stabilește consumul de gaze naturale facturat pe baza unui consum de gaze naturale estimat, de preferință stabilit de comun acord cu clientul final și precizat în contract.

(3)Clienților finali care au fost integrați în sisteme de măsurare inteligente care permit stocarea și furnizarea de informații exacte privind datele de consum real utilizate la facturare li se asigură de către operatorii de distribuție/furnizori posibilitatea de a verifica corectitudinea facturilor, prin accesarea cu ușurință a următoarelor tipuri de informații suplimentare privind consumurile anterioare de gaze naturale:

a)date cumulative utilizate la emiterea facturilor pentru cel puțin ultimii 3 ani sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare/transport/distribuție sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 3 ani; șib) date detaliate în funcție de perioada de utilizare pentru fiecare zi, săptămână, lună și an. Aceste date se pun la dispoziția consumatorului final conform prevederilor contractuale prin intermediul internetului sau al interfeței destinate contoarelor, pentru perioada de cel puțin 24 de luni anterioare sau pentru perioada scursă de la începutul contractului de furnizare sau de la data montării contoarelor inteligente, dacă acestea din urmă sunt mai mici de 24 de luni.

(4)Indiferent dacă au sau nu instalate contoare inteligente, clienților finali li se asigură:

a)informații privind conținutul facturilor de gaze naturale, la solicitarea acestora;

b)informații privind consumurile de gaze naturale realizate anterior care să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final, în măsura în care aceste informații sunt disponibile, pe baza și în acord cu solicitarea scrisă primită de la consumatorul final.

(5)Indiferent dacă au fost instalate sau nu contoare inteligente, furnizorii de gaze naturale au obligația:

a)în baza acordului scris al clientului final, să pună la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de către clientul final informații privind consumurile anterioare facturate, în măsura în care aceste informații sunt disponibile;

b)să pună la dispoziția clientului final mai multe opțiuni privind modul de transmitere a facturilor și a informațiilor privind facturarea, printre care și transmiterea pe cale electronică; de asemenea, la cererea clienților finali, acestora li se asigură o explicație clară și ușor de înțeles a modului de stabilire a sumelor de plată cuprinse în factură, în special în cazul în care facturile nu sunt bazate pe consumul real determinat prin citirea contorului; în factura emisă clientului final se va specifica modul de determinare a consumului facturat prin citire periodică a contorului, autocitire sau estimarea consumului;

c)să pună la dispoziție datele privind consumul de gaze naturale și prețurile aferente perioadei de consum la care se referă datele incluse în facturi, în conformitate cu anexa nr. 5;

d)să pună la dispoziție, cel puțin o dată pe an, într-o factură sau într-o anexă a acesteia, următoarele date:

(i)comparații între consumul actual de gaze naturale al consumatorului final și consumul din anul anterior, preferabil sub formă grafică;

(ii)datele de contact (adresele de site-uri de internet) ale unor instituții cu atribuții în domeniul energiei, de unde consumatorii pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele energetice;

(iii)adresa de site în care se găsesc, într-o formă clară și ușor de înțeles, consumurile de gaze naturale ale clienților finali etalon, pe categorii de consum, în cazul în care astfel de site-uri există;

e)să nu perceapă plăți suplimentare pentru informațiile solicitate de clienții finali legate de facturile de gaze naturale;

f)să transmită, la cererea clienților finali, informațiile privind costul actual și cel estimat al gazelor naturale, în timp util și întrun format ușor de înțeles, care să le permită acestora să compare diferite oferte pentru condiții identice/similare.

13.01.2023Alineatul (5) din Articolul 11, Punctul 14., Articolul I a fost modificat de Punctul 2, ARTICOLUL UNIC din LEGEA nr. 24 din 9 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 28 din 10 ianuarie 2023

15.După articolul 11 se introduce un nou articol, art. 11^1, cu următorul cuprins:

Articolul 11^1Informații privind facturarea și consumul pentru încălzire, răcire și pentru apa caldă menajeră

(1)Acolo unde sunt instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică, ANRE se asigură că informațiile privind facturarea și consumul sunt fiabile, exacte și au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, potrivit dispozițiilor anexei nr. 5^1 pct. 1 și 2 pentru toți utilizatorii finali, și anume pentru persoanele fizice sau juridice care achiziționează energie pentru încălzire, răcire sau apă caldă menajeră pentru propria lor utilizare finală sau persoanele fizice sau juridice care ocupă o clădire individuală sau o unitate în cadrul unui imobil de tip condominiu sau al unei clădiri mixte aprovizionate cu încălzire, răcire sau apă caldă menajeră de la o sursă centrală și care nu au un contract direct sau individual cu furnizorul de energie.

(2)Obligația prevăzută la alin. (1), cu excepția consumului subcontorizat bazat pe repartitoarele de costuri pentru energia termică conform art. 10, trebuie să fie îndeplinită printr-un sistem de autocitire periodică de către clientul final sau utilizatorul final, prin care acesta își citește contorul și transmite indexul.

(3)Factura se bazează pe o estimare a consumului sau pe o sumă forfetară numai în cazul în care consumatorul final sau utilizatorul final nu a transmis indexul contorului pentru o perioadă de facturare dată.

(4)ANRE, în calitate de autoritate competentă:

a)impune ca, dacă sunt disponibile informații privind facturile la energie și consumul anterior sau indexuri ale repartitoarelor de costuri pentru energia termică ale utilizatorilor finali, acestea să fie puse la dispoziția unui furnizor de servicii energetice desemnat de utilizatorul final, la cererea acestuia;

b)se asigură că li se oferă clienților finali opțiunea de a primi pe cale electronică facturile și informațiile privind facturarea;

c)se asigură că tuturor utilizatorilor finali li se furnizează, odată cu factura, informații clare și ușor de înțeles, în conformitate cu punctul 3 din anexa nr. 5^1; și d) promovează securitatea cibernetică și asigură protecția vieții private și a datelor utilizatorilor finali, în conformitate cu Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

(5)ANRE poate să prevadă ca, la cererea clientului final, furnizarea informațiilor privind facturarea să nu fie considerată a reprezenta o solicitare de plată. În astfel de cazuri furnizorii de servicii energetice se asigură că se oferă modalități flexibile pentru plățile propriu-zise.

16.Articolul 12 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 12Costurile de acces la informațiile privind contorizarea și facturarea gazelor naturale

Clienții finali primesc, în mod gratuit, toate facturile și toate informațiile privind facturarea pentru consumul de gaze naturale și au un acces adecvat și gratuit la datele privind propriul consum.

17.După articolul 12 se introduce un nou articol, art. 12^1, cu următorul cuprins:

Articolul 12^1

Costurile de acces la informațiile privind contorizarea, facturarea și consumul pentru energie termică, răcire și apă caldă menajeră

(1)Clienții finali primesc în mod gratuit toate facturile și toate informațiile privind facturarea consumului de energie, precum și datele privind propriul consum.

(2)Prin excepție de la prevederile alin. (1), repartizarea costurilor aferente informațiilor privind facturarea pentru consumul individual de încălzire, răcire și apă caldă menajeră în clădirile cu mai multe apartamente și clădirile mixte, în conformitate cu prevederile art. 10, se efectuează de către administratorii condominiilor fără a genera profit.

(3)Prin excepție de la prevederile alin. (1), în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) și (9), costurile care rezultă din atribuirea acestei sarcini unei terțe părți, precum un furnizor de servicii sau furnizorul de energie, și care acoperă contorizarea, alocarea și contabilizarea consumului individual real în astfel de clădiri, sunt suportate de către utilizatorii finali.

18.La articolul 14, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alin. (1^2), cu următorul cuprins:

(1^2)Actualizarea evaluării cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național va conține informațiile prevăzute în Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2019/826 al Comisiei din 4 martie 2019 de modificare a anexelor VIII și IX la Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind conținutul evaluărilor cuprinzătoare ale potențialului de încălzire și răcire eficientă.

19.La articolul 14, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alin. (3^1), cu următorul cuprins:

(3^1)Actualizarea analizei costuri-beneficii care stă la baza evaluării cuprinzătoare a potențialului de punere în aplicare a cogenerării de înaltă eficiență și a termoficării și răcirii centralizate eficiente pe întreg teritoriul național prevăzută la alin. (1^2) se va realiza pe baza principiilor prevăzute în anexa nr. 7.

20.La articolul 14, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:

(4)În cazul în care evaluarea prevăzută la alin. (1) sau (1^2) și analiza prevăzută la alin. (3) sau (3^1) identifică un potențial pentru aplicarea cogenerării de înaltă eficiență atât pentru procese de încălzire, cât și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali, ale căror beneficii depășesc costurile, autoritățile competente iau măsurile adecvate în vederea dezvoltării unei infrastructuri de termoficare și răcire centralizată eficientă și/sau în vederea favorizării dezvoltării cogenerării de înaltă eficiență pentru procese de încălzire și pentru procese de răcire pentru utilizatorii finali și a utilizării sistemelor de încălzire și răcire cu căldură reziduală și surse regenerabile de energie, în conformitate cu alin. (1), (6) și (10).

21.Articolul 15 se modifică și va avea următorul cuprins:

Articolul 15Producerea, transportul și distribuția energiei

(1)ANRE elaborează reglementări prin care operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale sunt obligați să pună la dispoziția utilizatorilor de rețea servicii de flexibilitate, de consum dispecerizabil, de stocare și de livrare energie în rețea, în conformitate cu prevederile Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, pe măsura dezvoltării rețelelor inteligente, care să le permită acestora creșterea eficienței energetice, stocarea și/sau livrarea de energie, crearea unor piețe locale de energie și a unor comunități energetice, în funcție de costurile și beneficiile acestora.

(2)Reglementările privind rețelele electrice de transport și distribuție a energiei electrice, precum și metodologiile de stabilire a tarifelor de rețea aprobate de ANRE îndeplinesc criteriile din anexa nr. 8, luându-se în considerare orientările și codurile de rețea elaborate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică.

(3)Începând cu 1 ianuarie 2021 se revizuiesc de către operatori și se transmit la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, o dată la 2 ani, raportul de evaluare a potențialului de creștere a eficienței energetice a rețelelor de energie electrică și gaze naturale și programul de măsuri și investiții anuale pentru îmbunătățirea eficienței energetice a rețelelor.

(4)ANRE poate stabili sisteme și structuri tarifare cu scop social pentru transportul și distribuția energiei electrice și a gazelor naturale furnizate în rețea, cu condiția ca orice efecte perturbatoare pentru sistemul de transport și distribuție să fie minime și proporționale în raport cu obiectivul social.

(5)ANRE analizează metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și distribuție și, dacă este cazul, ia măsuri de eliminare a acelor prevederi care ar putea împiedica îmbunătățirea eficienței globale, inclusiv a eficienței energetice la nivelul producerii, transportului, distribuției și furnizării de energie electrică și gaze naturale sau a acelor stimulente care ar putea împiedica participarea consumului dispecerizabil, direct sau prin agregatori, la piața de echilibrare sau la piața serviciilor de sistem.

(6)ANRE include în metodologiile de stabilire a tarifelor de transport și distribuție reguli prin care operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale sunt stimulați să îmbunătățească eficiența energetică a rețelelor atât din punctul de vedere al planificării dezvoltării acestora, cât și ca operare, și că tarifele permit furnizorilor de energie electrică și gaze naturale să îmbunătățească participarea clienților finali la eficiența sistemului, inclusiv prin consumul dispecerizabil, conform Legii nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare.

(7)Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție respectă cerințele prevăzute în anexa nr. 9.

(8)Producătorii care dețin unități de cogenerare de înaltă eficiență de mică putere sau unități de microcogenerare au dreptul la aplicarea unor proceduri simplificate de racordare la rețeaua de energie electrică.

(9)Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție sunt obligați să elaboreze și să aplice proceduri simplificate în conformitate cu reglementările ANRE de tip «instalează și informează», prin care să faciliteze racordarea la rețea de unități de microcogenerare, conform legislației în vigoare.

(10)În cazul în care este fezabil din punct de vedere tehnic și economic pentru unitățile de cogenerare de înaltă eficiență și sub rezerva asigurării fiabilității și siguranței rețelei, ANRE stabilește reguli care să permită producătorilor de energie electrică în cogenerare de înaltă eficiență să ofere servicii de echilibrare și alte servicii operaționale operatorului de transport și de sistem și operatorilor de distribuție. Operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție achiziționează aceste servicii în regim concurențial, transparent, nediscriminatoriu și ușor de verificat.

(11)ANRE aprobă reguli de participare a clienților finali la piața angro și cu amănuntul de energie electrică, similare cu cele aferente furnizorilor de energie electrică.

(12)ANRE stabilește, în reglementările tehnice și comerciale, reguli prin care operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție achiziționează în mod nediscriminatoriu servicii de sistem și servicii de echilibrare de la clienții finali, inclusiv prin agregatorii energetici, în funcție de capacitatea tehnică a clienților respectivi, cu menținerea siguranței în funcționare a rețelelor electrice.

22.La articolul 18 alineatul (1), literele l), m), n) și p) se abrogă.

23.La articolul 18 alineatul (1), literele o), q) și r) se modifică și vor avea următorul cuprins:

o)nerespectarea de către operatorii de transport și de sistem și operatorii de distribuție de energie electrică și gaze naturale a prevederilor art. 15 alin. (3);

.................................................................................................

q)nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție a energiei electrice a prevederilor art. 15 alin. (7);

r)nerespectarea de către operatorul de transport și de sistem și operatorii de distribuție a energiei electrice a cerințelor prevăzute la art. 15 alin. (9) și (10);

24.La articolul 18 alineatul (2), litera h) se modifică și va avea următorul cuprins:

h)contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. k) și r), cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei;

25.La articolul 18, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. k), o), q) și r) se realizează de către personalul împuternicit din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei.

26.La articolul 19, alineatele (1) și (5) se abrogă.

27.La articolul 20, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

(1)Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezenta lege.

28.La anexa nr. 2, nota de subsol (3) se modifică și va avea următorul cuprins:

(3)Aplicabil în cazul în care economiile de energie sunt calculate ca energie primară prin intermediul unei abordări ascendente bazate pe consumul de energie finală. Pentru economiile de energie electrică în kWh se aplică un coeficient stabilit printr-o metodologie transparentă, în funcție de circumstanțele naționale care afectează consumul de energie primară, pentru a se asigura un calcul exact al economiilor reale. Circumstanțele respective sunt justificate, verificabile și bazate pe criterii obiective și nediscriminatorii. Pentru economiile de energie electrică în kWh se poate aplica un coeficient implicit de 2,1 sau se poate decide să se stabilească un coeficient diferit, cu condiția să poată justifica acest lucru. Atunci când se procedează astfel, se ia în considerare mixul lor energetic inclus în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice 2021-2030, care trebuie notificat Comisiei în conformitate cu art. 3 din Regulamentul (UE) 2018/1.999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009(CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE,98/70/CE,2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului. Până la 25 decembrie 2022 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia revizuiește coeficientul implicit pe baza datelor constatate. Revizuirea respectivă se derulează ținând seama de efectele acesteia asupra altor acte din dreptul Uniunii, precum Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 198 din 28 iulie 2017.

29.Anexa nr. 3 se modifică și va avea următorul cuprins:Anexa nr. 3

Metode și principii comune

de calcul al impactului măsuriloe alternative de politică de eficiență energetică1. Metodele de calcul al economiilor de energie, în afara celor provenite din măsuri de impozitare

Autoritățile competente pot utiliza următoarele metode de calcul al economiilor de energie:

a)economii preconizate, prin referire la rezultatele îmbunătățirilor energetice anterioare monitorizate independent în instalații similare. Abordarea generică este denumită «ex ante»;

b)economii contorizate, în cazul cărora economiile rezultate în urma aplicării unei măsuri sau a unui pachet de măsuri sunt stabilite prin înregistrarea reducerii efective a energiei utilizate, ținând seama în mod corespunzător de factori precum adiționalitatea, ocuparea, nivelurile de producție și condițiile meteorologice care pot afecta consumul. Abordarea generică este denumită «ex post»;

c)economii ponderate, în cazul cărora sunt utilizate estimări tehnice ale economiilor. Această abordare este utilizată doar în cazul în care determinarea unor date obținute prin măsurători pentru o instalație specifică este dificilă sau mult prea costisitoare, cum ar fi înlocuirea unui compresor sau a unui motor electric cu o valoare nominală în kWh diferită de cea pentru care au fost obținute date prin măsurători independente privind economiile de energie, sau în cazul în care estimările respective se realizează pe baza metodologiilor și standardelor de referință stabilite la nivel național de experți calificați sau acreditați care sunt independenți față de părțile obligate, participante sau mandatate implicate;

d)economii de energie estimate prin sondaj, în cazul cărora este determinat răspunsul consumatorilor la recomandări, la campaniile de informare, la schemele de etichetare sau de certificare sau la contorizarea inteligentă. Această abordare este utilizată doar pentru economiile de energie rezultate în urma modificării comportamentului consumatorilor. Ea nu poate fi utilizată pentru economii rezultate din introducerea unor măsuri concrete.

2.La stabilirea economiilor de energie pentru o măsură vizând eficiența energetică se aplică următoarele principii:

a)economiile trebuie să fie vădit suplimentare față de cele care s-ar fi produs oricum și în absența activității autorităților competente. Pentru a stabili economiile care pot fi declarate ca suplimentare, autoritățíle competente iau în considerare modul în care ar evolua utilizarea energiei și cererea de energie în absența măsurii de politică în cauză, ținând cont de factorii următori: tendințele consumului de energie, modificările survenite în comportamentul consumatorilor, progresul tehnologic și schimbările generate de alte măsuri puse în aplicare la nivelul Uniunii și la nivel național;

b)economiile rezultate din punerea în aplicare a legislației obligatorii a Uniunii sunt considerate economii care s-ar fi produs oricum și, prin urmare, nu pot fi luate în calcul ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1) și (1^1)-(1^6), respectiv economiile de energie trebuie să fie suplimentare față de cele care rezultă în urma punerii în aplicare a legislației UE obligatorii. Prin excepție de la respectiva cerință, economiile legate de renovarea clădirilor existente pot fi luate în calcul ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1) și (1^1)-(1^6), cu condiția îndeplinirii cerinței menționate la punctul 3 lit. h) din prezenta anexă. Economiile care rezultă din implementarea cerințelor naționale minime stabilite pentru clădirile noi înainte de transpunerea Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor pot fi declarate ca economii de energie în sensul art. 8 alin. (1), cu condiția îndeplinirii cerinței menționate la pct. 3 lit. h) din prezenta anexă și ca economiile respective să fi fost notificate de autoritățile competente în planurile naționale de acțiune pentru eficiență energetică;

c)se poate ține cont doar de economiile care depășesc standardele de performanță ale Uniunii privind emisiile pentru noile autoturisme și noile vehicule utilitare ușoare în urma punerii în aplicare a regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 ale Parlamentului European și ale Consiliului și cerințele Uniunii privind eliminarea de pe piață a anumitor produse cu impact energetic în urma implementării măsurilor de punere în aplicare conform Hotărârii Guvernului nr. 55/2011 privind stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic;

d)sunt permise politici în scopul încurajării unor niveluri mai ridicate de eficiență energetică a produselor, a echipamentelor, a sistemelor de transport, a vehiculelor și combustibililor, a clădirilor și a elementelor de clădiri, a proceselor și a piețelor;

e)măsurile care promovează instalarea unor tehnologii la scară mică de obținere a energiei din surse regenerabile pe sau în clădiri pot fi eligibile spre a fi luate în considerare pentru realizarea economiilor de energie obligatorii în temeiul art. 8 alin. (1) și (1^1)-(1^6), cu condiția să genereze economii de energie care să poată fi verificate și contorizate sau estimate.

Economiile de energie se calculează cu respectarea cerințelor din prezenta anexă;

f)în cazul politicilor care accelerează adoptarea unor produse și vehicule mai eficiente, se poate ține cont pe deplin de economiile aferente acestora, cu condiția să se demonstreze că o astfel de adoptare are loc înainte de expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului ori înainte de înlocuirea normală a produsului sau a vehiculului și cu condiția ca economiile să fie declarate doar pentru perioada care se încheie la expirarea duratei de viață medii anticipate a produsului sau a vehiculului care urmează să fie înlocuit;

g)atunci când promovează adoptarea de măsuri vizând eficiența energetică, autoritățile competente se asigură, acolo unde este cazul, că sunt menținute standardele de calitate pentru produse, pentru servicii și pentru introducerea măsurilor sau că sunt introduse asemenea standarde în cazul în care nu există;

h)pentru a ține seama de variațiile climatice dintre regiuni, autoritățile competente pot alege să ajusteze economiile la o valoare standard sau să stabilească economii de energie diferite în funcție de variațiile de temperatură dintre regiuni;

i)calcularea economiilor de energie trebuie să țină seama de durata de viață a măsurilor și de rata cu care economiile se diminuează odată cu trecerea timpului. Respectivul calcul se face prin contabilizarea economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030.

Alternativ, autoritățile competente pot adopta o altă metodă, preconizată să obțină cel puțin aceeași cantitate totală de economii. Atunci când utilizează alte metode, autoritățile competente se asigură că valoarea totală a economiilor de energie calculată pe baza acestor metode diferite nu depășește valoarea economiilor de energie care ar fi rezultat din calculul lor în momentul contabilizării economiilor pe care le va realiza fiecare acțiune individuală în perioada dintre data punerii sale în aplicare și 31 decembrie 2020 sau, după caz, 31 decembrie 2030. Autoritățile competente descriu în detaliu, în Planul național integrat pentru energie și schimbări climatice 2021-2030 în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1.999, celelalte metode și dispozițiile aplicate pentru a asigura respectarea cerinței obligatorii de calculare.

3.Autoritățile competente se asigură că sunt îndeplinite următoarele cerințe pentru măsurile alternative de politică de eficiență energetică:

a)măsurile alternative de politică de eficiență energetică și acțiunile individuale generează economii de energie verificabile la nivelul utilizării finale;

b)responsabilitatea fiecărei autorități competente, după caz, este clar definită;

c)economiile de energie care sunt obținute sau urmează a fi obținute sunt determinate într-un mod transparent;

d)cantitatea obligatorie de economii de energie sau care urmează a fi obținută prin măsura de politică este exprimată în termeni de consum de energie primară sau finală, utilizând factorii de conversie prevăzuți în anexa nr. 2;

e)trebuie prezentat un raport anual privind economiile de energie realizate de autoritățile competente, care să fie pus la dispoziția publicului, precum și datele privind tendința anuală a economiilor de energie;

f)monitorizarea rezultatelor și luarea de măsuri adecvate în cazul în care progresele nu sunt satisfăcătoare;

g)economiile de energie generate de o acțiune individuală sunt declarate doar de o singură parte;

h)se demonstrează că activitățile autorității competente au contribuit în mod esențial la realizarea economiilor de energie declarate.

4.La determinarea economiilor de energie obținute în urma măsurilor alternative de politică de eficiență energetică legate de impozitare introduse se aplică următoarele principii:

a)se ține cont doar de economiile de energie obținute în urma măsurilor de impozitare care depășesc nivelurile minime de impozitare aplicabile combustibililor în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

b)datele privind elasticitatea cererii în funcție de preț pentru calcularea impactului măsurilor de impozitare a energiei trebuie să reflecte capacitatea de reacție a cererii de energie la schimbările de preț și sunt estimate pe baza unor surse de date oficiale recente și reprezentative;

c)economiile de energie generate de instrumente însoțitoare ale politicii în materie de impozitare, inclusiv stimulentele fiscale sau plata către un fond, sunt contabilizate separat.

5.Notificarea metodologiei

Ministerul Energiei prin Direcția de eficiență energetică notifică Comisiei, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1.999, metodologia lor detaliată propusă pentru măsurile alternative de eficiență energetică. Cu excepția cazului impozitării, notificarea include detalii privind:

a)nivelul economiilor de energie obligatorii în temeiul art. 8 alin. (1^1)-(1^6) sau al economiilor preconizate a fi realizate pe întreaga perioadă cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2030;

b)autoritățile publice de punere în aplicare;

c)sectoarele-țintă;

d)măsurile de politică și acțiunile individuale, inclusiv cantitatea totală preconizată de economii cumulate de energie pentru fiecare măsură;

e)acțiunile prevăzute de măsura de politică;

f)metodologia de calcul, inclusiv modalitățile de stabilire a adiționalității și a pertinenței, precum și metodologiile și valorile de referință care sunt folosite pentru economiile preconizate și ponderate;

g)durata de viață a măsurilor și modul de calcul al acesteia sau pe ce se fundamentează aceasta;

h)abordarea aleasă pentru tratarea problemei variațiilor climatice de către autoritățile competente;

i)sistemele de monitorizare și de verificare a măsurilor;

j)în cazul impozitării:

(i)sectoarele-țintă și segmentul de contribuabili;

(ii)autoritatea competentă;

(iii)economiile preconizate a fi realizate;

(iv)durata măsurii de impozitare; și(v) metodologia de calcul, inclusiv elasticitățile cererii în funcție de preț utilizate și modul în care au fost stabilite acestea.

30.La anexa nr. 5, titlul se modifică și va avea următorul cuprins:

CERINȚE MINIME

privind facturarea și informațiile referitoare la facturare pe baza consumului real de gaze naturale31. După anexa nr. 5 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 5^1, cu următorul cuprins:Anexa nr. 5^1

Cerințe minime

privind facturarea și informațiile referitoare la consum pentru încălzire, răcire și apă caldă menajeră1. Facturarea pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică

Pentru a permite utilizatorilor finali să își regleze propriul consum de energie, facturarea se efectuează pe baza consumului real sau a citirii repartitoarelor de costuri pentru energia termică lunar.

2.Frecvența minimă de furnizare a informațiilor referitoare la facturare sau la consum

De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin lunar, la cerere, sau în cazul în care clienții finali au optat să primească facturile pe cale electronică, iar în caz contrar de două ori pe an.

Începând cu 1 octombrie 2022, în cazul în care au fost instalate contoare sau repartitoare de costuri pentru energia termică care pot fi citite de la distanță, informațiile referitoare la facturare sau la consum bazate pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică se pun la dispoziția utilizatorilor finali cel puțin lunar. Acestea se pot pune la dispoziție, de asemenea, prin intermediul internetului și se pot actualiza cât de frecvent posibil în funcție de dispozitivele și sistemele de măsurare utilizate. Încălzirea și răcirea pot fi scutite de această cerință în afara sezoanelor de încălzire/răcire.

3.Informații minime incluse în factură

Următoarele informații sunt puse la dispoziția utilizatorilor finali într-o formă clară și ușor de înțeles, în facturile lor sau în documentele însoțitoare, atunci când acestea se bazează pe consumul real sau pe citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică:

a)prețurile reale actuale și consumul real de energie sau costul total al energiei termice și citirea (indexul) repartitoarelor de costuri pentru energia termică;

b)informații privind mixul de combustibili utilizat și emisiile de gaze cu efect de seră anuale aferente, inclusiv pentru utilizatorii finali aprovizionați de la rețeaua de termoficare sau de răcire, precum și o descriere a diferitelor taxe, impozite și tarife aplicate. Autoritățile competente pot limita domeniul de aplicare al cerinței de a oferi informații privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru a include numai furnizările de la rețelele de termoficare cu o putere termică instalată totală care depășește 20 MW;

c)comparații între consumul actual de energie al utilizatorilor finali și consumul din aceeași perioadă a anului anterior, sub formă grafică, datele fiind ajustate în funcție de variațiile climatice pentru încălzire și răcire;

d)informații de contact pentru organizațiile clienților finali, agențiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web de unde se pot obține informații privind măsurile disponibile de îmbunătățire a eficienței energetice, profiluri comparative ale utilizatorilor finali și specificații tehnice obiective privind echipamentele care folosesc energie;

e)informații privind procedurile de depunere a plângerilor, serviciile de mediere sau mecanismele alternative pertinente de soluționare a litigiilor, în conformitate cu dispozițiile aplicabile în legislația națională;

f)comparații cu un utilizator final mediu normalizat sau de referință din aceeași categorie de utilizatori. În cazul facturilor electronice, astfel de comparații pot, în schimb, să fie puse la dispoziție online și semnalate în cadrul facturilor.

Facturile care nu au la bază consumul real sau citirea repartitoarelor de costuri pentru energia termică conțin o explicație clară și ușor de înțeles a modului în care suma care figurează pe factură a fost calculată și, cel puțin, informațiile menționate la literele d) și e).

32.Anexa nr. 6 se abrogă.

33.La anexa nr. 7, partea 1 se abrogă.

34.La anexa nr. 9, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:

a)să stabilească și să facă publice normele lor standard referitoare la suportarea și partajarea costurilor adaptărilor tehnice, cum ar fi conectările la rețea, consolidările rețelei și introducerea de noi rețele, funcționarea îmbunătățită a rețelei și normele privind punerea în aplicare nediscriminatorie a codurilor de rețea, care sunt necesare pentru integrarea noilor producători de energie rezultată din cogenerarea de înaltă eficiență în cadrul rețelei interconectate;

35.Anexa nr. 11 se abrogă.

Articolul II

(1)Cu ocazia elaborării proiectului de buget pentru anul următor, ordonatorii principali de credite ai autorităților administrației publice centrale vor asigura includerea creditelor de angajament și a creditelor bugetare pentru finanțarea cheltuielilor cu renovarea clădirilor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, cu încadrarea în limitele aprobate de Guvern.

(2)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, compartimentele energetice din cadrul aparatului propriu al autorităților administrației publice locale elaborează și propun spre aprobare prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București ori a asociației de dezvoltare comunitară, după caz, reglementările prevăzute la art. 10 alin. (6) din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(3)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei elaborează și aprobă prin ordin al președintelui reglementările prevăzute la art. 10 alin. (9) din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare.

(4)Prevederile art. I pct. 23-25 intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență.

(5)În aplicarea dispozițiilor art. 10 alin. (10) din Legea nr. 121/2014, cu modificările și completările ulterioare, contoarele și repartitoarele de costuri pentru energia termică care nu pot fi citite de la distanță, dar care au fost deja instalate, se modernizează astfel încât să poată fi citite de la distanță sau se înlocuiesc cu dispozitive care pot fi citite de la distanță până la 1 ianuarie 2027, cu excepția cazurilor în care asociațiile de proprietari demonstrează că acest lucru nu este rentabil în condițiile stabilite prin art. 10 alin. (6) din aceeași lege.

Articolul III

Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege, dându-se textelor o nouă numerotare.

Prezenta ordonanță de urgență transpune Directiva (UE) 2018/2.002 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 328 din 21 decembrie 2018, și art. 70 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 158 din 14 iunie 2019.

PRIM-MINISTRU

NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Contrasemnează:

p. Ministrul energiei,

Dan-Dragoș Drăgan,

secretar de stat

Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,

Cseke Attila-Zoltán

Ministrul mediului, apelor și pădurilor,

Tánczos Barna

p. Ministrul economiei,

Mihai-Ion Macaveiu,

secretar de stat

p. Ministrul investițiilor și proiectelor europene,

Bogdan-Eduard Simcea,

secretar de stat

Ministrul afacerilor externe,

Bogdan Lucian Aurescu

Ministrul finanțelor,

Adrian Câciu

București, 29 septembrie 2022.

Nr. 130.