Ordonanta nr. 3 din 27 iulie 1992

Guvernul României emite următoarea ordonanţa:

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, care se stabileşte asupra operaţiunilor privind transferul proprietăţii bunurilor, precum şi asupra celor privind prestările de servicii.

Valoarea adăugată, în sensul prezentei ordonanţe, este echivalenta cu diferenţa dintre vînzările şi cumpărările aceluiaşi stadiu al circuitului economic.

Taxa se aplică asupra valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic şi reprezintă un venit al bugetului de stat.

Capitolul 2Sfera de aplicareSubcapitolul I

Operaţiuni impozabile

Articolul 2

În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile cu plata, precum şi cele asimilate acestora, potrivit prezentei ordonanţe, efectuate de o maniera independenta de către persoane fizice sau juridice, privind:

a)livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale;

b)transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice;

c)importul de bunuri şi servicii.

Sînt asimilate cu livrările de bunuri şi prestările de servicii, în sensul prezentei ordonanţe, şi următoarele operaţiuni:

2.1.vînzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită data;

2.2.preluarea de către agentul economic a unor bunuri achiziţionate sau fabricate de acesta, în vederea folosirii, sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit, cu excepţia celor ce se încadrează în plafoanele stabilite conform legii bugetare pentru donaţiile făcute în scopuri umanitare şi pentru sprijinirea activităţilor sociale, culturale şi sportive, precum şi pentru cheltuielile de protocol, reclama şi publicitate;

2.3.prestarea de către agenţii economici a unor servicii cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice, cu excepţiile prevăzute la alineatul precedent;

2.4.utilizarea de către agenţii economici, pentru activitatea proprie, a unor produse sau servicii realizate în unităţile acestora, cu excepţia celor încorporate direct în bunurile sau serviciile supuse taxei pe valoarea adăugată.

Operaţiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrări separate. În cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de către doua sau mai multe persoane, prin intermediul mai multor tranzacţii, fiecare operaţiune se considera o livrare separată, fiind impozitată distinct, chiar dacă bunul respectiv este transferat direct spre beneficiarul final.

Articolul 3

Nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:

a)asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile avînd caracter social-filantropic;

b)organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasă, politica sau civică;

c)organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor;

d)instituţiile publice pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive.

Persoanele juridice de mai sus sînt supuse taxei de valoare adăugată, pentru operaţiunile efectuate în mod sistematic, direct sau prin unităţi subordonate, pentru obţinerea de profit.

Subcapitolul II

Teritorialitatea

Articolul 4

Sînt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile referitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul României.

Bunurile provenite din import sînt impozabile în România la intrarea acestora în ţara şi înregistrarea declaraţiei vamale.

Prestările de servicii sînt impozabile atunci cînd sînt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

Subcapitolul III

Reguli de impozitare

Articolul 5

Operaţiunile cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se împart, din punct de vedere al regulilor de impozitare, după cum urmează:

a)operaţiuni impozabile obligatoriu, la care se aplică cota stabilită prin prezenta ordonanţă. Pentru aceste operaţiuni, taxa se calculează asupra sumelor obţinute din vinzari de bunuri sau prestări de servicii, la fiecare stadiu al circuitului economic, pînă la consumatorul final inclusiv.

Din taxa facturată corespunzător sumelor reprezentind contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se scade taxa aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate sau realizate în unităţile proprii destinate realizării operaţiunilor impozabile;

b)operaţiuni la care se aplică cota zero. La aceste operaţiuni, furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate sau realizate în unităţile proprii, destinate realizării operaţiunilor impozabile;

c)operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.

Aceste operaţiuni sînt reglementate prin ordonanţa şi nu se admite extinderea lor prin analogie,iar furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxelor aferente intrărilor destinate realizării produselor sau serviciilor scutite de taxa.

Subcapitolul IV

Operaţiuni scutite

Articolul 6

Sînt scutite de taxa pe valoarea adăugată următoarele operaţiuni:

A. Livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuată în ţara de:

a)unităţile sanitare şi de asistenţa socială: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, aziluri, case de copii şi altele autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială;

b)unităţile de ştiinţa şi învăţămînt, de cultura şi sport, în cadrul învăţămîntului general, liceal, superior, şcolilor profesionale, complementare, de meserii sau postliceale, şcolilor de maiştri, centrelor de perfecţionare a pregătirii profesionale, învăţămîntului postuniversitar, precum şi de persoane fizice care dau lecţii particulare legate de aceste forme de învăţămînt, grădiniţe, tabere de copii şi tineret, precum şi unităţile de învăţămînt cu scop social;

c)persoanele fizice care prestează munca la domiciliu, ale căror venituri sînt asimilate salariilor;

d)liber-profesioniştii autorizaţi, care îşi desfăşoară activitatea individual;

e)gospodăriile agricole individuale şi asociaţiile de tip privat ale acestora;

f)organizaţiile de nevăzători, asociaţiile persoanelor handicapate şi unităţile economice în care îşi desfăşoară activitatea, potrivit legii, membrii acestora;

g)cantinele organizate pe lîngă unităţile de învăţămînt, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice, pentru vînzările de preparate culinare proprii către personalul care îşi desfăşoară activitatea în unităţile respective, cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentaţie publică;

h)instituţiile bancare, financiare, de asigurări şi reasigurari, loteria naţionala, Monetaria Statului pentru producerea de medalii, insigne şi monede;

i)sînt, de asemenea, scutite: i) 1. lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere executate pentru cimitire, monumente comemorative ale combatanţilor, eroilor, victimelor de război şi ale Revoluţiei din decembrie 1989, inclusiv livrarea unor obiecte de uz funerar; i) 2. încasările din taxele de intrare la castele, muzee, tîrguri şi expoziţii, grădini zoologice şi botanice, biblioteci; i) 3. activităţile de tipărire şi vînzare a timbrelor, la valoarea declarata; i) 4. vînzările de opera de arta originale, efectuate de autori; i) 5. operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; i) 6. editari, tipariri şi vinzari de cărţi, ziare, reviste, prestările efectuate de radio şi televiziune, exclusiv activităţile cu caracter de publicitate şi reclama, precum şi publicaţiile pornografice sau care incita la violenta; i) 7. arendările de pămînt şi închirierile de clădiri şi utilaje de întrebuinţare agricolă; i) 8. operaţiunile de vînzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperate, precum şi cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea; i) 9. vînzările de terenuri, cu excepţia celor destinate construcţiilor, a terenurilor din intravilan, inclusiv cele aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sînt amplasate construcţiile sau alte amenajări ale localităţilor; i) 10. aportul de bunuri şi servicii la capitalul social al societăţilor comerciale; i) 11. produsele şi serviciile importante pentru consumul populaţiei prevăzute în anexa; i) 12. activităţile agenţilor economici, precum şi ale unităţilor economice din cadrul altor persoane juridice care realizează un venit total din activitatea de baza şi alte activităţi, declarat la organul fiscal competent, de pînă la 10 milioane lei anual.

În situaţia realizării unui venit superior plafonului de mai sus, agenţii economici devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată începînd cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depăşit. În acest caz, agenţilor economici le revin toate obligaţiile prevăzute la art. 25 din prezenta ordonanţă.

După înscrierea ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, agenţii economici nu mai beneficiază de scutire, chiar dacă ulterior realizează un venit total inferior plafonului de 10 milioane lei anual.

B. Operaţiuni de import:

a)bunurile din import care, potrivit legii, sînt scutite de taxa vamală, cu excepţia celor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991;

b)reparaţiile şi transformările la nave şi aeronave româneşti, în străinătate;

c)cumpărările de aur ale Băncii Naţionale a României.

Scutirile de taxa pe valoarea adăugată la unele bunuri şi servicii realizate în ţara se aplică şi la bunurile şi serviciile similare din import.

La bunurile şi serviciile din import supuse taxei pe valoarea adăugată nu se aplică plafonul de scutire prevăzut la lit. A. i) 12. din prezentul articol.

Subcapitolul V

Operaţiuni impozabile prin opţiune

Articolul 7

Agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată pot opta pentru plata acestei taxe, pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. Aprobarea se da de către Ministerul Economiei şi Finanţelor şi se referă la ansamblul normelor privind taxa pe valoarea adăugată, iar aplicarea se face începînd cu luna următoare datei aprobării.

Subcapitolul VI

Plătitorii taxei pe valoarea adăugată

Articolul 8

Taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de către persoanele fizice sau juridice care efectuează, de o maniera independenta, în mod obişnuit sau ocazional, una sau mai multe operaţiuni impozabile prevăzute de prezenta ordonanţă.

Pentru bunurile din import, taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de persoanele fizice sau juridice importatoare, direct sau prin intermediari.

Pentru bunurile din import închiriate, precum şi pentru operaţiunile de publicitate, consulting, studii şi cercetare, cesiuni sau concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ sau alte drepturi similare, efectuate de un prestator cu sediul sau domiciliul în străinătate şi folosite de beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, taxa se plăteşte de beneficiari.

Articolul 9

Agentul economic care înscrie taxa pe valoarea adăugată pe o factura sau document înlocuitor este obligat sa achite suma respectiva la bugetul de stat, chiar dacă operaţiunea în cauza nu este impozabilă potrivit prezentei ordonanţe.

Capitolul 3Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Articolul 10

Obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data efectuării livrării de bunuri mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare şi prestării serviciilor.

În cazul livrării parţiale sau executării parţiale de servicii, obligaţia de plată se determina corespunzător valorii bunurilor livrate sau serviciilor prestate.

Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii cu plata în rate, precum şi pentru cele care dau naştere la decontări sau încasări succesive, faptul generator intervine la expirarea perioadei pentru care se face decontarea sau, după caz, la data prevăzută pentru plata ratelor.

Articolul 11

Pentru operaţiunile prevăzute mai jos, obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată ia naştere la:

a)data înregistrării declaraţiei vamale, în cazul importurilor de bunuri, sau la data recepţiei de către beneficiari pentru serviciile de import;

b)data vinzarii bunurilor către beneficiari în cazul operaţiunilor efectuate prin intermediari sau consignaţie;

c)data emiterii documentelor în care se consemnează preluarea unor bunuri achiziţionate sau fabricate de agentul economic, în vederea folosirii, sub orice formă, sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit;

d)data documentelor prin care se confirma prestarea de către agenţii economici a unor servicii, cu titlu gratuit, pentru alte persoane fizice sau juridice;

e)data colectării monedelor din masina pentru mărfurile vîndute prin maşini automate;

Articolul 12

Exigibilitatea este dreptul organului fiscal de a pretinde plătitorului, la o anumită data, plata taxei datorate bugetului de stat.

Taxa pe valoarea adăugată este exigibilă pentru livrările de bunuri mobile, transferul proprietăţii bunurilor imobiliare, prestările de servicii şi pentru operaţiunile specificate la art. 11 din prezenta ordonanţă, la realizarea faptului generator.

Prin derogare, atunci cînd emiterea facturii sau a unui document înlocuitor are loc înaintea momentului în care bunurile au fost livrate, expediate sau puse la dispoziţia cumpărătorului, taxa este exigibilă la data emiterii documentelor respective.

Pentru prestările de servicii, inclusiv lucrările imobiliare, la care se încasează avansuri sau se fac decontări succesive, cu autorizarea organului fiscal competent, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului pe bază de factura sau alt document înlocuitor. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot, în condiţiile şi pentru lucrările stabilite prin hotărîrea Guvernului, sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor.

Capitolul 4Baza de impozitare

Articolul 13

Baza de impozitare reprezintă contravaloarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.

Baza de impozitare este determinata de:

a)preţurile negociate între vinzator şi cumpărător, precum şi alte cheltuieli datorate de cumpărător pentru livrările de bunuri şi care nu au fost cuprinse în preţ. Aceste preţuri cuprind şi accizele stabilite potrivit normelor legale;

b)tarifele negociate pentru prestări de servicii;

c)suma rezultată din aplicarea cotei de comision sau suma convenită între parteneri, pentru operaţiunile de intermediere;

d)preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile bunurilor executate de agenţii economici pentru folosinţă proprie ori predate sub diferite forme angajaţilor sau altor persoane;

e)valoarea în vama, determinata potrivit legii, la care se adauga taxa vamală, alte taxe şi accizele datorate pentru bunurile şi serviciile din import;

f)preţurile de piaţa sau, în lipsa acestora, costurile aferente serviciilor prestate pentru folosinţă proprie de un agent economic sau cu titlu gratuit pentru alte persoane fizice sau juridice;

g)preţurile vinzarilor efectuate din depozitele vămii sau stabilite prin licitaţie;

h)preţul biletelor de participare la formele de loterie, pronosticuri, pariuri, jocuri de noroc sau alte asemenea forme autorizate.

Articolul 14

Nu se cuprind în baza de impozitare următoarele:

a)remizele şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor direct clientului;

b)sumele primite cu titlu de penalitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale;

c)dobinzile percepute pentru plăţile cu întîrziere.

Articolul 15

În cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, preţurile sau alte elemente cuprinse în facturi sau în documente similare, suma impozabilă va fi redusă corespunzător. În acelaşi mod se procedează şi în situaţia în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa.

Capitolul 5Cotele de impozitare

Articolul 16

Taxa pe valoarea adăugată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de prezenta ordonanţă asupra bazei de impozitare determinate în condiţiile art. 13.

Articolul 17

În România se aplică următoarele cote:

A. Cota de 18% pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrările de bunuri, transferurile imobiliare şi prestările de servicii, din ţara şi din import.

B. Cota zero pentru:

a)operaţiunile de export de bunuri şi servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România;

b)serviciile prestate de către comisionari sau alţi intermediari, care intervin în operaţiunile de export;

c)vînzările de bunuri şi prestările de servicii către persoane fizice sau juridice nerezidente în România, cum sînt: c) 1. bunuri sau servicii în favoarea directa a ambasadelor, consulatelor şi reprezentantelor străine, precum şi a personalului acestora, în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor pe bază de reciprocitate; c) 2. bunuri cumpărate de comercianţii străini din expoziţiile organizate în România, precum şi bunurile cumpărate din reţeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condiţiile stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Capitolul 6Regimul deducerilor

Articolul 18

Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor sau serviciilor destinate realizării de operaţiuni impozabile.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat se stabileşte ca diferenţa între valoarea taxei facturată pentru bunurile livrate sau serviciile prestate şi a taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate sau executate în unităţile proprii, destinate realizării operaţiunilor impozabile.

Diferenţa de taxa în plus sau în minus se regularizează, în condiţiile prezentei ordonanţe, pe bază de deconturi ale plătitorilor.

Articolul 19

Pentru efectuarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, agenţii economici sînt obligaţi:

a)să justifice, prin documente legal întocmite, cuantumul taxei;

b)să justifice ca bunurile în cauza sînt destinate pentru nevoile firmei şi sînt proprietatea acesteia.

Dreptul de deducere priveşte numai taxa ce este înscrisă într-o factura sau alt document legal care se referă la bunuri sau servicii destinate pentru realizarea de operaţiuni impozabile.

Articolul 20

Agenţii economici care folosesc, pentru nevoile firmei, bunuri şi servicii achiziţionate sau realizate în unităţile proprii, au dreptul sa deducă integral taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, numai dacă realizează exclusiv operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată.

În situaţia în care realizează atît operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată, cît şi operaţiuni scutite de plată acestei taxe, dreptul de deducere se determina în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operaţiunilor impozabile.

Articolul 21

Dreptul de deducere se exercită pe doua cai:

a)prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate, a taxei aferente intrărilor;

b)prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentă intrărilor şi taxa facturată de agentul economic pentru livrările de bunuri sau servicii prestate.

Articolul 22

Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, deducerea prevăzută la art. 21 lit. a) se face lunar.

Articolul 23

Rambursarea diferenţei de taxa prevăzute la art. 21 lit. b) se efectuează la cerere, pe baza documentaţiei stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi a verificărilor efectuate de către organele acestuia, astfel:

–lunar, pentru operaţiunile de export;

–trimestrial sau anual, în funcţie de suma minima de rambursat stabilită prin hotărîre a Guvernului, în celelalte cazuri.

Articolul 24

Prin hotărîre a Guvernului se pot stabili cazurile şi condiţiile în care, pentru anumite rambursări ale taxei pe valoarea adăugată, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate cere cauţiuni personale sau solidare pentru eventuale sume incorect rambursate.

Capitolul 7Obligaţiile plătitorilor

Articolul 25

Plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au următoarele obligaţii:

A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:

a)să depună sub semnatura persoanelor autorizate, la organul fiscal competent, o declaraţie de înregistrare conform modelului aprobat de Ministerul Economiei şi Finanţelor, în termen de 15 zile de la data începerii activităţii sau a modificării condiţiilor de exercitare a acesteia.

Agenţii economici care devin plătitori de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a depăşirii plafonului de venit prevăzut la art. 6 din prezenta ordonanţă, depun declaraţia de înregistrare pînă la finele lunii următoare celei în care au realizat depăşirea;

b)să solicite organului fiscal scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa, în caz de încetare a activităţii, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva.

B. Cu privire la întocmirea documentelor privind transferul proprietăţii bunurilor şi prestările de servicii:

a)sa emita facturi fiscale sau documente inlocuitoare pentru operaţiunile impozabile realizate, în care să consemneze, în mod distinct:

–numărul de înregistrare fiscală;

–data emiterii;

–numele şi adresa furnizorului;

–numele şi adresa beneficiarului;

–denumirea şi calitatea bunurilor livrate sau serviciilor prestate;

–preţurile unitare şi valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată;

–cota de taxa pe valoarea adăugată;

–suma taxei pe valoarea adăugată.

Taxa pe valoarea adăugată pe o factura sau document înlocuitor este datorată bugetului de stat, chiar dacă operaţiunea în cauza nu este impozabilă sau dacă taxa înscrisă este mai mare decît cea legală;

b)cumpărătorii sînt obligaţi să solicite de la furnizori sau prestatori facturi sau documente inlocuitoare pentru toate bunurile sau serviciile achiziţionate şi sa verifice înscrierea în documentele respective a datelor prevăzute la lit. a) de mai sus;

c)plătitorii de taxa pe valoarea adăugată sînt scutiţi de obligaţia emiterii unei facturi fiscale, în cazul următoarelor operaţiuni: c) 1. transportul de taximetre; c) 2. folosirea de către agenţii economici a unor bunuri şi servicii executate în unităţile proprii; c) 3. vinzari de bunuri şi prestări de servicii către populaţie pe bază de bonuri fără nominalizări privind cumpărătorul; c) 4. alte operaţiuni stabilite de Ministerul Economiei şi Finanţelor;

d)importatorii sînt obligaţi sa întocmească declaraţia vamală de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele vamale, alte taxe şi accizele datorate de aceştia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.

C. Cu privire la evidenta operaţiunilor:

a)sa ţină în mod regulat evidenţa contabilă potrivit normelor în vigoare, care să le permită sa determine suma impozabilă şi taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările şi serviciile efectuate, precum şi cea deductibilă aferentă intrărilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să înscrie zilnic, fără ştersături şi spaţii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată pentru vinzari şi deductibilă pentru intrari.

Documentele justificative şi modul de reflectare în evidenţa contabilă sau în registre a operaţiunilor prevăzute la alineatul precedent se vor stabili de Ministerul Economiei şi Finanţelor;

b)sa întocmească şi să depună la organul fiscal, lunar, la termenul şi potrivit modelului stabilit de Ministerul Economiei şi Finanţelor, deconturi privind suma impozabilă şi taxa exigibilă;

c)sa furnizeze organelor fiscale toate justificările necesare stabilirii operaţiunilor impozabile executate atît la sediul principal, cît şi la sucursale sau agenţii;

d)sa furnizeze organelor fiscale, pînă la data de 15 august a fiecărui an, informaţiile referitoare la operaţiunile impozabile prevăzute pentru anul următor.

D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:

a)sa achite taxa datorată, potrivit decontului întocmit lunar, pînă la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal competent sau la băncile comerciale, după caz;

b)sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale; pentru bunurile din import care nu sînt supuse taxelor vamale, dar sînt supuse taxei pe valoarea adăugată, importatorii sînt obligaţi sa întocmească declaraţia vamală de import şi sa achite taxa pe valoarea adăugată conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale;

c)în caz de încetare a activităţii, sa achite taxa datorată bugetului de stat, concomitent cu cererea înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.

Capitolul 8Dispoziţii finale

Articolul 26

Formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare ale acestora, borderourile zilnice de vînzare, încasare şi alte documente necesare aplicării prevederilor prezentei ordonanţe se stabilesc de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi sînt obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată.

Articolul 27

Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au obiect de activitate comerţul cu amănuntul, activităţi hoteliere, prestări de servicii către populaţie şi alte activităţi de asemenea natura au şi obligaţia instalării aparatelor de marcat care să corespundă cerinţelor pentru aplicarea taxei pe valoarea adăugată.

Articolul 28

Corectarea taxei facturate în mod eronat de către un agent economic se va efectua prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, şi în negru, pentru cele de adăugat.

Articolul 29

Termenul de prescripţie a drepturilor bugetului de stat sau ale plătitorilor, rezultate din prezenta ordonanţă, este de 5 ani de la data prevăzută pentru exercitarea acestora.

Articolul 30

Impozitul pe circulaţia mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime şi materialelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminată sau în produsele finite existente în unităţi la data aplicării prezentei legi nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe.

Se exceptează de la prevederile alineatului precedent produsele exportate, pentru care se va restitui impozitul pe circulaţia mărfurilor, potrivit autorizării şi metodologiei în vigoare pînă la data aplicării prezentei ordonanţe.

Articolul 31

Pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii facturate după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe, se aplică taxa pe valoarea adăugată, indiferent de data încheierii contractelor, a executării produselor sau prestării serviciilor.

Articolul 32

Organele fiscale au dreptul să efectueze verificări şi investigaţii la plătitorii taxei pe valoarea adăugată privind respectarea acestei ordonanţe, inclusiv asupra înregistrărilor contabile. În acest scop, au dreptul sa ceara plătitorilor să prezinte evidentele şi documentele aferente sau orice alte elemente ce pot avea legătură cu verificarea.

În situaţia în care, în urma verificării efectuate, rezultă erori sau abateri de la normele legale, organele fiscale au obligaţia de a stabili cuantumul taxei pe valoarea adăugată deductibilă şi exigibilă şi de a proceda la urmărirea diferenţei de plată sau la restituirea sumelor încasate în plus, după caz.

În cazul în care facturile, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc sau sînt incomplete, în ce priveşte cantităţile, preţurile şi tarifele practicate pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii ori taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, organele fiscale vor proceda la reimpozitare prin estimare.

Articolul 33

Diferenţele în minus constatate la verificarea taxei pe valoarea adăugată se plătesc în termen de 7 zile de la data încheierii actului de control împreună cu majorările de întîrziere aferente, iar cele în plus se restituie în acelaşi termen sau se completează cu plăţile ulterioare, la cererea agentului economic plătitor.

Articolul 34

Neplata integrală sau a unei diferenţe din taxa pe valoarea adăugată, în termenul stabilit, atrage majorarea sumei de plată cu 0,3% pentru fiecare zi de întîrziere.

Calculul majorărilor de întîrziere se face în ziua imediat următoare expirării termenului legal de plată şi pînă în ziua plăţii taxei datorate inclusiv.

În cazurile în care se constata intirzieri repetate sau intenţionate ale plăţii taxei datorate bugetului de stat, Ministerul Economiei şi Finanţelor poate dispune suspendarea activităţii agentului economic pînă la efectuarea plăţii.

Articolul 35

Actele emise de organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor pentru constatarea obligaţiilor de plată privind taxa pe valoarea adăugată constituie titluri executorii.

Băncile vor pune în aplicare aceste titluri fără acceptul plătitorilor.

Articolul 36

Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sînt considerate infracţiuni:

a)nedepunerea în termen la organele fiscale a declaraţiei de înregistrare sau de scoatere din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată şi a decontului privind suma impozabilă şi taxa exigibilă;

b)refuzul de a furniza organelor fiscale toate informaţiile necesare stabilirii operaţiunilor impozabile, potrivit reglementărilor prevăzute la art. 25 din prezenta ordonanţă;

c)ţinerea eronată sau necorespunzătoare a evidentei tehnico-operative sau contabile privind operaţiunile impozabile şi calculul taxei pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat;

d)nerespectarea de către organele bancare a prevederilor art. 35 alin. 2 din prezenta ordonanţă.

Contravenţiile prevăzute la lit. a), b) şi c) se sancţionează cu amendă de la 100 mii lei la 150 mii lei, iar contravenţia prevăzută la lit. d) se sancţionează cu amendă de la 600 mii lei la 1 milion lei.

În situaţia în care se constata ţinerea eronată a evidentelor cu scopul vadit de a reduce taxa datorată bugetului de stat sau de a obţine o rambursare necuvenita, unităţile plătitoare vărsa la bugetul de stat taxa sustrasa, o amenda egala cu valoarea acesteia, precum şi majorările de întîrziere prevăzute la art. 34 din prezenta ordonanţă.

Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de organele de specialitate ale Ministerului Economiei şi Finanţelor şi de aparatul teritorial din subordinea acestuia, conform Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 25, art. 26 şi art. 27.

Articolul 37

Contestaţiile privind stabilirea şi încasarea taxei pe valoarea adăugată, a majorărilor de întîrziere şi a amenzilor se depun în termen de 30 de zile de la data înştiinţării agentului economic plătitor şi se rezolva de către Direcţia generală a finanţelor publice şi a controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucureşti, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrare. Împotriva deciziei date, se poate face contestaţie la Ministerul Economiei şi Finanţelor care, în cel mult 60 de zile de la înregistrare, este obligat sa o soluţioneze. Soluţia data este definitivă.

Depunerea contestaţiei nu suspenda obligaţia plătitorilor cu privire la virarea sumelor datorate la bugetul de stat, potrivit prezentei ordonanţe.

Articolul 38

Contestaţiile cu privire la stabilirea taxei pe valoarea adăugată sînt supuse unei taxe de timbru de 2% din suma contestată. Taxa nu poate fi mai mica de 1.000 lei.

Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestaţie, cu acelaşi obiect, înregistrată şi rezolvată anterior, a fost taxată.

În vederea calculării taxei de timbru, plătitorii sînt obligaţi sa specifice în scris cuantumul sumei contestate. În situaţia admiterii integrale sau parţiale a contestaţiei, taxa de timbru se restituie proporţional cu suma redusă.

Articolul 39

Ministerul Economiei şi Finanţelor şi celelalte ministere vor asigura luarea măsurilor necesare privind pregătirea introducerii taxei pe valoarea adăugată.

Articolul 40

Normele de aplicare a dispoziţiilor din prezenta ordonanţă se aproba prin hotărîre a Guvernului.

Articolul 41

Prevederile prezentei ordonanţe se aplică începînd cu data de 1 ianuarie 1993.

Pe data aplicării prezentei ordonanţe se abroga Hotărîrea Guvernului nr. 7 din 10 ianuarie 1991 privind unele măsuri financiare pentru stimularea suplimentară a exportului, precum şi prevederile privind impozitul pe circulaţia mărfurilor din Hotărîrea Guvernului nr. 779 din 15 noiembrie 1991 privind impozitul pe circulaţia mărfurilor şi accizele.

PRIM-MINISTRU

THEODOR STOLOJAN

Contrasemnează:

Ministrul economiei şi

finanţelor,

George Danielescu

Ministrul bugetului,

veniturilor statului şi

controlului financiar,

Florian Bercea

Anexa 1

LISTA

produselor şi serviciilor livrate în reţeaua de desfacere către populaţiei, scutite de plată taxei pe valoarea adăugată.

1.Carne şi măruntaie comestibile în stare proaspăta, refrigerata sau congelata;

2.Lapte de consum, inclusiv lapte praf;

3.Pîine alba simpla, integrală şi neagra;

4.Ulei comestibil din floarea-soarelui şi soia;

5.Unt;

6.Medicamente de uz uman şi veterinar, inclusiv sub forma de substanţe farmaceutice;

7.Proteze şi produse ortopedice;

8.Combustibili pentru încălzit şi prepararea hranei: lemne de foc, cărbuni, combustibil tip M.P. şi lichid uşor pentru calorifer, gaz petrolier lichefiat şi gaze naturale;

9.Energie electrica pentru consum casnic;

10.Energie termica pentru consum casnic;

11.Transportul în comun urban de călători.