Decizie nr. 555 din 15 octombrie 2014

Augustin Zegrean - preşedinte

Toni Greblă - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Daniel Marius Morar - judecător

Mona-Maria Pivniceru - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

1.Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Constantin Sandu Dobre în Dosarul nr. 48.230/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 599D/2014.

2.Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 14 octombrie 2014, în prezenţa reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu, fiind consemnate în încheierea din acea dată, când, având în vedere imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 15 octombrie 2014.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

3.Prin Sentinţa civilă nr. 3.856 din 31 martie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 48.230/3/2012, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

4.Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Constantin Sandu Dobre cu prilejul soluţionării unei acţiuni civile prin care a solicitat plata unor sume reţinute fără titlu de către Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, precum şi plata unor sume reprezentând indemnizaţii reparatorii.

5.În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că actul normativ criticat este neconstituţional, întrucât a fost semnat de preşedintele Senatului, domnul Mircea-Dan Geoană, la o dată când acesta era suspendat din această funcţie, precum şi pentru că există o neconcordanţă între dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi cele ale art. 18 din Legea nr. 283/2011.

6.Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale consideră că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată. În acest sens arată că măsura suspendării plăţii indemnizaţiei reparatorii a fost justificată de raţiuni de politică bugetară, aşa cum se arată în preambulul actului normativ criticat. De asemenea, consideră că aparenta neconcordanţă dintre dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2011, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 283/2011, reprezintă o chestiune de interpretare a normelor legale, iar nu un argument de neconstituţionalitate.

7.În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.

8.Avocatul Poporului, invocând jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acelaşi timp aminteşte că, aşa cum a reţinut Curtea Constituţională şi în deciziile nr. 42 din 22 ianuarie 2014 şi nr. 244 din 29 aprilie 2014, măsura de suspendare repetată a unor drepturi, pentru mai mulţi ani la rând, ar putea afecta caracterul previzibil al normelor de lege, creând incertitudine cu privire la existenţa acestor drepturi.

9.Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate.

CURTEA,

examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

10.Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

11.Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, aşa cum rezultă din încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011. Autorul excepţiei invocă însă şi neconcordanţa dintre dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 18 din Legea nr. 283/2011, având în vedere de fapt dispoziţiile art. 8 alin. (1) şi art. 18 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, aşa cum a fost completată prin Legea nr. 283/2011. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare:

–Art. II art. 8 alin. (1): "În anul 2012, cuantumul drepturilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a), b) şi d), alin. (4), art. 13 lit. b) şi c) şi la art. 14 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar, cu modificările şi completările ulterioare, se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna decembrie 2011.";

–Art. II art. 18: "În anul 2012, indemnizaţiile prevăzute la art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu se acordă."

12.Autorul excepţiei nu indică textele constituţionale pretins a fi încălcate, însă, din examinarea motivării excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea apreciază că acesta are în vedere prevederile art. 1 alin. (5) referitoare la obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi prevederile art. 76 privind adoptarea legilor şi a hotărârilor.

13.Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate au mai fost supuse analizei Curţii Constituţionale în raport cu critici identice celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 366 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 697 din 14 noiembrie 2013, Curtea Constituţională a reţinut că "proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar a fost depus la Senat, ca primă Cameră sesizată, fiind adoptat de acesta la data de 15 iunie 2011, cu respectarea dispoziţiilor art. 76 alin. (2) din Constituţie, dată la care funcţia de preşedinte al Senatului era exercitată de domnul Mircea-Dan Geoană. Apoi, proiectul de lege a fost depus la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, fiind adoptat de aceasta în data de 8 noiembrie 2011, iar legea a fost promulgată de Preşedintele României în 14 decembrie 2011, prin Decretul nr. 961/2011, dată la care Legea nr. 283/2011 a fost şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.

14.Aşa fiind, Curtea constată că au fost respectate, sub aspectul modului de legiferare, dispoziţiile constituţionale ale art. 61, astfel încât nu poate fi reţinută critica autorului excepţiei referitoare la pretinsul viciu de neconstituţionalitate în ceea ce priveşte adoptarea Legii nr. 283/2011."

15.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia deciziei amintite îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

16.În ceea ce priveşte pretinsa contrarietate dintre dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, Curtea reţine că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţii din Constituţie sau din actele internaţionale la care România este parte, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele şi nici coroborarea lor sau posibilele contradicţii din cadrul legislaţiei interne.

17.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Sandu Dobre în Dosarul nr. 48.230/3/2012 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile Legii nr. 283/2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar şi ale art. 8 alin. (1) şi art. 18 ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunţată în şedinţa din data de 15 octombrie 2014.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Patricia Marilena Ionea