Decizie nr. 181 din 26 februarie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Miere şi Elena Miere, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 5.121/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.

La apelul nominal răspunde mandatarul autorilor excepţiei, care depune copie de pe diploma de licenţă ce atestă faptul că este licenţiat în studii juridice. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, Corneliu Alexandru Tanco solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate astfel cum a fost formulată, arătând că dispoziţiile criticate contravin prevederilor art. 20, 24 şi 53 din Constituţie, precum şi celor ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, susţinând că dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă nu încalcă dreptul la apărare şi sunt în deplină concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 126.

Luând cuvântul în replică, mandatarul autorilor excepţiei susţine că nu a pretins că dispoziţiile de lege criticate ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituţie.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 octombrie 2007, pronunţată în Dosarul nr. 5.121/62/2007, Tribunalul Braşov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost ridicată de Ioan Miere şi Elena Miere, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unui recurs civil.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu permit mandatarului unei părţi să pună concluzii orale la judecarea cauzei.

Tribunalul Braşov - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, deoarece interdicţia impusă mandatarului de a pune concluzii pentru partea pe care o reprezintă echivalează cu golirea parţială de conţinut a dreptului părţii de a-şi exercită drepturile procedurale.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispoziţiile criticate sunt constituţionale, cu referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat Curţii Constituţionale punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, având următorul conţinut: "Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea."

Excepţia de neconstituţionalitate se raportează la prevederile constituţionale ale art. 20 referitoare la tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi la cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că asupra dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă - raportate la aceleaşi prevederi din Constituţie şi din acte internaţionale ca şi cele invocate în cauza de faţă - s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 726/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 979 din 7 decembrie 2006, constatând că restricţia mandatarului care nu are calitatea de avocat de a pune concluzii orale în instanţă nu constituie o împiedicare a accesului liber la justiţie, întrucât partea însăşi poate participa la dezbateri şi poate pune concluzii înaintea instanţei de judecată, iar mandatarul are posibilitatea să formuleze cereri, să propună probe în tot cursul procesului, precum şi să depună concluzii scrise.

Cu acel prilej, Curtea a mai constatat că posibilitatea reprezentării părţii prin mandatar este prevăzută doar de art. 67 şi 68 din Codul de procedură civilă, care stabilesc condiţiile de exercitare a acestui mandat. Aceste condiţii, precum şi limitele în care poate fi exercitat mandatul, inclusiv posibilitatea mandatarului de a pune sau nu concluzii în instanţă în numele părţii, reprezintă opţiuni ale legiuitorului, care, potrivit dispoziţiilor art. 126 alin. (2) din Constituţie, stabileşte regulile privind procedura de judecată.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudenţe, atât considerentele, cât şi soluţia deciziei menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.

În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea constată că aceasta nu poate fi primită, deoarece nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională, nefiind reţinută restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. 4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Miere şi Elena Miere, prin mandatar Corneliu Alexandru Tanco, în Dosarul nr. 5.121/62/2007 al Tribunalului Braşov - Secţia civilă.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 26 februarie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Ioana Marilena Chiorean