Protocolul nr. 2 din 6 mai 1963

Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentului protocol,

având în vedere dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, semnată la Roma la 4 noiembrie 1950 (denumita în continuare convenţia), în special art. 19 care instituie, între alte organe, o Curte Europeană a Drepturilor Omului (denumita în continuare Curtea),

considerind ca este oportun sa atribuie Curţii competenţa de a da, în anumite condiţii, avize consultative,

au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1

1.Curtea poate, la cererea Comitetului Ministrilor, sa dea avize consultative asupra problemelor juridice privind interpretarea convenţiei şi a protocoalelor sale.

2.Aceste avize nu se pot referi la probleme legate de conţinutul sau de întinderea drepturilor şi libertăţilor definite în titlul I al convenţiei şi în protocoalele sale, nici asupra altor probleme de care Comisia, Curtea sau Comitetul Ministrilor ar putea sa ia cunoştinţa ca urmare a introducerii unui recurs prevăzut de convenţie.

3.Decizia Comitetului Ministrilor de a cere un aviz Curţii este luată prin vot, cu majoritatea de două treimi din reprezentanţii care au dreptul de a face parte din Comitet.

Articolul 2

Curtea decide dacă cererea de aviz prezentată de Comitetul Ministrilor tine de competenţa sa consultativa, asa cum aceasta este definită în art. 1 al prezentului protocol.

Articolul 3

1.Pentru examinarea cererilor de avize consultative, Curtea se întruneşte în şedinţa plenara.

2.Avizul Curţii trebuie motivat.

3.Dacă avizul nu exprima, în tot sau în parte, opinia unanima a judecătorilor, oricare judecător are dreptul sa alăture acestuia expunerea opiniei sale individuale.

4.Avizul Curţii este transmis Comitetului Ministrilor.

Articolul 4

Prin extinderea puterii pe care i-o atribuie art. 55 al convenţiei şi în scopurile prezentului protocol, Curtea poate, dacă considera necesar, să-şi stabilească regulamentul şi să-şi fixeze procedura.

Articolul 5

1.Prezentul protocol este deschis spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei semnatare ale convenţiei, care pot deveni părţi prin:

a)semnare fără rezerva ratificării sau a acceptării; b) semnare sub rezerva ratificării sau a acceptării, urmată de ratificare sau de acceptare.

Instrumentele de ratificare sau de acceptare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

2.Prezentul protocol va intra în vigoare de îndată ce toate statele părţi la convenţie vor fi devenit părţi la protocol, în conformitate cu dispoziţiile paragrafului 1 al acestui articol.

3.Începând cu data intrării în vigoare a prezentului protocol, art. 1 - 4 vor fi considerate ca făcând parte integrantă din convenţie.

4.Secretarul general al Consiliului Europei va notifica statelor membre ale Consiliului:

a)orice semnare fără rezerva ratificării sau a acceptării; b) orice semnare sub rezerva ratificării sau a acceptării; c) depunerea oricărui instrument de ratificare sau de acceptare; d) data intrării în vigoare a prezentului protocol, conform paragrafului 2 al acestui articol.

În considerarea celor de mai sus, subsemnaţii, având depline puteri în acest scop, au semnat prezentul protocol.

Încheiat la Strasbourg la 6 mai 1963, în limbile franceza şi engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general va transmite copie certificată fiecăruia dintre statele semnatare.