Decizie nr. 148 din 8 februarie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ştefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Gorj în Dosarul nr. 16.757/318/2009 al Judecătoriei Târgu Jiu.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 18 februarie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 16.757/318/2009, Judecătoria Târgu Jiu a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Gorj într-o cauză având ca obiect fond funciar.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale întrucât încalcă dreptul de proprietate atât al statului, cât şi al adevăraţilor proprietari, persoane fizice sau persoane juridice, datorită faptului că prin aceste dispoziţii permisive ale Legii nr. 1/2000 s-a ajuns ca suprafeţele de teren dispuse a fi retrocedate prin hotărâri judecătoreşti şi hotărâri ale comisiilor judeţene de fond funciar să depăşească suprafaţa proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale. Consideră că proprietatea nu poate fi retrocedată pe un alt amplasament, deoarece nu s-ar mai respecta dreptul de proprietate garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 instituind astfel o restrângere a exerciţiului dreptului de proprietate privată a statului asupra terenului dobândit în mod legal.

Judecătoria Târgu Jiu arată că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că textul de lege criticat este constituţional, fiind introdus în cuprinsul Legii nr. 1/2000 pentru a da eficienţă juridică principiului de drept civil referitor la neretroactivitatea legii civile, principiu potrivit căruia legea civilă se aplică numai situaţiilor apărute în practică după intrarea ei în vigoare, nu şi anterior.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000.

Textul de lege criticat a fost modificat de art. I pct. 24 din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, şi are următorul conţinut: "Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite foştilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie."

Autorul excepţiei invocă încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 44 alin. (1) şi (2) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 53 referitoare la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi celor ale art. 136 alin. (2) şi (4) privind proprietatea, precum şi a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că reglementarea criticată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

În acest sens, prin deciziile nr. 605 din 28 aprilie 2009 şi nr. 652 din 28 aprilie 2009, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 415 din 17 iunie 2009, Curtea a reţinut că, în principiu, "în domeniul legilor fondului funciar, legiuitorul a optat pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole sau forestiere pe vechile amplasamente. Astfel, Legea nr. 1/2000, în art. 2 alin. (1), prevede că «În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane». Aceste dispoziţii constituie expresia aplicării principiului restitutio în integrum, în deplină concordanţă cu principiul garantării dreptului de proprietate prevăzut la art. 44 alin. (1) teza întâi din Constituţie. Excepţia expres prevăzută de lege o constituie situaţia în care terenurile au fost atribuite în mod legal altor persoane, aşa cum reglementează şi prevederile art. 24 alin. (2) din lege, care fac trimitere la prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările şi completările ulterioare. Această excepţie reprezintă transpunerea în plan normativ a principiului constituţional al neretroactivităţii legii civile şi consacrarea prin lege a adagiului «tempus regit actum»."

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru motivele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, excepţie ridicată de Regia Naţională a Pădurilor Romsilva - Direcţia Silvică Gorj în Dosarul nr. 16.757/318/2009 al Judecătoriei Târgu Jiu.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 8 februarie 2011.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent,

Ingrid Alina Tudora