Decizia nr. 264 din 9 mai 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Dumitru Cheagă în Dosarul nr. 2.389/114/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.756D/2019.2. La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Andreea Gliga, în calitate de apărător ales, cu împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei. Se constată lipsa celorlalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând că prevederile art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 încalcă principiul egalității, consacrat de art. 16 din Legea fundamentală, întrucât nu enumeră și ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare, deși aceștia se numără printre categoriile profesionale care pot intra în magistratură direct pe post, iar nu în urma absolvirii Institutului Național al Magistraturii, cu condiția să aibă o vechime în specialitate de minimum 5 ani. În acest context, arată că nu există nicio rațiune pentru care legiuitorul a ales să includă în prevederile art. 33 din Legea nr. 303/2004 această categorie profesională, dar nu și în textul de lege criticat în cauza de față, generând astfel o discriminare nejustificată. Precizează că există numeroase hotărâri judecătorești prin care s-a admis ca vechime în magistratură exercitarea acestei profesii. Invocă cele reținute în Decizia nr. 45 din 30 ianuarie 2018 referitor la principiul egalității în drepturi, în contextul în care, având în vedere natura atribuțiilor de serviciu ale ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare, regăsim printre acestea mai multe atribuții pe care le au și celelalte categorii profesionale care au fost incluse în conținutul normativ al textului de lege criticat și care beneficiază de vechimea în magistratură. Aceștia apără drepturile și libertățile omului, au aceleași incompatibilități ca judecătorii și procurorii, administrează probe atât în favoarea, cât și în defavoarea persoanelor pe care le cercetează, cooperează cu judecătorii și procurorii în procedurile speciale, dispun chiar măsuri preventive, și anume reținerea. Așadar, critică existența unui tratament discriminatoriu pentru ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare și a unui tratament preferențial pentru celelalte categorii profesionale din domeniul juridic. Menționează Hotărârea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării nr. 59/2007, care viza ofițerii de poliție judiciară și grefierii cu studii juridice superioare, aceștia din urmă fiind ulterior incluși în lege, spre deosebire de primii. Mai face referire și la deciziile Curții Constituționale nr. 785 din 12 mai 2009 și nr. 176 din 26 martie 2014 care pot fi aplicabile mutatis mutandis în cauza de față.

4.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, întrucât argumentele autorului acesteia conduc la ideea unei modificări a textului de lege criticat, în sensul de a insera printre categoriile beneficiare și ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, astfel încât, pe lângă funcțiile prevăzute de art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, vechimea în magistratură să fie recunoscută și acestora. Or, acceptarea unei astfel de critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legiuitor pozitiv, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 61 din Constituție. Invocă, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 1.185 din 6 noiembrie 2008.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

5.Prin Încheierea din 8 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.389/114/2018, Curtea de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Dumitru Cheagă într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii formulate în vederea recunoașterii perioadei în care autorul excepției a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară ca vechime în magistratură.

6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că legiuitorul a apreciat că, alături de anumite categorii profesionale, și ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice pot fi numiți în magistratură pe bază de concurs. Cu toate acestea, în cuprinsul art. 86 alin. (1), ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice sunt excluși de la beneficiul calculării ca vechime în magistratură a perioadei în care au activat în aceste funcții, fără a exista o explicație, fie și sumară, din cuprinsul căreia să rezulte ce a determinat această excludere. Se încalcă astfel prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, dispozițiile de lege criticate fiind neconstituționale în măsura în care nu se aplică și ofițerilor de poliție judiciară cu studii superioare juridice. Arată că, deși inițial toți magistrații se află în situație de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfășurării profesiei, legea instituie o prezumție de „necorespundere profesională“ a magistraților foști ofițeri de poliție judiciară cu studii juridice superioare, față de celelalte categorii profesionale asimilate magistraților, anulându-li-se acestora toate beneficiile ce decurg din recunoașterea vechimii în magistratură a perioadei în care au activat ca ofițeri de poliție. Ținând cont de faptul că la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură toți candidații au fost considerați egali sub aspectul profesiei și al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, se susține că este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un moment ulterior celorlalte categorii de magistrați. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură și cel ulterior admiterii.

7.Curtea de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu includ și ofițerii de poliție judiciară cu studii juridice superioare, deși în aceeași lege, conform art. 33 alin. (1), li se recunoaște dreptul de a fi numiți în magistratură pe bază de concurs, alături de alte categorii profesionale care însă beneficiază și de recunoașterea ca vechime în magistratură a perioadelor în care au activat în profesiile respective. Conchide că textul legal criticat este neconstituțional din perspectiva art. 16 din Constituție.

8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

9.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege sunt constituționale, observând că susținerea autorului excepției conduce, mai degrabă, la ideea unei modificări a textului legal, în sensul de a insera printre categoriile beneficiare și ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, astfel încât, pe lângă funcțiile prevăzute de art. 86 din Legea nr. 303/2004, republicată, vechimea în magistratură să le fie recunoscută și ofițerilor de poliție cu studii juridice superioare. Or, acceptarea unei asemenea critici ar echivala cu transformarea instanței de contencios constituțional într-un legislator pozitiv, ceea ce ar contraveni art. 61 din Constituție, potrivit căruia Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, fiind în contradicție și cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, conform cărora Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului.

10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, punctul de vedere al Avocatului Poporului, susținerile reprezentatului autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, care, la data ridicării excepției, aveau următorul conținut:

(1)Constituie vechime în magistratură, aplicabilă și persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1) și (2), perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, judecător la Curtea Constituțională, judecător financiar, procuror financiar, consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, auditor de justiție, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), magistrat-asistent, grefier cu studii superioare juridice, avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic, personal de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadru didactic din învățământul juridic superior acreditat.

(2)Constituie vechime, în sensul prezentei legi, perioada în care o persoană a exercitat funcția de notar de stat, această vechime aplicându-se persoanelor prevăzute la art. 82 alin. (1)-(5), precum și foștilor notari de stat, chiar dacă la data pensionării au altă ocupație.

13.Legea nr. 303/2004 a fost ulterior abrogată prin Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 16 noiembrie 2022, dar textul de lege cuprins în Legea nr. 303/2004 poate forma obiect al controlului de constituționalitate, fiind aplicabil în cauza de pe rolul Curții de Apel București, ținând seama de cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, cu referire la sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, care este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare.

14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, art. 7 și 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 7 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, art. 1 din Protocolul nr. 12 la aceeași convenție și art. 4 din Carta socială europeană revizuită, toate referitoare la principiul egalității în drepturi, fără privilegii și fără discriminări.

15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut că vechimea în magistratură constituie temeiul acordării unor drepturi specifice acestei categorii profesionale (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 157 din 17 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 18 mai 2005).

16.În cauza de față, autorul excepției de neconstituționalitate critică faptul că art. 86 din Legea nr. 303/2004 nu prevede că se consideră vechime în magistratură și perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică sau magistratul-asistent a îndeplinit funcția de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare. Or, aspectul supus controlului de constituționalitate ține de opțiunea legislativă și oportunitatea reglementării, care sunt atribute exclusive ale legiuitorului, în condițiile în care instanța constituțională nu are competența de a suplini conținutul normativ al textului criticat și, implicit, de a include activitatea desfășurată de o persoană în calitate de ofițer de poliție judiciară cu studii superioare în sfera profesiilor/ activităților a căror exercitare/desfășurare se consideră a

constitui vechime în magistratură, enumerate de art. 86 din Legea nr. 303/2004.

17.De altfel, Curtea a mai analizat susțineri similare, constatând că nu se critică textul de lege pentru ceea ce cuprinde, ci pentru ceea ce îi lipsește, or, potrivit dispozițiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, „Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“, astfel că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă (a se vedea Decizia nr. 510 din 15 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 13 iulie 2006).

18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 86 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, excepție ridicată de Dumitru Cheagă în Dosarul nr. 2.389/114/2018 al Curții de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Curții de Apel București - Secția a VII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 9 mai 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Valentina Bărbățeanu