Plan de acţiune din 31 octombrie 2007

1.Consideraţii generale

Prin Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din data de 26 septembrie 2006 s-a creat cadrul pentru stabilirea, după data aderării României la Uniunea Europeană, a unui mecanism de cooperare şi verificare a evoluţiilor înregistrate în domeniile reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.

Astfel, prin Decizia Comisiei 2006/928/CE din 13 decembrie 2006 de stabilire a unui mecanism de cooperare şi de verificare a progresului realizat de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţă specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 354 din 14 decembrie 2006, au fost identificate 4 condiţionalităţi (benchmarks-BM) cu privire la care se realizează în perioada postaderare o monitorizare strictă:

● Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilităţii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală (BM1)

● Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare (BM2)

● Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie (BM3)

● Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale (BM4)

Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind evoluţia măsurilor de acompaniere după aderare din 27 iunie 2007, denumit în continuare Raportul din 27 iunie 2007, a statuat menţinerea mecanismului de cooperare şi verificare în vederea monitorizării progreselor înregistrate de România şi a solicitat elaborarea de către autorităţile române a unui plan de acţiune care să reflecte măsurile avute în vedere pentru soluţionarea celor 4 condiţionalităţi.

2.Metodologia de elaborare

Proiectul de plan a fost întocmit sub coordonarea Ministerul Justiţiei, prin centralizarea contribuţiilor proprii şi a celor formulate de instituţiile cu atribuţii în domeniul funcţionării sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei. În data de 21 şi, respectiv, 24 septembrie 2007, proiectul planului de acţiune agreat la nivel tehnic a fost supus dezbaterii Comisiei de monitorizare a implementării Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, respectiv Consiliului pentru monitorizarea implementării Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. Instituţiile participante la cele două reuniuni au agreat obiectivele planului de acţiune.

Proiectul a fost discutat în cadrul reuniunilor tehnice de lucru şi supus dezbaterilor publice în perioada 2-17 octombrie 2007, fiind organizate reuniuni de consultări cu magistraţii (12 octombrie 2007), reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale şi reprezentanţi ai societăţii civile (17 octombrie 2007).

În perioada 8-12 octombrie, o echipă de experţi din statele membre au realizat o evaluare ex-ante a planului. Experţii au apreciat că documentul programatic răspunde nevoilor şi deficienţelor subliniate de Raportul din 27 iunie 2007 şi că stabileşte obiective clare şi măsuri coerente.

Experţii au făcut de asemenea o serie de observaţii tehnice, unele dintre acestea fiind încorporate în plan, altele urmând să fie luate în considerare pe durata implementării acestuia de către grupurile de lucru ce vor realiza monitorizarea planului.

Proiectul a fost definitivat în urma analizării propunerilor rezultate în urma consultărilor şi a recomandărilor experţilor străini, urmărindu-se cu precădere remedierea unor probleme existente sau îmbunătăţirea unor activităţi curente.

3.Relaţia planului de acţiune cu Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 şi Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007

Planul de acţiune a fost elaborat pentru a răspunde exclusiv domeniilor de interes semnalate în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare. Prezentul plan nu afectează în niciun fel continuarea eforturilor în vederea îndeplinirii, până la data de 31 decembrie 2007, a măsurilor prevăzute în Strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2005, şi în Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2005-2007, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 231/2005. Mai mult, la elaborarea planului de acţiune au fost avut în vedere măsurile prevăzute de cele două strategii, care vizau deficienţele semnalate în raportul Comisiei Europene. Aprobarea proiectului de plan de către Comisia de monitorizare a implementării Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007, respectiv de către Consiliul pentru coordonarea implementării Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007, a asigurat continuitatea şi coerenţa măsurilor.

4.Structură şi direcţii principale

BM1: Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie, în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM. Raportarea şi monitorizarea impactului noilor coduri de procedură civilă şi penală.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene şi prin rapoartele misiunilor de peer-review efectuate de experţii din statele membre, la elaborarea planului s-au avut în vedere acele domenii cu privire la care respectivele rapoarte au semnalat existenţa unor deficienţe. Astfel, principalele direcţii de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţii 1 sunt: adoptarea unor noi coduri de procedură civilă şi penală, unificarea jurisprudenţei, consolidarea capacităţii instituţionale a CSM şi responsabilizarea membrilor consiliului, creşterea transparenţei actului de justiţie, îmbunătăţirea politicii de resurse umane, creşterea eficienţei sistemului judiciar prin îmbunătăţirea infrastructurii şi managementului instanţelor.

a)Adoptarea noilor coduri de procedură civilă şi penală

Adoptarea noilor coduri reprezintă o prioritate a Ministerului Justiţiei în materie legislativă, acestea fiind indispensabile pentru sistematizarea normelor de natură să asigure simplificarea procedurilor judiciare, reducerea duratei acestora, precum şi reducerea numărului căilor de atac pentru anumite categorii de cauze. O serie de măsuri de reformă, mai ales în domeniul resurselor umane şi al unificării practicii judiciare, vor depinde de adoptarea noilor coduri.

O condiţie esenţială pentru aplicarea corectă şi unitară a noilor coduri o constituie pregătirea judecătorilor şi procurorilor înaintea intrării în vigoare a acestora, dar şi informarea publicului despre noile reguli procedurale. Astfel, sunt prevăzute campanii de formare adresate judecătorilor şi procurorilor, la organizarea cărora vor fi implicaţi membri ai comisiilor care au lucrat la elaborarea noilor coduri. De asemenea, pentru informarea justiţiabililor se vor organiza campanii de informare publică şi se vor elabora broşuri disponibile gratuit, cuprinzând cele mai importante modificări introduse de noile coduri.

b)În privinţa unificării jurisprudenţei, Raportul din 27 iunie 2007 semnalează o serie de progrese în urma măsurilor luate în cursul anului 2006, dar atrage atenţia asupra faptului că "absenţa unei practici unitare pentru cazurile de restituire a proprietăţii rămâne, însă, un motiv de îngrijorare".

În vederea remedierii acestei probleme, planul prevede, pe de o parte, continuarea măsurilor apreciate ca eficiente, derulate şi în prezent, iar pe de altă parte, măsuri noi, ce vizează în primul rând problema unificării practicii judiciare în materia restituirii proprietăţilor. Astfel, va continua organizarea întâlnirilor periodice între judecătorii instanţelor de la diferite grade de jurisdicţie, pentru discutarea problemelor de practică neunitară, fiind prevăzută pentru viitor şi implicarea avocaţilor, mai ales în vederea identificării şi semnalării cazurilor de practică neunitară. De asemenea, vor continua activităţile ce asigură accesul judecătorilor la jurisprudenţă: actualizarea permanentă a portalului instanţelor prin publicarea jurisprudenţei relevante, precum şi prin publicarea acestei jurisprudenţe în broşuri sau volume ce vor fi distribuite la instanţele din ţară. Vor continua şi seminariile de pregătire a judecătorilor şi procurorilor în domeniul unificării jurisprudenţei, cu prioritate în materia restituirii imobilelor naţionalizate, şi se va realiza un forum de discuţii pentru magistraţi, prin intermediul căruia să fie facilitată comunicarea dintre judecătorii şi procurorii din ţară pe diverse domenii de interes.

De asemenea, prevederile ce vor fi introduse prin noile coduri de procedură civilă şi penală au ca finalitate tocmai simplificarea regulilor procesuale, reaşezarea normelor de competenţă şi regândirea sistemului căilor de atac, astfel încât să se limiteze cât mai mult cu putinţă cazurile în care să existe riscul unor interpretări neunitare.

c)Consolidarea capacităţii administrative a CSM, responsabilizarea membrilor acestuia şi soluţionarea problemelor de etică ale unor membri ai Consiliului

În vederea responsabilizării membrilor CSM şi soluţionării problemelor de etică, a fost avută în atenţie realizarea unei mai bune comunicări între membrii acestei instituţii, pe de o parte, magistraţi şi societatea civilă, pe de altă parte, fiind prevăzute întâlniri periodice în care să se discute activitatea membrilor CSM în perioada de referinţă şi priorităţile lor pentru perioada următoare. De asemenea, candidaţii la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte CSM vor prezenta un program de activitate pentru perioada mandatului, a cărui îndeplinire să poată fi urmărită de către cei interesaţi: judecători, procurori, societate civilă etc.

Va continua procesul de selecţie a inspectorilor judiciari, cu respectarea criteriilor de reprezentativitate teritorială.

d)Creşterea transparenţei actului de justiţie impune continuarea măsurilor deja întreprinse, astfel încât justiţia să îşi consolideze rolul şi imaginea de serviciu public, aflat în slujba cetăţeanului. Sunt avute în vedere în principal: pregătirea magistraţilor, a personalului auxiliar şi a purtătorilor de cuvânt de la instanţe şi parchete în domeniul comunicării publice, precum şi realizarea de către CSM a unor sondaje în rândul opiniei publice şi al magistraţilor cu privire la percepţia asupra funcţionării sistemului judiciar, urmate de prezentarea şi dezbaterea publică a concluziilor.

e)Îmbunătăţirea politicii de resurse umane continuă să reprezinte o prioritate. Raportul din 27 iunie 2007 arată că "situaţia resurselor umane în sistemul judiciar din România, precum şi capacitatea de gestionare la nivel central şi la nivelul instanţelor şi parchetelor continuă să constituie o problemă pentru autorităţi".

Una dintre direcţiile avute în vedere pentru reducerea deficienţelor din domeniul resurselor umane o reprezintă raţionalizarea şi eficientizarea activităţii magistraţilor, care presupune mai multe etape: stabilirea gradelor de complexitate a cauzelor, identificarea volumului optim de activitate pentru fiecare judecător şi procuror, asigurarea necesarului de personal atât la instanţe, cât şi la parchete. În prezent se derulează studii şi programe pentru realizarea acestor etape premergătoare.

Ulterior, în baza concluziilor acestor programe şi având în vedere cu prioritate regulile de competenţă materială cuprinse în noile coduri de procedură civilă şi penală, se va elabora o strategie de resurse umane, prin corelarea rezultatelor studiilor elaborate şi ţinând seama de dinamica personalului din sistemul judiciar. În acest scop vor fi prelucrate concluziile tuturor studiilor şi proiectelor premergătoare, dar se va ţine seama şi de alte elemente esenţiale: dinamica personalului în sistem (persoane admise, pensionări, orientarea către alte profesii, detaşări etc.), formarea profesională iniţială şi continuă a judecătorilor, procurorilor şi personalului auxiliar, reaşezarea normelor de competenţă şi a căilor de atac, după intrarea în vigoare a noilor coduri, încărcătura diferită a instanţelor şi parchetelor.

În acelaşi context, este avută în vedere continuarea restructurării Ministerului Public, cu privire la care Raportul din 27 iunie 2007 reţine că este în curs de realizare, în baza planului de reorganizare prezentat la începutul anului 2007. Restructurarea va continua prin redistribuirea, respectiv ocuparea posturilor vacante de execuţie şi de conducere.

f)Creşterea eficientei sistemului judiciar prin îmbunătăţirea infrastructurii şi managementului instanţelor

În plan organizatoric este vizată îmbunătăţirea managementului instanţelor, prin demararea şi implementarea unui proiect care va testa posibilitatea introducerii managerilor de instanţă, cu scopul degrevării preşedinţilor de instanţă, prin preluarea sarcinilor administrative ale acestora.

Sunt avute în vedere lucrări de reabilitare a sediilor instanţelor şi parchetelor, precum şi construirea unor sedii noi.

Continuarea procesului de informatizare, factor esenţial pentru eficientizarea activităţii instanţelor şi a parchetelor, se va realiza prin continuarea dotării sistemului judiciar cu aparatură informatică şi prin dezvoltarea şi securizarea reţelelor de comunicaţie proprii sistemului judiciar, dezvoltarea şi extinderea sistemului informatic ECRIS, asigurarea arhivării electronice a dosarelor, asigurarea înregistrării şedinţelor de judecată prin crearea unui sistem unitar şi performant de înregistrare audio-video, de audiere a martorilor cu identitate ascunsă şi a deţinuţilor încarceraţi, implementarea sistemului de infochioşcuri, pregătirea specialiştilor în domeniul IT. Astfel, vor fi continuate şi dezvoltate investiţiile deja efectuate pentru dotarea tehnică a instanţelor şi parchetelor, asigurându-se sustenabilitatea acestora prin continua lor extindere şi actualizare.

BM2: Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene şi prin rapoartele misiunilor de peer-review efectuate de experţii din statele membre, la elaborarea planului s-au avut în vedere măsurile necesare pentru operaţionalizarea agenţiei. Astfel, principalele direcţii de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţii 2 sunt: asigurarea resurselor necesare bunei funcţionări a agenţiei, consolidarea administrativă a agenţiei, conceperea şi operaţionalizarea sistemului de management operativ şi creşterea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi a demnităţilor publice prin acţiuni de prevenire.

a)Asigurarea resurselor necesare bunei funcţionări a agenţiei

Principalele măsuri prevăzute pentru funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) au în vedere asigurarea resurselor financiare, umane şi tehnice pentru punerea în funcţiune a agenţiei.

b)Consolidarea administrativă a agenţiei

Principalele măsuri prevăzute în vederea consolidării capacităţii administrative a ANI au în vedere elaborarea unei strategii a instituţiei care să consolideze managementul şi funcţionarea ANI şi care să creeze bazele pentru o abordare pe termen mediu a priorităţilor, precum şi stabilirea organizării interne şi a procedurilor de lucru, prin adoptarea regulamentului de organizare şi funcţionare şi a statului de funcţii. Având în vedere specificul atribuţiilor personalului ANI, este necesară elaborarea unui plan de formare profesională, în strânsă legătură cu nevoile de training.

Evaluarea calităţii managementului ANI se va realiza prin desfăşurarea unui audit extern, potrivit prevederilor art. 31 din Legea nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, cu modificările şi completările ulterioare.

c)Conceperea şi operaţionalizarea sistemului de management operativ va asigura desfăşurarea activităţii de control al averilor, al potenţialelor conflicte de interese şi al incompatibilităţilor, cu respectarea principiilor imparţialităţii, independenţei, celerităţii şi bunei administrări. Este necesară crearea unui sistem de distribuire aleatorie a cauzelor, precum şi centralizarea graduală a informaţiilor privind depunerea declaraţiilor de avere şi interese. Pe măsura centralizării informaţiilor relevante se impune şi crearea unui modul de analiză şi gestiune automată a datelor. Pe baza evaluării tipurilor de informaţii şi a surselor de informaţii necesare desfăşurării unei activităţi eficiente de control se va crea cadrul de cooperare interinstituţională prin încheierea unor protocoale de cooperare privind schimbul de informaţii pentru atingerea obiectivelor ANI.

d)Creşterea integrităţii în exercitarea funcţiilor şi a demnităţilor publice prin acţiuni de prevenire a fost conturată pe baza a două măsuri principale, ce vizează activităţi de comunicare şi relaţii publice şi activităţi de dezvoltare a relaţiilor de parteneriat, inclusiv prin acordarea de servicii de asistenţă şi diseminarea bunelor practici. Pentru crearea unei identităţi instituţionale a ANI s-a impus elaborarea manualului de identitate vizuală, inclusiv a unui set de standarde referitoare la comunicarea cu publicul, cu presa şi cu terţii. Având în vedere specificitatea activităţii ANI, pot apărea probleme de interpretare a legislaţiei în materie, precum şi eventuale nevoi de ajustare a cadrului legal, prevăzându-se în acest sens elaborarea unui raport de analiză privind stadiul aplicării legislaţiei incidente activităţii ANI, în vederea rezolvării posibilelor probleme apărute în practică.

BM3: Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene şi prin rapoartele misiunilor de peer-review efectuate de experţii din statele membre, la elaborarea planului s-au avut în vedere acele domenii cu privire la care respectivele rapoarte au semnalat existenţa unor deficienţe. Astfel, principalele direcţii de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţii 3 sunt: eficientizarea activităţii de investigare a faptelor de mare corupţie şi consolidarea cadrului instituţional, consolidarea cadrului legal în materie, asigurarea pregătirii profesionale specializate şi a schimbului de bune practici.

a)Eficientizarea activităţii de investigare a faptelor de mare corupţie şi consolidarea cadrului instituţional

Se are în vedere continuarea măsurilor de eficientizare a activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), de la momentul primirii şi analizării sesizărilor privind cazuri de corupţie la nivel înalt, până la obţinerea de condamnări disuasive. A fost consolidată evaluarea anuală a DNA prin adăugarea unor noi indicatori de performanţă, care să urmărească întreg procesul de tragere la răspundere în cazuri de mare corupţie. Au fost prevăzute măsuri pentru asigurarea resurselor materiale, financiare şi umane necesare activităţii de investigare a faptelor de mare corupţie. S-a pus accent pe formarea profesională a personalului operativ al DNA, corelată cu aria de competenţă a instituţiei. Pe baza evaluării instrumentelor privind cooperarea interinstituţională s-a prevăzut posibilitatea extinderii ariei instituţiilor relevante pentru activitatea DNA, în vederea interconectării bazelor de date.

Pentru informarea corectă a opiniei publice, având în vedere şi necesitatea de a respecta confidenţialitatea anchetelor în derulare, se va elabora şi implementa o strategie de comunicare şi relaţionare a DNA cu mass-media şi societatea civilă. În plus, se vor organiza conferinţe de bilanţ şi dezbateri cu societatea civilă sub forma unor mese rotunde. De asemenea, pentru informarea opiniei publice asupra întregului proces penal în cazuri de mare corupţie, se prevăd măsuri de publicare trimestrială a hotărârilor definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA, cu respectarea regulilor privind protecţia datelor personale.

b)Consolidarea cadrului legal în materie impune evaluarea sub forma unui studiu independent a modului de individualizare a pedepselor aplicate de instanţe pentru categoriile de infracţiuni din sfera criminalităţii economico-financiare, inclusiv a infracţiunilor de corupţie. Pe baza studiului se vor lua măsurile de ordin legislativ sau instituţional care se impun. Alte domenii vizate în cadrul acestei direcţii de acţiune sunt modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în sensul înlăturării suspendării de drept a cauzei penale la invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate, şi aprobarea noului cod de procedură penală.

c)Asigurarea pregătirii profesionale specializate şi a schimbului de bune practici

Vor continua seminariile de pregătire a judecătorilor în domeniul combaterii corupţiei, al rolului şi responsabilităţilor sistemului judiciar în societate. De asemenea, se are în vedere organizarea de seminarii comune pentru judecători, procurori, poliţiştii şi specialiştii implicaţi în urmărirea şi judecarea cauzelor de criminalitate economico-financiară şi corupţie şi de acţiuni de pregătire comune pentru magistraţii români implicaţi în soluţionarea cauzelor de corupţie cu omologi din statele membre UE, în scopul schimbului de bune practici.

BM4: Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene şi prin rapoartele misiunilor de peer-review efectuate de experţii din statele membre, la elaborarea planului s-au avut în vedere acele domenii cu privire la care respectivele rapoarte au semnalat existenţa unor deficienţe. Astfel, principalele direcţii de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţii 4 sunt: prevenirea faptelor de corupţie, combaterea faptelor de corupţie şi activităţi viitoare concentrate pe sectoarele vulnerabile la corupţie şi administraţia publică locală.

a)Prevenirea faptelor de corupţie

Pentru a răspunde îngrijorărilor Comisiei Europene cu privire la evaluarea diverselor campanii de conştientizare a efectelor corupţiei, se prevăd în plan măsuri clare de identificare a tuturor campaniilor de informare desfăşurate în perioada 2005-2007, precum şi identificarea şi promovarea exemplelor de bune practici. În plus, monitorizarea permanentă şi evaluarea impactului campaniilor derulate şi continuarea derulării unor asemenea campanii sunt măsuri menite să asigure coordonarea şi coerenţa în desfăşurarea acestor instrumente de creştere a gradului de conştientizare a opiniei publice.

În scopul prevenirii corupţiei în sectoarele vulnerabile, în special la nivel local, este prevăzută continuarea parteneriatului dintre Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei în cadrul Centrului Naţional de Voluntariat pentru Integritate, precum şi creşterea transparenţei şi a gradului de cunoaştere de către public a Direcţiei Generale Anticorupţie. Sunt prevăzute măsuri de asigurare a formării profesionale a personalului din unele sectoare vulnerabile, precum vama şi poliţia de frontieră, prin elaborarea unui plan de training specific.

În scopul monitorizării respectării normelor de conduită şi a standardelor etice în administraţia publică, s-a impus continuarea procesului de conştientizare a funcţionarilor publici în privinţa normelor de conduită etică.

b)Combaterea faptelor de corupţie

O detectare şi sancţionare efectivă şi eficientă a faptelor de corupţie impun în primul rând specializarea şi pregătirea profesională a procurorilor care instrumentează astfel de cazuri. Pentru a răspunde acestor cerinţe, menţionate şi în raportul de evaluare al GRECO din octombrie 2005, se vor desemna la nivelul parchetelor de pe lângă tribunale şi al parchetelor de pe lângă curţile de apel procurori ce vor avea în atribuţii instrumentarea dosarelor de corupţie mică. Aceşti procurori vor beneficia de schimb de experienţă cu procurorii DNA, în vederea transmiterii experienţei acumulate de către aceştia. În scopul elaborării manualelor de bune practici privind investigarea infracţiunilor de corupţie, destinat exclusiv uzului procurorilor, se are în vedere constituirea unor colective de lucru formate din procurori DNA şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul DNA şi din structurile specializate ale poliţiei, specialişti cu pregătire criminalistică.

c)Activităţi viitoare concentrate pe sectoarele cu un risc crescut la corupţie şi administraţia publică locală

În vederea transparentizării administraţiei publice la nivel local, se are în vedere realizarea unui program-pilot pentru municipalităţi, în scopul analizării procedurilor curente de lucru, eliminării etapelor care nu sunt necesare şi al propunerii unor metode de lucru alternative pentru municipalităţi, inclusiv soluţii informatice, acolo unde este cazul.

Pentru a răspunde recomandărilor Comisiei Europene din Raportul din 27 iunie 2007, s-a prevăzut elaborarea unei strategii anticorupţie coerente la nivel naţional, care să vizeze cele mai vulnerabile sectoare şi administraţia locală, prin evaluarea măsurilor deja întreprinse în sectoarele considerate vulnerabile: serviciile de ordine şi siguranţă publică, controlul financiar, fiscal şi vamal, educaţie, sănătate, precum şi administraţia publică la nivel local. Pe baza evaluărilor şi a studiilor şi recomandărilor rezultate în urma proiectelor cu finanţare externă se va elabora strategia în strânsă legătură cu documentele programatice privind reforma administraţiei publice, reforma în domeniul sănătăţii şi cu alte documente programatice relevante. În considerarea acestei măsuri a fost avut în vedere şi raportul GRECO din octombrie 2005, care subliniază faptul că "autorităţile române ar trebui să stabilească o mai bună legătură între diferitele strategii şi planuri de acţiuni anticorupţie şi strategia asupra reformei administrative şi să asigure o mai bună coordonare în urmărirea lor".

5.Implementare

a)Resurse bugetare

Sumele necesare realizării măsurilor prevăzute în planul de acţiune aferente anului 2008 sunt asigurate fie prin includerea acestora în bugetul instituţiilor responsabile cu implementarea, fie prin atragerea unor surse de finanţare externe. În ceea ce priveşte măsurile cu termen de realizare în anul 2008 pentru care planul nu specifică o sumă, finanţarea este asigurată din bugetele aprobate instituţiilor responsabile.

Resursele aferente realizării măsurilor cu termen 2009 sau 2010, care nu sunt asigurate din surse extrabugetare, vor fi incluse în bugetul de stat pentru anii respectivi.

b)Mecanism de monitorizare

În scopul monitorizării implementării măsurilor prevăzute de prezentul plan de acţiune se instituie două organisme interinstituţionale:

1.Comisia de monitorizare a măsurilor ce vizează reforma sistemului judiciar, denumită în continuare Comisia de monitorizare, prezidată de ministrul justiţiei şi alcătuită din:

–preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii;

–preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;

–procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

–şeful Departamentului pentru Afaceri Europene;

–un reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Comisia de monitorizare analizează stadiul implementării planului de acţiune şi propune măsuri de remediere a eventualelor deficienţe, reunindu-se trimestrial sau ori de câte ori este nevoie.

În sprijinul Comisiei de monitorizare se instituie un grup tehnic de lucru, cuprinzând reprezentanţi la nivel tehnic ai Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Ministerului Economiei şi Finanţelor. La şedinţele grupului tehnic pot fi invitaţi, în funcţie de obiectul dezbaterilor, reprezentanţi ai altor instituţii, experţi străini din programele de asistenţă în curs de implementare, reprezentanţi ai societăţii civile sau ai asociaţiilor de magistraţi.

2.Consiliul de monitorizare a măsurilor care vizează lupta împotriva corupţiei, denumit în continuare Consiliul de monitorizare, prezidat de ministrul justiţiei şi alcătuit din:

–ministrul internelor şi reformei administrative;

–preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;

–şeful Cancelariei Primului-Ministru;

–secretarul general al Guvernului;

–preşedintele Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor;

–şeful Departamentului pentru Lupta Antifraudă;

–procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

–procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

–preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate;

–şeful Departamentului de Control al Guvernului;

–şeful Departamentului pentru Afaceri Europene;

–preşedintele Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale.

Consiliul de monitorizare analizează stadiul implementării planului de acţiune şi propune măsuri de remediere a eventualelor deficienţe, reunindu-se trimestrial sau ori de câte ori este nevoie. Consiliul de monitorizare adoptă decizii cu caracter de recomandare.

În sprijinul Consiliului de monitorizare se instituie un grup tehnic de lucru, cuprinzând reprezentanţi la nivel tehnic ai Ministerului Justiţiei, Direcţiei Generale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice, Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate, Secretariatului General al Guvernului şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. La şedinţele grupului tehnic pot fi invitaţi, în funcţie de obiectul dezbaterilor, reprezentanţi ai altor instituţii, experţi străini din programele de asistenţă în curs de implementare şi reprezentanţi ai societăţii civile.

Ministrul justiţiei are obligaţia de a-l informa pe primul-ministru cu privire la deciziile adoptate de cele două organisme de monitorizare.

CONDIŢIONALITATEA 1

Consolidarea transparenţei şi eficienţei actului de justiţie,

în special prin consolidarea capacităţii şi responsabilităţii CSM.

Raportarea şi monitorizarea impactului noilor

coduri de procedură civilă şi penală

I. ADOPTAREA ŞI PREGĂTIREA APLICĂRII NOILOR CODURI DE PROCEDURĂ

II. UNIFICAREA JURISPRUDENŢEI

III. CONSOLIDAREA CAPACITĂŢII ŞI RESPONSABILITĂŢII CSM ŞI SOLUŢIONAREA PROBLEMELOR DE ETICĂ

IV. CREŞTEREA TRANSPARENŢEI ACTULUI DE JUSTIŢIE

V. ÎMBUNĂTĂŢIREA POLITICII DE RESURSE UMANE

VI. CREŞTEREA EFICIENŢEI SISTEMULUI JUDICIAR PRIN ÎMBUNĂTĂŢIREA INFRASTRUCTURII ŞI MANAGEMENTULUI INSTANŢELOR

VI.

a)Managementul instanţelor

VI.

b)Consolidarea infrastructurii sistemului judiciar

VI.

c)Continuarea procesului de informatizare

CONDIŢIONALITATEA 2

Înfiinţarea, potrivit angajamentelor, a Agenţiei Naţionale de Integritate, cu atribuţii în verificarea averilor, incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, precum şi cu competenţa de a adopta decizii cu caracter obligatoriu pe baza cărora să poată fi aplicate sancţiuni descurajatoare

I. ASIGURAREA RESURSELOR NECESARE BUNEI FUNCŢIONĂRI A AGENŢIEI

II. CONSOLIDAREA ADMINISTRATIVĂ A AGENŢIEI

III. CONCEPEREA ŞI OPERAŢIONALIZAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT OPERATIV

IV. CREŞTEREA INTEGRITĂŢII ÎN EXERCITAREA FUNCŢIILOR ŞI DEMNITĂŢILOR PUBLICE PRIN ACŢIUNI DE PREVENIRE

CONDIŢIONALITATEA 3

Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate a faptelor de mare corupţie

I. EFICIENTIZAREA ACTIVITĂŢII DE INVESTIGARE A FAPTELOR DE MARE CORUPŢIE ŞI CONSOLIDAREA CADRULUI INSTITUŢIONAL

II. CONSOLIDAREA CADRULUI LEGAL ÎN MATERIE

III. ASIGURAREA PREGĂTIRII PROFESIONALE SPECIALIZATE ŞI A SCHIMBULUI DE BUNE PRACTICI

CONDIŢIONALITATEA 4

Adoptarea unor măsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei,

în special în cadrul administraţiei locale

I. PREVENIREA FAPTELOR DE CORUPŢIE

II. COMBATEREA FAPTELOR DE CORUPŢIE

III. ACTIVITĂŢI VIITOARE CONCENTRATE PE SECTOARELE CU UN RISC CRESCUT LA CORUPŢIE ŞI ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ