Ordin nr. 3.218 din 21 martie 2014

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației Naționale, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul art. 65 alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul educației naționale emite prezentul ordin.

Articolul 1

Se aprobă planurile-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special, prevăzute în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Se aprobă Nota de fundamentare privind elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul profesional special, prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special se aplică progresiv, începând cu clasa a ix-a, din anul școlar 2014-2015.

Articolul 4

Direcția generală educație și învățare pe tot parcursul vieții, Direcția generală management, resurse umane și rețea școlară națională, Direcția generală învățământ în limbile minorităților, Direcția generală buget-finanțe și resurse umane, Institutul de Științe ale Educației, Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic, inspectoratele școlare și unitățile de învățământ duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Articolul 5

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educației naționale,

Remus Pricopie

București, 21 martie 2014.

Nr. 3.218.

Anexa nr. 1

PLANURILE-CADRU

de învățământ pentru învățământul profesional special1. Plan-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special - clasa a IX-a

2.Plan-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special - clasa a X-a

3.Plan-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special - clasa a XI-a

4.Plan-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special - clasa a XII-a

* În cazul învățământului profesional organizat în limbile minorităților naționale se adaugă un număr de ore pentru studiul limbii materne, egal cu numărul de ore alocat pentru studiul limbii române.

*1) Pregătirea practică poate fi organizată atât în unitatea de învățământ, cât și la operatorul economic/instituția publică parteneră.

*2) Stagiul de pregătire practică se desfășoară la operatorul economic/instituția publică parteneră. Condițiile în care stagiul de practică se desfășoară în unitatea de învățământ sunt stabilite prin metodologia de organizare și funcționare a învățământului profesional.

Planificarea orară a pregătirii elevilor este realizată de unitatea de învățământ, cu respectarea numărului total de ore/săptămână și a numărului total de ore/an pentru fiecare disciplină/modul. Astfel:

–pregătirea practică poate fi organizată săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau comasată pe durata mai multor săptămâni;

–orele de pregătire pentru cultura de specialitate pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate astfel încât acestea să fie corelate cu pregătirea practică;

–orele de pregătire alocate fiecărei discipline pot fi planificate săptămânal, conform alocării din planul-cadru, sau pot fi comasate, în funcție de planificarea orară pentru pregătirea practică.

Anexa nr. 2

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

privind elaborarea planurilor-cadru pentru

învățământul profesional special

Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a xii-a reprezintă o componentă a Curriculumului național, care reflectă parcursul de învățare oferit elevilor cu cerințe educaționale speciale pe durata învățământului profesional.

Elaborarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special s-a realizat în acord cu următoarele prevederi:

–obiectivele actuale ale reformei învățământului din România vizând finalitățile și structura învățământului preuniversitar destinat elevilor cu cerințe educaționale speciale, în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare;

–Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2013, care prevede măsuri pentru a combate șomajul în rândul tinerilor, precum și obiective și direcții de acțiune specifice pentru persoanele cu dizabilități;

–Programul național de reformă, care conține măsuri de acțiune pentru ocuparea forței de muncă și pentru formare profesională de calitate;

–Hotărârea Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului național al calificărilor.

Proiectarea parcursului de formare a elevilor cu cerințe educaționale speciale prin învățământul profesional special are ca sistem de referință învățământul profesional de masă, cu durata de 3 ani, atât din punctul de vedere al curriculumului propus, cât și din punctul de vedere al certificării finale.

Planurile-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special au fost elaborate în vederea realizării continuității cu nivelurile anterioare de studiu, prin punerea accentului pe dezvoltarea competențelor-cheie fundamentate în învățământul primar și gimnazial special.

De asemenea, planurile-cadru pentru învățământul profesional special promovează dobândirea de competențe profesionale necesare unei cât mai bune inserții socioprofesionale a persoanelor cu cerințe educaționale speciale, diferențiate în funcție de tipul deficienței. Astfel, la finalul învățământului profesional special, absolvenții dobândesc o calificare profesională de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 918/2013.

Structura planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a și ponderea alocărilor orare pe anumite discipline școlare și categorii de activități de învățare sunt determinate de un ansamblu de aspecte: nevoia de adaptare a curriculumului pentru învățământul profesional special la particularitățile specifice elevilor cu cerințe educaționale speciale; schimbările intervenite în structura învățământului preuniversitar; tendințele de dezvoltare economică și socială, stabilite prin documentele de planificare strategică a ofertei de formare prin învățământul profesional, respectiv Planul regional de acțiune pentru învățământ (PRAI), la nivel regional, și Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI), la nivel local; tendințele pieței muncii și oferta de locuri de muncă pentru aceste categorii de tineri.

Planul-cadru de învățământ pentru învățământul profesional special stabilește o durată de studiu de 4 ani, mai mare decât a învățământului profesional de masă de 3 ani. Această opțiune este determinată de faptul că, în cazul elevilor cu cerințe educaționale speciale, dezvoltarea de competențe generale și profesionale solicită mai mult timp pentru învățare și pentru exerciții practice.

Profesionalizarea elevilor cu cerințe educaționale speciale necesită punerea accentului pe activități repetitive de instruire practică, susținute de terapii specifice și activități de recuperare și compensare în acord cu tipul și gradul deficienței. Astfel, în clasa a IX-a se asigură pregătirea profesională de bază într-un domeniu de formare profesională, urmând ca în clasele a X-a, a XI-a și a XII-a să se asigure pregătirea profesională specifică unei anumite calificări profesionale.

Alocările orare din aria curriculară Terapii specifice și activități de recuperare și compensare se pot organiza individual sau în grup, în funcție de specificul activității. Pentru clasele/grupele cu elevi cu deficiențe motorii, 50% din alocările orare pentru terapii specifice se acordă kinetoterapiei și educației psihomotorii. Elevii care nu pot desfășura orele de educație fizică pot opta pentru alte activități fizice: cultură fizică medicală, educație psihomotorie și alte activități fizice care contribuie la dezvoltarea acestora.

Elaborarea curriculumului pentru învățământul profesional destinat persoanelor cu cerințe educaționale speciale are la bază Standardul de pregătire profesională.

Planurile-cadru de învățământ pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a din învățământul profesional special sunt structurate pe 3 componente: (1) trunchi comun, (2) curriculum diferențiat și (3) curriculum în dezvoltare locală.

Trunchiul comun (TC) reprezintă ansamblul disciplinelor de studiu ce vor fi parcurse în mod obligatoriu de către toți elevii, pentru fiecare clasă cuprinsă în învățământul profesional special. Disciplinele din structura TC sunt grupate în cele 7 arii curriculare prevăzute în Curriculumul național, ceea ce asigură coerența structurală a planurilor-cadru de învățământ pentru toate nivelurile de școlaritate. Disciplinele de studiu cuprinse în TC vizează: (a) aprofundarea competențelor-cheie dobândite în învățământul obligatoriu destinat elevilor cu cerințe educaționale speciale, relevante pentru traseul de formare a acestora; (b) dobândirea unor competențe generale relevante pentru calificarea profesională viitoare.

Curriculumul diferențiat (CD) reprezintă ansamblul disciplinelor de studiu relevante pentru fiecare specializare oferită în învățământul profesional. CD asigură formarea și dezvoltarea competențelor specifice în funcție de calificare. CD cuprinde alocări orare pentru pregătirea teoretică și alocări orare pentru pregătirea practică. Organizarea și desfășurarea activităților de pregătire practică a elevilor cu cerințe educaționale speciale se vor realiza de către unitatea de învățământ în colaborare cu operatorul economic/instituția publică parteneră, în atelierele școlare ale unităților de învățământ sau la operatorul economic care poate asigura condiții specifice de accesibilitate și securitate pentru persoanele cu dizabilități. Organizarea activităților de pregătire practică se realizează pe grupe cu efective de 4-6 elevi/coordonator.

Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) cuprinde o ofertă curriculară cu un profund caracter practic și vizează formarea competențelor de specialitate descrise în standardele de pregătire profesională.

În învățământul profesional special se pot înscrie elevi cu cerințe educaționale speciale, care au absolvit învățământul gimnazial în cadrul unităților de învățământ special sau în cadrul unităților de învățământ de masă. Înscrierea elevilor în învățământul profesional special se face pe baza certificatului de orientare școlară și profesională emis de comisia de orientare școlară și profesională din cadrul centrului județean de resurse și asistență educațională (CJRAE), respectiv Centrului Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE).

Orientarea școlară și profesională a elevilor cu cerințe educaționale speciale la finalul învățământului gimnazial se realizează în acord cu: particularitățile și gradul de deficiență ale fiecărui elev; nivelul achizițiilor școlare anterioare ale elevului; potențialul individual al elevului; posibilitățile de inserție pe piața muncii a unei persoane cu dizabilități în domeniul de calificare ales; posibilitățile de practicare a calificării alese în zona de domiciliu și în zona proximă acesteia.

Alocări și ponderi orare în clasa a IX-a

Alocări și ponderi orare în clasa a X-a

Alocări și ponderi orare în clasa a XI-a

Alocări și ponderi orare în clasa a XII-a