Norme metodologice din 6 februarie 2008

Capitolul IStructurile tehnice ale procesului de descentralizare

Secţiunea 1Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare

Articolul 1

(1)Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este structură cu rol consultativ şi cu caracter permanent, înfiinţat în conformitate cu art. 18 alin. (1) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006.

(2)Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare funcţionează în subordinea Consiliului interministerial pentru administraţie şi funcţie publică, descentralizare, comunităţi locale, prevăzut la art. 1 lit. e) din Hotărârea Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente.

(3)Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare este compus din următorii membri:

a)ministrul internelor şi reformei administrative, preşedinte;

b)secretarul de stat pentru reformă în administraţia publică din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, vicepreşedinte;

c)un secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor;

d)secretarul de stat responsabil pentru coordonarea Direcţiei de politici publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului;

e)câte un secretar de stat din partea ministerelor şi conducătorii altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

f)un consilier al primului-ministru;

g)preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România;

h)preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România;

i)preşedintele Asociaţiei Comunelor din România;

j)preşedintele Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România.

(4)Nominalizarea membrilor Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prevăzuţi la alin. (3) lit. b)-f), se face de către conducătorii organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, de către primul-ministru, după caz, prin acte administrative cu caracter individual, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentei hotărâri.

(5)La şedinţele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare pot participa, în calitate de invitaţi, fără drept de vot, reprezentanţi ai altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, reprezentanţi ai societăţii civile, ai mediului academic, experţi, în funcţie de problemele incluse pe ordinea de zi.

Articolul 2

(1)Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare se întruneşte în şedinţe trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui.

(2)Şedinţele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare se desfăşoară regulamentar în prezenţa majorităţii membrilor acestuia.

(3)Şedinţele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare sunt conduse de către preşedintele acestuia sau, în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.

(4)Deciziile Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare se iau prin consens.

(5)În cazul în care nu se ajunge la consens în luarea unei decizii, preşedintele sau vicepreşedintele Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, după caz, desemnează membrii care să propună soluţii alternative, decizia finală fiind amânată pentru şedinţa următoare.

(6)Luarea unei decizii nu poate fi amânată mai mult de două ori, în caz contrar, decizia finală va fi luată în prima şedinţă a Consiliului interministerial pentru administraţie şi funcţie publică, descentralizare, comunităţi locale.

(7)Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare emite avize sau recomandări privind fundamentarea şi implementarea politicilor de descentralizare.

Articolul 3

Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare are următoarele atribuţii:

a)avizează proiectul strategiei de descentralizare elaborat de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative;

b)propune soluţii cu privire la procesul de descentralizare sectorială sau cu privire la necesitatea îmbunătăţirii modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz;

c)avizează proiectele strategiilor de descentralizare sectorială şi proiectele strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, propuse de ministere sau de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale;

d)avizează standardele de calitate şi de cost propuse de către ministere sau de alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, care ulterior se aprobă prin hotărâre de Guvern;

e)aprobă rapoartele de monitorizare şi evaluare privind stadiul de implementare a strategiilor de descentralizare sectorială şi a strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate;

f)stabileşte calendarul acţiunilor privind derularea procesului de descentralizare;

g)prezintă Consiliului interministerial pentru administraţie şi funcţie publică, descentralizare, comunităţi locale rapoarte anuale privind stadiul implementării procesului de descentralizare;

h)aprobă minutele şedinţelor întocmite de către secretariatul tehnic.

Articolul 4

Secretariatul tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare este asigurat de către Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative împreună cu reprezentanţi din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor nominalizaţi prin ordin al ministrului.

Secţiunea a 2-aGrupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor

Articolul 5

Grupurile de lucru pentru descentralizarea competenţelor, denumite în continuare grupuri de lucru, constituite conform prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, funcţionează în coordonarea Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare.

Articolul 6

(1)Grupul de lucru se constituie din specialişti din cadrul ministerului sau al altui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu atribuţii în următoarele domenii: politici publice, buget, finanţe, juridic, resurse umane, precum şi alţi specialişti care au atribuţii în domeniile vizate de procesul de descentralizare.

(2)Grupul de lucru are în componenţă şi câte un reprezentant al Unităţii centrale pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, al Ministerului Economiei şi Finanţelor, al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, al Asociaţiei Municipiilor din România, al Asociaţiei Oraşelor din România şi al Asociaţiei Comunelor din România.

(3)Grupul de lucru este condus de către secretarul general sau de către secretarul general adjunct al ministerului sau al altui organ de specialitate al administraţiei publice centrale, după caz. Grupul de lucru din cadrul organului de specialitate al administraţiei publice centrale care nu are prevăzut în structura organizatorică postul de secretar general va fi condus de către persoana nominalizată de conducătorul acestuia.

(4)Fişele de post ale specialiştilor din cadrul ministerului sau al organului de specialitate al administraţiei publice centrale, desemnaţi în grupul de lucru, se modifică şi se completează în conformitate cu noile responsabilităţi ce le revin conform prevederilor art. 8.

Articolul 7

(1)Componenţa grupurilor de lucru se stabileşte prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului organului de specialitate al administraţiei publice centrale, după caz, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(2)Ministrul internelor şi reformei administrative şi ministrul economiei şi finanţelor desemnează prin ordin reprezentanţii care vor face parte din grupurile de lucru din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(3)Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţia Municipiilor din România, Asociaţia Oraşelor din România şi Asociaţia Comunelor din România desemnează reprezentanţii în cadrul grupurilor de lucru din cadrul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în termen de 20 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

(4)Actele de desemnare a reprezentanţilor Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Economiei şi Finanţelor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România, Asociaţiei Comunelor din România în grupurile de lucru de la nivelul ministerelor şi al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale se transmit conducătorilor acestora, în termen de 3 zile de la data la care au fost emise.

(5)Ordinele de constituire a grupurilor de lucru, respectiv actele de desemnare a reprezentanţilor Ministerului Economiei şi Finanţelor, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor din România şi Asociaţiei Comunelor din România se transmit Unităţii centrale pentru reforma administraţiei publice în termen de 3 zile de la data la care au fost emise.

Articolul 8

Grupurile de lucru au următoarele atribuţii:

a)elaborează analiza stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial, conform anexei nr. 1;

b)elaborează proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, conform anexei nr. 2;

c)asigură corelarea strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, cu alte documente strategice ale ministerelor sau a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în cazul descentralizării unor competenţe cu caracter intersectorial;

d)transmit Ministerului Economiei şi Finanţelor proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, pentru formularea punctului de vedere cu privire la implicaţiile financiare ale acestuia;

e)propun Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare spre dezbatere şi avizare proiectul strategiei sectoriale de descentralizare sau proiectul strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz;

f)organizează procesul de consultare publică a proiectului strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, avizat de Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare;

g)elaborează forma finală a proiectului strategiei sectoriale de descentralizare sau a proiectului strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, ca urmare a încheierii procesului de consultare;

h)întreprind demersurile necesare adoptării de către Guvern a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz;

i)participă la activităţile privind iniţierea, modificarea şi completarea legislaţiei sectoriale necesare implementării strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz;

j)elaborează, analizează şi actualizează standardele de calitate şi de cost, în condiţiile legii;

k)elaborează criterii pentru evaluarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz;

l)organizează şi gestionează fazele-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor;

m)elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare cu privire la fazele-pilot, pe care le înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice;

n)elaborează şi implementează sistemul de monitorizare şi evaluare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, conform anexei nr. 3;

o)elaborează rapoarte de monitorizare şi evaluare a modului de implementare a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, pe care le înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice;

p)elaborează alte documente privind procesul de descentralizare sectorială.Secţiunea a 3-a Atribuţii exercitate de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi de Ministerul Economiei şi Finanţelor

Articolul 9

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin structurile de specialitate, asigură aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. a), b), d), f) şi g) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, prin următoarele activităţi:

a)elaborează sistemul de monitorizare a procesului de descentralizare;

b)acordă asistenţă tehnică în elaborarea, implementarea şi monitorizarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, ministerelor, altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi autorităţilor administraţiei publice locale;

c)identifică şi implementează noi instrumente pentru exercitarea eficientă de către autorităţile administraţiei publice locale a competenţelor descentralizate;

d)acordă asistenţă ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în procesul de evaluare a capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale;

e)elaborează şi implementează sistemul de monitorizare a îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a standardelor de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică.

Articolul 10

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative împreună cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, prin structurile de specialitate, asigură aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) lit. c) şi e) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, prin următoarele activităţi:

a)acordă asistenţă tehnică grupurilor de lucru în elaborarea strategiilor sectoriale de descentralizare sau a strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, conform domeniului său de competenţă;

b)analizează proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, după caz, şi formulează puncte de vedere cu privire la implicaţiile financiare ale acestora;

c)elaborează rapoarte anuale privind stadiul procesului de descentralizare financiară şi fiscală;

d)furnizează grupurilor de lucru datele financiare necesare elaborării standardelor de cost şi de calitate;

e)colaborează cu ministerele sau cu celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale în vederea identificării surselor de finanţare, a mecanismelor şi metodelor necesare organizării şi derulării fazelor-pilot.

Capitolul IIFazele-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor

Articolul 11

Faza-pilot reprezintă etapa preliminară implementării strategiei de descentralizare sectorială, pe care ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale o organizează pe durată determinată, în vederea testării deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local, înainte de generalizarea acestora la nivel naţional.

Articolul 12

Grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale propun spre aprobare ministrului criteriile de selecţie şi unităţile administrativ-teritoriale în care se testează competenţele propuse a fi transferate autorităţilor administraţiei publice locale, după consultarea structurilor asociative ale administraţiei publice locale.

Articolul 13

(1)Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale încheie cu autorităţile administraţiei publice locale selectate protocoale de colaborare în vederea testării prin faze-pilot a deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local.

(2)Protocoalele conţin prevederi cu privire la: părţile semnatare şi responsabilităţile acestora, perioada de derulare a fazei-pilot, modul de monitorizare şi evaluare a fazei-pilot, orice alte elemente specifice domeniului de activitate pentru care se va derula faza-pilot.

(3)Fiecare protocol de colaborare în vederea testării deciziilor cu privire la descentralizarea anumitor competenţe de la nivel central la nivel local este însoţit de planul de acţiune pentru implementarea fazei-pilot, ca parte integrantă a acestuia.

(4)Pentru elaborarea planului de acţiune grupurile de lucru din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, împreună cu Ministerul Economiei şi Finanţelor, identifică sursele de finanţare, precum şi mecanismele, metodele şi instrumentele legale necesare organizării şi derulării fazelor-pilot.

Articolul 14

Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, pe baza raportului final de evaluare cu privire la derularea fazei-pilot, elaborat de către grupul de lucru, formulează recomandări cu privire la etapele pe care ministerul sau alt organ de specialitate al administraţiei publice centrale trebuie să le parcurgă în ceea ce priveşte procesul de descentralizare sectorială.

Capitolul IIIEvaluarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale

Articolul 15

Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, în situaţia în care decid să clasifice unităţile administrativ-teritoriale în categoria I sau categoria a II-a, conform prevederilor art. 10 alin. (1) şi (2) din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, prevăd în proiectele strategiilor sectoriale de descentralizare evaluarea capacităţii administrative a comunelor şi oraşelor.

Articolul 16

Evaluarea capacităţii administrative a unităţii administrativ-teritoriale se realizează pe baza următoarelor criterii generale:

a)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a planifica strategic;

b)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul financiar;

c)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul resurselor umane;

d)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale în ceea ce priveşte managementul proiectelor;

e)concordanţa actelor adoptate şi emise de către autorităţile administraţiei publice locale cu reglementările în vigoare.

Articolul 17

Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. a), criteriul specific este: abilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a elabora şi adopta strategii privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţilor administrativ-teritoriale, conform prevederilor art. 36 alin. (4) lit. e) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată.

Articolul 18

(1)Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. b), criteriile specifice sunt:

a)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a colecta venituri proprii, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:

realizări venituri proprii (fără cote defalcate din impozitul pe venit)

─────────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100

program venituri proprii (fără cote defalcate din impozitul pe venit)

b)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a genera venituri, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:

realizări venituri proprii (fără cote defalcate din impozitul pe venit)

─────────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100

total realizări venituri (fără cote defalcate din impozitul pe venit)

(2)Perioada de referinţă pentru a calcula formulele prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) este anul bugetar anterior celui în care se face evaluarea.

Articolul 19

(1)Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. c), criteriile specifice sunt:

a)nivelul de instruire a personalului din aparatul de specialitate al primarului, pentru anul anterior efectuării evaluării, determinat prin aplicarea următoarei formule de calcul:

numărul total al personalului care a absolvit

cursuri de perfecţionare profesională

───────────────────────────────────────────── X 100

număr total de personal

b)performanţele profesionale ale personalului din aparatul de specialitate al primarului, atât cel cu statut de funcţionar public, cât şi personalul contractual, pentru anul anterior efectuării evaluării, determinat prin aplicarea următoarei formule de calcul:

numărul personalului evaluat cu calificative "bine" şi "foarte bine"

──────────────────────────────────────────────────────────────────── X 100

numărul total al personalului evaluat

(2)Pentru a determina nivelul de instruire a personalului din aparatul de specialitate al primarului se va avea în vedere orice formă de perfecţionare profesională la care au participat funcţionarii publici, în condiţiile Legii nr. 188/1999 privind statutul funcţionarilor publici, republicată, şi personalul contractual, pentru care au primit documente care atestă absolvirea acestora.

Articolul 20

Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. d), criteriile specifice sunt:

a)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a atrage surse de finanţare pentru implementarea proiectelor de interes local în ultimii 4 ani anteriori efectuării evaluării, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:

valoarea surselor atrase

────────────────────────────────────────── X 100

valoarea proiectelor depuse spre finanţare

b)capacitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a cheltui resursele financiare atrase pentru proiectele de interes local, implementate în ultimii 4 ani anteriori efectuării evaluării, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:

totalul cheltuielilor efectuate din surse atrase

──────────────────────────────────────────────── X 100

valoarea totală a surselor atrase

Articolul 21

(1)Pentru determinarea criteriului general prevăzut la art. 16 lit. e), criteriile specifice sunt:

a)legalitatea actelor adoptate de consiliul local, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:

numărul hotărârilor adoptate de consiliul local, desfiinţate

prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile

──────────────────────────────────────────────────────────── X 100

numărul total al hotărârilor adoptate de consiliul local

b)legalitatea actelor emise de primar, determinată prin aplicarea următoarei formule de calcul:

numărul dispoziţiilor emise de primar, desfiinţate prin hotărâri

judecătoreşti definitive şi irevocabile

──────────────────────────────────────────────────────────────── X 100

numărul total al dispoziţiilor emise de primar

(2)Perioada de referinţă pentru a calcula formulele prevăzute la alin. (1) este anul anterior efectuării evaluării.

Articolul 22

Punctajul pentru evaluarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale se stabileşte după cum urmează: fiecărui criteriu general i se atribuie 20 de puncte, obţinându-se un punctaj maxim total de 100 de puncte.

Articolul 23

Pentru fiecare criteriu general care se determină pe baza mai multor criterii specifice, cele 20 de puncte se divid la numărul total de criterii specifice.

Articolul 24

Pentru criteriul specific prevăzut la art. 17, în cazul în care răspunsul este afirmativ, se acordă 20 de puncte, iar în cazul în care răspunsul este negativ, nu se acordă niciun punct.

Articolul 25

Pentru criteriile specifice prevăzute la art. 18 alin. (1), art. 19 alin. (1) şi art. 20 se acordă punctele stabilite în urma divizării prevăzute la art. 23, dacă rezultatul formulei de calcul este mai mare sau egal cu 50%. În cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mic de 50%, nu se acordă niciun punct.

Articolul 26

Pentru criteriile specifice prevăzute la art. 21 alin. (1) se acordă punctele stabilite în urma divizării prevăzute la art. 23, dacă rezultatul formulei de calcul este mai mic sau egal cu 5%. În cazul în care rezultatul formulei de calcul este mai mare de 5%, nu se acordă niciun punct.

Articolul 27

(1)Pentru a calcula punctajul total obţinut de unitatea administrativ-teritorială se însumează punctele obţinute pentru fiecare criteriu general.

(2)Încadrarea unităţii administrativ-teritoriale în categoria I se face dacă punctajul total este mai mare sau egal cu 50. Dacă punctajul total este mai mic de 50, unitatea administrativ-teritorială va fi încadrată în categoria a II-a.

Articolul 28

(1)Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale prevăd în cadrul legislaţiei sectoriale aferente strategiei de descentralizare lista de încadrare a unităţilor administrativ-teritoriale în categoria I şi a II-a, rezultată în urma evaluării capacităţii administrative.

(2)Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale prevăd în cadrul legislaţiei sectoriale aferente strategiei de descentralizare data la care va avea loc reevaluarea capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale încadrate în categoria a II-a.

Articolul 29

Ministerele sau celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale împreună cu Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale pot stabili, în condiţiile art. 11 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, şi alte criterii de evaluare a capacităţii administrative, cu respectarea prevederilor art. 22, 23, 27 şi 28.

Articolul 30

Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.

Anexa 1

la normele metodologice

METODOLOGIE

privind analiza stadiului procesului

de descentralizare la nivel sectorial

În elaborarea analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial se vor avea în vedere următoarele aspecte:

1.Scurtă descriere a evoluţiei procesului de descentralizare sectorială.

2.Identificarea competenţelor exercitate în prezent:

2.1.enumerarea competenţelor exercitate de administraţia publică centrală, inclusiv serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale;

2.2.pentru fiecare dintre competenţele identificate se vor preciza: sursele de finanţare (de exemplu, bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale, alte surse), resursele umane, materiale şi patrimoniale utilizate în vederea exercitării acestor competenţe.

3.Identificarea competenţelor descentralizate către autorităţile administraţiei publice locale:

3.1.enumerarea competenţelor transferate către autorităţile administraţiei publice locale (exclusive, partajate, delegate);

3.2.pentru fiecare dintre competenţele enumerate la pct. 3.1 descrieţi aspectele legate de autoritatea responsabilă cu reglementarea competenţei, autoritatea responsabilă de finanţare şi sursele de finanţare ale competenţei, autoritatea responsabilă de implementarea competenţei, autoritatea care deţine proprietatea asupra patrimoniului. O atenţie sporită trebuie acordată competenţelor partajate între mai multe niveluri administrative; în aceste cazuri, descrierea competenţelor trebuie făcută în detaliu, cu specificarea clară a responsabilităţilor fiecărui actor implicat.

4.Descrierea provocărilor, a problemelor majore din punct de vedere financiar şi administrativ pentru autoritatea administraţiei publice centrale (minister), serviciul public deconcentrat, în exercitarea competenţelor identificate. Prezentaţi aspectele pozitive şi negative constatate în procesul de exercitare a acestor competenţe, precum şi aspectele care periclitează exercitarea lor în condiţii de eficienţă.

5.Analiza trebuie să cuprindă şi informaţii cu privire la standardele de cost pentru finanţarea unor servicii publice şi de utilitate publică descentralizate şi cu privire la standardele de calitate aferente asigurării furnizării acestora.

6.Analiza trebuie să cuprindă şi informaţii privind sistemele de monitorizare şi evaluare a modului în care autorităţile administraţiei publice centrale şi locale furnizează serviciile publice şi de utilitate publică descentralizate.

7.Identificarea legislaţiei care reglementează modul de exercitare a competenţelor identificate.

8.Formularea de concluzii şi recomandări cu privire la procesul de descentralizare sectorială.

9.Alte informaţii pe care le consideraţi relevante.

Anexa 2

la normele metodologice

METODOLOGIE

privind structura strategiei sectoriale de descentralizare

sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului

de exercitare a competenţelor descentralizate

1.Introducere (informaţii generale relevante, priorităţi, politici şi cadru juridic existent)

1.1.Premisele elaborării strategiei de descentralizare sau a strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate

1.2.Planificarea în timp - perioada de implementare a strategiei (termen mediu sau lung)

1.3.Părţile implicate în elaborarea strategiei

1.4.Modul de lucru (ateliere, seminarii, sesiuni, grupuri de lucru etc.)

1.5.Tendinţele Uniunii Europene în sectorul supus descentralizării, documentele strategice de impact naţional, programul de guvernare, cadrul legal general şi sectorial etc.

1.6.Principii generale şi specifice ale strategiei de descentralizare/ strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate.

2.Definirea problemelor

În procesul de definire a problemelor se vor avea în vedere următoarele etape:

2.1.prezentarea concluziilor analizei stadiului procesului de descentralizare la nivel sectorial;

2.2.listarea problemelor identificate.

De exemplu:

a)exercitarea unor competenţe de către administraţia centrală, care ar putea fi descentralizate;

b)mandate incomplete atât în ceea ce priveşte resursele financiare, cât şi drepturile de decizie managerială;

c)necorelări cu principiile ariei beneficiarilor şi economiilor de scară;

d)alocări neclare/confuze ale responsabilităţilor către fiecare actor implicat în furnizarea serviciului public în cauză;

e)lipsa unor sisteme de monitorizare şi evaluare relevante în ceea ce priveşte furnizarea serviciilor publice descentralizate/deconcentrate;

f)deficienţe în pregătirea profesională sau de altă natură a personalului;

g)suprapunerea în exercitarea anumitor competenţe între diferite niveluri ale administraţiei publice locale sau între acestea şi serviciile publice deconcentrate;

h)lipsa standardelor de calitate şi de cost aferente competenţelor descentralizate;

i)altele.

3.Obiectivele*1) strategiei sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate:

─────────

*1) Obiectivele strategiei trebuie să fie SMART (specifice, măsurabile, realizabile, reale, limitate în timp) şi să fie asumate de către toţi actorii implicaţi în elaborarea, implementarea şi monitorizarea acesteia.

3.1.obiectivul general al strategiei de descentralizare sectorială sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate;

3.2.obiectivele specifice care să vizeze soluţionarea problemelor identificate.

4.Evaluarea capacităţii administrative a comunelor şi oraşelor în condiţiile art. 10 şi 11 din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 şi ale prevederilor cap. III din normele metodologice

5.Activităţi

În funcţie de obiectivele specifice stabilite vor fi indicate activităţile care vor conduce la realizarea acestora.

Următoarele elemente vor fi avute în vedere:

a)identificarea competenţelor exercitate de către autoritatea administraţiei publice centrale (minister, alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz), servicii publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, care vor fi transferate autorităţilor administraţiei publice locale;

b)identificarea tuturor factorilor implicaţi în procesul de descentralizare (de exemplu, cetăţeni, ONG-uri, autorităţi locale, autorităţi centrale etc.);

c)identificarea criteriilor de determinare a capacităţii administrative a unităţilor administrativ-teritoriale, după caz;

d)identificarea ariei geografice a beneficiarilor în vederea efectuării transferului de competenţe. Se va respecta criteriul potrivit căruia descentralizarea competenţelor privind furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administraţiei publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor;

e)identificarea posibilităţilor de realizare a economiilor de scară în procesul de furnizare a serviciului public, dacă este cazul;

f)identificarea resurselor necesare (materiale, umane, financiare şi informaţionale) şi a posibilităţilor de alocare eficientă a acestora în procesul de exercitare a competenţelor supuse descentralizării;

g)identificarea posibilităţilor de stabilire a standardelor de cost pentru finanţarea serviciilor publice şi de utilitate publică propuse a fi descentralizate şi a standardelor de calitate aferente asigurării furnizării acestora*2);

─────────

*2) În conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

h)organizarea unor faze-pilot în vederea testării şi evaluării impactului soluţiilor propuse pentru descentralizarea competenţelor;

i)altele.

6.Rezultatele strategiei sectoriale de descentralizare sau ale strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate

Pentru obiectivele specifice ale strategiei stabiliţi rezultatele aşteptate. Rezultatele aşteptate trebuie să fie măsurabile. Stabilirea rezultatelor aşteptate constituie o etapă deosebit de importantă în cadrul procesului de monitorizare.

7.Planul de acţiune al strategiei sectoriale de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate

În elaborarea planului de acţiune al strategiei sectoriale de decentralizare sau al strategiei sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate se foloseşte următorul model:

Anexa 3

la normele metodologice

METODOLOGIE

privind elaborarea sistemului de monitorizare şi evaluare

a strategiei sectoriale de descentralizare sau a strategiei

sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare

a competenţelor descentralizate

Monitorizarea reprezintă procesul de colectare, procesare, analiză şi raportare a datelor privind implementarea strategiilor sectoriale de descentralizare/strategiilor sectoriale pentru îmbunătăţirea modului de exercitare a competenţelor descentralizate, în vederea măsurării progresului şi reorientării sau redefinirii activităţilor, în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor.

Crearea sistemului de monitorizare constă în parcurgerea următoarelor etape:

1.Indicatorii-cheie de performanţă stabiliţi pentru fiecare obiectiv specific constituie punctul de plecare în procesul de monitorizare. Fiecare indicator-cheie de performanţă trebuie să fie definit cu claritate, să fie exprimat printr-o formulă. Indicatorul va include şi unitatea de măsură. De asemenea, se recomandă ca definirea indicatorului să cuprindă suficiente detalii, pentru ca orice persoană însărcinată cu colectarea datelor, indiferent de perioada de colectare, să fie capabilă să colecteze, pentru acelaşi indicator, acelaşi tip de date.

2.Colectarea datelor. Pentru fiecare indicator de performanţă aferent fiecărei activităţi se identifică datele necesare a fi colectate, sursa datelor, factorii responsabili de colectarea şi transmiterea acestora, frecvenţa colectării datelor.

a)Sursa este acea entitate de la care sunt obţinute datele în mod constant. Este recomandat să se folosească aceeaşi sursă de date pentru acelaşi indicator de performanţă, pentru a se evita ca în timp să se producă interpretări eronate sau lipsite de consistenţă.

b)Factorii responsabili de colectarea şi transmiterea datelor. Fiecare minister sau organ de specialitate al administraţiei publice centrale, după caz, îşi stabileşte propriile metode de colectare a datelor necesare monitorizării. În vederea colectării datelor, ministerele sau organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, pot implica următorii factori de interes: instituţia prefectului, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, fiecare autoritate a administraţiei publice locale, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale. De asemenea, se poate apela şi la alte surse de date ale altor organisme şi instituţii.

c)Frecvenţa colectării datelor (calendarul colectării datelor). Sistemul de monitorizare trebuie să se bazeze pe strângerea de date comparabile, colectate cu o anumită periodicitate, pentru a se putea măsura progresul. În funcţie de tipul indicatorului de performanţă colectarea datelor se poate face lunar, trimestrial, semestrial sau anual, după caz.

3.Procesarea şi analiza datelor. După terminarea colectării datelor se trece la procesarea acestora, prin aplicarea formulei stabilite pentru fiecare indicator de performanţă. Procesarea va fi efectuată de către grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz.

4.Raportul de monitorizare. Pe baza datelor procesate, grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, elaborează raportul de monitorizare. Raportul de monitorizare se elaborează semestrial şi se înaintează Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Raportul semestrial de monitorizare trebuie să conţină şi informaţii privind măsurile pe care ministerul sau alt organ de specialitate al administraţiei publice centrale, după caz, le are în vedere pentru redefinirea acţiunilor în cazul în care acestea nu conduc la atingerea rezultatelor aşteptate.

Pe baza acestor rapoarte de monitorizare sectoriale, Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare stabileşte măsurile care se impun în ceea ce priveşte procesul de descentralizare.

5.Raportul de evaluare. Pe baza rapoartelor semestriale de monitorizare, grupul de lucru pentru descentralizarea competenţelor din cadrul ministerelor sau al altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, după caz, elaborează raportul de evaluare înaintat Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare, prin Unitatea centrală pentru reforma administraţiei publice din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative. Rapoartele de evaluare stau la baza fundamentării politicii de descentralizare.