Decizie nr. 224 din 21 aprilie 2005

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Nicoleta Grigorescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstitu-ţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Curta în Dosarul nr. 10.722/2003 al Judecătoriei Arad.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2004, pronunţată în Dosarul nr. 10.722/2003, Judecătoria Arad a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Curta, care a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de gestiune frauduloasă, prevăzută şi pedepsită de art. 214 alin. 2 din Codul penal.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţia legală criticată contravine prevederilor art. 24 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dreptul la apărare, deoarece procedura de audiere a martorilor în faza de urmărire penală nu este publică, orală şi nici contradictorie, participarea la audiere fiind limitată în conformitate cu dispoziţiile din Codul de procedură penală. Se arată că inculpatul, în faza de urmărire penală, nu este prezent niciodată la administrarea probei, respectiv audierea martorilor, Codul de procedură penală nefăcând nici o referire la existenţa unui astfel de drept, în consecinţă acesta nu-şi poate exercita dreptul la apărare prin a pune întrebări şi a cere explicaţii martorilor. Se susţine, de asemenea, că textul de lege criticat încalcă şi dispoziţiile art. 21 alin. (1)-(3) din Legea fundamentală, respectiv accesul liber la justiţie, fără ca nici o lege să poată îngrădi acest drept, precum şi dreptul la un proces echitabil, deoarece "dacă inculpatul nu poate fi prezent la administrarea unei probe, faţă de care are o poziţie contrară, şi nici nu îşi poate exprima poziţia, procesul nu este echitabil".

Judecătoria Arad apreciază că dispoziţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală raportate la art. 21 alin. (1)-(3) şi la art. 24 alin. (1) din Legea fundamentală sunt constituţionale şi opinează pentru respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Guvernul consideră excepţia de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale.

Avocatul Poporului apreciază, în esenţă, că excepţia este neîntemeiată, întrucât dispoziţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală nu opresc părţile interesate de a apela la instanţele judecătoreşti, de a fi apărate şi de a se prevala de toate garanţiile procesuale care condiţionează într-o societate democratică desfăşurarea unui proces echitabil.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: "Dacă ascultarea vreunuia dintre martori nu mai este posibilă, instanţa dispune citirea depoziţiei date de acesta în cursul urmăririi penale şi va ţine seama de ea la judecarea cauzei."

Autorul excepţiei susţine, în esenţă, că aceste dispoziţii încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3), care reglementează accesul liber la justiţie şi dreptul părţilor la un proces echitabil, precum şi pe cele ale art. 24 alin. (1), care garantează dreptul la apărare, deoarece îl lipsesc pe inculpat de dreptul la o confruntare directă cu martorul şi de posibilitatea de a-i pune întrebări şi de a-i cere explicaţii.

Examinând această critică de neconstituţionalitate, se constată că dispoziţiile art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală nu sunt contrare nici prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la apărare şi nici celor privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. În situaţia în care martorul nu se mai poate prezenta pentru a fi audiat în instanţă, punerea în discuţie şi valorificarea declaraţiei date de acesta în cursul urmăririi penale, cu respectarea dispoziţiilor legale, nu poate afecta dreptul la apărare al inculpatului, deoarece acesta a avut posibilitatea să cunoască această declaraţie în cursul urmăririi penale fie prin apărătorul său, care are dreptul să asiste la audierea martorului, fie cu prilejul prezentării materialului de urmărire penală, având posibilitatea de a cere confruntarea cu acesta, iar dacă se consideră prejudiciat poate folosi împotriva hotărârii judecătoreşti căile de atac prevăzute de lege. Legea prevede, aşadar, toate garanţiile procesuale pentru realizarea accesului liber la justiţie, a dreptului la un proces echitabil şi a dreptului la apărare al inculpatului, iar dispoziţiile legale criticate nu numai că nu contravin, dar contribuie la realizarea acestor drepturi.

De altfel, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală prin Decizia nr. 275 din 26 iunie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 6 august 2003, şi prin Decizia nr. 386 din 16 octombrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 841 din 26 noiembrie 2003. Prin aceste decizii Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a subliniat că este în interesul aflării adevărului citirea şi punerea în discuţia părţilor a depoziţiei date în cursul urmăririi penale de către martorul care, din cauze obiective, nu s-a putut prezenta în faţa instanţei pentru a da o nouă declaraţie.

Atât soluţiile, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză, neintervenind elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii.

Faţă de cele arătate, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 alin. (1) şi (6) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 327 alin. 3 din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Traian Curta în Dosarul nr. 10.722/2003 al Judecătoriei Arad.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 21 aprilie 2005.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu