Decizie nr. 552 din 6 iulie 2006

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Şerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconsti-tuţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Caraiman" - S.A. din Buşteni în Dosarul nr. 2.076/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 436 D/2006, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate, ridicată de acelaşi autor în Dosarul nr. 1.789/302/2006 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent informează completul de judecată că, în ambele dosare, partea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a depus concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate.

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere obiectul identic al excepţiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 436 D/2006 la Dosarul nr. 400 D/2006, care este primul înregistrat.

Preşedintele constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998, ca devenită inadmisibilă, întrucât acest text de lege a avut aplicabilitate limitată până la data de 30 iunie 2006. Cu privire la celelalte texte de lege apreciază că excepţia este neîntemeiată, întrucât acestea reprezintă norme speciale de procedură, aplicabile instituţiilor publice, care nu împiedică însă creditorii să-şi valorifice drepturile de creanţă.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele:

Prin încheierile din 1 martie 2006 şi din 22 februarie 2006, pronunţate în dosarele nr. 2.076/300/2006 şi nr. 1.789/302/2006, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti şi Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) şi art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii.

Excepţia a fost ridicată de Societatea Comercială "Caraiman" - S.A. din Buşteni în cauze având ca obiect contestaţii la executare introduse de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului împotriva executării prin poprire a conturilor acesteia.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile legale criticate derogă de la normele dreptului procesual civil şi ale dreptului comercial, stabilind, în mod discriminatoriu, o poziţie şi drepturi procedurale privilegiate pentru instituţiile publice, inclusiv în favoarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. Astfel, aceste dispoziţii legale sunt contrare prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi şi art. 53 din Constituţie, pentru următoarele motive: nu asigură exerciţiul dreptului de acces liber la justiţie, în cadrul căruia se înscrie nu numai posibilitatea persoanei de a se adresa justiţiei în vederea obţinerii unei hotărâri judecătoreşti, ci şi dreptul ca o astfel de hotărâre să fie pusă în executare; golesc de conţinut principiile constituţionale referitoare la garantarea creanţelor asupra statului şi la garantarea şi ocrotirea în mod egal a proprietăţii private, indiferent de titular,

deoarece condiţionează efectuarea plăţii de voinţa debitorului; restrâng nejustificat exerciţiul drepturilor de proprietate şi de acces liber la justiţie aparţinând creditorilor instituţiilor publice.

Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că dispoziţiile art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (2) teza întâi din Constituţie, întrucât creează o poziţie procesuală privilegiată pentru Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului. Totodată, art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 aduce atingere art. 44 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece nu garantează creanţele împotriva statului.

Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată, textele de lege criticate aducând atingere art. 44 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstitu-ţionalitate.

Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudenţa sa.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (1) şi art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 13 august 2002, şi ale art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 288/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 23 mai 2002.

Textele de lege criticate au următorul cuprins:

Art. 25 alin. (1) şi art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului:

–Art. 25. - "(1) Pentru încasarea sumelor în lei şi în valută, rezultate din recuperarea creanţelor înregistrate în evidenţele sale, AVAS are dreptul să utilizeze şi conturi curente deschise la Banca Comercială Română - S.A. atâta timp cât statul este acţionar majoritar la această bancă. Plăţile se vor face integral prin conturi deschise la trezoreria statului."

–Art. 85^1. - "(1) Prin derogare de la dispoziţiile art. 300 şi ale art. 720^8 alin. 2 din Codul de procedură civilă, apelul şi recursul suspendă de drept executarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în litigiile îndreptate împotriva A.V.A.S.

(2)Prin derogare de la dispoziţiile art. 365 alin. 3 şi ale art. 367 din Codul de procedură civilă, formularea acţiunii în anulare împotriva hotărârii arbitrale în litigiile prevăzute la alin. (1) suspendă de drept executarea sentinţei arbitrale până la data soluţionării irevocabile a acţiunii în anulare.

(3)Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică până la data de 30 iunie 2006 inclusiv."

–Art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice: "(1) Instituţiile publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile de pe lângă unele instituţii publice, finanţate integral din venituri proprii, efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului în a căror rază îşi au sediul şi la care au deschise conturile de venituri, cheltuieli şi disponibilităţi.

(2)Este interzis instituţiilor publice de a efectua operaţiunile de mai sus prin băncile comerciale."

–Art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii: "(1) Executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă.[...]

(3)În procesul executării silite a sumelor datorate de către instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit legii."

Aceste dispoziţii sunt considerate de autorul excepţiei ca fiind neconstituţionale în raport cu prevederile art. 21 alin. (1) şi (2) privind accesul liber la justiţie, ale art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate şi alin. (2) teza întâi privind garantarea şi ocrotirea proprietăţii private în mod egal de lege, indiferent de titular, şi ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi.

Examinând excepţia, Curtea Constituţională reţine următoarele:

I. Potrivit alin. (3) al art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998, "dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică până la data de 30 iunie 2006 inclusiv." Prin urmare, Curtea constată că la data pronunţării prezentei decizii prevederile art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 şi-au încetat aplicabilitatea. Or, conform art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti ori de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare.

Aşa fiind, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.

II. Conform art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998, plăţile efectuate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului se fac integral prin conturi deschise la trezoreria statului, iar, potrivit art. 70 din Legea nr. 500/2002, toate instituţiile publice trebuie să efectueze încasările şi plăţile prin unităţile teritoriale ale trezoreriei statului, interzicându-se efectuarea unor asemenea operaţiuni prin băncile comerciale.

Curtea constată că aceste dispoziţii legale nu aduc atingere prevederilor art. 21 alin. (1) şi (2), art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi şi art. 53 din Legea fundamentală, întrucât creditorii instituţiilor publice au posibilitatea executării hotărârilor judecătoreşti prin care li se recunosc drepturile de creanţă prin poprirea sumelor aflate în conturile acestora, deschise la trezoreria statului. Modul în care legiuitorul a înţeles să reglementeze această problemă corespunde îndeplinirii unei obligaţii a statului prevăzute de art. 135 alin. (2) lit. b) din Legea fundamentală, potrivit căruia "Statul trebuie să asigure: [...] b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară".

Curtea observă, de asemenea, că aceste texte de lege au fost adoptate în acord cu prevederile constituţionale ale art. 137 alin. (1) potrivit cărora "Formarea, administrarea, întrebuinţarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege."

III. Prevederile art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 au mai fost supuse controlului Curţii Constituţionale, care, prin numeroase decizii, dintre care menţionăm Decizia nr. 444 din 20 noiembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 871 din 8 decembrie 2003, şi Decizia nr. 529 din 11 octombrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 18 noiembrie 2005, a statuat că dispoziţiile acestui act normativ sunt în concordanţă cu prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) şi (2) şi ale art. 44 alin. (1) şi alin. (2) teza întâi.

Cu aceste prilejuri, Curtea a constatat că "ordonanţa a cărei constituţionalitate este contestată are o evidentă finalitate de protecţie a patrimoniului instituţiilor publice, ca o premisă indispensabilă a derulării în condiţii optime a activităţii acestora şi, prin aceasta, a îndeplinirii atribuţiilor ce le revin ca parte integrantă a mecanismului statului". Totodată, Curtea a reţinut că "ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii".

De asemenea, Curtea a mai reţinut că "ordonanţa instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop. Această limitare nu este însă contrară Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arătat, este în concordanţă cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil". "Atâta vreme cât prevederile art. 44 alin. (1) din Constituţie, prin care se garantează creanţele asupra statului, nu precizează că aceasta presupune executarea lor de îndată, condiţiile instituite în această materie prin ordonanţă, chiar dacă afectează celeritatea procedurii, nu contravin Constituţiei, ci, urmărind găsirea resurselor necesare pentru executarea obligaţiilor, cu respectarea exigenţelor impuse de constituirea şi executarea bugetului, nu fac decât să dea expresie obligaţiei constituţionale a

garantării obligaţiilor asupra statului".

Întrucât criticile de neconstituţionalitate privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte deja examinate de Curte prin deciziile menţionate şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele cuprinse în acestea îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

Nu se poate reţine nici critica privind încălcarea art. 53 din Constituţie, întrucât prin art. 1 şi 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 nu se aduce nicio restrângere exerciţiului dreptului de acces liber la justiţie şi nici dreptului de proprietate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 85^1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului, excepţie ridicată de Societatea Comercială "Caraiman" - S.A. din Buşteni în dosarele nr. 2.076/300/2006 şi 1.789/302/2006 ale Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi, respectiv, Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti.

II. Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului şi art. 70 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare.

III. Cu majoritate de voturi respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepţie ridicată de acelaşi autor în aceleaşi dosare.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 6 iulie 2006.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Magistrat-asistent,

Cristina Cătălina Turcu