Lege nr. 2 din 16 februarie 1968 (republicată)

Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.

Articolul 1

Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unităţi administrativ-teritoriale: judeţul, oraşul şi comuna.

Articolul 2

Capitala Republicii Socialiste România este municipiul Bucureşti.

Articolul 3

Judeţul este alcătuit din oraşe şi comune - unităţi de baza ale organizării administrativ-teritoriale a tarii - în funcţie de condiţiile geografice, economice şi social-politice, etnice şi de legăturile culturale şi traditionale ale populaţiei.

Articolul 4

Oraşul este centrul de populaţie mai dezvoltat din punct de vedere economie, social-cultural şi edilitar-gospodăresc.

Oraşele care au un număr mai mare de locuitori, o însemnătate deosebită în viaţa economică, social-politica şi cultural-ştiinţifică a tarii sau care au condiţii de dezvoltare în aceste direcţii pot fi organizate ca municipii.

Oraşele în care îşi au sediul organele de conducere ale judeţului sînt oraşe-reşedinţa.

Articolul 5

Comuna este unitatea administrativ-teritorială care cuprinde populaţia rurală unita prin comunitate de interese şi traditii, fiind alcătuită din unu sau mai multe sate, în funcţie de condiţiile economice, social-culturale, geografice şi demografice. Prin organizarea comunei se asigura dezvoltarea economică, social-culturală şi gospodareasca a localităţilor rurale.

Satele în care îşi au sediul organele de conducere ale comunei sînt sate-reşedinţa.

Articolul 6

Oraşele şi comunele din imediata apropiere a municipiului Bucureşti, a celorlalte municipii şi a oraşelor mai importante pot aparţine de acestea ca unităţi administrativ-teritoriale distincte.

Comunele ce aparţin de municipiul Bucureşti, de celelalte municipii şi oraşe sînt comune suburbane.

Articolul 7

Oraşele şi comunele care, datorită condiţiilor climaterice, hidrologice sau asezarii lor, prezintă importanţa pentru ocrotirea sănătăţii şi asigurarea odihnei cetăţenilor, sînt organizate ca staţiuni balneoclimaterice.

Articolul 8

Municipiul Bucureşti este organizat pe sectoare, numerotate.

Articolul 9

Unităţile administrativ-teritoriale, denumirea şi componenta lor, municipiile şi oraşele resedinte de judeţe, precum şi satele resedinte de comune sînt cele prevăzute în anexa la prezenta lege.

Anexa

privind organizarea administrativă a teritoriului

Republicii Socialiste România*)

Notă *) Publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 163-165 din 20 decembrie 1968.

ÎMPĂRŢIREA ADMINISTRATIVĂ A TERITORIULUI, PE JUDEŢE

MUNICIPIUL BUCUREŞTI

Municipiul Bucureşti, capitala Republicii Socialiste România, se împarte în opt sectoare:

–Sectorul 1

–Sectorul 2

–Sectorul 3

–Sectorul 4

–Sectorul 5

–Sectorul 6

–Sectorul 7

–Sectorul 8

DELIMITAREA SECTOARELOR MUNICIPIULUI BUCUREŞTI

SECTORUL 1

Situat în partea de nord a municipiului, cuprins între sectoarele 2 şi 8, are următoarea delimitare:

–începînd de la intersectia bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limita vestica a sectorului urmează traseul: calea Victoriei şi Piaţa Victoriei (ambele inclusiv), bulevardul 1 Mai (exclusiv), strada Aviator Traian Vasile (exclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Expoziţiei. De la aceasta intersectie, continua pe limita vestica a Parcului Expoziţiei, pînă la calea ferată Bucureşti-Constanta, spre est pe traseul acesteia pînă în dreptul soselei Straulesti, apoi pe soseaua Straulesti (inclusiv), pe viroaga riului Colentina pînă la calea ferată de centura (soseaua Odai);

–spre nord limita sectorului urmează traseul caii ferate de centura (soseaua Odai) pînă la liziera vestica a pădurii Tunari;

–spre est limita o constituie o linie conventionala care porneşte de la liziera vestica a pădurii Tunari pînă la strada Vadul Moldovei, continua pe aceasta strada cuprinzînd şi gradina zoologica Baneasa şi continua spre sud pînă la intersectia caii ferate Bucureşti-Constanta cu soseaua Pipera. De la aceasta intersectie, limita urmează traseul: soseaua Pipera, calea Floreasca, strada Glucozei (toate exclusiv), strada Barbu Văcărescu, soseaua Ştefan cel Mare (ambele inclusiv) pînă la intersectia cu strada Polona. În continuare strada Polona (inclusiv), Piaţa Alexandru Sahia (exclusiv), strada Alexandru Sahia (exclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Republicii;

–limita sudica o constituie bulevardul Republicii (exclusiv) de la intersectia cu strada Alexandru Sahia pînă la intersectia cu calea Victoriei.

SECTORUL 2

Situat în partea de nord-est a municipiului, cuprins între sectoarele 1 şi 3, are următoarea, delimitare:

–începînd de la intersectia bulevardului Republicii cu strada Alexandru Sahia, limita vestica a sectorului urmează traseul: strada Alexandru Sahia, Piaţa Alexandru Sahia (ambele inclusiv), strada Polona, soseaua Ştefan cel Mare, strada Barbu Văcărescu (toate exclusiv), strada Glucozei, calea Floreasca (ambele inclusiv) pînă la intersectia acesteia cu soseaua Pipera, soseaua Pipera (inclusiv) pînă la intersectarea cu calea ferată Bucureşti-Constanta;

–spre nord limita sectorului o constituie calea ferată Bucureşti-Constanta, pînă la gara Pantelimon (exclusiv);

–spre est limita urmează traseul caii ferate de legătură Pantelimon-Obor pînă la intersectia cu soseaua Colentina, continua pe soseaua Colentina (inclusiv), calea Moşilor (exclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Republicii;

–spre sud limita o constituie bulevardul Republicii (exclusiv) de la intersectia cu calea Moşilor pînă la intersectia cu strada Alexandru Sahia.

SECTORUL 3

Situat în partea de est a municipiului, cuprins între sectoarele 2 şi 4, are următoarea delimitare:

–începînd din Piaţa Rosetti, limita nordica a sectorului urmează traseul: bulevardul Republicii, calea Moşilor (ambele inclusiv), soseaua Colentina (exclusiv) pînă la intersectia cu calea ferată de legătură Obor-Pantelimon; continua pe traseul acestei cai ferate pînă la lacul Fundeni, urmînd apoi spre est cursul riului Colentina pînă în dreptul strazii Peles;

–spre est limita urmează traseul: strada Peles (inclusiv), pasajul C.F.R. gara Catelu, drumul Între Tarlale, pînă la strada Soldat Ghetu Anghel, inclusiv strada Iosifesti;

–spre sud limita o constituie traseul: strada Soldat Ghetu Anghel, strada Rampei, strada Macaralei (toate exclusiv), bulevardul Muncii (inclusiv), calea Calarasilor (exclusiv), strada Mintuleasa, strada Paleologu pînă la strada Negustori, strada Negustori (inclusiv) pînă la intersectia cu strada Cernica, strada Cernica, calea Moşilor, bulevardul Hristo Botev, Piaţa Rosetti (toate inclusiv).

SECTORUL 4

Situat în partea de sud-est a municipiului, cuprins între sectoarele 3 şi 5, are următoarea delimitare:

–începînd de la intersectia bulevardului Republicii cu calea Victoriei, limita nordica urmează traseul: bulevardul Republicii (inclusiv), Piaţa Rosetti, bulevardul Hristo Botev, calea Moşilor, strada Cernica, strada Negustori pînă la intersectia cu strada Paleologu; în continuare pe strada Paleologu, strada Mintuleasa (toate exclusiv), calea Calarasilor (inclusiv), bulevardul Muncii (exclusiv), strada Macaralei începînd din bulevardul Muncii; urmează apoi strada Rampei, strada Soldat Ghetu Anghel (toate trei inclusiv);

–limita estica a sectorului o constituie drumul Între Tarlale (inclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Ion Sulea, apoi pe bulevardul Ion Sulea spre vest pînă la marginea estica a întreprinderii "9 Mai"; de aici spre sud porneşte o linie conventionala pînă la riul Dîmboviţa;

–spre sud limita este formată de riul Dîmboviţa pînă în dreptul caii Victoriei, urmează pe calea Victoriei (inclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Republicii.

SECTORUL 5

Situat în partea de sud a municipiului, cuprins între sectoarele 4 şi 6, are următoarea delimitare:

–începînd din dreptul strazii Militiei, traseul urmează partea dreaptă a Splaiului Independentei, Pieţei Unirii şi Splaiului Unirii pînă la circa 1800 m est de podul peste Dîmboviţa de pe soseaua Vitan Birzesti, limita nordica fiind formată de firul riului Dîmboviţa;

–spre est limita a constituie o linie conventionala cu direcţia sud-vest pînă în drumul Cheile Turzii, se continua pe acesta şi pe strada Pechiu Ion pînă la intersectia cu soseaua Berceni (uzina de maşini grele Bucureşti inclusiv); apoi soseaua Berceni (inclusiv) spre sud-est circa 1700 m;

–limita sudica este conventionala, fiind constituită de o linie care porneşte din soseaua Berceni cu direcţia vest pînă la Drumul Bercenarului, continuîndu-se pe acesta pînă la soseaua Giurgiului;

–limita vestica urmează traseul: soseaua Giurgiului (inclusiv) pînă la intersectia cu calea ferată Bucureşti-Giurgiu, calea ferată Dealul Spirei-Progresul, pînă la intersectia cu calea Rahovei, se continua pe calea Rahovei (exclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Tudor Vladimirescu, apoi urmează calea Rahovei, strada Colonel Poenaru Bordea, strada Operetei (toate inclusiv), strada Căpitan Rafael Fieraru (exclusiv), pînă la intersectia cu strada Militiei (exclusiv).

SECTORUL 6

Situat în partea de sud-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 5 şi 7, are următoarea delimitare:

–începînd de la intersectia bulevardului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu calea Victoriei, limita de est a sectorului urmează traseul: calea Victoriei (exclusiv), Splaiul Independentei (partea stinga), strada Militiei, strada Căpitan Rafael Fieraru (ambele inclusiv), strada Operetei, strada Colonel Poenaru Bordea, calea Rahovei (toate exclusiv) pînă la intersectia cu bulevardul Tudor Vladimirescu, calea Rahovei (inclusiv) pînă la intersectia cu calea ferată Dealul Spirei-Progresul, continuîndu-se pe aceasta pînă la intersectarea cu soseaua Giurgiului;

–spre sud-vest limita este formată de strada Sinei (inclusiv), de la intersectia cu soseaua Giurgiului pînă la Drumul Carutei, pe Drumul Carutei şi strada Orşova. În continuare limita este conventionala, fiind constituită de o linie ce începe de la intersectia strazii Orşova cu soseaua Bucureşti-Magurele, spre nord-vest intersectind soseaua Alexandriei, în dreptul km 8, apoi statia de pompare I.C.A.B.; urmează strada Ghidiceni, pînă la intersectia cu strada Viţei, de unde limita este din nou conventionala, pînă la intrarea Floarea Galbena (exclusiv);

–spre nord limita sectorului urmează traseul: bulevardul Ghencea (inclusiv), de la intrarea Floarea Galbena, pînă la intersectia cu strada Bucsenesti, strada Bucsenesti (inclusiv), pînă la intersectia cu strada Compozitorilor, strada Compozitorilor (exclusiv) pînă la intersectia cu strada General Culcer, strada General Culcer, strada Aviator Caranda (ambele inclusiv), Drumul Taberei (exclusiv) pînă la intersectia cu Drumul Sarii, Drumul Sarii (inclusiv), apoi calea ferată care intersectează strada Razoare şi în continuare bulevardul Geniului (inclusiv); limita se continua pe soseaua Cotroceni (inclusiv) pînă la podul Cotroceni, apoi pe firul riului Dîmboviţa, pînă la podul Elefterie, traverseaza podul Elefterie în dreptul Operei Române şi se continua pe bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (inclusiv) pînă la intersectia cu calea Victoriei.

SECTORUL 7

Situat în partea de vest a municipiului, cuprins între sectoarele 6 şi 8, are următoarea delimitare:

–începînd de la intersectia bulevardului Gheorghe Gheorghiu-Dej cu calea Victoriei, limita sudica a sectorului urmează traseul: bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej (exclusiv) pînă la podul Elefterie, apoi firul riului Dîmboviţa pînă la podul Cotroceni, se continua pe soseaua Cotroceni, bulevardul Geniului (ambele exclusiv) pînă la calea ferată care intersectează strada Razoare, apoi Drumul Sarii (exclusiv), Drumul Taberei (inclusiv), strada Aviator Caranda, strada General Culcer (ambele exclusiv), strada Compozitorilor (inclusiv) pînă la intersectarea cu strada Bucsenesti, strada Bucsenesti (exclusiv), pînă la bulevardul Ghencea şi bulevardul Ghencea (exclusiv) pînă la intrarea Floarea Galbena (inclusiv);

–spre vest limita o constituie o linie conventionala, care porneşte din dreptul intrării Floarea Galbena, se continua pe calea ferată care serveşte zona industriala din cartierul Militari, pînă la intersectia cu calea ferată de centura, apoi pe aceasta linie ferată pînă la intersectia cu canalul Arges, canalul Arges pînă la statia I.C.A.B.; de aici canalul deversor pînă la riul Dîmboviţa, se continua pe riul Dîmboviţa pînă la Drumul Morii;

–spre nord sectorul este limitat de traseul caii ferate Bucureşti-Rosiori, începînd de la strada Drumul Morii, pînă în dreptul strazii Prunaru, se continua limita pe strada Prunaru (inclusiv), calea Giulesti (inclusiv, cu excepţia părţii drepte dintre strada Prunaru şi bulevardul Orhideelor), bulevardul Orhideelor, bulevardul Dinicu Golescu, strada Cameliei, Piaţa Ilie Pintilie (toate inclusiv), calea Grivitei (exclusiv) pînă la intersectia cu calea Victoriei, calea Victoriei (exclusiv), pînă la intersectia cu bulevardul Gheorghe Gheorghiu-Dej.

SECTORUL 8

Situat în partea de nord-vest a municipiului, cuprins între sectoarele 7 şi 1, are următoarea delimitare:

–începînd de la intersecta dintre calea Victoriei şi calea Grivitei, limita de sud-vest urmează traseul: calea Grivitei (inclusiv), Piaţa Ilie Pintilie, strada Cameliei, bulevardul Dinicu Golescu, bulevardul Orhideelor (toate exclusiv), calea Giulesti (exclusiv, cu excepţia părţii drepte dintre bulevardul Orhideelor şi strada Prunaru), strada Prunaru (exclusiv) pînă la calea ferată Bucureşti-Rosiori, se continua pe traseul caii ferate, pînă la intersectia cu calea ferată de centura;

–limita nord-vestica urmează calea ferată de centura, pînă la viroaga riului Colentina;

–spre est limita sectorului se continua pe viroaga riului Colentina, soseaua Straulesti (exclusiv) pînă la intersectia cu calea ferată Bucureşti-Constanta, pe aceasta cale ferată spre vest pînă la limita vestica a Parcului Expoziţiei, în continuare pe aceasta limita, pînă la bulevardul Expoziţiei, strada Aviator Traian Vasile, bulevardul 1 Mai (ambele inclusiv), Piaţa Victoriei, calea Victoriei (ambele exclusiv) pînă la intersectia cu calea Grivitei.

Comune suburbane

JUDEŢUL ALBA

cu reşedinţa în municipiul Alba Iulia

C. COMUNE

JUDEŢUL ARAD

cu reşedinţa în municipiul Arad

C. COMUNE

JUDEŢUL ARGES

cu reşedinţa în municipiul Pitesti

C. COMUNE