Decizia nr. 554 din 29 octombrie 2024

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în Dosarul nr. 222/115/2022 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă, care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.323D/2022.2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent arată că autoarea excepției a depus note scrise de admitere a acesteia.

3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.324D/2022, nr. 1.325D/2022, nr. 2.011D/2022, nr. 2.012D/2022, nr. 2.101D/2022-nr. 2.104D/2022, nr. 2.385D/2022, nr. 2.457D/2022, nr. 2.531D/2022, nr. 2.532D/2022, nr. 319D/2023, nr. 368D/2023, nr. 369D/2023, nr. 384D/2023, nr. 385D/2023, nr. 397D/2023, nr. 497D/2023, nr. 535D/2023-nr. 537D/2023, nr. 801D/2023, nr. 847D/2023, nr. 1.067D/2023, nr. 1.068D/2023, nr. 1.125D2023, nr. 1.126D/2023, nr. 1.361D/2023, nr. 1.525D/2023, nr. 1.581D/2023-nr. 1.583D/2023, nr. 1.733D/2023, nr. 1.843D/2023, nr. 1.844D/2023, nr. 2.223D/2023, nr. 2.236D/2023, nr. 2.247D/2023, nr. 2.368D/2023-nr. 2.370D/2023, nr. 2.420D/2023, nr. 2.421D/2023, nr. 2.492D/2023, nr. 2.562D/2023, nr. 2.563D/2023, nr. 2.645D/2023, nr. 2.862D/2023, nr. 3.117D/2023, nr. 3.118D/2023, nr. 3.187D/2023-nr. 3.189D/2023, nr. 3.228D/2023-nr. 3.231D/2023, nr. 3.306D/2023, nr. 3.307D/2023, nr. 3.359D/2023, nr. 3.466D/2023-nr. 3.468D/2023, nr. 3.539D/2023, nr. 3.540D/2023, nr. 3.625D/2023, nr. 3.643D/2023, nr. 3.644D/2023, nr. 6D/2024, nr. 7D/2024, nr. 147D/2024-nr. 149D/2024, nr. 165D/2024, nr. 206D/2024, nr. 318D/2024, nr. 351D/2024-nr. 354D/2024, nr. 388D/2024, nr. 478D/2024, nr. 479D/2024, nr. 619D/2024, nr. 856D/2024, nr. 872D/2024, nr. 1.004D/2024-nr. 1.006D/2024, nr. 1.109D/2024, nr. 1.110D/2024, nr. 1.364D/2024, nr. 1.365D/2024, nr. 1.423D/2024, nr. 1.982D/2024-nr. 1.984D/2024, nr. 2.472D/2024, nr. 2.675D/2024-nr. 2.678D/2024, având obiect identic al excepțiilor de neconstituționalitate, excepții ridicate de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în dosarele nr. 255/115/2022, nr. 3.983/115/2021, nr. 4.016/115/2021, nr. 4.017/115/2021, nr. 183/115/2022, nr. 811/115/2022, nr. 812/115/2022, nr. 843/115/2022, nr. 1.424/115/2022, nr. 1.303/115/2022, nr. 1.423/115/2022, nr. 1.783/115/2022, nr. 2.489/115/2022, nr. 2.065/115/2022, nr. 2.215/115/2022, nr. 1.890/115/2022, nr. 2.326/115/2022, nr. 250/115/2022, nr. 2.099/115/2022, nr. 2.649/115/2022, nr. 2.675/115/2022, nr. 20/115/2023, nr. 2.192/115/2022, nr. 7/115/2023, nr. 492/115/2023, nr. 494/115/2023, nr. 290/115/2023, nr. 456/115/2023, nr. 602/115/2023, nr. 47/115/2023, nr. 291/115/2023, nr. 594/115/2023, nr. 774/115/2023, nr. 673/115/2023, nr. 474/115/2023, nr. 496/115/2023, nr. 846/115/2023, nr. 845/115/2023, nr. 593/115/2023, nr. 847/115/2023, nr. 889/115/2023, nr. 957/115/2023, nr. 1.060/115/2023, nr. 1.137/115/2023, nr. 1.070/115/2023, nr. 1.012/115/2023, nr. 1.082/115/2023, nr. 696/115/2023, nr. 1.147/115/2023, nr. 823/115/2023, nr. 896/115/2023, nr. 1.271/115/2023, nr. 1.258/115/2023, nr. 1.424/115/2023, nr. 1.307/115/2023, nr. 1.345/115/2023, nr. 1.390/115/2023, nr. 1.398/115/2023, nr. 938/115/2023, nr. 1.020/115/2023, nr. 1.081/115/2023, nr. 736/115/2023, nr. 1.404/115/2023, nr. 1.509/115/2023, nr. 1.450/115/2023, nr. 1.292/115/2023, nr. 1.639/115/2023, nr. 1.184/115/2023, nr. 995/115/2023, nr. 1.059/115/2023, nr. 1.138/115/2023, nr. 1.710/115/2023, nr. 1.718/115/2023, nr. 1.765/115/2023, nr. 1.236/115/2023, nr. 1.638/115/2023, nr. 1.764/115/2023, nr. 775/115/2023, nr. 1.407/115/2023, nr. 1.425/115/2023, nr. 1.590/115/2023, nr. 1.605/115/2023, nr. 1.773/115/2023, nr. 1.966/115/2023, nr. 403/115/2023, nr. 1.717/115/2023, nr. 1.708/115/2023, nr. 2.329/115/2023, nr. 2.421/115/2023, nr. 2.420/115/2023, nr. 1.763/115/2023, nr. 1.862/115/2023, nr. 2.675/115/2023, nr. 1.780/115/2023, nr. 197/115/2023, nr. 2.706/115/2023, nr. 336/115/2024, nr. 351/115/2024, nr. 2.488/115/2023, nr. 912/115/2024, nr. 851/115/2024, nr. 2.674/115/2023 și nr. 2.655/115/2023 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă.

4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.

5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.324D/2022, nr. 1.325D/2022, nr. 2.011D/2022, nr. 2.012D/2022, nr. 2.101D/2022-nr. 2.104D/2022, nr. 2.385D/2022, nr. 2.457D/2022, nr. 2.531D/2022, nr. 2.532D/2022, nr. 319D/2023, nr. 368D/2023, nr. 369D/2023, nr. 384D/2023, nr. 385D/2023, nr. 397D/2023, nr. 497D/2023, nr. 535D/2023-nr. 537D/2023, nr. 801D/2023, nr. 847D/2023, nr. 1.067D/2023, nr. 1.068D/2023, nr. 1.125D/2023, nr. 1.126D/2023, nr. 1.361D/2023, nr. 1.525D/2023, nr. 1.581D/2023-nr. 1.583D/2023, nr. 1.733D/2023, nr. 1.843D/2023, nr. 1.844D/2023, nr. 2.223D/2023, nr. 2.236D/2023, nr. 2.247D/2023, nr. 2.368D/2023-nr. 2.370D/2023, nr. 2.420D/2023, nr. 2.421D/2023, nr. 2.492D/2023, nr. 2.562D/2023, nr. 2.563D/2023, nr. 2.645D/2023, nr. 2.862D/2023, nr. 3.117D/2023, nr. 3.118D/2023, nr. 3187D/2023-nr. 3.189D/2023, nr. 3.228D/2023-nr. 3.231D/2023, nr. 3.306D/2023, nr. 3.307D/2023, nr. 3.359D/2023, nr. 3.466D/2023-nr. 3.468D/2023, nr. 3.539D/2023, nr. 3.540D/2023, nr. 3.625D/2023, nr. 3.643D/2023, nr. 3.644D/2023, nr. 6D/2024, nr. 7D/2024, nr. 147D/2024-nr. 149D/2024, nr. 165D/2024, nr. 206D/2024, nr. 318D/2024, nr. 351D/2024-nr. 354D/2024, nr. 388D/2024, nr. 478D/2024, nr. 479D/2024, nr. 619D/2024, nr. 856D/2024, nr. 872D/2024, nr. 1.004D/2024-nr. 1.006D/2024, nr. 1.109D/2024, nr. 1.110D/2024, nr. 1.364D/2024, nr. 1.365D/2024, nr. 1.423D/2024, nr. 1.982D/2024-nr. 1.984D/2024, nr. 2.472D/2024, nr. 2.675D/2024-nr. 2.678D/2024 la Dosarul nr. 1.323D/2022. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor.

6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că autoarea acesteia ridică o problemă de interpretare a dispozițiilor legale criticate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

7.Prin încheierile din 12 mai 2022, 3 iunie 2022, 17 iunie 2022, 18 octombrie 2022, prin Sentința civilă nr. 1.466 din 23 septembrie 2022, prin încheierile din 1 noiembrie 2022 și 7 februarie 2022, prin sentințele civile nr. 2.200 și nr. 2.208 din 9 decembrie 2022, nr. 2.304 din 16 decembrie 2022, prin Încheierea din 2 februarie 2023, prin Sentința civilă nr. 2.249 din 9 decembrie 2022, prin încheierile din 23 februarie 2023 și 28 februarie 2023, prin Sentința civilă nr. 135 din 10 februarie 2023, prin încheierile din 21 martie 2023, 26 aprilie 2023, 2 mai 2023, 23 mai 2023, prin sentințele civile nr. 379 din 7 aprilie 2023, nr. 429 din 21 aprilie 2023, nr. 551 din 5 mai 2023, prin Încheierea din 13 iunie 2023, prin sentințele civile nr. 612 din 26 mai 2023, nr. 556 și nr. 557 din 5 mai 2023, nr. 686, nr. 685, nr. 687 din 16 iunie 2023, prin încheierile din 18 septembrie 2023, prin sentințele civile nr. 789 și nr. 799 din 15 septembrie 2023, prin încheierile din 28 septembrie 2023, 3 octombrie 2023, 27 septembrie 2023, 24 octombrie 2023, prin sentințele civile nr. 841, nr. 843 din 27 septembrie 2023, nr. 888 din 6 octombrie 2023, prin încheierile din 9 noiembrie 2023, 14 noiembrie 2023, prin sentințele civile nr. 913 și nr. 914 din 18 octombrie 2023, prin Sentința civilă nr. 923 din 20 octombrie 2023, prin sentințele civile nr. 949, nr. 950 și nr. 952 din 27 octombrie 2023, prin încheierile din 5 decembrie 2023, prin sentințele civile nr. 1.003 și nr. 1.002 din 17 noiembrie 2023, prin Sentința civilă nr. 984 din 10 noiembrie 2023, prin sentințele civile nr. 972 și nr. 977 din 8 noiembrie 2023, prin sentințele civile nr. 1.047, nr. 1.057 și nr. 1.050 din 8 decembrie 2023, prin Sentința civilă nr. 1.028 din 29 noiembrie 2023, prin încheierile din 9 și 18 ianuarie 2024, prin Sentința civilă nr. 970 din 8 noiembrie 2023, prin sentințele civile nr. 1.064, nr. 1.067, nr. 1.069 și nr. 1.070 din 13 decembrie 2023, prin încheierile din 30 ianuarie 2024 și 15 februarie 2024, prin sentințele civile nr. 114 și nr. 113 din 14 februarie 2024, prin încheierile din 12 martie 2024, prin sentințele civile nr. 180 din 8 martie 2024 și nr. 182 din 6 martie 2024, prin încheierile din 2 și 18 aprilie 2024 și din 4 iunie 2024, prin sentințele civile nr. 694 din 14 iunie 2024, nr. 723, nr. 722, nr. 718 și nr. 717 din 19 iunie 2024, pronunțate în dosarele nr. 222/115/2022, nr. 255/115/2022, nr. 3.983/115/2021, nr. 4.016/115/2021, nr. 4.017/115/2021, nr. 183/115/2022, nr. 811/115/2022, nr. 812/115/2022, nr. 843/115/2022, nr. 1.424/115/2022, nr. 1.303/115/2022, nr. 1.423/115/2022, nr. 1.783/115/2022, nr. 2.489/115/2022, nr. 2.065/115/2022, nr. 2.215/115/2022, nr. 1.890/115/2022, nr. 2.326/115/2022, nr. 250/115/2022, nr. 2.099/115/2022, nr. 2.649/115/2022, nr. 2.675/115/2022, nr. 20/115/2023, nr. 2.192/115/2022, nr. 7/115/2023, nr. 492/115/2023, nr. 494/115/2023, nr. 290/115/2023, nr. 456/115/2023, nr. 602/115/2023, nr. 47/115/2023, nr. 291/115/2023, nr. 594/115/2023, nr. 774/115/2023, nr. 673/115/2023, nr. 474/115/2023, nr. 496/115/2023, nr. 846/115/2023, nr. 845/115/2023, nr. 593/115/2023, nr. 847/115/2023, nr. 889/115/2023, nr. 957/115/2023, nr. 1.060/115/2023, nr. 1.137/115/2023, nr. 1.070/115/2023, nr. 1.012/115/2023, nr. 1.082/115/2023, nr. 696/115/2023, nr. 1.147/115/2023, nr. 823/115/2023, nr. 896/115/2023, nr. 1.271/115/2023, nr. 1.258/115/2023, nr. 1.424/115/2023, nr. 1.307/115/2023, nr. 1.345/115/2023, nr. 1.390/115/2023, nr. 1.398/115/2023, nr. 938/115/2023, nr. 1.020/115/2023, nr. 1.081/115/2023, nr. 736/115/2023, nr. 1.404/115/2023, nr. 1.509/115/2023, nr. 1.450/115/2023, nr. 1.292/115/2023, nr. 1.639/115/2023, nr. 1.184/115/2023, nr. 995/115/2023, nr. 1.059/115/2023, nr. 1.138/115/2023, nr. 1.710/115/2023, nr. 1.718/115/2023, nr. 1.765/115/2023, nr. 1.236/115/2023, nr. 1.638/115/2023, nr. 1.764/115/2023, nr. 775/115/2023, nr. 1.407/115/2023, nr. 1.425/115/2023, nr. 1.590/115/2023, nr. 1.605/115/2023, nr. 1.773/115/2023, nr. 1.966/115/2023, nr. 403/115/2023, nr. 1.717/115/2023, nr. 1.708/115/2023, nr. 2.329/115/2023, nr. 2.421/115/2023, nr. 2.420/115/2023, nr. 1.763/115/2023, nr. 1.862/115/2023, nr. 2.675/115/2023, nr. 1.780/115/2023, nr. 197/115/2023, nr. 2.706/115/2023, nr. 336/115/2024, nr. 351/115/2024, nr. 2.488/115/2023, nr. 912/115/2024, nr. 851/115/2024, nr. 2.674/115/2023 și nr. 2.655/115/2023, Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă, Complet specializat - conflicte de muncă și asigurări sociale, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în cauze având ca obiect recalcularea unor drepturi de pensie.

8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 referitoare la procedura de revizuire a cuantumului pensiei trebuie interpretare restrictiv, în sensul că nu ar trebui să includă și recalcularea drepturilor la pensie, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale. Atribuțiile jurisdicției asigurărilor sociale sunt strict prevăzute de art. 153 din Legea nr. 263/2010 și nu pot fi extinse și la recalcularea potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008. Astfel, atribuția prevăzută de art. 153 lit. l) - „Tribunalele soluționează în primă instanță litigiile privind: (...) l) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi.“ - vizează exclusiv situațiile prevăzute de art. 121 - 130^2 din Legea nr. 263/2010 care reglementează alte drepturi de asigurări sociale, de exemplu, bilete de odihnă pentru salariați sau bilete la tratament balnear pentru asigurați și pensionari, și nu se poate referi nici ea la recalcularea pensiei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.

9.Autoarea excepției apreciază că, soluționând cererile de recalculare a pensiei prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 cu încălcarea prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, instanțele judecătorești încalcă prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3) teza întâi, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție. Prevederile art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010, în măsura în care sunt folosite ca temei pentru recalcularea pensiilor prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008, sunt retroactive, deoarece nu ar trebui să fie aplicate situațiilor anterioare, reglementate prin alte acte normative, respectiv Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, Legea nr. 19/2000 sau Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, aprobată cu completări prin Legea nr. 78/2005, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 119 din 7 februarie 2005. Prevederile art. 107 alin. (2^1) din Legea nr. 263/2010 vizează strict aspecte de erori materiale și nicidecum chestiuni de substanță, așa cum sunt acelea reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008.

10.Tribunalul Caraș-Severin - Secția I civilă apreciază că excepția este neîntemeiată.

11.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

12.Guvernul, în dosarele nr. 2.101D/2022-nr. 2.103D/2022, consideră că excepția este inadmisibilă, întrucât, în realitate, criticile vizează probleme de aplicare și interpretare a legii, ce revin competenței instanței de judecată, și nu ridică veritabile aspecte de neconstituționalitate care să fie de competența instanței de contencios constituțional.

13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul cuprins:

Articolul 107

(1)În situația în care, ulterior stabilirii și/sau plății drepturilor de pensie, se constată diferențe între sumele stabilite și/sau plătite și cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(1^1)În situația asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV, care au depus declarația individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal, pe baza datelor comunicate de organul fiscal central, se constată diferențe între venitul lunar asigurat utilizat la stabilirea punctajelor lunare avute în vedere la calculul pensiei și cel ales de contribuabil în declarația individuală de asigurare, casa teritorială de pensii operează, din oficiu, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire care se emite până la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul anterior.

(2)Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (1^1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripție, calculat de la data constatării diferențelor.

(2^1)Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul unei erori materiale, de calcul sau al oricărei greșeli de redactare, omisiuni sau mențiuni greșite, intervenite în procesul administrativ de evaluare, prelucrare și redactare a datelor în vederea emiterii deciziei de pensionare sau a datelor înscrise în aceasta ori în sistemul electronic de punere în plată a deciziei, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

16.Dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010 enumeră competențele jurisdicției în materia asigurărilor sociale. Curtea reține că, începând cu 1 septembrie 2024, dispozițiile Legii nr. 263/2010 au ieșit din vigoare, potrivit art. 168 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 4 decembrie 2023. Cu toate acestea, ținând seama de Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, este competentă să soluționeze temeinicia prezentei excepții.

17.Se apreciază că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legilor, ale art. 16 alin. (2) privind egalitatea în drepturi și ale art. 21 alin. (3) teza întâi privind liberul acces la justiție, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din Constituție privind condițiile restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea îi solicită să pronunțe o decizie interpretativă a prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1), raportate la dispozițiile art. 153 din Legea nr. 263/2010, și, în esență, să constate că este contrar Constituției ca instanțele care asigură jurisdicția asigurărilor sociale să soluționeze cererile prin care 3 categorii de persoane - indicate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008 - să beneficieze de un număr suplimentar de puncte, cu consecința creșterii cuantumului pensiei, acordat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008. Cele 3 categorii de pensionari beneficiare ale suplimentului de puncte prevăzute în forma originară a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008 (prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 9 decembrie 2008, au fost modificate condițiile care trebuiau să fie îndeplinite de către destinatarii beneficiului creșterii numărului de puncte la pensie) erau (i) asigurații care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, (ii) persoanele ale căror drepturi de pensie au fost recalculate conform dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cu excepția acelora în cazul cărora pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de acte normative cu caracter special și (iii) persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 aprilie 2001-30 septembrie 2008.19. În mod evident, o astfel de critică vizează conținutul și delimitarea competențelor instanțelor judecătorești, în particular a jurisdicției muncii. Autoarea excepției solicită Curții Constituționale să examineze conformitatea cu Constituția, mai precis cu art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21 alin. (3) teza întâi, raportate la art. 52 alin. (3) teza a doua din aceasta, a tipului de acțiuni și de cereri care de lege lata sau în mod efectiv sunt soluționate de către jurisdicția muncii.

20.Excepția de neconstituționalitate astfel formulată este inadmisibilă, întrucât autoarea acesteia solicită Curții Constituționale să se substituie puterii legislative din România, în condițiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“. Textul constituțional distinge între două concepte - competența și procedura de judecată - și stabilește, fără echivoc, intenția care rezultă din folosirea cuvântului numai, că acestea se pot stabili numai prin lege.

21.Prevederile art. 126 alin. (2) din Constituție impun nu doar ca procedura de judecată și competența instanțelor judecătorești să fie reglementate într-o manieră normativă, adică nu în mod arbitrar, eventual prin acțiunea pur discreționară a unei persoane care deține de facto autoritate, ci numai prin lege. Curtea Constituțională, în mod consecvent, a subliniat importanța respectării prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. De exemplu, în Decizia nr. 713 din 20 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 28 februarie 2019, paragraful 29, Curtea a reținut că legiuitorul are competența exclusivă de a stabili regulile de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, astfel cum rezultă din art. 126 alin. (2) din Constituție. Chiar dacă referința explicită a Curții este la regulile de procedură, raționamentul este în egală măsură aplicabil și competenței legiuitorului de a stabili competența instanțelor judecătorești. Regulile care stabilesc procedura de judecată sunt, în mod necesar, subsecvente normelor care instituie competența: doar o instanță competentă să înfăptuiască justiția poate să respecte (sau nu) regulile privind procedura de desfășurare a judecății.

22.În ceea ce privește pretinsa retroactivitate a normelor legale criticate, se observă că, din examinarea prevederilor art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 nu rezultă că legiuitorul a impus destinatarilor lor, mai ales autorităților administrative și instanțelor judecătorești, să le aplice în mod retroactiv. Ceea ce critică autoarea excepției de neconstituționalitate este simpla posibilitate, abstractă, ca normele de competență să fie aplicate în mod retroactiv. În plus, autoarea excepției este indusă în eroare de împrejurarea că, prin natura sa, procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 presupune că, la momentul stabilirii cuantumului pensiei, autoritatea administrativă, respectiv casa teritorială de pensii, nu a stabilit în mod corect cuantumul pensiei, respectiv fie a acordat un cuantum mai mare decât cel cuvenit, fie mai mic decât cel cuvenit. Ca atare, remedierea acestei erori nu se poate realiza altfel decât prin raportare la trecut, și efectul acesteia constă în acordarea sau, după caz, recuperarea unor sume de bani ce ar fi trebuit (sau nu) acordate chiar la momentul pensionării. O eventuală constatare, așa cum se solicită în motivarea excepției, a neconstituționalității soluției potrivit căreia casa teritorială poate revizui cuantumul pensiei ar avea ca efect neutralizarea înseși ideii de revizuire.

23.Curtea Constituțională, în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 7 august 2015, paragrafele 22-24, a interpretat prevederile art. 107 din Legea nr. 263/2010 și a statuat că acestea prevăd posibilitatea revizuirii pensiei, din oficiu, de către casele teritoriale sau sectoriale de pensii, ori la cererea pensionarului, în situația în care se constată o diferență între cuantumul stabilit al pensiei și ceea ce s-ar cuveni potrivit dispozițiilor legale. De asemenea, a arătat Curtea în decizia precitată, se prevede posibilitatea de a acorda ori de a recupera sumele care reprezintă diferențe între cuantumul stabilit al pensiei și cel legal cuvenit. Astfel, revizuirea apare ca o modalitate de punere de acord a cuantumului pensiei cu dispozițiile legale în vigoare la momentul stabilirii pensiei. Obligația restituirii sumelor încasate necuvenit reprezintă o expresie particularizată în materia asigurărilor sociale a instituției îmbogățirii fără justă cauză, prevăzută de art. 1.345 din Codul civil. Art. 107 alin. (1) și (2) din Legea nr. 263/2010 nu are în vedere doar ipoteza diminuării pensiei, ci și pe cea a măririi cuantumului acesteia, atunci când pensionarul solicită constatarea unei diferențe între suma legal cuvenită și cuantumul pensiei stabilit și aflat în plată, astfel că poate fi privit și ca un mijloc de protecție a dreptului la pensie.

24.Curtea a mai arătat că posibilitatea recuperării sumelor încasate necuvenit, chiar și a celor obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010, a fost prevăzută și în legislația anterioară, atât în art. 89 și 187 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cât și în art. 84 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistența socială.

25.Distinct de cele menționate în Decizia nr. 439 din 9 iunie 2015, precitată, Curtea subliniază că procedura de revizuire prevăzută de art. 107 alin. (1)-(2^1) din Legea nr. 263/2010 este distinctă de procedura de recalculare prevăzută de art. 107 alin. (3) - (5) din aceeași lege, deoarece această din urmă procedură vizează situația în care, ulterior pensionării, survin evenimente care impun reconsiderarea cuantumului pensiei.

26.În sfârșit, autoarea susține că prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 delimitează în mod strict competențele instanțelor judecătorești în materie de asigurări sociale și că cererile adresate instanțelor, prin care li se solicită aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 100/2008, nu se încadrează în niciuna dintre acestea, nici măcar sub categoria generală - alte atribuții prevăzute de Legea nr. 263/2010.

27.Argumentația autoarei excepției nu reprezintă o veritabilă critică de constituționalitate, aceasta solicitând, în fapt, Curții Constituționale să interpreteze normele de competență a instanțelor judecătorești în materia asigurărilor sociale. Așa cum în mod repetat a subliniat însă Curtea Constituțională în jurisprudența sa, astfel de critici sunt inadmisibile, deoarece această competență este acordată, potrivit prevederilor art. 126 alin. (1) din Constituție, instanței supreme și instanțelor judecătorești (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 4 din 31 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 31 iulie 2023, paragraful 26).

28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 107 alin. (1) - (2^1), raportate la prevederile art. 153 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Casa Județeană de Pensii Caraș-Severin în dosarele nr. 222/115/2022, nr. 255/115/2022, nr. 3.983/115/2021, nr. 4.016/115/2021, nr. 4.017/115/2021, nr. 183/115/2022, nr. 811/115/2022, nr. 812/115/2022, nr. 843/115/2022, nr. 1.424/115/2022, nr. 1.303/115/2022, nr. 1.423/115/2022, nr. 1.783/115/2022, nr. 2.489/115/2022, nr. 2.065/115/2022, nr. 2.215/115/2022, nr. 1.890/115/2022, nr. 2.326/115/2022, nr. 250/115/2022, nr. 2.099/115/2022, nr. 2.649/115/2022, nr. 2.675/115/2022, nr. 20/115/2023, nr. 2.192/115/2022, nr. 7/115/2023, nr. 492/115/2023, nr. 494/115/2023, nr. 290/115/2023, nr. 456/115/2023, nr. 602/115/2023, nr. 47/115/2023, nr. 291/115/2023, nr. 594/115/2023, nr. 774/115/2023, nr. 673/115/2023, nr. 474/115/2023, nr. 496/115/2023, nr. 846/115/2023, nr. 845/115/2023, nr. 593/115/2023, nr. 847/115/2023, nr. 889/115/2023, nr. 957/115/2023, nr. 1.060/115/2023, nr. 1.137/115/2023, nr. 1.070/115/2023, nr. 1.012/115/2023, nr. 1.082/115/2023, nr. 696/115/2023, nr. 1.147/115/2023, nr. 823/115/2023, nr. 896/115/2023, nr. 1.271/115/2023, nr. 1.258/115/2023, nr. 1.424/115/2023, nr. 1.307/115/2023, nr. 1.345/115/2023, nr. 1.390/115/2023, nr. 1.398/115/2023, nr. 938/115/2023, nr. 1.020/115/2023, nr. 1.081/115/2023, nr. 736/115/2023, nr. 1.404/115/2023, nr. 1.509/115/2023, nr. 1.450/115/2023, nr. 1.292/115/2023, nr. 1.639/115/2023, nr. 1.184/115/2023, nr. 995/115/2023, nr. 1.059/115/2023, nr. 1.138/115/2023, nr. 1.710/115/2023, nr. 1.718/115/2023, nr. 1.765/115/2023, nr. 1.236/115/2023, nr. 1.638/115/2023, nr. 1.764/115/2023, nr. 775/115/2023, nr. 1.407/115/2023, nr. 1.425/115/2023, nr. 1.590/115/2023, nr. 1.605/115/2023, nr. 1.773/115/2023, nr. 1.966/115/2023, nr. 403/115/2023, nr. 1.717/115/2023, nr. 1.708/115/2023, nr. 2.329/115/2023, nr. 2.421/115/2023, nr. 2.420/115/2023, nr. 1.763/115/2023, nr. 1.862/115/2023, nr. 2.675/115/2023, nr. 1.780/115/2023, nr. 197/115/2023, nr. 2.706/115/2023, nr. 336/115/2024, nr. 351/115/2024, nr. 2.488/115/2023, nr. 912/115/2024, nr. 851/115/2024, nr. 2.674/115/2023 și nr. 2.655/115/2023 ale Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Caraș-Severin - Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 29 octombrie 2024.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE

Magistrat-asistent,

Cosmin-Marian Văduva