Decret nr. 192 din 27 iulie 1950

Marea Adunare Naţională

Prezidiul Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române

În temeiul art. 44, pct. 2 şi art. 45 din Constituţia Republicii Populare Române,

Văzând hotărîrea Consiliului de Miniştri cu Nr. 837 din 26 Iulie 1950,

Emite următorul decret:

Articolul I

Pentru apărarea avutului obştesc, care constituie temelia materială a propăşirii economice şi a instruirii socialismului în Republica Populară Română;

Pentru întărirea răspunderii în gospodărirea avutului obştesc şi în executarea oricăror alte sarcini ce revin funcţionarilor în îndeplinirea Planului de Stat;

Pentru asigurarea bunului mers al unităţilor şi organizaţiilor obşteşti şi în vederea unificării dispoziţiunilor din diverse legi speciale, privitoare la apărarea şi buna gospodărire a avutului obştesc, precum şi la bunul mers al unităţilor şi organizaţiunilor obşteşti;

Codul penal se modifică astfel:

1.Art. 25, pct. 6, va avea următorul cuprins:

Art. 25, pct. 6. - Confiscarea totală a averii infractorului se pronunţă de către instanţă în caz de condamnare pentru vreuna dintre infracţiunile prevăzute de art. 184-192 inclusiv, art. 194-196 inclusiv, art. 198, 199, 207-212 inclusiv, art. 214, 215, 219, 227-229 inclusiv şi art. 267 din codul penal.

În toate celelalte infracţiuni care periclitează securitatea Republicii Populare Române, precum şi cele săvîrşite în dauna avutului obştesc sau economiei naţionale, oridecâteori legea nu prevede în mod expres confiscarea averii, instanţele judecătoreşti ordinare sau speciale, vor putea pronunţa, pe lîngă sancţiunile prevăzute de lege, pedeapsa confiscării totale sau parţiale a averii.

Confiscarea totală a averii constă în trecerea în patrimoniul Statului a tuturor bunurilor condamnatului. Confiscarea parţială a averii constă în trecerea la patrimoniul Statului a unora dintre bunurile condamnatului anume prevăzute prin hotărîrea de condamnare.

Familiei condamnatului i se vor lăsa alimente şi sume de bani care, socotite laolaltă, trebuie să reprezinte cel puţin echivalentul a trei salarii lunare din categoria cea mai joasă de salarizare, calculat pentru fiecare membru de familie aflat în sarcina sa.

Nu se pot confisca bunurile necesare folosinţei casnice sau uzului personal al condamnatului şi familiei sale, precum şi bunurile mobile ce servesc la exercitarea ocupaţiunii condamnatului sau care sînt de trebuinţă pentru asigurarea traiului familiei acestuia.

Uneltele şi instrumentele, folosite numai de condamnat la exercitarea meseriei ori profesiunii, pot fi totuşi confiscate, cînd instanţa pronunţă şi interzicerea dreptului de a exercita meseria ori profesiunea respectivă.

Statul nu răspunde de obligaţiunile condamnatului, născute după începerea actelor de cercetare sau urmărire, în afară de cazul cînd ele sînt umarea unor acte încuviinţate de către organele de urmărire, de instrucţie sau de judecată.

Plata datoriilor are loc pînă la concurenţa activului averii confiscate, în ordinea prevăzută de legea civilă.

2.După art. 183, pct. 3, se introduce pct. 3 bis, cu următorul cuprins:

Art. 183, pct. 3 bis. - Oridecâteori legea penală întrebuinţează expresiunile: avut obştesc, unitate sau organizaţiune obştească, sau altele ce conţin termenul 'bdobştesc╗, acesta se referă la tot ceea ce interesează organele centrale sau locale ale puterii sau administraţiei de Stat, instituţiile, întreprinderile sau organizaţiunile economice ale Statului, societăţile la care Statul are participaţiune sub orice formă, organizaţiile cooperatiste de orice fel, organizaţiile de massă sau asociaţiile ori instituţiile cu caracter social sau profesional şi în genere la tot ce interesează colectivitatea, în total sau în parte şi promovarea intereselor ei în cadrul ordinei de drept statornicită de Statul de democraţie populară.

3.Art. 183, pct. 4, alin. 1, va avea următorul cuprins:

Art. 183, pct. 4, alin. 1. - Prin funcţionar se înţelege acel care exercită, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent dacă şi cum a fost învestit, o funcţiune sau o însărcinare de orice natură, în serviciul vreuneia dintre unităţile sau organizaţiunile obşteşti.

4.Art. 236 va avea următorul cuprins:

Art. 236. – Însuşirea folosirea sau traficarea de către un funcţionar, în interesul său sau pentru altul, de bani, valori sau oricare alte bunuri din avutul obştesc, pe care le gestionează, administrează, mânueşte ori păstrează, constituie infracţiunea de delapidare şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2-7 ani şi interdicţie corecţională dela 1-8 ani.

Pedeapsa este munca silnică dela 5-15 ani şi degradarea civică dela 3-10 ani, fără a se putea acorda circumstanţe atenuante, dacă delapidarea:

a)A fost săvîrşită în proporţii mari;

b)A fost săvîrşită de două, sau mai multe persoane în mod organizat;

c)Prezintă un caracter de gravitate deosebită chiar dacă consecinţele care determină această gravitate au putut fi evitate;

d)A fost săvîrşită prin fals, distrugere de acte sau orice alt delict, ori dacă pentru împiedicarea descoperirii delapidării s'a făcut uz de asemenea mijloace.

Tentativa se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată.

Instigatorii, complicii, tăinuitorii şi favorizatorii se pedepsesc ca şi autorul.

5.Art. 242 va avea următorul cuprins:

Art. 242. – Îndeplinirea cu nesocotinţă, neprevedere sau uşurinţă, de către un funcţionar, a îndatoririlor sale de serviciu, sau neîndeplinirea acestora din nesocotinţă, neprevedere ori uşurinţă, dacă prin aceasta se împiedică, îngreunează sau întârzie executarea sarcinilor decurgînd din Planul de Stat, se stâjeneşte bunul mers al unităţilor sau organizaţiunilor obşteşti, ori se produce o pagubă avutului obştesc sau intereselor legale ale cetăţenilor, constitue infracţiunea de neglijenţă în serviciu şi se pedepseşte cu închisoarea corecţională dela 3 luni la 4 ani şi amendă corecţională dela 4.000-10.000 lei.

Neglijenţa în serviciu, care a avut ca urmare o catastrofă de cale ferată se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 5-10 ani şi interdicţie corecţională dela 1-6 ani.

Catastrofa de cale ferată consta în răsturnarea, prăbuşirea sau avarierea gravă a unui tren.

În cazurile de neglijenţă în serviciu, instanţa va putea pronunţa şi destituirea din funcţiune.

6.Art. 245 va avea următorul cuprins:

Art. 245. – Încălcarea îndatoririlor de serviciu săvîrşită de către un funcţionar, prin depăşirea, sau folosirea abuzivă a atribuţiunilor sale, ori prin violarea sau nerespectarea obligaţiunilor impuse prin dispoziţiuni legale, dacă prin aceasta se împiedică, îngreunează sau întârzie executarea sarcinilor decurgînd din Planul de Stat, se stânjeneşte bunul mers al unităţilor sau organizaţiunilor obşteşti, ori se produce o pagubă avutului obştesc sau intereselor legale ale cetăţenilor, dacă fapta nu constitue o altă infracţiune pedepsită de lege ca fiind săvîrşită de funcţionar în exerciţiul atribuţiunilor sale, constitue infracţiunea de abuz în serviciu şi se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2-10 ani şi interdicţie corecţională dela 1-3 ani.

7.Art. 359-364 inclusiv, se abrogă.

8.Capitolele III, IV şi V de sub Titlul XIV, Cartea II, devin respectiv Capitolele IV, V şi VI. După art. 536 se introduce Capitolul III, intitulat "Unele infracţiuni contra avutului obştesc", sub care vor figura articolele 536^1, 536^2, 536^3, 536^4, 536^5 şi 536^6, cu următorul cuprins:

Capitolul IIIUnde infracţiuni contra avutului obştesc

Art. 536^1. – Furtul săvârşit în paguba avutului obştesc se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2-6 ani şi interdicţie corecţională dela 1-3 ani.

Pedeapsa este închisoare corecţională dela 4-12 ani şi interdicţie corecţională dela 1-6 ani, dacă:

a)Furtul a fost săvârşit în condiţiunile art. 236. alin. 2, lit. a, b şi c;

b)Furtul s'a săvârşit asupra bunurilor încredinţate spre transport unităţilor sau întreprinderilor obşteşti de transport, sau asupra bunurilor înmagazinate ori deţinute de acesta sub orice formă, sau asupra mijloacelor de transport ce le aparţin;

Infractorul s'a folosit de împrejurări sau mijloace ce au înlesnit aproprierea de locul sau obiectul infracţiunii.

Art. 536^2. – Tâlhăria săvîrşită în paguba avutului obştesc se pedepseşte potrivit dispoziţiunilor art. 529-533 după distincţiunile acolo prevăzute. Art. 536^3. - Distrugerea sau degradarea prin orice mijloace, a bunurilor precum: instalaţiuni construcţii, animale şi altele, care aparţin unităţilor sau organizaţiunilor obşteşti, cînd fapta nu constitue o infracţiune mai gravă, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2-7 ani şi interdicţie corecţională dela 1-6 ani.

Art. 536^4. – Aşezarea de obstacole pe linii ferate sau pe drumurile publice, care nu urmăreşte provocarea de accidente, dar este în măsură a cauza accidente ale trenurilor sau vehiculelor de orice fel, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 1-3 ani.

Art. 536^5. – Înşelăciunea săvîrşită cu ocazia încheierii sau executării unui contract cu o unitate sau organizaţiune obştească, se pedepseşte cu închisoare corecţională dela 2-6 ani şi interdicţie corecţională dela 1-3 ani

Dacă fapta a fost săvîrşită cu ocaziunea încheierii sau executării unui contract referitor la executarea unei sarcini din Planul de Stat, pedeapsa este închisoare corecţională dela 4-12 ani şi interdicţie corecţională dela 1-6 ani.

Art. 536^6. – Tentativa la infracţiunile prevăzute în capitolul de faţă se pedepseşte ca şi infracţiunea consumată. Instigatorii, complicii, tăinuitorii şi favorizatorii se pedepsesc ca şi autorul.

Articolul II

Se abrogă Legea Nr. 115 din 31 Martie 1937, pentru apărarea patrimoniului public, art. 33-35 şi 67-70 din Legea Nr. 118 din 1 Aprilie 1937 de exploatare şi poliţie a Căilor Ferate Române, Legea Nr. 355 din 29 Decembrie 1947 pentru sancţionarea furturilor şi pentru cercetarea şi judecarea unor infracţiuni săvîrşite în dauna Căilor Ferate Române şi a Regiei Autonome de Transporturi cu Autovehicule sau în legătură cu interesele lor, Decretul Nr. 212 din 25 August 1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracţiuni ce interesează siguranţa interioară şi exterioară a Republicii Populare Române, art. 16 din Decretul Nr. 201 din 14 Mai 1949 pentru organizarea şi funcţionarea Administraţiei Poştelor şi Telecomunicaţiilor P.T.T., Decretul Nr. 312 din 25 Iulie 1949 pentru completarea Decretului Nr. 212 din 25 August 1948, art. 3, lit. g şi art. 4, lit. c din Decretul Nr. 183 din 30 Aprilie 1949 pentru sancţionarea infracţiunilor economice, precum şi orice alte dispoziţiuni contrare din Codul Penal sau din orice legi speciale.

Dat în Bucureşti la 27 Iulie 1950.

I. NICULI

MARIN FLOREA IONESCU

Ministrul justiţiei,

Stelian Niţulescu

Ministrul comunicaţiilor

Ing. N. Profiri