Ordonanţa de urgenţă nr. 186 din 19 noiembrie 1999

În temeiul art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Guvernul României emite prezenta ordonanţă de urgenţă.

Articolul 1

Legea nr. 83/1998 privind procedura falimentului băncilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 22 aprilie 1998, se modifica şi se completează după cum urmează:

1.Articolul 2 va avea următorul cuprins:

Art. 2. – O banca este considerată în stare de faliment, dacă se afla în una dintre următoarele situaţii:

a)banca nu a onorat integral creanţe certe, lichide şi exigibile, de cel puţin 30 de zile;

b)valoarea obligaţiilor băncii depăşeşte valoarea activului sau.

Valoarea activului net al băncii se va calcula în conformitate cu normele emise de Banca Naţionala a României în acest sens.

2.Titlul capitolului II va fi următorul:

Organele care aplica procedura falimentului şi atribuţiile lor

3.Articolul 3 va avea următorul cuprins:

Art. 3. – Toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului, sunt de competenţa exclusiva a tribunalului în jurisdicţia căruia se afla sediul băncii debitoare, care figurează în registrul comerţului, şi sunt exercitate de un judecător-sindic.

Judecătorul-sindic este nominalizat, în fiecare caz, de preşedintele tribunalului dintre judecătorii desemnaţi ca judecători-sindici, în temeiul art. 12 alin. (3) din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată.

Principalele atribuţii ale judecătorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:

a)darea hotărârii de deschidere a procedurii;

b)judecarea contestaţiei băncii debitoare împotriva cererii introductive formulate de Banca Naţionala a României sau de creditori, pentru începerea procedurii;

c)desemnarea, prin hotărâre, a lichidatorului, stabilirea atribuţiilor acestuia, controlul asupra activităţii lui şi, dacă este cazul, înlocuirea lui;

d)judecarea acţiunilor introduse de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare hotărârii de deschidere a procedurii;

e)judecarea contestaţiilor băncii debitoare ori ale creditorilor împotriva măsurilor luate de lichidator;

f)confirmarea planului de distribuire a sumelor obţinute din lichidare;

g)darea hotărârii de închidere a procedurii.

Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive şi executorii şi vor cuprinde, prin derogare de la art. 261 alin. 4*) din Codul de procedură civilă, şi motivarea. În condiţiile legii, ele vor putea fi atacate cu recurs.

Notă *) Art. 261 alin. 4 din Codul de procedură civilă a fost modificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 13/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 40 din 30 ianuarie 1998.

4.Articolul 4 va avea următorul cuprins:

Art. 4. – Curtea de apel va fi instanţa de recurs, pentru hotărârile date de judecătorul-sindic, în baza art. 3.

Recursul va fi judecat în termen de 15 zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părţilor urmând să fie facuta prin publicitate, în condiţiile art. 95 din Codul de procedură civilă.

Prin derogare de la art. 300 alin. 3 şi 4 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorului-sindic, cu excepţia celei de respingere a contestaţiei băncii debitoare, nu vor putea fi suspendate de instanţa de recurs.

5.Articolul 5 se abroga.

6.Articolul 6 va avea următorul cuprins:

Art. 6. – În îndeplinirea atribuţiilor lor, care implica aplicarea unor reglementări bancare, judecătorul-sindic şi lichidatorul pot cere opinia Băncii Naţionale a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară.

7.Articolul 7 va avea următorul cuprins:

Art. 7. – În cazul deschiderii procedurii falimentului judecătorul-sindic va ridica de îndată băncii debitoare dreptul de a-şi administra bunurile şi de a dispune de ele şi va desemna un lichidator, cu avizul Băncii Naţionale a României. Acesta va trebui să fie persoana juridică specializată, constituită conform legii.

Adunarea generală a acţionarilor băncii debitoare va putea desemna, cu majoritate simpla, un reprezentant care să îi reprezinte în cadrul procedurii şi care va avea dreptul, în condiţiile legii, sa conteste măsurile luate de lichidator sau sa exercite căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti.

În prima şedinţa a adunării creditorilor aceştia vor putea alege un alt lichidator, cu o majoritate de 51% din valoarea creanţelor valabile, înregistrate la tribunal până la data prevăzută în notificarea trimisa de judecătorul-sindic, sau vor putea decide menţinerea lichidatorului desemnat de judecătorul-sindic.

În cazul în care sunt propuşi mai mulţi lichidatori, va fi considerat ales lichidatorul care va întruni voturile creditorilor titulari ai celei mai mari părţi din valoarea creanţelor înregistrate la tribunal, în condiţiile alin. 3. Pe data stabilirii atribuţiilor noului lichidator de către judecătorul-sindic vor inceta atribuţiile lichidatorului numit de acesta la data deschiderii procedurii. Lichidatorul nou-numit va prelua activitatea de la lichidatorul înlocuit, sub controlul judecătorului-sindic.

În cazul propunerii lichidatorului de către creditori, acesta va trebui sa primească avizul Băncii Naţionale a României înainte de a fi desemnat de judecătorul-sindic.

Prevederile Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, cu modificările ulterioare, privind retributia lichidatorului, se aplică în mod corespunzător.

8.Articolul 8 va avea următorul cuprins:

Art. 8. – Banca debitoare, comitetul creditorilor şi oricare dintre creditori pot face contestaţie împotriva măsurilor luate de lichidator. O astfel de contestaţie va trebui să fie înregistrată în termen de 10 zile de la data la care măsura a fost luată, iar soluţionarea acesteia se va face în maximum 15 zile de la data depunerii ei. Dacă socoteşte necesar, judecătorul-sindic va tine o şedinţa, cu citarea autorului contestaţiei, a băncii debitoare a Băncii Naţionale a României şi a lichidatorului.

9.Articolul 9 va avea următorul cuprins:

Art. 9. – Lichidatorul va întocmi un raport lunar asupra evoluţiei procedurii falimentului, pe care îl va prezenta spre aprobare judecătorului-sindic, după care îl va transmite şi Băncii Naţionale a României. Un astfel de raport va include informaţii referitoare la valoarea totală a creanţelor asupra băncii debitoare şi la valoarea totală a activelor băncii debitoare care au fost vândute.

În orice stadiu al procedurii falimentului, pentru motive temeinice - dol sau culpa grava -, judecătorul-sindic poate înlocui lichidatorul cu un altul, prin încheiere motivată data în camera de consiliu. Numirea noului lichidator se va face cu respectarea procedurii prevăzute la art. 7.

10.Articolul 10 va avea următorul cuprins:

Art. 10. – Principalele atribuţii ale lichidatorului sunt:

a)examinarea activităţii băncii debitoare în raport cu situaţia de fapt, întocmirea unui raport amănunţit asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la starea de faliment, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, şi supunerea acestui raport judecătorului-sindic în termen de 30 de zile de la desemnarea sa; la cererea lichidatorului, judecătorul-sindic va putea prelungi această perioadă, pentru motive temeinice, prin încheiere;

b)aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor băncii debitoare şi luarea măsurilor corespunzătoare pentru conservarea lor, la deschiderea procedurii falimentului;

c)angajarea personalului necesar în vederea lichidării şi conducerea activităţii acestuia;

d)sa imprumute bani, cu aprobarea judecătorului-sindic, garantand cu activele băncii debitoare sau fără garanţie;

e)introducerea de acţiuni pentru anularea actelor frauduloase, încheiate de banca debitoare în dăuna drepturilor creditorilor în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurilor;

f)introducerea de acţiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi şi pentru restituirea de către aceştia a bunurilor transmise şi a valorii altor prestaţii executate, realizate de banca debitoare prin:

–acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;

–operaţiuni comerciale în care prestaţia băncii debitoare depăşeşte vadit pe cea primită, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;

–acte încheiate, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intenţia tuturor părţilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmărirea de către creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;

–acte de transfer de proprietate către un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, dacă suma pe care creditorul ar putea sa o obţină în caz de faliment al băncii debitoare este mai mica decât valoarea actului de transfer;

–constituirea ori perfectarea unei garanţii reale pentru o creanta care era chirografara în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;

–acte încheiate cu un acţionar detinand cel puţin 5% din acţiunile băncii debitoare;

–acte încheiate cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere ale băncii debitoare;

–acte încheiate cu orice altă persoană fizica ori juridică detinand o poziţie dominantă asupra băncii debitoare;

g)stabilirea datelor şedinţelor adunării creditorilor ori de câte ori considera necesar şi prezidarea şedinţelor;

h)menţinerea, rezilierea sau denunţarea unor contracte încheiate de banca debitoare;

i)examinarea creanţelor asupra băncii debitoare şi, atunci când este cazul, formularea de obiecţiuni la acestea;

j)primirea plăţilor pe seama băncii debitoare şi consemnarea sumelor în termen de 24 de ore într-un cont bancar al băncii debitoare, deschis la Banca Naţionala a României, cu titulatura banca în faliment, cu drept exclusiv de dispoziţie în interesul procedurii falimentului;

k)urmărirea încasării creanţelor din averea băncii debitoare, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani, efectuate de aceasta înainte de înregistrarea cererii introductive;

l)lichidarea bunurilor din averea băncii debitoare;

m)întocmirea unui raport lunar asupra evoluţiei procedurii falimentului, pe care îl va prezenta judecătorului-sindic şi îl va transmite Băncii Naţionale a României;

n)întocmirea bilanţului final de lichidare; dacă lichidarea se prelungeşte peste durata unui exerciţiu financiar, lichidatorii sunt obligaţi sa întocmească bilanţul contabil anual şi sa îl depună la organele şi la termenele prevăzute în modelele situaţiilor financiar-contabile pentru bănci;

o)sesizarea judecătorului-sindic despre orice problema care ar cere o soluţionare de către acesta;

p)încheierea oricărui document în numele băncii debitoare, iniţierea şi coordonarea, în numele acesteia, a oricărei acţiuni sau proceduri legale;

q)efectuarea oricăror acte de procedura cerute de prezenta lege.

11.Articolul 11 se abroga.

12.Articolul 12 va avea următorul cuprins:

Art. 12. – Procedura falimentului va începe pe baza unei cereri introduse de către banca debitoare sau de creditorii acesteia ori de Banca Naţionala a României.

13.Articolul 17 va avea următorul cuprins:

Art. 17. – Banca Naţionala a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere bancară, va putea introduce cerere împotriva băncii faţă de care s-au aplicat măsuri de supraveghere sau administrare specială şi care nu au condus la redresarea băncii aflate în situaţia de a nu onora plăţile.

14.Articolul 18 va avea următorul cuprins:

Art. 18. – În urma înregistrării cererii, introdusă conform art. 13, 14, 16 şi 17, judecătorul-sindic va notifica aceasta părţilor interesate şi oficiului registrului comerţului la care banca debitoare este înmatriculată, pentru efectuarea menţiunii.

Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea băncii debitoare.

În lipsa disponibilităţilor din contul prevăzut la art. 10 alin. 1 lit. j) se vor utiliza disponibilitati din fondul de lichidare, prevăzut de Legea nr. 64/1995, cu modificările ulterioare.

15.Articolul 19 va avea următorul cuprins:

Art. 19. – La primul termen de judecată judecătorul-sindic va analiza cererea şi, în cazul în care banca debitoare nu contesta starea de faliment, va dispune începerea de îndată a procedurii falimentului băncii debitoare.

Contestaţia împotriva cererii de declansare a procedurii falimentului se poate face în termen de 5 zile de la data comunicării acestei cereri.

Judecătorul-sindic se va pronunţa asupra contestaţiei în termen de 10 zile, termen care poate fi prelungit o singură dată cu încă 10 zile.

Hotărârea judecătorească privind deschiderea procedurii falimentului băncii debitoare va fi comunicată de îndată Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar, în vederea aplicării reglementărilor privind plata depozitelor garantate.

16.Articolul 20 va avea următorul cuprins:

Art. 20. – Judecătorul-sindic va comunică Băncii Naţionale a României hotărârea sa privind începerea procedurii falimentului băncii debitoare. Banca Naţionala a României va închide de îndată conturile băncii debitoare, deschise la Banca Naţionala a României, şi va deschide un nou cont, cu menţiunea banca în faliment. În acest cont se vor vira sumele de bani existente până la acea data în conturile băncii. În continuare operaţiunile financiare ale băncii în faliment se vor desfăşura exclusiv prin acest cont.

17.După articolul 20 se introduc articolele 20^1, 20^2, 20^3 şi 20^4 cu următorul cuprins:

Art. 20^1. – De la data deschiderii procedurii se suspenda toate acţiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanţelor asupra băncii debitoare sau bunurilor sale.

Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescripţie a acţiunilor prevăzute la alin. 1. Termenele vor reîncepe să curgă după 30 de zile de la închiderea procedurii.

Acţiunile introduse de lichidator în aplicarea dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxe de timbru.

Art. 20^2. – Nici o dobânda ori cheltuiala nu va putea fi adăugată creanţelor asupra băncii debitoare de la data deschiderii procedurii.

Art. 20^3. – După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 19, este interzis administratorilor băncii debitoare, sub sancţiunea nulităţii, sa înstrăineze, fără acordul judecătorului-sindic, acţiunile deţinute la banca debitoare care face obiectul acestei proceduri.

Judecătorul-sindic va dispune indisponibilizarea acţiunilor, potrivit alin. 1, în registrele speciale de evidenta sau în conturile înregistrate electronic.

Art. 20^4. – Salariaţii băncii aflate în procedura falimentului vor putea desemna doua persoane care să îi reprezinte în procesul de lichidare, după deschiderea procedurii, pentru recuperarea creanţelor reprezentând salariile şi alte drepturi băneşti.

18.Articolul 21 va avea următorul cuprins:

"Art. 21. - Prevederile secţiunii a 6-a "Falimentul" din Legea nr. 64/1995, cu modificările ulterioare, se vor aplica corespunzător şi procedurii falimentului băncilor, cu excepţia art. 75, respectiv a art. 98 alin. (2), în ceea ce priveşte începerea lichidării după afişarea tabelului de creanţe.

19.După articolul 21 se introduce articolul 21^1 cu următorul cuprins:

"Art. 21^1. - Creanţele reprezentând creditele, cu dobânzile şi cheltuielile aferente, acordate băncii debitoare în cursul procedurii falimentului, la cererea lichidatorului şi cu aprobarea judecătorului-sindic, vor fi plătite imediat după plata creanţelor prevăzute la art. 106 pct. 1 din Legea nr. 64/1995, cu modificările ulterioare."

20.Articolul 24 va avea următorul cuprins:

"Art. 24. - În vederea luării măsurilor prevăzute la art. 22 alin. 1, judecătorul-sindic poate fi sesizat de către lichidator, de oricare dintre creditori, de Banca Naţionala a României sau se poate sesiza din oficiu, pe baza datelor din dosarul cauzei, şi va putea dispune măsuri asiguratorii."

21.Articolul 26 va avea următorul cuprins:

"Art. 26. - Procedura falimentului va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea băncii ajunse în stare de faliment au fost distribuite şi fondurile nereclamate au fost depuse la Banca Naţionala a României. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va da o hotărâre, închizând procedura falimentului. Hotărârea va fi comunicată, în scris, tuturor creditorilor, băncii debitoare şi Băncii Naţionale a României, care va închide contul banca în faliment, existent la aceasta, şi va vira eventualele sume rămase în cont la bugetul de stat. Aceste sume pot fi solicitate de persoanele îndreptăţite, în termenul legal de prescripţie."

22.Articolul 28 se abroga.

Articolul 2

Procedurile de reorganizare judiciară declansate în baza prevederilor Legii nr. 64/1995, cu modificările ulterioare, vor fi continuate în conformitate cu prevederile acestei legi.

Articolul 3

Legea nr. 83/1998, cu modificările şi completările aduse prin prezenta ordonanţă de urgenţă, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege de către Parlament, dându-se textelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU

RADU VASILE

Contrasemnează:

Guvernatorul Băncii Naţionale

a României,

Mugur Isarescu

Ministru de stat,

ministrul justiţiei,

Valeriu Stoica

Ministrul finanţelor,

Decebal Traian Remes