Strategie din 3 decembrie 2014

Cuprins

Lista tabelelor

Lista figurilor

Abrevieri

Glosar de termeni

I. Informaţii generale

II. Definirea problemei

III. Principii generale

IV. Obiectivele strategiei

V. Direcţii de acţiune

V.1. Simplificarea fondului activ al legislaţiei

V.1.1. Sistematizarea şi unificarea legislaţiei

V.1.2. Reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri

V.2. Creşterea calităţii fluxului reglementărilor

V.2.1. Fundamentarea actelor normative

V.2.2. Transparenţa şi calitatea procesului de consultare

V.2.3. Implementarea legislaţiei europene

V.3. Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor privind mai buna reglementare

V.3.1. Cadrul instituţional

V.3.2. Specializarea resurselor umane în elaborarea studiilor de impact

VI. Rezultatele acţiunilor şi indicatori

VII. Implicaţii pentru buget

VIII. Implicaţii juridice şi cadrul instituţional

IX. Proceduri de monitorizare şi evaluare

X. Plan de acţiuni

Bibliografie

Ţinte - indicatori raport Doing Business

Model de raport de monitorizare

Lista tabelelor

Tabelul 1. Autorizaţia de construire (anii 2012, 2013, 2014)

Tabelul 2. Începerea unei afaceri (anii 2012, 2013, 2014)

Tabelul 3. Plata taxelor (anii 2012, 2013, 2014)

Lista figurilor

Figura 1. Eficienţa guvernării

Figura 2. Evoluţia comparativă a eficienţei guvernării în unele state din Europa de Est

Figura 3. Arborele problemelor şi obiectivelor pentru politicile privind mai buna reglementare

Abrevieri

SGG - Secretariatul General al Guvernului

CG - Centrul Guvernului

UE - Uniunea Europeană

CE - Comisia Europeană

UPP - Unitatea de politici publice

DPP - Direcţia politici publice

CPM - Cancelaria Primului-Ministru

PALG - Planul anual de lucru al Guvernului

SCM - Standard cost model

RIA - Regulatory Impact Assessment

IMM - Întreprinderi mici şi mijlocii

ONG - Organizaţie nonguvernamentală

SIGMA - Support for Improvement in Governance and Management

OECD - Organisation for Economic Co-operation and Development

FMI - Fondul Monetar Internaţional

DB - Doing Business

MFP - Ministerul Finanţelor Publice

MJ - Ministerul Justiţiei

ME - Ministerul Economiei

MAI - Ministerul Afacerilor Interne

MAE - Ministerul Afacerilor Externe

CNP - Comisia Naţională de Prognoză

Glosar de termeni

Reglementare - în această strategie termenul reglementare desemnează în sens larg atât procesul de elaborare, monitorizare şi implementare, cât şi documentele realizate în urma derulării acestuia şi adoptate la nivelul Guvernului, al căror conţinut are un caracter obligatoriu. Acestea includ atât obligaţiile stabilite prin intermediul unui act normativ, cât şi pe cele care decurg din documente de politici publice (strategii şi propuneri de politici publice).

Burden hunting" ("identificarea poverilor administrative") - această metodă a fost inventată de MindLab, un institut independent din Danemarca al cărui obiectiv este de a identifica tehnici inovatoare în vederea implementării lor la nivelul administraţiei publice. Tehnica burden hunting porneşte de la o etapă de identificare a problemelor la nivelul unei singure sau al unui număr restrâns de companii afectate de conţinutul unor reglementări şi se termină cu identificarea acelor prevederi cu impact negativ asupra dezvoltării acestor companii. Metoda este derivată din aplicarea metodei costului standard ("The Burden-Hunter technique - A user-centric approach to cutting red tape", MindLab, 2010).

Ghilotina^TM reglementărilor - este o tehnică de revizuire rapidă a unui număr mare de reglementări şi de eliminare a acelora care nu mai sunt necesare, fără a fi nevoie de o acţiune legală de durată şi costisitoare pentru fiecare reglementare în parte. Aplicarea acestei metode contribuie la reducerea costurilor politice şi administrative prin eliminarea unui număr mare de acte normative care afectează dezvoltarea mediului privat. Această metodă a fost aplicată cu succes în sisteme administrative din Europa, America şi Asia. Rezultatele aplicării acestei metode pot constitui un fundament solid pentru viitoare strategii de îmbunătăţire a reglementărilor ("Effective and Sustainable Regulatory Reform: The Regulatory Guillotine in Three Transition and Developing Countries", Scott Jacobs, Irina Astrakhan, 2006).

Bugetarea pe bază de performanţă - reprezintă o modalitate de organizare a bugetului pe baza relaţiei dintre programe de finanţare şi rezultatele acelor programe. Procesul de bugetare pe bază de performanţă poate fi implementat în cadrul companiilor private sau publice şi are ca scop creşterea eficienţei şi eficacităţii alocării resurselor în vederea atingerii unor obiective prestabilite.

Bugetarea pe bază de programe - acest mod de bugetare este o specie a bugetării pe bază de performanţă şi aplică analiza cost-beneficiu în modul de alocare a resurselor în funcţie de diferite programe şi evaluează rezultatele comparativ cu un set de obiective propuse. Programele sunt seturi de măsuri corelate cu obiective guvernamentale. Clasificarea în funcţie de programe se aplică tuturor programelor guvernamentale. Un sistem de bugetare pe bază de programe (sau variante ale acestuia, cum ar fi bugetarea cu bază zero - zero based budgeting) nu a fost complet implementat în nicio ţară din lume, în special datorită cerinţelor de management şi informaţii extrem de dificil de îndeplinit ("Manual de transparenţă fiscală", Fondul Monetar Internaţional, 2007, Washington DC, Glosar).

Eficienţa guvernării - indicator care oferă informaţii cu privire la percepţia asupra calităţii serviciilor publice, calitatea funcţiei publice şi independenţa faţă de presiunile politice, calitatea formulării politicilor publice şi credibilitatea asumării guvernamentale a acestor politici.

Guvernanţa - constă în tradiţiile şi instituţiile prin care este exercitată autoritatea într-un stat. Aceasta include procesele prin care guvernele sunt selectate, monitorizate şi înlocuite, capacitatea acestora de a formula şi implementa politici publice eficiente, precum şi respectul cetăţenilor pentru instituţiile care guvernează interacţiunile sociale şi economice dintre ei. ("WorldWide Governance Indicators", Banca Mondială).

Guvernare - în sens larg, guvernarea desemnează sistemul prin care un stat sau o comunitate este condusă ("Oxford English Dictionary", Oxford University Press, 2010). Uneori termenul guvernare se referă la acţiunile unei echipe guvernamentale care temporar deţine puterea executivă a statului. De asemenea, termenul guvernare este deseori folosit ca fiind sinonim cu cel de guvernanţă. În această strategie, termenul guvernare se referă la acţiunile unui guvern temporar şi nu este folosit în acelaşi sens cu termenul de guvernanţă, care desemnează pe lângă actul guvernării şi corpul de instituţii şi cutume care se dezvoltă în societate, independent de acţiunile unui guvern central temporar.

Metareglementarea - se referă la politicile care vizează însăşi reglementarea ca instrument de realizare a politicilor publice. De exemplu, iniţiativele de tipul "one in, one out" ("principiul numărului constant") din Marea Britanie se fundamentează pe un set de principii asociate cu intenţia de a stabili reguli care vizează însuşi procesul de reglementare. Strategiile privind mai buna reglementare se înscriu în acest demers de metareglementare care are ca obiect instituţiile de reglementare, mai degrabă decât conţinutul propriu-zis al reglementărilor.

Planificare strategică - este un instrument de management prin care se poate decide în cadrul unei organizaţii în ceea ce priveşte scopurile sau obiectivele acesteia. Acest instrument a fost iniţial utilizat în companiile private şi a fost ulterior preluat în organizaţiile administraţiei publice. Planificarea strategică este deseori asociată cu controlul managementului asupra îndeplinirii eficiente a obiectivelor unei organizaţii, precum şi controlul operaţional (controlul asupra derulării propriu-zise a acţiunilor prin care sunt atinse obiectivele) (Public Administration Review 26, Schick, Allen, decembrie 1966). În România, un set de măsuri privind adoptarea planificării strategice au fost iniţiate la nivelul guvernării centrale, ca preambul al implementării bugetării pe bază de programe.

Politici publice - constau într-un set de măsuri, acţiuni, reglementări concepute şi implementate în vederea soluţionării unor probleme de interes cetăţenesc. Politicile publice sunt de obicei formulate şi apoi implementate de către autorităţi executive de la nivel local sau central. În România, formalizarea elaborării politicilor publice a fost iniţiată de Centrul Guvernului (Secretariatul General al Guvernului).

I. Informaţii generale

Politicile privind mai buna reglementare constituie una dintre componentele procesului de modernizare a administraţiei publice. Calitatea, frecvenţa şi profilul reglementării indică nivelul de performanţă a administraţiei publice şi capacitatea acesteia de a iniţia, fundamenta şi implementa politici publice. Iniţiativele care se înscriu în coordonatele acestui gen de politici vizează asigurarea premiselor unei dezvoltări socioeconomice durabile. Politicile privind mai buna reglementare constituie o condiţie a bunei guvernări din punctul de vedere al eficienţei, eficacităţii, dar şi al nivelului de democratizare.

Principalele teme ale politicilor privind mai buna reglementare*1) sunt:

–îmbunătăţirea cadrului de reglementare - se referă la măsuri care vizează îmbunătăţirea instrumentelor de implementare a politicilor publice (actele normative, procedurile etc.);

–calitatea reglementărilor - realizarea analizelor de impact în scopul fundamentării politicilor publice/actelor normative;

–îmbunătăţirea procesului de consultare a părţilor interesate în ceea ce priveşte stabilirea conţinutului diferitelor iniţiative de politici publice;

–capacitatea administrativă - îmbunătăţirea pregătirii funcţionarilor publici şi a celor implicaţi în elaborarea reglementărilor şi a analizelor de impact.

La nivelul diferitelor administraţii europene politicile privind mai buna reglementare au urmărit diferite direcţii de acţiune: statele din nordul continentului (Danemarca, Suedia, Finlanda, dar şi Marea Britanie) asociază politicile privind mai buna reglementare preponderent cu îmbunătăţirea cadrului de reglementare pentru mediul de afaceri. În state precum Franţa sau Italia aceste politici vizează mai degrabă simplificarea legislaţiei (e.g. procesul de codificare a legislaţiei în Franţa).

Odată cu aderarea la UE, Guvernul României a adoptat un set de reforme în acest domeniu. Acestea s-au suprapus cu cele de reformă a administraţiei publice şi au vizat în special calitatea reglementărilor şi capacitatea administraţiei publice de a dezvolta şi coordona politicile publice iniţiate de Guvern. Au fost dezvoltate măsuri de îmbunătăţire a modului în care sunt elaborate politicile publice şi reglementările, precum şi a calităţii managementului implementării acestora atât înainte de iniţiere, cât şi pe parcursul şi după implementare.

Conform statisticilor, după primul val de reforme iniţiate în 2005, România continuă să se situeze pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte eficienţa guvernării (figura 1). Această poziţie este dată de valoarea unui indicator care ia în considerare, printre altele, capacitatea administraţiei publice locale şi centrale, în funcţie de caracteristicile sistemului de reglementare, a imparţialităţii acestuia, respectiv a calităţii serviciilor publice furnizate. Comparativ cu alte state europene, în special în zona Europei de Est, se constată că evoluţia acestui indicator nu s-a modificat substanţial în ultimii 10 ani, România situându-se constant pe ultimul loc (figura 2).

Reformele iniţiate în România în ultimii 10 ani, în special ca urmare a unor recomandări/condiţionalităţi ale unor instituţii ca Banca Mondială, SIGMA OECD/CE sau FMI, au formulat coordonatele drumului de parcurs pentru asigurarea capacităţii administrative corespunzătoare unei dezvoltări socioeconomice durabile, în concordanţă cu ritmul de dezvoltare al altor state mai dezvoltate din Europa. În ultima perioadă de programare 2007-2013 capacitatea administrativă a fost principalul subiect al unui Program operaţional, ceea ce a permis dezvoltarea unor proiecte de reformă ale căror rezultate ar fi trebuit să influenţeze pozitiv evoluţia acestui indicator. În ciuda faptului că Programul operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" a înregistrat al doilea scor (după Programul operaţional regional) în ceea ce priveşte rata absorbţiei*2), valoarea indicatorului menţionat mai sus nu s-a modificat substanţial, ba chiar a cunoscut o scădere faţă de anii anteriori.

Această situaţie nu este nici acum, în pragul perioadei de programare 2014-2020, cu mult diferită faţă de cum era acum 7 ani. Administraţia publică se confruntă în continuare cu o cronică lipsă de eficienţă, motivele fiind legate fie de politizarea excesivă, fie de gradul ridicat de birocraţie, de corupţie sau de lipsa de leadership în procesul de reformă*3).

Figura 1. Eficienţa guvernării

!Imagine

Sursa datelor: Banca Mondială - Worldwide Governance Indicators (2010; 2011)

Figura 2. Evoluţia comparativă a eficienţei guvernării în unele state din Europa de Est

!Imagine

Sursa datelor: Banca Mondială - Worldwide Governance indicators, 2013

Un alt set de date relevante pentru temele politicilor privind mai buna reglementare sunt cele utilizate în rapoartele Doing Business elaborate de Banca Mondială şi sunt utile în special mediului de afaceri. Datele furnizate în cadrul acestor rapoarte despre mediul de reglementare din diferite state ale lumii pot fi socotite drept barometre pentru mediul de investiţii şi pentru derularea de afaceri în aceste state. Poziţiile pe care le ocupă diferitele state în clasamentele elaborate în cadrul acestor rapoarte se bazează pe o serie de indicatori specifici, referitori preponderent la caracteristici ale mediului de reglementare din statele analizate. Aceşti indicatori se referă, de exemplu, la procedurile pentru începerea unei afaceri (în această categorie sunt cuprinşi indicatori precum numărul de proceduri sau de zile necesare pentru parcurgerea acestora), procedurile pentru emiterea autorizaţiei de construire sau procedurile pentru plata taxelor. Valorile agregate ale acestor indicatori determină poziţia ocupată de un anumit stat într-un clasament mondial şi cuantifică gradul de atractivitate a mediului de afaceri din statele respective.

Mai buna reglementare vizează inclusiv identificarea unor măsuri care să conducă la îmbunătăţirea valorilor acestor indicatori, respectiv la o îmbunătăţire a poziţiei ocupate în clasamentul menţionat şi, implicit, o creştere a atractivităţii mediului de afaceri pentru investiţii, cu implicaţii directe asupra nivelului de dezvoltare socioeconomică a statului respectiv.

Evoluţiile valorilor acestor indicatori plasează România pe locul 73 din 189 de state ("Doing Business 2014", Banca Mondială). Această poziţie este identificată prin agregarea unor categorii de indicatori specifici. Pentru valorile fiecăreia dintre aceste categorii de indicatori sunt formulate clasamente separate. De exemplu, pentru indicatorul care se referă la procedurile privind emiterea de autorizaţii de construire, România ocupă în anul 2014 locul 134 (tabelul 1), în timp ce valoarea indicatorului privind procedurile de începere a unei afaceri o plasează pe locul 60 (în coborâre cu 5 poziţii faţă de anul 2013) (tabelul 2). O situaţie asemănătoare se înregistrează şi în cazul categoriei de indicatori care se referă la plata taxelor (tabelul 3).

Tabelul 1. Autorizaţia de construire*4) (anii 2012, 2013, 2014)

┌─────────┬──────────┬──────────┬────────────────────────────────────────────┐

│ Ţara │ Anul │ Uşurinţa │ Autorizaţia de construire │

│ │ │de a face ├─────────┬───────────┬──────────┬───────────┤

│ │ │ afaceri │ │ Proceduri │ Timp │ Cost (% │

│ │ │(poziţia) │ Poziţia │ (număr) │ (zile) │din venitul│

│ │ │ │ │ │ │per capita)│

├─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│România │ DB2012 │ 72 │ 123 │ 16 │ 287 │ 73 │

├─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│România │ DB2013 │ 73 │ 129 │ 15 │ 287 │ 75.2 │

├─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│România │ DB2014 │ 73 │ 136 │ 15 │ 287 │ 71.2 │

└─────────┴──────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴───────────┘

Tabelul 2. Începerea unei afaceri (anii 2012, 2013, 2014)

┌─────────┬──────────┬──────────┬────────────────────────────────────────────┐

│ Ţara │ Anul │ Uşurinţa │ Autorizaţia de construire │

│ │ │de a face ├─────────┬───────────┬──────────┬───────────┤

│ │ │ afaceri │ │ Proceduri │ Timp │ Cost (% │

│ │ │(poziţia) │ Poziţia │ (număr) │ (zile) │din venitul│

│ │ │ │ │ │ │per capita)│

├─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│România │ DB2012 │ 72 │ 63 │ 6 │ 14 │ 3 │

├─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│România │ DB2013 │ 73 │ 68 │ 6 │ 10 │ 2.8 │

├─────────┼──────────┼──────────┼─────────┼───────────┼──────────┼───────────┤

│România │ DB2014 │ 73 │ 60 │ 5 │ 8.5 │ 2.4 │

└─────────┴──────────┴──────────┴─────────┴───────────┴──────────┴───────────┘

Tabelul 3. Plata taxelor (anii 2012, 2013, 2014)

Font 9

┌────────┬───────┬─────────┬───────────────────────────────────────────────────────────────┐

│ Ţara │ Anul │ Uşurinţa│ Plata taxelor │

│ │ │de a face├───────┬───────┬───────┬────────┬───────────┬───────┬──────────┤

│ │ │ afaceri │ │ Plăţi │ Timp │Taxa pe │ Diverse │ Alte │ Rata │

│ │ │(poziţia)│Poziţia│(număr │ (ore │ profit │contribuţii│ taxe │ totală a │

│ │ │ │ │ pe an)│ pe an)│ (%) │ şi taxa de│ (%) │ taxelor │

│ │ │ │ │ │ │ │ muncă (%) │ │(% profit)│

├────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────────┼───────┼──────────┤

│România │DB2012 │ 72 │ 154 │ 113 │ 222 │

│

│

│ 44.4 │

├────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────────┼───────┼──────────┤

│România │DB2013 │ 73 │ 136 │ 41 │ 216 │ 10.3 │ 31.5 │ 1.2 │ 44.2 │

├────────┼───────┼─────────┼───────┼───────┼───────┼────────┼───────────┼───────┼──────────┤

│România │DB2014 │ 73 │ 134 │ 39 │ 200 │ 10.3 │ 31.5 │ 1.1 │ 42.9 │

└────────┴───────┴─────────┴───────┴───────┴───────┴────────┴───────────┴───────┴──────────┘

Din analiza datelor şi a evoluţiei valorilor indicatorilor se constată faptul că, deşi poziţia României în clasamentul general privind uşurinţa de a face afaceri este în prima jumătate, poziţiile ocupate în clasamentele pe diferite categorii de indicatori nu sunt la fel de favorabile (de exemplu, în cazul autorizaţiei de construire sau plata taxelor). Politicile privind mai buna reglementare ar trebui să vizeze explicit îmbunătăţirea acestor indicatori.

O serie de alte studii care vizează necesitatea dezvoltării unor politici privind mai buna reglementare au fost realizate de experţii Băncii Mondiale*5), fiind totodată semnalate şi în concluziile analizelor realizate de diferite think tank-uri din România*6).

Problema reformei administraţiei publice s-a regăsit constant, începând cu anul 2000, pe agenda tuturor guvernelor. Fiecare dintre echipele guvernamentale a preluat practic în programul de politici publice toate recomandările formulate pe parcurs de instituţiile financiare internaţionale. Ultima strategie de reformă a administraţiei publice a fost formulată în 2004 pentru un orizont de timp de 2 ani (până în 2006). Ea a fost, ulterior, continuată prin direcţiile de acţiune formulate în Programul operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative". În ciuda acestor iniţiative din 2006 până în 2013 se constată inexistenţa unui impact măsurabil prin modificarea pozitivă a scorului amintit privind eficienţa guvernării.

Direcţiile de reformă a administraţiei publice au rămas aşadar neschimbate faţă de cele formulate în strategia de accelerare a reformei administraţiei publice (2004-2006). În aceste condiţii este util a menţiona direcţiile de reformă propuse de această strategie deoarece, fiind elaborată în pragul aderării la UE şi ca urmare a recomandărilor formulate în rapoartele de ţară, reprezintă singurul reper tematic al reformei administraţiei publice în România în ultimii 10 ani. Iniţiativele ulterioare (hotărâri ale guvernului, ordonanţe sau modificări ale legislaţiei primare) au fost preponderent orientate în funcţie de ariile de intervenţie identificate în această strategie. Principalele direcţii de acţiune ale strategiei sunt:

–reforma formulării politicilor publice;

–descentralizarea administraţiei publice;

–reforma funcţiei publice.

Primului pilon i-a corespuns o serie de iniţiative dezvoltate în special de SGG. Acestea au fost plasate generic sub titulatura de reformă a formulării politicilor publice, dar profilul acestora a depăşit uneori limitele conceptuale ale acestei teme. Deseori anvergura măsurilor şi a implicaţiilor acestora a depăşit aria formulării politicilor publice, consecinţele măsurilor iniţiate fiind de natură să creeze premisele unor modificări de profunzime în structura administraţiei publice. Aceste iniţiative au vizat:

–procesul de formulare a politicilor publice (dezvoltarea de proceduri, manuale, ghiduri privind formularea politicilor publice, a analizelor de impact, a unei metode de măsurare a costurilor administrative) - procedurile de formulare a politicilor publice, deşi recomandate explicit în rapoartele elaborate de experţii Băncii Mondiale şi adoptate prin hotărâre a Guvernului, presupun existenţa unei culturi a transparenţei la nivelul administraţiei, concomitent cu una a participării active şi informate a societăţii civile la actul guvernării. Implicaţiile implementării unor astfel de proceduri s-au dovedit mai ample decât influenţa exercitată de adoptarea lor prin decizie guvernamentală. Un proces eficient şi democratic de formulare şi implementare a politicilor publice presupune un nivel de dezvoltare a raporturilor dintre aparatul administrativ şi cetăţeni care nu poate fi obţinut printr-o singură reglementare;

–coordonarea şi managementul politicilor publice (planificarea strategică şi bugetarea pe programe) - măsurile corespunzătoare acestei teme au vizat standardizarea planificării strategice ca premisă a introducerii bugetării pe programe (bugetarea multianuală). Acest tip de bugetare, la fel ca şi utilizarea planificării strategice ca instrument de management, presupune mai mult decât modificarea unor proceduri, cât schimbarea de viziune asupra modului de concepere şi mai ales execuţie, monitorizare şi evaluare a cheltuirii bugetului în raport cu un set de obiective de politici publice propuse în cadrul unor planuri strategice instituţionale. Aceste iniţiative presupun, de asemenea, implicarea susţinută a MFP;

–dezvoltarea capacităţii administrative (crearea de mecanisme şi dezvoltarea resurselor umane în vederea implementării reformei).

Politicile privind mai buna reglementare au fost asociate primului pilon al acestei iniţiative. Chiar dacă nu sunt menţionate explicit în cadrul acestei strategii, o parte din politicile privind buna reglementare au fost iniţiate în România, în special în perioada de după aderarea la UE, în cadrul Strategiei privind mai buna reglementare 2008-2013.

Prezenta strategie este o continuare a celei care a vizat perioada 2008-2013. Problemele semnalate în capitolele următoare şi direcţiile de acţiune prezentate au fost formulate pe baza unei analize a modului în care a fost implementată strategia anterioară*7).

Pentru identificarea obiectivelor propuse pentru Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020 următoarele capitole vor aborda următoarele aspecte:

–definirea problemei - acest capitol se bazează pe constatările formulate în analiza privind gradul de îndeplinire a activităţilor propuse în strategia 2008-2013. Problemele se referă în special la dificultăţile întâmpinate pe perioada implementării, respectiv cele generate de modul în care au fost concepute, gestionate şi monitorizate măsurile din strategia anterioară. Acest capitol prezintă şi un arbore al problemelor care sintetizează concluziile descrierii problemelor identificate;

–principii generale - se referă la principiile care vor guverna activităţile propuse în prezenta strategie;

–obiectivele strategiei - pe baza identificării problemelor este formulat un set de obiective generale şi specifice;

–direcţii de acţiune - vor fi prezentate principalele direcţii de acţiune corespunzătoare obiectivelor;

–rezultate şi indicatori - sunt prezentate principalele rezultate preconizate, precum şi un set de indicatori care pot fi utilizaţi pe parcursul activităţii de monitorizare a strategiei.

II. Definirea problemei

Principala problemă cu care se confruntă aplicarea unor politici privind mai buna reglementare la nivelul administraţiei publice centrale româneşti constă în dificultatea de a valorifica orientarea către rezultate în activităţile de concepere, implementare şi evaluare a politicilor publice, respectiv a reglementărilor. Această dificultate este determinată de persistenţa unei tradiţii legalist-procedurale în alegerea instrumentelor pentru îndeplinirea acestor activităţi. Cutumele în administraţia românească indică un interes crescut pentru invocarea procedurilor, chiar şi atunci când nu sunt relevante pentru atingerea rezultatelor. Accentul pe păstrarea unui control excesiv de riguros asupra elementelor de input (proceduri laborioase de alocare a resurselor, etape administrative redundante, controale "încrucişate" cu solicitări şi standarde diferite etc.) denotă o abordare orientată mai degrabă asupra mijloacelor de obţinere a unor rezultate de politici publice şi mai puţin asupra rezultatelor propriu-zise. În administraţia românească, a fi "conform" în raport cu unele proceduri este mai important decât a fi "eficient" în raport cu rezultatele vizate.

Este foarte dificil, în contextul administraţiei româneşti, a concepe un set de măsuri care vizează aplicarea unor politici care au ca obiectiv îmbunătăţirea instrumentelor cel mai des utilizate, în acest tip de administraţie, pentru implementarea unor soluţii sau atingerea unor rezultate de politici publice - reglementările, respectiv actele normative. Principalul risc pe care îl prezintă în administraţia românească un astfel de set de politici de metareglementare este ca orice iniţiative în această direcţie să fie asimilate unor simple proceduri, fără ca acest demers să fie asociat cu scopul pentru care au fost create: creşterea calităţii actului guvernării prin îmbunătăţirea instrumentelor sale. Politicile de metareglementare, respectiv efortul de a crea mecanisme la nivel central pentru îmbunătăţirea reglementării ar putea fi, la rândul lor, considerate drept piedici într-un management eficient al politicilor publice. Principala provocare în acest sens este de a armoniza obiectivele de performanţă ale managementului politicilor publice în cadrul administraţiei publice cu procesul uneori laborios, dar democratic, prin care acestea devin în mod real fundamentate, transparente, respectiv accesibile pentru cetăţeni, pe tot parcursul elaborării, implementării şi evaluării lor.

În demersul de identificare a unor direcţii viitoare de acţiune pentru Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020 trebuie luate în considerare şi rezultatele a aproximativ 10 ani de reformă în domeniul formulării politicilor publice. Măsurile propuse în această perioadă (introducerea analizei de impact, măsurarea costurilor administrative, simplificarea legislaţiei şi reducerea birocraţiei) au avut implicaţii asupra administraţiei româneşti, fiind parte a unui proces de democratizare, concomitent cu efortul de creştere a performanţei acesteia. Impactul real al măsurilor, după parcurgerea acestei perioade, nu este în totalitate cel mai îmbucurător, după cum arată şi valoarea indicatorilor menţionaţi mai sus. Există, însă, şi aspecte pozitive. Se poate, de exemplu, constata, comparativ cu perioada anterioară iniţierii reformelor, existenţa unei experienţe la nivelul administraţiei publice centrale de a asocia reformele privind mai buna reglementare cu Centrul Guvernului (SGG şi CPM). Se poate, totodată, constata utilizarea, din ce în ce mai des în cadrul diverselor rapoarte sau documente de analiză, a terminologiei specifice unui management orientat către performanţă. Practica aplicării unor proceduri de acest gen sau experienţa colaborării între Centrul Guvernului (CG) şi ministerele de linie în acest domeniu ar fi fost de neconceput în perioada anterioară implementării primului val de reforme. Din analiza experienţei implementării ultimei strategii privind mai buna reglementare 2008-2013, dar şi a situaţiei actuale a procesului de reglementare de la nivel central pot fi formulate următoarele probleme:

Confuzia dintre formularea politicilor publice şi formularea propunerilor de acte normative - iniţiativa unei reforme a procesului politicilor publice, respectiv de îmbunătăţire a reglementărilor a debutat ca urmare a recomandărilor unor instituţii precum Banca Mondială şi Comisia Europeană. În cadrul programelor din PAL*8) 1 şi PAL 2 au fost recomandate în perioada de preaderare dezvoltarea unor "proceduri privind formularea politicilor publice". Acest proces ar fi trebuit gestionat de CG şi ar fi trebuit să aibă ca rezultat reducerea numărului de acte normative, respectiv creşterea calităţii propunerilor de acte normative formulate la nivelul diferitelor ministere*9). Ca urmare a acestor recomandări au fost introduse propunerile de politici publice ca instrumente de limitare a numărului de acte normative, respectiv de asigurare a unei logici a intervenţiei guvernamentale care să facă legătura dintre obiectivele de politici publice şi actele normative. Primele reglementări privind procesul politicilor publice au luat în considerare această diferenţă între politicile publice şi actele normative, cele din urmă fiind considerate, împreună cu alte tipuri de documente, instrumente de implementare a primelor. Cutumele administraţiei centrale din România nu au putut fi modificate ca urmare a acestei iniţiative, actele normative fiind în continuare principalul instrument de intervenţie guvernamentală, iar politicile publice desemnează în continuare o sintagmă mai degrabă abstractă, fără a fi asociate cu acţiuni concrete, rezultate măsurabile şi obiective identificabile. Din cauza unei implementări sporadice şi inconsistente, dar şi a absenţei leadershipului politic necesar unei astfel de modificări de abordare a procesului de formulare a politicilor publice, introducerea unor astfel de proceduri nu a avut rezultatul scontat. Dimpotrivă, la nivelul activităţii curente a administraţiei publice centrale, propunerile de politici publice sunt deseori asimilate unei activităţi cu caracter mai degrabă birocratic, nefiind un suport real în procesul de luare a deciziei, ci doar o etapă de justificare a unei decizii deja luate.

Confuzia dintre planificarea strategică şi formularea politicilor publice - planificarea strategică este un instrument de management care a fost implementat concomitent cu instrumentele administrative de formulare a politicilor publice. Atât planurile strategice instituţionale, cât şi instrumentul administrativ de tipul formularului "propunere de politici publice" conţin referiri la obiective de politici publice, rezultate, indicatori de performanţă etc., fapt care a creat confuzie la nivelul administraţiei centrale între măsurile care vizau stratul profund al cutumei administrative de formulare a unor soluţii de politici publice (formularea politicilor publice), respectiv organizarea activităţilor şi alocarea resurselor în cadrul unei organizaţii de tipul unui minister (planificarea strategică). O mai bună formulare a politicilor publice presupune mai mult decât acurateţea unor analize de impact, referindu-se şi la modul de organizare a unui proces prin care problemele sunt corect formulate, soluţiile temeinic fundamentate, toate sub auspiciile unei participări consistente din partea diferitelor părţi interesate pe parcursul procesului. Pe de altă parte, planificarea strategică viza o componentă la fel de deficitară în cadrul administraţiei publice: alocarea resurselor pentru priorităţi de politici publice (conform aceloraşi observaţii formulate de echipa de experţi în programul PAL - vezi nota 5). Aceasta se referă la capacitatea ministerelor de a urmări în mod constant obiectivele propuse considerate ca prioritare, dar şi de a monitoriza alocarea resursele pentru atingerea lor. Din experienţa ultimilor ani reiese că, deşi terminologia specifică ambelor demersuri a devenit mai răspândită la nivelul administraţiei publice centrale decât era la începutul reformelor, rezultatele nu au fost în totalitate cele scontate, procesul de formulare a iniţiativelor, respectiv de alocare a resurselor în funcţie de obiective prioritare fiind în continuare deficitar. Această problemă poate fi asociată cu lipsa unei implicări a tuturor ministerelor cu atribuţii în acest domeniu încă de la începutul reformelor atât în faza de concepere a măsurilor, cât şi în cea de monitorizare a lor (de exemplu, MFP).

Terminologia similară utilizată în măsurile de reglementare corespunzătoare, politicile privind mai buna reglementare au fost asociate celor de reformă a formulării şi coordonării politicilor publice, dar şi celor de planificare strategică, fiind iniţiative asumate de o singură instituţie a administraţiei centrale: Secretariatul General al Guvernului. Cum în spaţiul administrativ românesc termenul de politici publice nu a cunoscut frecvenţa şi sensul utilizării din alte culturi administrative, aceste politici au fost în prealabil asociate cu specificul unei aşa-numite abordări de politici publice promovate în administraţia centrală. Termenul de politici publice nu vizează însă exclusiv administraţia publică (centrală sau locală) şi nu desemnează doar un set de proceduri sau o etapă administrativă în actul guvernării. El desemnează, deopotrivă, managementul politicilor publice, respectiv procesul de reglementare.

Cadrul de monitorizare deficitar pentru politicile privind mai buna reglementare - din analiza implementării strategiei 2008-2013 reiese existenţa unui număr prea mare de obiective şi activităţi asumate, comparativ cu capacitatea instituţiilor iniţiatoare. Spre deosebire de iniţiativele similare din alte state europene, politicile privind mai buna reglementare din România nu au fost realizate ca urmare a sesizării unei nevoi interne a administraţiei, ci mai degrabă ca o consecinţă a asumării direcţiilor de politici din acest domeniu formulate la nivelul CE (ca urmare a adoptării Strategiei Lisabona). La fel ca în cazul iniţiativelor de reformă a politicilor publice sau a administraţiei publice în general, Strategia privind mai buna reglementare 2008-2013 nu a făcut parte dintr-o logică a intervenţiei guvernamentale care să pornească de la o evaluare a problemelor generate de un proces de reglementare deficitar în contextul administrativ românesc. Din această cauză nici politicile propuse nu au fost concepute astfel încât să fie posibilă monitorizarea într-un cadru adecvat. Temele acestor politici au fost prezentate ca nefiind corelate între ele, activităţile de atingere a obiectivelor fiind mai degrabă aliniate la un curent european de reforme. Problemele legate de birocraţia excesivă, calitatea nesatisfăcătoare a reglementărilor, cele legate de adoptarea legislaţiei europene, măsurarea şi reducerea costurilor administrative sau inexistenţa unor informaţii cu privire la activitatea agenţiilor de reglementare au fost bazate pe nevoi, dar nu au avut o coerenţă internă, fapt indicat şi de absenţa unei ţinte generale a strategiei, convergentă obiectivelor specifice formulate. Eşecul parţial al implementării politicilor privind mai buna reglementare în perioada anterioară s-a datorat şi lipsei unei etapizări clare a măsurilor de reformă, necunoscându-se amploarea implicaţiilor pe care un astfel de demers le presupune. Diagnosticele formulate în etapa de preaderare de diferitele misiuni de consultanţă care semnalau elementele deficitare din sistemul administrativ românesc nu au fost asociate cu o viziune unitară asupra obiectivelor şi, mai ales, a unei logici a succesiunii etapelor necesare pentru operarea unor modificări instituţionale de asemenea anvergură. Reforma politicilor publice include, practic, întregul sistem administrativ şi vizează instituţii care depăşesc sfera guvernamentală şi presupune modificări, inclusiv a atitudinii societăţii civile faţă de actul guvernării. Modul în care legislaţia este adoptată la nivelul forurilor legislative este, de asemenea, parte a acestui sistem, iar o reformă care vizează creşterea calităţii politicilor publice nu poate face abstracţie de schimbările necesar a fi operate la acest nivel.

Lipsa unui leadership real - strategia privind mai buna reglementare a fost elaborată la nivelul unor specialişti ai administraţiei publice centrale fără a exista un sprijin real la nivel politic, care să însemne asumarea şi susţinerea fermă a modificărilor, în unele cazuri destul de substanţiale şi radicale, pe care aceste măsuri le propuneau. Acestea constau nu numai în introducerea unor proceduri sau efortul de internalizare a lor, ci presupuneau schimbări de anvergură care vizau cutume administrative originare în caracterul centralizat al fostei administraţii comuniste. Fiind indusă preponderent extern, această iniţiativă, la fel ca alte iniţiative similare din domeniul reformei administraţiei publice, nu a beneficiat de o monitorizare strictă solicitată din partea managementului instituţiilor iniţiatoare. Adoptarea strategiei a fost asimilată, în spiritul unei abordări legalist-procedurale, cu rezolvarea implicită a problemelor. Lipsa leadershipului a fost însoţită de lipsa viziunii de ansamblu a procesului politicilor publice, dar, mai ales, a problemelor şi a etapelor care trebuie parcurse pentru rezolvarea lor.

Existenţa unor iniţiative în administraţia publică ce, deşi pot fi asimilate unor politici privind mai buna reglementare, nu au fost monitorizate ca atare - din analiza realizată se constată existenţa unor iniţiative care, deşi au vizat îmbunătăţirea reglementărilor, nu au fost asociate cu Strategia privind mai buna reglementare. De exemplu, iniţiative de asanare a legislaţiei au existat la nivelul Ministerului Justiţiei (MJ) care a dezvoltat un set de măsuri care să permită o sistematizare a legislaţiei la nivelul administraţiei centrale. De asemenea, numeroasele studii şi analize realizate de Consiliul Legislativ (CL) denotă existenţa unui interes crescut în ceea ce priveşte identificarea unor modalităţi de creştere a calităţii actelor normative. Alte iniţiative ale Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) au vizat extinderea politicilor privind mai buna reglementare, inclusiv la nivelul administraţiei publice locale. Datorită atribuţiilor executive limitate ale acestei instituţii, măsurile de simplificare propuse nu au putut fi implementate şi monitorizate într-un mod eficient.

Această situaţie poate fi asociată cu două cauze: pe de-o parte, nu a existat un sistem de monitorizare adecvat şi, pe de altă parte, asumarea unora dintre măsurile din cadrul strategiei nu a fost urmată de monitorizarea de către o instituţie coordonatoare a modului în care această asumare a fost respectată. Strategia 2008-2013 a fost concepută mai degrabă ca un acord între diferite ministere de a iniţia o serie de măsuri asociate cu mai buna reglementare, fără să fie stabilită o modalitate de raportare sau un set de indicatori sau ţinte de atins corespunzătoare obiectivelor asumate.

Pentru Strategia 2014-2020, din sumarul problemelor prezentate pot fi identificate următoarele concluzii principale (vezi figura 3):

Figura 3. Arborele problemelor şi obiectivelor pentru politicile privind mai buna reglementare

!Imagine

III. Principii generale

Principiile politicilor privind mai buna reglementare promovate în cadrul acestei strategii se referă la acţiunile care vizează corpul activ al legislaţiei, la procesul de iniţiere, implementare şi monitorizare a reglementărilor, dar şi capacitatea de implementare a acestor iniţiative la nivelul administraţiei centrale.

Transparenţă - asigurarea transparenţei în procesul de iniţiere, implementare, monitorizare şi evaluare a reglementărilor reprezintă motorul politicilor privind mai buna reglementare. Informarea şi participarea cetăţenilor în cadrul acestui proces este o condiţie pentru asigurarea unui cadru de reglementare adecvat.

Proporţionalitate - constă în adaptarea tipurilor de iniţiative de reglementare la problemele de politici publice identificate.

Fundamentarea impactului reglementărilor - acest principiu se referă la necesitatea derulării unor analize anterioare adoptării unor iniţiative care furnizează date despre posibilele consecinţe socioeconomice sau de mediu ale acestora. Acest principiu, specific funcţionării unei administraţii publice într-un stat democratic, este corelat cu cel de asigurare a derulării consultărilor publice. Identificarea impactului reglementărilor nu este, conform acestui principiu, un demers procedural/administrativ ataşat procesului de adoptare a iniţiativelor, ci expresia asigurării transparenţei în administraţia publică.

Derularea corespunzătoare a procesului de consultare - procesul de consultare trebuie să fie unul proactiv din partea instituţiilor administraţiei publice cu drept de iniţiere de reglementări în diverse domenii de politici publice. Procesul de consultare trebuie să se deruleze pe întreg parcursul iniţierii, implementării, monitorizării şi evaluării reglementărilor.

Simplificarea legislaţiei - menţinerea unui corp legislativ simplu şi uşor de înţeles contribuie la creşterea eficienţei şi eficacităţii implementării politicilor publice care fac obiectul reglementărilor.

IV. Obiectivele strategiei

Comparativ cu Strategia 2008-2013, actuala strategie îşi propune un set de obiective a căror arie de intervenţie este mai restrânsă. Această abordare porneşte de la premisa că modificările de anvergura celor propuse în vechea strategie au constituit şi unul dintre motivele realizării lor parţiale. Obiective mai puţin ambiţioase, dar realizabile, dat fiind şi reperul de timp generos, ar putea în noua strategie să aibă mai multe şanse de a fi atinse. Aceste obiective se concentrează în special pe îmbunătăţirea principalului instrument de implementare a politicilor publice în România: actele normative, respectiv pe creşterea capacităţii în vederea asigurării unei calităţi ridicate a acestora.

Obiectivul general:

Îmbunătăţirea calităţii instrumentelor de implementare a politicilor publice reprezentate de reglementări (acte normative, proceduri etc.), precum şi a procesului de iniţiere, adoptare, implementare şi evaluare a acestora

Obiective specifice:

1.Simplificarea fondului activ al legislaţiei

2.Creşterea calităţii fluxului reglementărilor

3.Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor privind mai buna reglementare

V. Direcţii de acţiune

V.1. Simplificarea fondului activ al legislaţiei

Această direcţie de acţiune s-a format prin comasarea, faţă de strategia anterioară, a următorilor piloni: simplificarea legislaţiei, măsurarea costurilor administrative, simplificarea procedurilor, îmbunătăţirea documentelor de poziţie privind legislaţia europeană. Pentru această nouă direcţie de acţiune sunt propuse următoarele activităţi indicative:

V.1.1. Sistematizarea şi unificarea legislaţiei

Activităţile corespunzătoare acestei direcţii de acţiune se referă la fondul activ al legislaţiei*10). Această direcţie de acţiune urmează a se desfăşura conform următoarelor etape:

–etapa I: Inventarierea şi analiza stocului legislativ existent

–etapa a II-a: Propunerea celor mai potrivite metode de simplificare a legislaţiei, pe baza criteriilor de prioritizare stabilite

–etapa a III-a: Implementarea efectivă a măsurilor de simplificare a legislaţiei. În cadrul acestei etape vor putea fi utilizate următoarele tipuri de acţiuni:

–utilizarea instituţiei republicării;

–înlăturarea paralelismelor în reglementare, fie prin abrogare, fie prin concentrarea materiei în reglementări unice;

–dezvoltarea unor proiecte de codificare a legislaţiei pentru principalele corpuri de legislaţie - codificare-pilot a unor corpuri de legislaţie semnificativă (transporturi, sănătate, prevederi fiscale, muncă; în paralel, recurgerea la tehnologia informaţiei pentru asigurarea accesului publicului la reglementări prin publicarea pe pagina de web a instituţiilor direct implicate a formei consolidate, actualizată permanent, a unui act normativ frecvent aplicat şi al cărui impact economic este considerabil).

În vederea realizării acestui pachet de activităţi va fi creat un grup de experţi format din reprezentanţi ai Cancelariei Primului-Ministru, SGG, Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, Secretariatului General al Senatului, MJ, CL şi, în funcţie de domeniu, de reprezentanţi ai ministerelor de resort care să inventarieze şi să analizeze stocul legislativ existent (etapa I) şi să propună cea mai potrivită metodă de simplificare a legislaţiei (etapa a II-a). Acest grup de lucru va fi coordonat de CG, în colaborare cu MJ, CL, precum şi cu Secretariatul General al Camerei Deputaţilor. Vor fi avute în vedere criterii de prioritizare a actelor normative asupra cărora urmează a se interveni. Un prim set de criterii care pot fi dezvoltate în funcţie de specificul domeniului cuprinde:

–frecvenţa aplicării;

–impactul economic;

–influenţa socială;

–tipul de act normativ (primar, secundar, terţiar);

–numărul de modificări aduse actului normativ;

–actele normative care au generat interpretări diferite sau faţă de care au fost semnalate dificultăţi în aplicare;

–rezultatele cercetării privind măsurarea costurilor administrative - selectarea acelor segmente de legislaţie care generează cele mai mari costuri pentru mediul de afaceri;

–includerea propunerilor de simplificare a legislaţiei în Planul Anual de Lucru al Guvernului (PALG), în aplicarea viitoarei Strategii privind asanarea cadrului legislativ, pentru a întări acţiunea de simplificare a legislaţiei.

V.1.2. Reducerea birocraţiei pentru mediul de afaceri

Activităţile grupate sub acest titlu vizează reglementările care afectează în mod special mediul de afaceri prin nivelul de birocraţie pe care îl generează. O parte dintre aceste activităţi au fost deja iniţiate în strategia anterioară şi urmează a fi finalizate în perioada următoare. Unul dintre principalele rezultate ale strategiei anterioare este reprezentat de iniţierea, respectiv derularea parţială a procesului de măsurare a costurilor administrative şi reducere a poverii administrative, folosind SCM. Acest demers de amploare, chiar dacă se fundamentează pe culegerea de date prin intermediul interviurilor şi analizei legislaţiei din punctul de vedere al activităţilor administrative pe care le generează, nu permite o intervenţie foarte rapidă şi punctuală de simplificare în urma identificării nevoilor de reducere a birocraţiei. În perioada următoare se impune şi utilizarea unor metode alternative de reducere a birocraţiei care să pornească de la observaţia directă şi punctuală a activităţii companiilor private în relaţie cu autorităţile statului. Aplicarea unor metode care să permită identificarea acestor nevoi, chiar dacă nu cunoaşte amploarea unei măsurători de tip SCM, va putea conduce la rezultate relevante, uşor măsurabile. Aceste metode permit observarea directă a costurilor generate de reglementări (burden hunting), aplică variante de eliminare a legislaţiei redundante, inutile şi costisitoare (ghilotina^tm reglementărilor), respectiv permit o mai bună comunicare între autorităţi şi companiile private (introducerea sistemelor IT şi a ghişeului unic). Rezultatele obţinute ca urmare a aplicării acestor metode vor completa rezultatele obţinute ca urmare a proiectelor deja desfăşurate care aplică măsurarea costurilor administrative, precum şi de identificare a măsurilor de simplificare corespunzătoare. Acţiunile cuprinse în această direcţie sunt următoarele:

a1) Simplificarea sarcinilor administrative prin:

● continuarea procesului de reducere a sarcinilor administrative prin simplificarea legislaţiei aferente ultimelor cinci domenii a căror măsurare s-a finalizat în 2014: muncă (forţă de muncă, legislaţia muncii, pensii şi asigurări sociale, securitate şi sănătate în muncă), sănătate (farma, autorizare şi inspecţie sanitară), educaţie, mediu (schimbări climatice, silvicultură) şi justiţie (registrul comerţului, profesii liberale).

Totalul sarcinilor administrative aferente legislaţiei în vigoare în anul 2012 este de aproximativ 3 miliarde euro (circa 2,2% din PIB), iar principalele domenii generatoare de birocraţie sunt munca, sănătatea, agricultura, mediul, finanţele şi registrul comerţului; domeniile şi subdomeniile legislative care au fost scanate până în 2013 inclusiv şi pentru care există valori explicite ale sarcinilor administrative (global şi la nivel de obligaţie de informare) sunt următoarele:

–comunicaţii (telecom, servicii poştale, date cu caracter personal, comerţ electronic, arhivare electronică etc.); valoare totală: 6,0 mil. euro;

–economie, comerţ şi mediu de afaceri (ISCIR, metrologie, mărci şi brevete, cooperare economică şi reglementare în domeniul energiei); valoare totală: 51,4 milioane euro;

–dezvoltare regională şi turism (construcţii, cadastru, turism şi urbanism); valoare totală: 69,6 milioane euro;

–administraţie şi afaceri interne (situaţii de urgenţă, poliţie, înmatriculări vehicule etc.); valoare totală: 27,7 milioane euro;

–transporturi (rutier, feroviar, naval şi aerian); valoare totală: 6,8 milioane euro;

–finanţe publice (taxe şi impozite, proceduri fiscale, raportare financiară etc.); valoare totală: 113,4 milioane euro;

–agricultura (zootehnie, sector vegetal, protecţia plantelor, industria alimentară, sanitar-veterinar etc.); valoare totală: 239,8 milioane euro;

● de asemenea, în perioada 2015-2016, în conformitate cu angajamentele din cadrul Memorandumului de înţelegere între Uniunea Europeană şi România, priorităţile de simplificare se vor concentra pe aspecte iritante pentru sectorul privat din următoarele domenii: administrare fiscală, proceduri cu privire la înregistrarea proprietăţilor şi la autorizaţiile de construcţie, restructurarea ghişeului unic şi a punctului unic de contact într-o platformă electronică interconectată şi complet operaţională. Simplificările se vor realiza prin implicarea directă a următoarelor instituţii: MFP (ANAF), ME (DIMMMAT), MDRAP, ANCPI, MADR, MSI, AADR, MJ, MAE;

● ca activitate continuă, se vor realiza planuri anuale de simplificare, care vor cuprinde toate domeniile de reglementare.

a2) Introducerea de metodologii mai flexibile de măsurare şi reducere a birocraţiei prin:

● dezvoltarea de noi metodologii/instrumente de măsurare şi reducere a birocraţiei în cadrul unor proiecte-pilot dedicate instrumentelor alternative de simplificare a legislaţiei:

–iniţierea unui demers de aplicare a unei metode de tip burden hunting ("identificarea poverilor administrative") pentru identificarea acelor reglementări care afectează cel mai mult dezvoltarea companiilor private - dezvoltarea unui proiect de tip burden hunting în coordonarea Centrului Guvernului în colaborare cu alte ministere (Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei etc.). Aplicarea acestei metode vine în continuarea procesului de măsurare a costurilor administrative, precum şi a celui de reducere a acestora. Abordarea va fi una care porneşte însă de la analiza punctuală a costurilor suportate de una sau mai multe companii care fac obiectul unei analize punctuale. Această acţiune va fi gestionată la nivelul Centrului Guvernului în colaborare cu alte ministere şi poate face obiectul unor proiecte distincte, similare celor derulate deja în cadrul Centrului Guvernului care au aplicat modelul costului standard;

–un demers similar va fi iniţiat şi în privinţa aplicării ghilotinei^tm reglementărilor. Alături de metoda precedentă, această iniţiativă are scopul de a completa şi asigura o rafinare a rezultatelor obţinute în urma măsurării pe baza modelului costului standard;

–măsurarea şi reducerea costurilor de conformare; acest demers este, de asemenea, o continuare a celui care a vizat măsurarea costurilor administrative şi va fi derulat sub coordonarea Centrului Guvernului (SGG/CPM).

a3) Digitalizarea procedurilor administrative prin:

● implementarea unor soluţii IT pentru simplificarea unor proceduri orizontale, transsectoriale pentru mediul de afaceri (pe modelul ghişeului unic); se va avea în vedere corelarea referinţelor pentru implementarea unor soluţii IT pentru mediul de afaceri cu prevederile Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România (în special cap. 3.1) - simplificarea unor proceduri orizontale, transsectoriale pentru mediul de afaceri (pe modelul ghişeului unic). Această acţiune constă în corelarea nevoilor de simplificare constatate în urma aplicării diferitelor metode de identificare a costurilor administrative cu măsurile de informatizare a regimului de comunicare între mediul de afaceri şi autorităţile publice.

În mod concret, prioritatea referitoare la necesitatea extinderii gradului de comunicare electronică între mediul de afaceri/cetăţeni şi instituţiile/autorităţile publice se va reflecta şi printr-o serie de proiecte lansate în cadrul viitoarelor programe operaţionale prin care se vor institui mecanisme de coordonare şi simplificare la nivelul administraţiei publice centrale care să permită operatorilor economici dezvoltarea unor proceduri electronice care să vizeze depunerea dosarelor de autorizare, raportarea şi plata on-line, în relaţia dintre operatorii economici şi instituţiile publice.

a4) Continuarea măsurătorilor prin utilizarea SCM şi actualizarea măsurătorii globale (uptaded baseline measurement), prin:

● definitivarea măsurătorii globale iniţiate prin strategia pentru o reglementare mai bună 2007-2013, prin măsurarea costurilor administrative generate mediului de afaceri de către o parte din autorităţile aflate în subordinea sau sub coordonarea Centrului Guvernului şi a Parlamentului, care nu au fost cuprinse în măsurătorile anterioare, şi actualizarea măsurătorii globale (uptaded baseline measurement).

a5) Reducerea/Eliminarea punctuală de proceduri administrative de tipul celor cuantificate de către Banca Mondială (raportul Doing Business), OECD şi alte instituţii similare:

● iniţierea unor proiecte de reducere a birocraţiei prin aplicarea unor măsuri punctuale de simplificare a unor proceduri administrative - una dintre principalele surse de informare privind nivelul birocraţiei la nivelul administraţiei publice este oferită de raportul Doing Business al Băncii Mondiale. Acest raport, prin indicatorii pe care îi monitorizează, oferă o imagine a cadrului de reglementare în care se desfăşoară activitatea companiilor private la nivelul unui stat. Datele prezentate în acest raport reprezintă un barometru ale cărui valori sunt luate în considerare de companiile private în strategiile de dezvoltare a afacerilor. Această activitate din cadrul strategiei, pe lângă celelalte activităţi de reducere a costurilor administrative, propune simplificarea punctuală a unora dintre procedurile semnalate în raportul Doing Business care contribuie la scăderea ratingul de ţară în ceea ce priveşte atractivitatea mediului de afaceri românesc. În acest sens, această strategie şi-a propus îmbunătăţirea valorii unor indicatori punctuali dintre cei folosiţi în raportul Doing Business în vederea îmbunătăţirii ratingului de ţară stabilit în cadrul acestui raport. Cu titlu exemplificativ, o detaliere a ţintelor propuse este prezentată la finalul acestei strategii. Pentru realizarea acestei activităţi vor fi implicate acele autorităţi de reglementare, precum şi ministere care au competenţe în domeniile de reglementare semnalate.

V.2. Creşterea calităţii fluxului reglementărilor

Această direcţie de acţiune vizează măsuri referitoare la fundamentarea actelor normative, calitatea procesului de consultare, dar şi implementarea legislaţiei comunitare şi dezvoltarea capacităţii administrative pentru realizarea activităţilor corespunzătoare.

V.2.1. Fundamentarea actelor normative

● Elaborarea studiilor de impact extinse (full RIA) - (utilizarea Programului anual de lucru al Guvernului ca instrument de monitorizare a realizării studiilor de impact pentru reglementări) - una dintre activităţile propuse în strategia din perioada anterioară s-a referit la introducerea analizei de impact pentru reglementări. Pe parcursul implementării acesteia au fost elaborate manuale de elaborare a analizei de impact în diferite domenii. Experienţa elaborării acestor tipuri de analize indică necesitatea introducerii unor analize extinse pe teme de politici publice punctuale, dar relevante ca impact. În perioada vizată de Strategia 2014-2020 se impune iniţierea elaborării unor studii de impact extinse. Această activitate va fi gestionată de CG pe baza cadrului instituţional existent.

● Introducerea măsurării ex-ante a costurilor administrative în evaluările ex-ante ale reglementărilor - exerciţiul măsurării costurilor administrative derulat în etapa corespunzătoare Strategiei 2008-2013 va fi continuat în perioada de implementare a prezentei strategii cu introducerea obligativităţii măsurării ex-ante a costurilor administrative pentru noile reglementări. Această activitate va fi gestionată de Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism în colaborare cu CG (operaţionalizarea testului pentru IMM).

● Elaborarea unui ghid practic de aplicare a normelor de tehnică legislativă, util şi pentru standardizarea formulărilor utilizate de instituţiile care emit avize sau care prelucrează textele finale, strict din punctul de vedere al normelor de tehnică legislativă (CL, MJ, CG, Secretariatul General al Camerei Deputaţilor, Secretariatul General al Senatului).

V.2.2. Transparenţa şi calitatea procesului de consultare

● Îmbunătăţirea procesului de consultare - încurajarea implicării societăţii civile (ONG-uri, diferite părţi interesate etc.) încă din fazele incipiente de elaborare a propunerilor de acte normative şi naţionale şi ale Uniunii Europene, respectiv a analizelor de impact corespunzătoare; elaborarea unui buletin guvernamental periodic (lunar) cu cele mai importante propuneri anunţate în şedinţele pregătitoare; realizarea de grupuri de lucru acolo unde este necesar.

● Dezvoltarea unei baze de date cu părţile interesate relevante pentru diferite domenii de intervenţie ale Guvernului - colaborarea cu ministerele; solicitarea punctelor de vedere ale institutelor de cercetare, ONG-uri etc. în ceea ce priveşte conţinutul studiilor de impact.

V.2.3. Implementarea legislaţiei europene

● Continuarea perfecţionării mecanismului de transpunere a directivelor europene prin aplicarea programului pentru transpunerea şi notificarea directivelor, monitorizarea permanentă a procesului de transpunere (proceduri lansate de Comisie pentru netranspunere, toate directivele pentru care termenele de transpunere au expirat deja, directivele cu o transpunere cu termen în următoarele şase luni şi, dacă este cazul, directivele care nu au fost încă atribuite la o instituţie) şi creşterea gradului de conştientizare în rândul instituţiilor responsabile, în scopul menţinerii deficitului de transpunere a directivelor între 0,5% şi 1%

● Asigurarea aplicării directe a regulamentelor europene, însoţită de activităţi de informare şi comunicare publică privind aceste reglementări, dezvoltarea unui mecanism de consultare şi de diseminare a lor către cetăţeni şi companii

● Continuarea activităţilor de prevenire şi soluţionare a problemelor legate de aplicarea dreptului european şi îmbunătăţirea mecanismelor de coordonare interinstituţională, de monitorizare şi evaluare

● Dezvoltarea Centrului SOLVIT România din perspectiva noului rol conferit de CE, acela de instrument de orientare a politicilor la nivelul UE în domeniul Pieţei unice şi la nivelul statelor membre, dezvoltarea Reţelei naţionale a punctelor de contact pentru gestionarea cazurilor SOLVIT şi asigurarea serviciilor de asistenţă pentru cetăţeni şi companii pe baza unei colaborări constante cu autorităţile naţionale de resort (EU Pilot).

V.3. Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor privind mai buna reglementare

Această direcţie de acţiune se referă la cadrul de implementare a strategiei şi are rol de suport pentru derularea celorlalte activităţi propuse.

V.3.1. Cadrul instituţional

● Adoptarea (prin hotărâre a Guvernului) unui set de reglementări privind structura şi cadrul de utilizare a documentelor de politici publice şi evaluarea impactului proiectelor de acte normative - această activitate constă în sistematizarea legislaţiei referitoare la utilizarea documentelor de politici publice, respectiv la cadrul instituţional de elaborare a lor. În cadrul acestei activităţi vor fi definite raportul dintre diferitele instrumente de implementare a politicilor publice în administraţia centrală, precum şi a fluxului acestor documente în circuitul administrativ al administraţiei centrale. Necesitatea acestui demers de clarificare este determinată de nevoia de a oferi o imagine clară a parcursului administrativ al procesului politicilor publice de la definirea obiectivelor (la nivel strategic) până la implementarea şi evaluarea lor, respectiv a cadrului instituţional care îl susţine.

● Dezvoltarea unui parcurs în două faze a implementării practicii elaborării studiilor de impact extinse (full RIA) la nivelul administraţiei publice centrale:

–Faza 1 - pilot (CG "as fast-tracker"):

● urmărirea anumitor iniţiative (propunere de acte normative sau alte documente care cuprind studii de impact) din PALG pe parcursul derulării procesului de realizare a studiilor de impact extinse (full RIA) (colaborare CG - ministere de linie pentru derularea cercetării, a etapei de consultare);

● dezvoltarea unui cadru de comunicare de tip policy alert - [bază de date părţi interesate (vezi pct. V.2.2) pe domenii de intervenţie guvernamentală, întâlniri periodice, consultări privind conţinutul studiilor de impact];

● organizarea de sesiuni de pregătire "on the job" ("la locul de muncă") cu membrii UPP-urilor din ministere cu privire la derularea procesului de elaborare a studiilor de impact;

● identificarea şi adoptarea etapelor de realizare a studiilor de impact pentru reglementări sau alte documente de politici publice (format pentru studii de impact, informaţii necesare, tipuri de indicatori pe domenii, format pentru raportare monitorizare către CG) - aceste aspecte urmează a fi clarificate în cadrul activităţii de sistematizare a legislaţiei referitoare la formularea politicilor publice, respectiv a realizării analizelor de impact.

–Faza 2 - extindere (CG "as gatekeeper"):

● extinderea prin dezvoltarea şi verificarea funcţionării unui sistem de elaborare (ministere) şi verificare (CG) a studiilor de impact pentru reglementări sau alte documente de politici publice - această activitate urmează a fi cuprinsă în procesul de sistematizare a legislaţiei referitoare la formularea politicilor publice şi realizare a analizelor de impact pentru reglementări;

● adoptarea formatului standard pentru studiile de impact extinse (cele rezultate din studiile-pilot şi testate în etapa ulterioară).

V.3.2. Specializarea resurselor umane în elaborarea studiilor de impact

● Specializarea pe domenii de politici publice la nivelul CG -cursuri specializate pe domenii de intervenţie guvernamentală - tipuri de analize utilizate în studiile de impact pe domenii - mediu, sănătate, educaţie, economie, muncă şi protecţie socială (în special pentru faza 2)

● Specializarea resurselor umane pentru derularea analizei de impact pe diferite domenii (pachet de cursuri pentru analize de impact pe domenii specifice) cu participarea membrilor UPP sau a departamentelor de specialitate din cadrul ministerelor, precum şi persoanele specializate din cadrul CPM.

VI. Rezultatele acţiunilor şi indicatori

Font 8

┌────────────┬──────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┐

│ Activităţi │ Indicatori │Descrierea indicatorilor │ Instituţia responsabilă │ Modalitatea de │

│ │ │ şi justificare │ │colectare a datelor│

├────────────┴──────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┤

│I. Simplificarea fondului activ al legislaţiei │

├────────────┬──────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┤

│I.1. Siste- │Indicatori de │Pentru activitatea de │Etapa I şi etapa a II-a: │Rapoarte de │

│matizarea şi│monitorizare │sistematizare şi unificare│grup de experţi format │monitorizare │

│unificarea │Etapa I: Nr. │a legislaţiei indicatorii │din reprezentanţi │realizate de │

│legislaţiei │de acte │de monitorizare se referă │(departamentele juridice)│instituţiile │

│ │normative │la rezultatele activi- │ai Cancelariei │responsabile - │

│ │inventariate │tăţilor intermediare │Primului-Ministru (CPM), │centralizarea │

│ │Etapa a II-a: │derulate în etapa I, │SGG, Secretariatului │rapoartelor urmează│

│ │Nr. de acte │respectiv etapa a II-a. │General al Camerei │a fi realizată de │

│ │normative │Acestea se referă la │Deputaţilor, │CG (în colaborare │

│ │asupra cărora │identificarea actelor │Secretariatului General │cu ministerele). │

│ │urmează a se │normative care urmează a │al Senatului, CL şi, │ │

│ │interveni │fi obiect al │în funcţie de domeniu, │ │

│ │ │sistematizării. În acest │de reprezentanţi ai │ │

│ │ │demers urmează a fi │ministerelor de resort │ │

│ │ │implicate toate │ │ │

│ │ │ministerele. │ │ │

│ │ │ │ │ │

│ │Indicatori de │ │ │ │

│ │evaluare │ │ │ │

│ │Etapa a III-a:│În etapa a III-a vor fi │Etapa a III-a: CPM, SGG, │ │

│ │- nr. de acte │obţinute principalele │ministerele de profil, │ │

│ │normative │rezultate ale acestei │cu asistenţa de │ │

│ │republicate; │activităţi care constau │specialitate a CL │ │

│ │- nr. de acte │în adoptarea şi publicarea│ │ │

│ │abrogate/ │în Monitorul Oficial al │ │ │

│ │concentrate în│României, Partea I, a │ │ │

│ │reglementări │codurilor şi a │ │ │

│ │unice; │codexurilor, precum şi a │ │ │

│ │- nr. de │actelor normative în │ │ │

│ │coduri/ │formă consolidată. │ │ │

│ │codexuri │ │ │ │

│ │adoptate şi │ │ │ │

│ │publicate în │ │ │ │

│ │Monitorul │ │ │ │

│ │Oficial al │ │ │ │

│ │României, │ │ │ │

│ │Partea I; │ │ │ │

│ │- nr. de │ │ │ │

│ │reglementări -│ │ │ │

│ │în formă │ │ │ │

│ │consolidată │ │ │ │

│ │şi actualizată│ │ │ │

│ │permanent prin│ │ │ │

│ │publicarea │ │ │ │

│ │acestora pe │ │ │ │

│ │pagina de web │ │ │ │

│ │a institu- │ │ │ │

│ │ţiilor. │ │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Propuneri de │Din punct de vedere formal│CG │Rapoarte de │

│ │sistematizare/│propunerile privind │ │monitorizare │

│ │unificare a │adoptarea actelor │ │realizate de CG │

│ │legislaţiei │normative consolidate a │ │ │

│ │propuse în │codurilor sau a │ │ │

│ │PALG/ │codexurilor vor fi │ │ │

│ │simplificare │introduse iniţial în PALG.│ │ │

│ │realizată - │Adoptarea lor ulterioară │ │ │

│ │propuneri │şi publicarea în │ │ │

│ │adoptate │Monitorul Oficial al │ │ │

│ │ │României, Partea I, │ │ │

│ │ │vor marca finalizarea │ │ │

│ │ │acestei activităţi. │ │ │

├────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│I.2. │Planuri de │Acesta este un indicator │Ministere/Comisia │Raport de │

│Reducerea │reducere │de rezultat care se referă│Naţională de Prognoză │monitorizare │

│birocraţiei │propuse în │atât la activitatea de │(CNP)/CG. │realizat de CG │

│pentru │PALG şi │derulare a exerciţiului de│ │ │

│mediul de │adoptate - │măsurare a costurilor │ │ │

│afaceri │adoptarea │administrative iniţiat în │ │ │

│ │măsurilor de │perioada anterioară, la │ │ │

│ │simplificare │activitatea viitoare de │ │ │

│ │rezultată în │măsurare şi reducere a │ │ │

│ │urma apli- │costurilor de conformare, │ │ │

│ │cării metodei │cât şi la adoptarea │ │ │

│ │"burden │propriu-zisă a măsurilor │ │ │

│ │huntig" │de simplificare. │ │ │

│ │("identifi- │ │ │ │

│ │carea │În plus faţă de perioada │ │ │

│ │poverilor │anterioară, în această │ │ │

│ │administra- │strategie a fost propusă │ │ │

│ │tive") │şi o altă activitate care │ │ │

│ │ │presupune aplicarea unei │ │ │

│ │ │metode specifice de │ │ │

│ │ │măsurarea a costurilor │ │ │

│ │ │- "burden huntig" │ │ │

│ │ │("identificarea poverilor │ │ │

│ │ │administrative"). │ │ │

│ │ │Pentru realizarea acestei │ │ │

│ │ │activităţi poate fi luată │ │ │

│ │ │în considerare şi o serie │ │ │

│ │ │de indicatori adiacenţi, │ │ │

│ │ │intermediari: iniţierea │ │ │

│ │ │proiectului de finanţare │ │ │

│ │ │pentru aplicarea metodei │ │ │

│ │ │"burden hunting", numărul │ │ │

│ │ │de companii-pilot pentru │ │ │

│ │ │care se aplică această │ │ │

│ │ │metodă etc. Pentru │ │ │

│ │ │simplificare s-au luat în │ │ │

│ │ │considerare doar acei │ │ │

│ │ │indicatori care au impact │ │ │

│ │ │asupra obiectivului care │ │ │

│ │ │corespunde acestei │ │ │

│ │ │activităţi. │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Mecanism │Acesta este un indicator │Ministere/CG │Raport de │

│ │funcţional - │de rezultat care nu oferă │ │monitorizare │

│ │soluţii IT │însă informaţii despre │ │realizat de CG pe │

│ │identificate │eficienţa lui. │ │baza raportărilor │

│ │şi implemen- │Este posibil ca în anumite│ │realizate la │

│ │tate (proiect │situaţii numai │ │nivelul │

│ │demarat şi │implementarea sistemului │ │ministerelor │

│ │finalizat) │să nu fie suficientă │ │ │

│ │ │pentru evaluarea │ │ │

│ │ │impactului acestei măsuri.│ │ │

│ │ │Pentru a evalua impactul │ │ │

│ │ │este necesar a deţine date│ │ │

│ │ │despre gradul de utilizare│ │ │

│ │ │a lui. │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Număr de │Sunt prezentate ţintele │CG/ministere de linie │Raport de │

│ │proceduri │pentru o serie (selecţie) │responsabile │monitorizare │

│ │eliminate/ │de indicatori utilizaţi în│ │realizat de CG pe │

│ │număr de zile │raportul Doing Business │ │baza raportărilor │

│ │de parcurgere │al Băncii Mondiale care │ │realizate la │

│ │a procedurilor│urmează a fi urmăriţi în │ │nivelul │

│ │reduse │evaluarea impactului │ │ministerelor │

│ │(conform │politicilor privind mai │ │ │

│ │ţintelor │buna reglementare. │ │ │

│ │propuse la │ │ │ │

│ │finalul │ │ │ │

│ │strategiei) │ │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Număr de │Acesta este un indicator │Ministere-pilot/CG │Raport de │

│ │proceduri │de rezultat care, chiar │ │monitorizare │

│ │simplificate │dacă nu oferă informaţii │ │realizat de CG pe │

│ │ │despre impactul │ │baza raportărilor │

│ │ │simplificării procedurilor│ │realizate la │

│ │ │reprezintă un element │ │nivelul │

│ │ │important în evaluarea │ │ministerelor │

│ │ │succesului acţiunilor │ │ │

│ │ │propuse │ │ │

├────────────┴──────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┤

│II. Creşterea calităţii fluxului de reglementări │

├────────────┬──────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┤

│II.1. Funda-│Metodologie │Indicatorii folosiţi în │CG │Raport de │

│mentarea │adoptată │evaluarea acestei │ │monitorizare │

│actelor │ │activităţi sunt │ │realizat de CG │

│normative │ │preponderent cantitativi. │ │ │

│ │ │Cu toate acestea existenţa│ │ │

│ │ │metodologiilor pentru │ │ │

│ │ │analiza de impact (cele │ │ │

│ │ │care nu au fost încă │ │ │

│ │ │elaborate) reprezintă un │ │ │

│ │ │pas important pentru │ │ │

│ │ │asigurarea instrumentelor │ │ │

│ │ │necesare propagării la │ │ │

│ │ │nivelul ministerelor a │ │ │

│ │ │utilizării RIA în │ │ │

│ │ │fundamentarea │ │ │

│ │ │iniţiativelor de │ │ │

│ │ │reglementări. │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Număr de │Se referă la analizele │Ministere iniţiatoare/CG │Raport de │

│ │analize/studii│extinse realizate pentru │ │monitorizare │

│ │de impact │fundamentarea │ │realizat de CG pe │

│ │realizate │iniţiativelor de │ │baza raportărilor │

│ │ │reglementări. │ │realizate la │

│ │ │ │ │nivelul │

│ │ │ │ │ministerelor │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │- Ghid │Aceştia sunt indicatori │CPM (integrator), SGG, │Raport de │

│ │elaborat │de rezultat. │Secretariatul General al │monitorizare │

│ │ │Impactul acestor măsuri │Camerei Deputaţilor, │realizat de CG │

│ │ │sunt reprezentate de │Secretariatul General al │ │

│ │ │identificarea în │Senatului, MJ, CL │ │

│ │ │rapoartele de │ │ │

│ │ │monitorizare a unei │ │ │

│ │ │creşteri a calităţii │ │ │

│ │ │reglementărilor. │ │ │

├────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│II.2. │Număr de │Indicatorii corespunzători│CG │Raport de │

│Transparenţă│buletine │acestei direcţii de │ │monitorizare │

│şi calitatea│informative │acţiune sunt importanţi │ │realizat de CG │

│procesului │editate │pentru identificarea │ │ │

│de │(buletine care│frecvenţei practicilor │ │ │

│consultare │conţin analize│referitoare la asigurarea │ │ │

│ │de impact │accesului la propunerile │ │ │

│ │înainte de │de reglementări înainte │ │ │

│ │adoptarea │de adoptare. │ │ │

│ │reglementă- │ │ │ │

│ │rilor) │ │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Număr de │Acest indicator subliniază│CG │Raport de │

│ │studii de │importanţa publicării │ │monitorizare │

│ │impact publi- │studiilor de impact │ │realizat de CG pe │

│ │cate înainte │înainte de adoptarea │ │baza raportărilor │

│ │de adoptare/ │reglementărilor care să │ │realizate la │

│ │număr de │permită formularea │ │nivelul │

│ │observaţii │unor poziţii informate │ │ministerelor │

│ │formulate de │din partea părţilor │ │ │

│ │beneficiari │interesate. │ │ │

│ │(o ţintă │Deşi este un indicator de │ │ │

│ │propusă de 10 │rezultat, permite totuşi │ │ │

│ │analize pe an)│identificarea frecvenţei │ │ │

│ │ │publicării studiilor de │ │ │

│ │ │impact, crescând în │ │ │

│ │ │acest mod importanţa │ │ │

│ │ │realizării acestora în │ │ │

│ │ │procesul de formulare │ │ │

│ │ │a politicilor publice. │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Număr de │Acest indicator nu este │CG │Raport de │

│ │consultări │suficient pentru │ │monitorizare │

│ │realizate pe │asigurarea unei calităţi │ │realizat de CG pe │

│ │parcursul │crescute a procesului de │ │baza raportărilor │

│ │elaborării │consultare, cu toate │ │realizate la │

│ │analizelor de │acestea oferă date utile │ │nivelul │

│ │impact │cu privire la frecvenţa │ │ministerelor │

│ │ │derulării consultării │ │ │

│ │ │înainte de adoptarea │ │ │

│ │ │reglementărilor, │ │ │

│ │ │respectiv în etapa │ │ │

│ │ │preliminară de │ │ │

│ │ │identificare a │ │ │

│ │ │soluţiilor. │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Bază de date │Realizarea bazei de date │CG │Raport de │

│ │realizată/ │cu studiile de impact │ │monitorizare │

│ │număr de │reprezintă un pas │ │realizat de CG │

│ │studii de │important pentru a asigura│ │ │

│ │impact │un instrument de │ │ │

│ │cuprinse în │fundamentare pentru │ │ │

│ │baza de date │iniţiative viitoare. │ │ │

├────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│II.3. │Menţinerea │● │Ministerul Afacerilor │Raport de │

│Implemen- │deficitului de│ │Externe (MAE) │monitorizare │

│tarea │transpunere a │ │ │realizat de MAE │

│legislaţiei │directivelor │ │ │(centralizat CG) │

│europene │între 0,5% │ │ │ │

│ │şi 1% │ │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │● Mecanism de │● │MAE │Raport de │

│ │comunicare │ │ │monitorizare │

│ │publică │ │ │realizat de MAE │

│ │implementat │ │ │(centralizat CG) │

│ │● Activităţi │ │ │ │

│ │de informare │ │ │ │

│ │realizate │ │ │ │

├────────────┴──────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┤

│III. Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor privind │

│mai buna reglementare │

├────────────┬──────────────┬──────────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────┤

│III.1. Cadru│Hotărâre de │Acesta este un indicator │CG │Raport de │

│institu- │Guvern │de rezultat care, la fel │ │monitorizare │

│ţional │adoptată şi │ca şi în cazul altor │ │realizat de CG │

│ │publicată în │indicatori propuşi pentru │ │ │

│ │Monitorul │evaluarea obiectivelor │ │ │

│ │Oficial al │acestei strategii, nu │ │ │

│ │României, │oferă informaţii cu │ │ │

│ │Partea I/ │privire la impactul │ │ │

│ │(indicatori │acestor măsuri. În │ │ │

│ │de rezultat │evaluare este necesar a │ │ │

│ │stabiliţi │lua în considerare │ │ │

│ │pentru │şi gradul de respectare │ │ │

│ │implemen- │a procedurilor. │ │ │

│ │tarea │ │ │ │

│ │hotărârii │ │ │ │

│ │de Guvern) │ │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Format │idem │CG │Raport de │

│ │standard │ │ │monitorizare │

│ │adoptat │ │ │realizat de CG │

├────────────┼──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│III.2 │● Număr de │● │CG │Raport de │

│Speciali- │persoane │ │ │monitorizare │

│zarea │specializate │ │ │realizat de CG │

│resurselor │pe domenii de │ │ │ │

│umane în │politici │ │ │ │

│elaborarea │publice la │ │ │ │

│studiilor de│nivelul CG │ │ │ │

│impact │ │ │ │ │

│ ├──────────────┼──────────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────┤

│ │● Număr de │Aceştia sunt indicatori de│Ministere/CG │Raport de │

│ │cursuri "on │rezultat şi se referă la │ │monitorizare │

│ │the job" ("la │activitatea de pregătire │ │realizat de CG pe │

│ │locul de │activă, la locul de muncă │ │baza raportărilor │

│ │muncă") │a celor implicaţi în │ │realizate la │

│ │desfăşurate │elaborarea sau gestionarea│ │nivelul │

│ │în ministere │realizării studiilor de │ │ministerelor │

│ │la nivelul │impact la nivelul │ │ │

│ │direcţiilor │ministerelor, dar şi CG. │ │ │

│ │de │Cursurile "la locul de │ │ │

│ │specialitate │muncă" presupun o │ │ │

│ │şi a │cunoaştere prealabilă a │ │ │

│ │UPP-urilor │aspectelor teoretice cu │ │ │

│ │- Număr de │privire la elaborarea │ │ │

│ │persoane │acestor studii, scopul lor│ │ │

│ │pregătite │fiind de a detalia │ │ │

│ │ │aspectele practice │ │ │

│ │ │corespunzătoare │ │ │

│ │ │realizării lor. │ │ │

└────────────┴──────────────┴──────────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────┘

VII. Implicaţii pentru buget

Principala sursă de finanţare a strategiei poate fi reprezentată de fondurile structurale, respectiv bugetele proprii ale ministerelor, precum şi cel al SGG. În momentul elaborării acestei strategii nu era finalizat conţinutul programelor operaţionale pentru perioada de programare 2014-2020*11). Cu toate acestea, Acordul de parteneriat propus de România pentru perioada de programare 2014-2020 aprobat de CE la această dată identifică o serie de acţiuni corespunzătoare obiectivului tematic 11 "Creşterea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesate şi o administraţie publică eficientă" care pot fi asociate politicilor privind mai buna reglementare. Printre tipurile de acţiuni corespunzătoare acestui obiectiv tematic în care pot fi iniţiate proiecte legate de mai buna reglementare pot fi semnalate: îmbunătăţirea normelor de etică, transparenţă şi integritate a luării deciziilor şi a cheltuielilor bugetare; satisfacţie publică sporită în ceea ce priveşte îmbunătăţirea administraţiei publice şi a serviciilor publice; îmbunătăţirea satisfacţiei întreprinderilor faţă de proporţionalitatea sarcinii şi reglementărilor administrative.

În acest sens se estimează alocări pe axele de finanţare ale POCA adresate direcţiilor de acţiune subscrise Strategiei pentru o reglementare inteligentă 2014-2020 în valoare de 144 milioane lei, din care valoarea cofinanţării de la bugetul de stat este de 21,6 milioane lei.

VIII. Implicaţii juridice şi cadrul instituţional

O bună parte din măsurile propuse necesită modificări legislative sau ale cadrului instituţional. Principalele implicaţii juridice sunt reprezentate de implementarea soluţiilor de simplificare a fondului activ al legislaţiei prin diferite hotărâri ale guvernului. O categorie aparte este reprezentată de măsurile de modificare a cadrului instituţional prin constituirea grupului de experţi pentru sistematizarea legislaţiei.

┌─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐

│ Direcţiile de acţiune │ Implicaţiile juridice şi modificarea │

│ │ cadrului instituţional │

├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤

│I. Simplificarea fondului activ al legislaţiei │

├─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤

│I.1. Sistematizarea şi unificarea │- Constituire grup de experţi │

│legislaţiei │(regulamente de funcţionare a grupului│

│ │programul întâlnirilor, stabilirea │

│ │secretariatului tehnic) │

│ │- Coduri realizate, adoptate şi │

│ │publicate în Monitorul Oficial al │

│ │României, Partea I (abrogare acte │

│ │normative, sistematizare │

│ │adoptată etc.) │

├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│I.2. Reducerea birocraţiei pentru │- Proceduri eliminate (adoptarea şi │

│mediul de afaceri şi cetăţeni │publicarea în Monitorul Oficial al │

│ │României, Partea I, de hotărâri) │

│ │- Proceduri privind depunerea on-line │

│ │a documentaţiilor necesare obţinerii │

│ │de autorizaţii, avize, certificate, │

│ │acreditări etc. │

│ │- Proceduri de raportare on-line │

│ │către/dinspre autorităţi de │

│ │reglementare/instituţii publice │

│ │responsabile │

│ │- Proceduri privind plata on-line a │

│ │taxelor/tarifelor către autorităţi de │

│ │reglementare/instituţii publice │

│ │responsabile │

├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤

│II. Creşterea calităţii fluxului reglementărilor │

├─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤

│II.1. Fundamentarea actelor normative│● Metodologii adoptate (RIA) │

│ │● Soluţii de simplificare adoptate │

├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│II.2. Transparenţă şi calitatea │● │

│procesului de consultare │ │

├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│II.3. Implementarea legislaţiei │● │

│europene │ │

├─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┤

│III. Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor│

│privind mai buna reglementare │

├─────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┤

│III.1. Cadrul instituţional │- Hotărâre a Guvernului adoptată şi │

│ │publicată în Monitorul Oficial al │

│ │României, Partea I (de sistematizare a│

│ │reglementărilor din domeniul │

│ │formulării politicilor publice) │

├─────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤

│III.2. Specializarea resurselor umane│● │

│în elaborarea studiilor de impact │ │

└─────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘

IX. Proceduri de monitorizare şi evaluare

Strategia privind mai buna reglementare 2014-2020 va fi adoptată prin hotărâre a de Guvernului. CG este coordonatorul şi integratorul strategiei. Fiecare minister îşi va asuma ţintele cu acordul CG în cadrul etapei de consultare. Ministerele implicate vor implementa activităţile atribuite. CG va monitoriza implementarea strategiei prin intermediul unor rapoarte de monitorizare realizate la interval de 6 luni. Rapoartele de monitorizare vor avea un format standard stabilit de CG pentru fiecare minister responsabil, în funcţie de tipul de activităţii asumate.

Pentru direcţia 1 de activităţi:

I. Simplificarea fondului activ al legislaţiei

Constituirea grupului de lucru pentru identificarea actelor normative care vor fi supuse simplificării, respectiv pentru identificarea măsurilor de atingere a ţintelor propuse conform indicatorilor "doing business".

Componenţa grupului: câte doi reprezentanţi la nivel de experţi din cadrul CG (CPM şi SGG), ministere de linie, CL, reprezentanţi din cadrul Secretariatului General al Senatului şi Secretariatului General al Camerei Deputaţilor

Grupul de experţi se va întâlni periodic la iniţiativa CG şi cu suportul tehnic oferit de CL şi ministerele de resort. Întâlnirile au ca obiect identificarea legislaţiei care urmează să facă obiectul sistematizării, respectiv domeniile în care au fost fixate ţinte pentru indicatorii doing business. În prima şedinţă a grupului constituit vor fi stabilite programul întâlnirilor, precum şi termenele pentru realizarea sistematizărilor (întâlnirile vor avea loc cel puţin o dată pe lună). Rezultatele derulării activităţilor grupului de lucru vor fi trimise spre adoptare în şedinţa de Guvern prin grija SGG. Propunerile de sistematizare vor avea statut prioritar în cadrul şedinţelor de Guvern. Rapoartele întâlnirilor vor fi realizate de reprezentanţii CG. În cadrul acestor rapoarte vor fi menţionate stadiile îndeplinirii activităţilor (realizarea sistematizării, adoptare/neadoptare în şedinţa de Guvern) şi vor fi incluse în rapoartele periodice de monitorizare a strategiei.

II. Creşterea calităţii fluxului reglementărilor

În această categorie de activităţi principalul responsabil pentru derularea activităţilor de monitorizare a stadiului îndeplinirii activităţilor revine CG, respectiv MAE. Acesta va elabora periodic (trimestrial) rapoarte cu privire la gradul de îndeplinire a activităţilor.

III. Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor privind mai buna reglementare

Aceste activităţi vor fi monitorizate de CG în colaborare cu ministerele de linie (pe baza rapoartelor de monitorizare semestriale).

X. Plan de acţiuni

Font 7

┌──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┐

│ Activităţi │ Conţinut │ Indicatori │ Instituţia responsabilă │ Termene │

│ │ │ (de rezultat/de impact) │ │ │

├──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┤

│I. Simplificarea fondului activ al legislaţiei │

├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┤

│I.1. Sistematizarea şi│Etapa I: Inventarierea │● Număr de coduri realizate│Etapa I şi etapa a II-a: grup de experţi│Etapa I - decembrie│

│unificarea legislaţiei│şi analiza stocului │(număr de acte normative │format din reprezentanţi (departamentele│2015 │

│ │legislativ existent │analizate, număr de acte │juridice) ai CPM, SGG, Secretariatului │Etapa a II a - │

│ │Etapa a II-a: Propunerea │normative sistematizate/ │General al Camerei Deputaţilor, │decembrie 2016 │

│ │celor mai potrivite │unificate) │Secretariatului General al Senatului, CL│Etapa a III a - │

│ │metode de simplificare a │● Planuri de acţiuni cu │şi, în funcţie de domeniu, reprezentanţi│decembrie 2017 │

│ │legislaţiei, pe baza │termene de realizare/măsuri│ai ministerelor de resort │ │

│ │criteriilor de │de asanare implementate │Etapa a III-a: CPM, SGG, ministerele de │ │

│ │prioritizare stabilite │Etapa I: Număr de acte │profil, cu asistenţa de specialitate a │ │

│ │Etapa a III-a: │normative inventariate │CL │ │

│ │Implementarea efectivă a │Etapa a II-a: Număr de acte│ │ │

│ │măsurilor de simplificare│normative asupra cărora │ │ │

│ │a legislaţiei │urmează a se interveni │ │ │

│ │ │Etapa a III-a: │ │ │

│ │ │- nr. de acte normative │ │ │

│ │ │republicate; │ │ │

│ │ │- nr. de acte abrogate/ │ │ │

│ │ │concentrate în reglementări│ │ │

│ │ │unice; │ │ │

│ │ │- nr. de coduri/codexuri │ │ │

│ │ │adoptate şi publicate în │ │ │

│ │ │Monitorul Oficial al │ │ │

│ │ │României, Partea I; │ │ │

│ │ │- nr. de reglementări (în │ │ │

│ │ │formă consolidată şi │ │ │

│ │ │actualizată permanent) prin│ │ │

│ │ │publicarea acestora pe │ │ │

│ │ │pagina de web a │ │ │

│ │ │instituţiilor. │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Includerea propunerilor │Propuneri de sistematizare/│CG │Decembrie 2017 │

│ │de sistematizare şi │unificare a legislaţiei │ │ │

│ │unificare a legislaţiei │propuse în PALG/ │ │ │

│ │în Planul anual de lucru │simplificare realizată - │ │ │

│ │al Guvernului (PALG). │propuneri adoptate │ │ │

├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│I.2. Reducerea │Continuarea procesului de│ │Ministere/CG/CNP │Etapa I - decembrie│

│birocraţiei pentru │reducere a sarcinilor │ │ │2015 │

│mediul de afaceri │administrative prin │ │ │Etapa a II-a - │

│ │simplificarea legislaţiei│ │ │decembrie 2020 │

│ │aferente ultimelor │ │ │ │

│ │domenii a căror măsurare │ │ │ │

│ │s-a finalizat în 2014 │ │ │ │

│ │prin utilizarea SCM: │ │ │ │

│ │muncă (forţă de muncă, │ │ │ │

│ │legislaţia muncii, pensii│ │ │ │

│ │şi asigurări sociale, │ │ │ │

│ │securitate şi sănătate în│ │ │ │

│ │muncă), sănătate (farma, │ │ │ │

│ │autorizare şi inspecţie │ │ │ │

│ │sanitară), educaţie, │ │ │ │

│ │mediu (schimbări │ │ │ │

│ │climatice, silvicultură) │ │ │ │

│ │şi justiţie (registrul │ │ │ │

│ │comerţului, profesii │ │ │ │

│ │liberale) │ │ │ │

│ │Simplificarea, în paralel│Planuri de reducere propuse│MFP (ANAF), ME (DIMMMAT), MDRAP, ANCPI, │ │

│ │a procedurilor iritante │în PALG şi adoptate │MADR, MSI, AADR, MAE │ │

│ │identificate şi asumate │ │ │ │

│ │în cadrul Memorandumului │ │ │ │

│ │de înţelegere dintre │ │ │ │

│ │Uniunea Europeană şi │ │ │ │

│ │România, respectiv │ │ │ │

│ │administrare fiscală, │ │ │ │

│ │procedurilor cu privire │ │ │ │

│ │la înregistrarea │ │ │ │

│ │proprietăţilor şi la │ │ │ │

│ │autorizaţiile de │ │ │ │

│ │construcţie, │ │ │ │

│ │restructurarea ghişeului │ │ │ │

│ │unic şi a punctului unic │ │ │ │

│ │de contact într-o │ │ │ │

│ │platformă electronică │ │ │ │

│ │interconectată şi complet│ │ │ │

│ │operaţională │ │ │ │

│ │Realizarea planurilor │ │Ministere/CG/CNP │ │

│ │anuale de simplificare │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Dezvoltare metodologie │Planuri de reducere propuse│Ministere/CG/CNP │Etapa I - decembrie│

│ │"burden hunting" │în PALG şi adoptate │ │2016 │

│ │("identificarea poverilor│ │ │Etapa a II-a - │

│ │administrative") │ │ │decembrie 2020 │

│ │(pilotare şi identificare│ │ │ │

│ │proceduri de reducere a │ │ │ │

│ │sarcinilor administrative│ │ │ │

│ │pornind de la constatări)│ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Aplicarea în regim-pilot │Număr de proceduri │Ministere-pilot/CG │Decembrie 2017 │

│ │a unor instrumente │simplificate │ │ │

│ │alternative de │ │ │ │

│ │simplificare a │ │ │ │

│ │legislaţiei (ghilotina^TM│ │ │ │

│ │reglementărilor) │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Măsurarea şi reducerea │Cantitative: valorile │Ministere/CG/CNP │Etapa I - decembrie│

│ │costurilor de conformare │costurilor de conformare │ │2016 │

│ │ │identificate/domenii │ │Etapa a II-a - │

│ │ │Calitative: recomandări de │ │decembrie 2020 │

│ │ │simplificare şi planuri de │ │ │

│ │ │reducere propuse în PALG şi│ │ │

│ │ │adoptate │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Implementarea unor │Mecanism funcţional - │Ministere/CG/CNP │Etapa I - decembrie│

│ │soluţii IT pentru │soluţii IT identificate şi │ │2015 │

│ │simplificarea unor │implementate (proiect │ │Etapa a II-a - │

│ │proceduri orizontale, │demarat şi finalizat) │ │decembrie 2020 │

│ │transsectoriale pentru │ │ │ │

│ │mediul de afaceri (pe │ │ │ │

│ │modelul ghişeului unic) │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Continuarea măsurătorilor│Cantitative: valorile │Ministere/CG/CNP │Etapa I - decembrie│

│ │prin utilizarea SCM şi │sarcinilor administrative │ │2017 │

│ │actualizarea măsurătorii │identificate/domenii │ │Etapa a II-a - │

│ │globale (uptaded baseline│Calitative: recomandări de │ │decembrie 2020 │

│ │measurement) │simplificare şi planuri de │ │ │

│ │ │reducere propuse în PALG şi│ │ │

│ │ │adoptate │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Eliminarea punctuală a │Număr de proceduri │Ministere/CG │Etapa I - decembrie│

│ │unor proceduri │eliminate/reducerea │ │2017 │

│ │administrative de tipul │zilelor pentru parcurgerea │ │Etapa a II-a - │

│ │celor cuantificate de │procedurilor: relaţionarea │ │decembrie 2020 │

│ │către Banca Mondială │cu autorizaţiile de │ │ │

│ │(raportul Doing Business)│construcţii, racordul la │ │ │

│ │OECD şi alte instituţii │electricitate, plata │ │ │

│ │similare │taxelor, înregistrarea │ │ │

│ │ │proprietăţii, demararea │ │ │

│ │ │unei afaceri, punerea în │ │ │

│ │ │aplicare a contractelor │ │ │

│ │ │etc. │ │ │

├──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┤

│II. Creşterea calităţii fluxului reglementărilor │

├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┤

│II.1. Fundamentarea │Dezvoltarea studiilor de │Metodologie adoptată │CG │Decembrie 2015 │

│actelor normative │impact extinse (full RIA)│ │ │ │

│ │- adoptarea │ │ │ │

│ │metodologiilor pentru │ │ │ │

│ │analiza de impact │ │ │ │

│ │economică şi de mediu │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Introducerea │Număr de analize/studii de │Ministere vizate/CG │Decembrie 2016 │

│ │obligativităţii │impact realizate │ │ │

│ │evaluărilor de impact │ │ │ │

│ │extinse (full RIA) │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Elaborarea unui ghid │● Ghid elaborat │CPM (integrator), SGG, Secretariatul │Decembrie 2017 │

│ │practic de aplicare a │ │General al Camerei Deputaţilor, │ │

│ │normelor de tehnică │ │Secretariatul General al Senatului, MJ, │ │

│ │legislativă, util şi │ │CL │ │

│ │pentru standardizarea │ │ │ │

│ │formulărilor utilizate de│ │ │ │

│ │instituţiile care emit │ │ │ │

│ │avize sau care │ │ │ │

│ │prelucrează textele │ │ │ │

│ │finale strict din punctul│ │ │ │

│ │de vedere al normelor de │ │ │ │

│ │tehnică legislativă. │ │ │ │

├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│II.2. Transparenţă şi │Elaborarea şi publicarea │Număr de buletine editate │CG │Permanent (lunar/ │

│calitatea procesului │unui buletin │ │ │săptămânal) │

│de consultare │guvernamental periodic cu│ │ │ │

│ │cele mai importante │ │ │ │

│ │propuneri anunţate în │ │ │ │

│ │şedinţele pregătitoare │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Publicarea studiilor de │Număr de studii de impact │CG │Permanent │

│ │impact pentru │publicate înainte de │ │ │

│ │reglementări înainte de │adoptare/număr de │ │ │

│ │adoptare │observaţii formulate de │ │ │

│ │ │beneficiari │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Dezvoltarea unei baze de │Bază de date realizată │CG │Decembrie 2015 │

│ │date cu părţile │ │ │ │

│ │interesate (societate │ │ │ │

│ │civilă - ONG-uri etc.) │ │ │ │

│ │relevante pentru diferite│ │ │ │

│ │domenii de intervenţie │ │ │ │

│ │ale guvernului │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Monitorizarea implicării │Număr de consultări │CG │Permanent │

│ │părţilor interesate în │realizate pe parcursul │ │ │

│ │stadiile incipiente de │elaborării analizelor de │ │ │

│ │elaborare a analizelor de│impact │ │ │

│ │impact pentru actele │ │ │ │

│ │normative cu impact major│ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Dezvoltarea │Bază de date realizată/ │CG │Permanent │

│ │instrumentelor ICT pentru│număr de studii de impact │ │ │

│ │procesul de consultare, │cuprinse în baza de date │ │ │

│ │asigurarea transparenţei,│ │ │ │

│ │baza de date pentru │ │ │ │

│ │studiile de impact │ │ │ │

├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│II.3. Implementarea │Continuarea │Menţinerea deficitului │MAE │Permanent │

│legislaţiei europene │perfecţionării │între 0,5% şi 1% │ │ │

│ │mecanismului de │ │ │ │

│ │transpunere a │ │ │ │

│ │directivelor europene │ │ │ │

│ │prin aplicarea │ │ │ │

│ │programului pentru │ │ │ │

│ │transpunerea şi │ │ │ │

│ │notificarea directivelor,│ │ │ │

│ │monitorizarea permanentă │ │ │ │

│ │a procesului de │ │ │ │

│ │transpunere (proceduri │ │ │ │

│ │lansate de Comisie pentru│ │ │ │

│ │netranspunere, toate │ │ │ │

│ │directivele pentru care │ │ │ │

│ │termenele de transpunere │ │ │ │

│ │au expirat deja, │ │ │ │

│ │directivele cu o │ │ │ │

│ │transpunere cu termen în │ │ │ │

│ │următoarele 6 luni şi, │ │ │ │

│ │dacă este cazul, │ │ │ │

│ │directivele care nu au │ │ │ │

│ │fost încă atribuite la o │ │ │ │

│ │instituţie) şi creşterea │ │ │ │

│ │gradului de │ │ │ │

│ │conştientizare în rândul │ │ │ │

│ │instituţiilor │ │ │ │

│ │responsabile, în scopul │ │ │ │

│ │menţinerii deficitului de│ │ │ │

│ │transpunere a │ │ │ │

│ │directivelor între 0,5% │ │ │ │

│ │şi 1% │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Asigurarea aplicării │● Mecanism de comunicare │MAE │Permanent │

│ │directe a regulamentelor │publică implementat │ │ │

│ │europene, însoţită de │● Activităţi de informare │ │ │

│ │activităţi de informare │realizate │ │ │

│ │şi comunicare publică │ │ │ │

│ │privind aceste │ │ │ │

│ │reglementări, dezvoltarea│ │ │ │

│ │unui mecanism de │ │ │ │

│ │consultare şi de │ │ │ │

│ │diseminare a lor către │ │ │ │

│ │cetăţeni şi companii │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Continuarea activităţilor│● │MAE │Permanent │

│ │de prevenire şi │ │ │ │

│ │soluţionare a problemelor│ │ │ │

│ │legate de aplicarea │ │ │ │

│ │dreptului european şi │ │ │ │

│ │îmbunătăţirea │ │ │ │

│ │mecanismelor de │ │ │ │

│ │coordonare │ │ │ │

│ │interinstituţională, de │ │ │ │

│ │monitorizare şi evaluare │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Dezvoltarea Centrului │● │MAE │Permanent │

│ │SOLVIT România din │ │ │ │

│ │perspectiva noului rol │ │ │ │

│ │conferit de CE, acela de │ │ │ │

│ │instrument de orientare a│ │ │ │

│ │politicilor la nivelul UE│ │ │ │

│ │în domeniul Pieţei unice │ │ │ │

│ │şi la nivelul statelor │ │ │ │

│ │membre, dezvoltarea │ │ │ │

│ │Reţelei naţionale a │ │ │ │

│ │punctelor de contact │ │ │ │

│ │pentru gestionarea │ │ │ │

│ │cazurilor SOLVIT şi │ │ │ │

│ │asigurarea serviciilor de│ │ │ │

│ │asistenţă pentru cetăţeni│ │ │ │

│ │şi companii pe baza unei │ │ │ │

│ │colaborări constante cu │ │ │ │

│ │autorităţile naţionale de│ │ │ │

│ │resort │ │ │ │

├──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┤

│III. Dezvoltarea capacităţii administrative pentru implementarea politicilor privind mai buna reglementare │

├──────────────────────┬─────────────────────────┬───────────────────────────┬────────────────────────────────────────┬───────────────────┤

│III.1. Cadru │ Adoptarea hotărârii │Hotărârea Guvernului │CG │Decembrie 2015 │

│instituţional │Guvernului privind │adoptată/(indicatori de │ │ │

│ │documentele de politici │rezultat stabiliţi pentru │ │ │

│ │publice şi evaluarea │implementarea hotărârii │ │ │

│ │impactului proiectelor de│Guvernului) │ │ │

│ │acte normative - sinteza │ │ │ │

│ │reglementărilor în │ │ │ │

│ │domeniul formulării │ │ │ │

│ │politicilor publice şi a │ │ │ │

│ │reglementărilor de la │ │ │ │

│ │nivelul Guvernului │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Faza 1 - pilot (CG as │● Număr de studii de impact│CG │Decembrie 2016 │

│ │fast-tracker) │realizate conform │ │ │

│ │● Derularea procesului de│propunerilor formulate de │ │ │

│ │elaborare a studiilor de │SGG │ │ │

│ │impact │● Stabilirea │ │ │

│ │● Identificarea şi │secvenţialităţii elaborării│ │ │

│ │adoptarea etapelor de │documentelor de politici │ │ │

│ │realizare a studiilor de │publice, respectiv a │ │ │

│ │impact pentru │actelor normative │ │ │

│ │reglementări sau alte │(finalizarea şi adoptarea │ │ │

│ │documente de politici │Hotărârii Guvernului care │ │ │

│ │publice │sistematizează │ │ │

│ │● Dezvoltarea unui cadru │reglementările din zona │ │ │

│ │de comunicare de tip │formulării politicilor │ │ │

│ │policy alert │publice) │ │ │

│ │(transparenţă) │● Număr de sesiuni "on the │ │ │

│ │● Organizarea de sesiuni │job" ("la locul de muncă") │ │ │

│ │de pregătire "on the job"│iniţiate şi finalizate │ │ │

│ │("la locul de muncă") cu │● Număr de specialişti în │ │ │

│ │membrii UPPurilor, precum│domenii de politici publice│ │ │

│ │şi în departamentele de │pregătiţi la nivelul │ │ │

│ │specialitate din cadrul │Centrului Guvernului │ │ │

│ │ministerelor de linie │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Faza a 2-a - extindere │● Număr de iniţiative de │CG │Decembrie 2017 │

│ │(CG as gatekeeper) │politici publice sau │ │ │

│ │● Extinderea prin │propuneri de acte normative│ │ │

│ │dezvoltarea şi │care au fost retrimise spre│ │ │

│ │verificarea funcţionării │analiză la nivelul │ │ │

│ │unui sistem de realizare │ministerelor în urma unei │ │ │

│ │(ministere) şi verificare│analize de conţinut │ │ │

│ │(CG) a studiilor de │● Număr de iniţiative care │ │ │

│ │impact pentru │au fost trimise către │ │ │

│ │reglementări sau alte │şedinţa de Guvern cu │ │ │

│ │documente de politici │analiza de impact realizată│ │ │

│ │publice │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Adoptarea formatului │Format standard adoptat │CG │Decembrie 2017 │

│ │standard pentru studiile │ │ │ │

│ │de impact extinse │ │ │ │

├──────────────────────┼─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│III.2. Specializarea │Specializarea pe domenii │● Număr de persoane │CG │Permanent │

│resurselor umane în │de politici publice la │specializate pe domenii de │ │ │

│elaborarea studiilor │nivelul DCPP/CPM - │politici publice la nivelul│ │ │

│de impact │cursuri specializate pe │CPM │ │ │

│ │domenii de intervenţie │ │ │ │

│ │guvernamentală │ │ │ │

│ ├─────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────────────────────────────────┼───────────────────┤

│ │Elaborare şi susţinerea │Număr de cursuri "on the │CG │Permanent │

│ │de pachete de cursuri │job" ("la locul de muncă") │ │ │

│ │pentru analize de impact │desfăşurate în ministere la│ │ │

│ │pe domenii specifice cu │nivelul direcţiilor de │ │ │

│ │participarea membrilor │specialitate şi al │ │ │

│ │UPP din ministere, precum│UPP-urilor │ │ │

│ │şi persoanele │● Număr de persoane │ │ │

│ │specializate din cadrul │pregătite │ │ │

│ │CG │ │ │ │

└──────────────────────┴─────────────────────────┴───────────────────────────┴────────────────────────────────────────┴───────────────────┘

Bibliografie:

–Banca Mondială, "Doing Business 2014", disponibil la http://www.doingbusiness.org/Custom-Query/românia#hReprt preview, accesat la data de 20 iunie 2014

–Jacobs, Scott şi Astrakhan, Irina (2006), "Effective and Sustainable Regulatory Reform: The Regulatory Guillotine in Three Transition and Developing Countries"

–Fondul Monetar Internaţional (2007), "Manual de transparenţă fiscală", Washington DC

–Institutul pentru Politici Publice (2007), "Măsurarea performanţei municipiilor reşedinţă de judeţ din România în furnizarea serviciilor publice locale în perioada 2003-2005", Bucureşti

–"Oxford English Dictionary" (2010), Oxford University Press

–World Bank (2011), "Public Administration Reform: An Overview of Cross-Cutting Issues", în proiectul "Funcţional Review of the Central Public Administration in România"

–Schick, Allen (1966), "Public Administration Review 26"

–"Raportul anual de analiză şi prognoză SAR pe anul 2014", disponibil la: http://sar.org.ro/raportul-anual-de-analiza-si-prognoza-sar-pe-anul-2014/, accesat la data de 20 iunie 2014

–MindLab (2010), "The Burden-Hunter technique - A user-centric approach to cutting red tape"

–Banca Mondială, "WorldWide Governance Indicators"

–http://danishbusinessauthority.dk/, accesat la data de 7 mai 2014

–http://ec.europa.eu/smart-regulation/index_ro.htm, accesat la data de 13 mai 2014

–http://www.ipp.ro/pagini/m259surarea-performan355ei-municip.php, accesat la data de 15 iunie 2014

–http://www.sgg.ro/index.php?politici_publice_documente, accesat la data de 15 iunie 2014

–https://www.gov.uk/government/groups/better-regulation-executive, accesat la data de 14 mai 2014

–Ministerul Justiţiei (2012), Memorandum privind "Adoptarea măsurilor necesare asigurării unui cadru normativ care să răspundă exigenţelor referitoare la accesibilitatea şi previzibilitatea normei de drept"

Ţinte - indicatori raport Doing Business

Font 9

┌─────────────────────────────────────────┬─────────┬─────────┬───────────┬──────────────┐

│ Indicator │ România │ Cea mai │ Ţintă │ Responsabil │

│ │ DB2014 │ bună │ propusă │ iniţiativă │

│ │ │ valoare │(2014-2020)│ │

│ │ │ înregis-│ │ │

│ │ │ trată │ │ │

│ │ │ DB2014 │ │ │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Obţinerea autorizaţiei de construire │ │ │ │ │

│(poziţie în top) │ 136 │ 1 │ │ │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Proceduri legale necesare pentru │ │ │ │ │

│aprobarea unei construcţii (număr) │ 15 │ 6 │ 10 │IGSC - MDRAP │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Perioada de timp necesară pentru │ │ │ │ │

│parcurgerea fiecărei proceduri (zile) │ 287,0 │ 26,0 │ 200 │IGSC - MDRAP │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Înregistrarea titlului de proprietate │ │ │ │ │

│(poziţie în top) │ 70 │ 1 │ │ │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Proceduri pentru a transfera în mod │ │ │ │ │

│legal pe titlu bunuri imobile (număr) │ 8 │ 1 │ 4 │MDRAP/ANCPI │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Perioada de timp necesară pentru │ │ │ │ │

│parcurgerea procedurilor (zile) │ 20,0 │ 1,0 │ 10 │MDRAP/ANCPI │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Protejarea investitorilor │ │ │ │ │

│(poziţie în top) │ 52 │ 1 │ │ │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Cerinţele necesare pentru divulgarea │ │ │ │DPIISPPPPE │

│de informaţii către terţi (notă 0-10) │ 9 │ 10 │ - │CNVM │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Cerinţele pentru tragerea la răspundere │ │ │ │DPIISPPPPE │

│a directorului (notă 0-10) │ 5 │ 10 │ 7 │CNVM │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Uşurinţa referitoare la darea în │ │ │ │DPIISPPPPE │

│judecată (notă 0-10) │ 4 │ 10 │ 7 │CNVM │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Protejarea investitorului faţă de │ │ │ │ │

│răspunderea legală ca urmare a │ │ │ │ │

│proceselor intentate de acţionari │ │ │ │DPIISPPPPE │

│(notă 0-10) │ 6,0 │ 9,7 │ 7 │CNVM │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Plata taxelor (poziţie în top) │ 134 │ 1 │ │ │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Timp necesar pentru conformarea cu 3 │ │ │ │ │

│categorii de impozite de importanţă │ │ │ │ │

│majoră - impozitul pe profit, taxa pe │ │ │ │ │

│valoarea adăugată şi taxe şi impozite │ │ │ │ │

│aferente muncii dependente, inclusiv │ │ │ │ │

│impozitul pe veniturile din salarii şi │ │ │ │ │

│contribuţiile sociale obligatorii │ │ │ │ │

│(ore pe an) │ 222 │ 12 │ 176 │MFP/ANAF │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Tranzacţii comerciale peste hotare │ │ │ │ │

│(poziţie în top) │ 76 │ 1 │ │ME │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Documente necesare pentru exportare - │ │ │ │ │

│bancă, vamă, port/ terminal, de însoţire │ │ │ │ │

│a mărfii (număr) │ 5 │ 2 │ 3 │ME │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Timp necesar pentru obţinerea, │ │ │ │ │

│completarea şi depunerea tuturor │ │ │ │ │

│documentelor, la care se adaugă durata │ │ │ │ │

│pentru transport intern şi manipulare │ 13 │ 6 │ 9 │ME │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Documente necesare pentru import - │ │ │ │ │

│bancă, vamă, port/ terminal, de însoţire │ │ │ │ │

│a mărfii (număr) │ 6 │ 2 │ │ │

├─────────────────────────────────────────┼─────────┼─────────┼───────────┼──────────────┤

│Timp necesar pentru obţinerea, │ │ │ │ │

│completarea şi depunerea tuturor │ │ │ │ │

│documentelor, la care se adaugă durata │ │ │ │ │

│pentru transport intern şi manipulare │ │ │ │ │

│(zile) │ 13 │ 4 │ 7 │ME │

└─────────────────────────────────────────┴─────────┴─────────┴───────────┴──────────────┘

Model de raport de monitorizare

Instituţia: (se menţionează numele instituţiei responsabile cu îndeplinirea activităţii)

Data: (se menţionează data la care se realizează raportul)

Perioada de raportare: (se menţionează perioada la care se referă raportul de monitorizare)

Activitatea din cadrul strategiei/etapa: (se menţionează activitatea din cadrul strategiei la care se referă activitatea desfăşurată, precum şi celelalte instituţii implicate)

Indicatorii corespunzători acestei etape şi ţintele asumate conform Strategiei privind mai buna reglementare: (se menţionează indicatorii vizaţi de realizarea activităţilor)

Font 8

┌─────────────────────────┬────────────────────┬─────────────────┬─────────────────────────────────────┐

│ Activitatea desfăşurată │ Rezultate obţinute │ Impactul asupra │ Dificultăţi întâmpinate/Comentarii/ │

│ │ │ indicatorilor │ Observaţii/Recomandări │

├─────────────────────────┼────────────────────┼─────────────────┼─────────────────────────────────────┤

│Vor fi menţionate │Vor fi menţionate │Va fi specificat │Vor fi menţionate dificultăţile │

│activităţile desfăşurate │rezultatele obţinute│impactul asupra │întâmpinate pe parcursul desfăşurării│

│conform celor asumate în │în cadrul │valorii │activităţilor, comentarii privind │

│Strategia privind mai │activităţilor. │indicatorilor, │îmbunătăţirea obiectivelor formulate │

│buna reglementare │ │respectiv asupra │în cadrul strategiei, precum şi │

│2014-2020. │ │ţintelor asumate │recomandări privind derularea unor │

│ │ │în cadrul │activităţi suplimentare care să │

│ │ │strategiei. │conducă la îndeplinirea ţintelor. │

└─────────────────────────┴────────────────────┴─────────────────┴─────────────────────────────────────┘