Decizie nr. 1.339 din 9 decembrie 2008

Ioan Vida - preşedinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia Miu - prim-magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1-371^8 şi ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Anişoara Gheorghiu, Tinca Vasca şi Mihaela Trifan în Dosarul nr. 423/173/2008 al Judecătoriei Adjud.

La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:

Prin Încheierea din 22 mai 2008, pronunţată în Dosarul nr. 423/173/2008, Judecătoria Adjud a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1-371^8 şi ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Anişoara Gheorghiu, Tinca Vasca şi Mihaela Trifan, într-o cauză având ca obiect o contestaţie la executare.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine că prevederile art. 371^1-371^8 şi ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, deoarece prevăd efectuarea de către executorii judecătoreşti a unor proceduri specifice instanţelor de judecată, prin care se modifică titlurile executorii, fără ca aceste instanţe să poată efectua un control asupra a modificărilor efectuate. Executarea hotărârii judecătoreşti este proprie activităţii judecătoreşti, iar procedura de executare silită prin instituţia executorului judecătoresc are caracterul unei proceduri derulate de o instanţă specializată.

Judecătoria Iaşi apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile ce formează obiectul excepţiei de neconstituţionalitate sunt constituţionale.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 371^1-371^8 şi ale art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă. Aceste dispoziţii sunt cuprinse în cartea V - Despre executarea silită.

Dispoziţiile constituţionale pretins încălcate sunt cuprinse la art. 126 alin. (1) referitoare la realizarea justiţiei prin instanţele judecătoreşti şi la alin. (2) referitoare la interdicţia de a se înfiinţa instanţe extraordinare.

Curtea constată că este neîntemeiată critica de neconstituţionalitate, deoarece dispoziţiile criticate nu reglementează o procedură de competenţa instanţelor judecătoreşti, ci o procedură execuţională, dată în mod firesc în sarcina organului de executare. În cadrul acestei proceduri executorul judecătoresc nu are de soluţionat un litigiu, ci de executat titluri executorii, între care şi hotărârile judecătoreşti, care se învestesc cu formulă executorie, în cazul în care au rămas definitive, iar punerea lor în executare se realizează de executorul judecătoresc. Operaţia de actualizare a obligaţiei stabilite în bani, efectuată de acesta, întruneşte elementele unui act juridic administrativ, împotriva căruia persoana care se consideră vătămată în drepturile sale - debitorul sau creditorul obligaţiei de plată - are deschisă calea contestaţiei la executare, potrivit art. 399-404 din Codul de procedură civilă, iar instanţa poate suspenda executarea până la soluţionarea contestaţiei. Pe cale de consecinţă, Curtea constată că dispoziţiile criticate nu încalcă dispoziţiile art. 126 alin. (1) şi (5) din Constituţie, deoarece actele de executare silită sunt supuse controlului judecătoresc.

În jurisprudenţa sa, Curtea s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii unor dispoziţii din Codul de procedură civilă ce fac obiectul excepţiei. De exemplu, Decizia nr. 774 din 20 septembrie 2007 şi Decizia nr. 664 din 10 octombrie 2006, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007 şi, respectiv, nr. 931 din 16 noiembrie 2006.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice modificarea jurisprudenţei, considerentele acelor decizii îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 371^1-371^8 şi art. 373^1-373^4 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Anişoara Gheorghiu, Tinca Vasca şi Mihaela Trifan în Dosarul nr. 423/173/2008 al Judecătoriei Adjud.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 9 decembrie 2008.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

prof. univ. dr. IOAN VIDA

Prim-magistrat-asistent,

Claudia Miu