privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulației rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică - RNTR 1 (actualizate la data de 2 august 2014
Emitent
Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului
Versiune
Formă consolidată, valabilă 2 aug. 2014 – 15 iun. 2015
Titlul Reglementărilor a fost modificat conform pct. 37 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
(1)Prezentele reglementări stabilesc cerinţele, procedurile şi aparatura necesare efectuării inspecţiei tehnice periodice, denumită în continuare ITP, pentru aprecierea, fără demontare, a stării tehnice a vehiculelor înmatriculate în România, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii, din punct de vedere al siguranţei circulaţiei rutiere, protecţiei mediului şi folosinţei conform destinaţiei.
Alin. (1) al art. 1 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
(2)ITP include în cazul autovehiculelor şi inspecţia tehnică pentru poluare.
Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor şi pieselor accesibile direct, precum şi a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi folosinţa conform destinaţiei. Informaţiile privind gradul de uzură şi starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obţin de către deţinător cu ocazia lucrărilor de întreţinere sau de reparaţii.
Art. 2 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
(1)ITP se efectuează de Regia Autonomă "Registrul Auto Român", denumită în continuare RAR, organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanţele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizaţi şi monitorizaţi de RAR.
(2)Activitatea de ITP se poate realiza prin operatori economici autorizaţi, numai pe baza unui contract de franciză încheiat cu RAR de către aceştia, în condiţiile legii.
(3)În activitatea de ITP, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR de către operatorii economici autorizaţi sau de către instituţiile publice autorizate, denumite în continuare persoane autorizate, cu asumarea în consecinţă a drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din aceasta.
(4)Persoanele autorizate care au încheiat cu RAR contracte de franciză pentru ITP nu au dreptul să cesioneze această activitate.
(5)Aparatura utilizată în staţiile de inspecţie tehnică periodică, denumite în continuare SITP, trebuie să respecte cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare privind activitatea de metrologie, precum şi cerinţele specifice activităţii de ITP prevăzute de prezentele reglementări.
(6)Pregătirea tehnică specifică şi atestarea personalului care efectuează ITP şi controlul tehnic în trafic al vehiculelor se realizează de RAR.
Alin. (6) al art. 3 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(7)Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:
a)supravegherea tehnică a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;
b)controlul executării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;
c)controlul executării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în staţiile reprezentanţelor RAR;
d)controlul tehnic în trafic.
(8)În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):
a)Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, şi prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerinţele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;
b)Vehiculul va fi reţinut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operaţiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;
Lit. b) a alin. (8) al art. 3 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
c)Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare inspector tehnic, are obligaţia de a înştiinţa persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilităţii selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecinţele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de aşteptare, va pune la dispoziţia inspectorului RAR vehiculul şi documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP şi inspectorul tehnic vor asigura toate condiţiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului.
(9)În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condiţiile prevăzute de prezentele reglementări.
În funcţie de categorie, destinaţie şi masa totală maximă autorizată, denumită în continuare MTMA, vehiculele ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:
Partea introductivă a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
a)clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri şi remorcile acestora;
b)clasa a II-a: vehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepţia celor din clasa I;
Lit. b) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
c)clasa a III-a: vehicule cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Lit. c) a art. 4 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(1)Vehiculele înmatriculate pot fi menţinute în circulaţie numai dacă se face dovada încadrării acestora în cerinţele tehnice specifice prevăzute în prezentele reglementări, prin efectuarea ITP, precum şi a existenţei dotărilor obligatorii.
Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(2)Obligaţia efectuării ITP, precum şi a respectării periodicităţii acestora, în funcţie de categoria vehiculului, revine deţinătorului legal al vehiculului.
(3)Periodicitatea efectuării ITP, în funcţie de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:
a)la 6 luni:
i)autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;
Pct. i) de la lit. a) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
ii) autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere sau pentru învăţarea conducerii auto.
b)la 1 an:
i)autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg; ii) remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
ii) autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune;
Pct. ii) de la lit. c) a alin. (3) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
iii) maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări, cu excepţia maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări cu o viteză maximă constructivă care nu depăşeşte 25 km/h;
(4)Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere şi pentru învăţarea conducerii auto se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
(4^1)Autorulotele care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune se supun primei ITP la 4 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
Alin. (4^1) al art. 5 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
(4^2)Autovehiculele destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, se supun primei ITP la 2 ani, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi, cu excepţia autovehiculelor agreate pentru transportul mărfurilor periculoase pentru care termenul este de un an.
În intervalul dintre două ITP, deţinătorul vehiculului are obligaţia de a asigura menţinerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare, în vederea încadrării în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, utilizând în acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entităţi tehnice, piese de schimb, materiale de exploatare şi dotări obligatorii de origine sau omologate/certificate conform legislaţiei în vigoare.
Art. 6 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
(1)ITP la vehiculele agreate pentru transportul mărfurilor periculoase sau pentru transportul de mărfuri perisabile, la vehiculele destinate exclusiv transportului de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi care au o vechime mai mare de 12 ani inclusiv, cu excepţia troleibuzelor, la vehiculele istorice, la autovehiculele destinate competiţiilor sportive, la vehiculele cu caracteristici speciale, la vehiculele înregistrate prevăzute la art. 5 alin. (3) lit. c) pct. iii), la vehiculele radiate din evidenţă care au fost înmatriculate ori înregistrate anterior în România, la vehiculele înmatriculate în alte state, precum şi inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare sau a certificatului de înregistrare se efectuează numai de personalul RAR.
(1^1)ITP pentru autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi care au o vechime mai mare de 12 ani inclusiv, poate fi efectuată de către inspectorii RAR şi în SITP autorizate pentru categoria respectivă de autovehicule. În acest sens, utilizatorul autovehiculului va solicita în scris unei reprezentanţe RAR o programare cu cel puţin 30 de zile înainte de data expirării ITP, solicitare care va conţine numerele de identificare ale autovehiculelor şi nominalizarea SITP autorizate. Deplasarea inspectorilor RAR se efectuează pentru un număr de cel puţin 3 autovehicule/zi/SITP.
Alin. (1^1) al art. 7 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
(2)ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) se efectuează în staţiile reprezentanţelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.
(1)La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze şi remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.
Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de pct. 14 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "certificării" cu sintagma "agreării" şi de pct. 39 al art. I din acelaşi act normativ, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(2)La ITP, vehiculele supuse agreării pentru transportul de mărfuri perisabile trebuie să corespundă cerinţelor aplicabile din prezentele reglementări, precum şi cerinţelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.
(3)ITP la autovehiculele pentru competiţii sportive şi la vehiculele cu caracteristici speciale se efectuează ţinându-se seama de cerinţele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.
Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(4)ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricaţiei.
(1)SITP este o (sub)unitate care aparţine unui operator economic sau unei instituţii publice, având prevăzută în obiectul de activitate cuprins în actul constitutiv sau actul de înfiinţare desfăşurarea de activităţi de testări şi analize tehnice. SITP poate funcţiona numai dacă deţine autorizaţie tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR, conform prezentelor reglementări. Spaţiul destinat activităţii de ITP trebuie să fie separat de spaţiul destinat altor activităţi ale operatorului economic sau instituţiei publice şi toată aparatura destinată acestei activităţi trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influenţată de alte activităţi desfăşurate de operatorul economic sau instituţia publică respectivă.
(2)În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operaţiuni de întreţinere şi reparaţii în timpul programului pentru efectuarea ITP.
(3)Utilajele şi aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare şi pentru verificarea calităţii reparaţiilor şi reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparaţii, în baza unui document de lucru însoţitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).
(1)SITP trebuie amenajată şi dotată cu următoarele:
1.SITP pentru clasa I
a)dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite şi un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;
b)lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
2.SITP pentru clasa a II-a şi/sau a III-a
a)canal de vizitare dotat cu o instalaţie de iluminare de 12 V sau 24 V.
Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lăţime de minimum 0,8 m şi lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.
b)cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată, cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a;
Lit. b) de la pct. 2 al alin. (1) al art. 10 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
c)pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară şi dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg. Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălţime de minimum 1,5 m. d) platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mişcări liniare sau minimum două mişcări liniare şi două mişcări circulare - opţional pentru clasa a II-a, obligatorii pentru clasa a III-a. Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu minimum opt mişcări.
e)instalaţie pentru evacuarea forţată a gazelor arse;
f)lampă portabilă de 12 V sau 24 V. (2) SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:
1.Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP
a)pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roţi şi motociclete fără ataş a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală şi dispozitiv pentru măsurarea efortului la manetă. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
Lit. a1) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h. a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%. a5) cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i)pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3; ii) pentru masă - clasa de exactitate 2. a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare. a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă. a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
Partea introductivă a lit. a8) de la pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".
i)marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă; ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata faţă şi spate, în momentul efectuării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staţionare);
v)roţile verificate(faţă/spate) şi valorile forţelor de frânare măsurate; vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi de staţionare).
vii) valoarea măsurată a forţelor de acţionare (la pedală şi/sau la manetă).
Pct. vii) de la lit. a8) a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică şi care au dispozitiv de fixare faţă/spate pe durata încercării frânelor.
b)pentru clasa a II-a şi a III-a
b.1 standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a şi cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalaţia de frânare (0 - 10 atm). Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă şi anvelopă trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
Lit. b.1 a pct. 1 al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".
b.2 standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a şi de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.
b.3 standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afişaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afişajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziţia ansamblului de vehicule pe stand.
b.4. standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.
b.5 în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecţie a rolelor.
b.6 standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenţei la rulare, a forţei de frânare, a forţei de apăsare la pedală şi a presiunii în instalaţia de frânare pneumatică şi să permită aprecierea ovalităţii. Forţa maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
b.7 cerinţele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i)pentru rezistenţa la rulare şi forţa de frânare - clasa de exactitate 3; ii) pentru forţa de apăsare la pedală - clasa de exactitate 2;
iii) pentru presiunea din instalaţia de frânare pneumatică - clasa de exactitate 1;
iv) pentru masă - clasa de exactitate 2.
b.8 programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puţin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare, precum şi a dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi axe pentru frâna de serviciu şi pentru frâna de staţionare.
b.9 pentru ITP la autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă, staţia trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.
b.1 0 standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator şi o imprimantă sau numai către o imprimantă.
b.1 1 programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
i)marca, tipul şi numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă; ii) data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii) masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;
iv) sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);
v)axa verificată (axa 1, axa 2 etc) şi valorile forţelor de frânare măsurate; vi) valorile coeficienţilor de frânare (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);
vii) valorile dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu şi cea de staţionare);
viii) valoarea măsurată a forţei de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forţei maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerinţă se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;
ix) valoarea măsurată a presiunii din instalaţia de frânare pneumatică.
b.1 2 nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienţii de frânare şi dezechilibre, precum şi a rezultatului verificării. Totuşi, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformităţi ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
b.1 3 în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracţiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forţelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate şi înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.
2.Analizor de gaze pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)
2.1.Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puţin a CO cu o precizie de minimum ± 0,2% şi a HC cu o precizie de minimum ± 30 ppm, iar dacă măsoară şi alte componente, cu o precizie de minimum ± 1% pentru CO(2) şi ± 0,2% pentru O(2) (conform OIML R 99 clasa II);
2.2.Pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent şi sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO şi (lambda)) conform OIML R 99 - clasa I, cu precizie de minimum:
± 0,06% pentru CO;
± 0,5% pentru CO(2);
± 0,1% pentru O(2);
± 12 ppm pentru HC.
2.3.Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depăşească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
2.4.Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile fabricantului.
2.5.Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
Partea introductivă a pct. 2.5. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".
a)data, ora şi minutul efectuării probei;
b)temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;
c)turaţia de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;
d)valoarea CO(cor) la turaţia de mers în gol încet;
e)valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol încet;
f)turaţia de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;
g)valoarea CO sau CO(cor) la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;
h)valoarea coeficientului lambda la turaţia de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4 gaze;
i)valoarea HC măsurată la turaţia de mers în gol accelerat.
2.6.Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.
3.Opacimetru pentru staţiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
3.1.Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parţial conform Regulamentului 24 CEE ONU*1), cu o precizie de minimum ± 0,3 m^(-1).
3.2.Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.
3.3.Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a gazelor, cu posibilitatea de a afişa valoarea echivalentă a opacităţii la temperatura de 100°C, dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turaţiei motorului care să poată măsura turaţia motorului indiferent de diametrul conductelor de injecţie montate, precum şi imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
3.4.Se admit numai sondele de prelevare a gazelor şi dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripţiile
fabricantului.
3.5 Pentru clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5 m.
3.6.Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări şi trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).
3.7.Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
Partea introductivă a pct. 3.7. al alin. (2) al art. 10 a fost modificată de pct. 45 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "măsurătorii" cu termenul "măsurării".
a)data, ora şi minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;
b)temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;
c)timpul de bază;
d)turaţia de mers în gol încet;
e)turaţia de mers în gol maximă (de regulator);
f)indicele de opacitate măsurat.
3.8.Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.
4.Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă
5.Manometru pentru măsurarea presiunii în anvelopelele vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 - 10 bar şi cu clasa de exactitate 2,5.
Pct. 5 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".
6.Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului anvelopelor vehiculelor, cu o precizie de ± 0,1 mm
Pct. 6 al alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea termenului "pneu" cu termenul "anvelopă".
7.Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum ± 2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la acelaşi calculator ca şi standul de frânare cu role.
8.Decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare prin probe funcţionale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale şi autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum şi pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri).
Programul decelerometrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puţin următoarele date:
a)marca, tipul şi numărul de înmatriculare ale vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
b)data, ora şi minutul la care a fost efectuată verificarea;
c)sistemul de frânare verificat (serviciu sau staţionare);
d)valoarea deceleraţiei;
e)valoarea măsurată a forţei de acţionare la pedală;
f)viteza la care s-a efectuat proba (viteza de la care s-a efectuat frânarea).
Al doilea paragraf de la pct. 8 al alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
9.Dispozitiv de simulare a forţei de împingere la proţapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acţionare prin inerţie.
10.Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepţia SITP dotate cu decelerometru.
d)placa video pentru rezoluţie de minimum 800x600 pixels;
e)port paralel şi port USB;
f)sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;
g)modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează acelaşi calculator şi pentru activităţile de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză.
11.2.Calculatorul trebuie folosit numai pentru activităţi legate de ITP sau de verificare a tahografelor şi/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea şi întreţinerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.
12.Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afişarea datei şi orei prelevării imaginii.
13.Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.
14.Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.
15.Leviere (2 bucăţi) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a şi minimum 500 mm pentru clasa a III-a.
16.Riglă cu bulă de nivel (2 bucăţi): 200/5/30 mm şi 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).
17.Şubler cu tijă cu o lungime de minimum 15 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a II-a, respectiv cu o lungime de minimum 20 cm şi cu o precizie de ± 0,1 mm pentru clasa a III-a sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a şi a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.
18.Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăţi), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.
(3)SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze şi a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalaţie de încălzire şi climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfăşurării activităţii, menţinerea temperaturii între 5°C şi 37°C. (4) Utilizatorii aplicaţiei informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare şi neavizată a aplicaţiei pentru această activitate sau prin alte mijloace software.
(5)Aparatele de măsură trebuie să aibă dovada conformităţii realizată periodic, potrivit prevederilor tabelului următor:
Aparatele de măsură pentru care sunt necesare buletine de verificare metrologică fac parte din categoria mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal şi obligatoriu au aprobare de model în România sau aprobare de model CE.
(6)Certificatele de etalonare pot fi emise şi de laboratoare acreditate de RENAR.
(7)SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:
a)lărgime de bandă: minimum 128 kbps;
b)timpul de răspuns: maximum 200 ms;
c)rata erorilor: aprox. 1/1000;
d)sla: minimum 99,99%.
(8)În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziţia RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispoziţia RAR un model al noului buletin de probă. RAR poate verifica în cadrul SITP folosirea exclusivă a buletinului de probă şi a versiunii de soft declarate.
(9)SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanenţă activităţii de ITP.
(9^1)SITP trebuie să asigure, prin intermediul unui sistem video, înregistrarea activităţii efectuate pe linia de ITP, înregistrare care trebuie păstrată şi pusă la dispoziţia RAR pe perioada de valabilitate a ITP.
(10)În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 - 6, 8 şi 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiţia ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeaşi incintă.
ii) pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;
iii) pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C şi/sau D;
c)pentru persoanele calificate potrivit prevederilor lit. a2), să aibă o vechime de minimum 3 ani, după cum urmează:
–în activitatea de întreţinere sau reparaţii auto (activităţi mecanice sau electromecanice), desfăşurată în ateliere autorizate potrivit legii;
–în activităţi de omologări şi verificări tehnice pentru vehicule, desfăşurate în cadrul unor autorităţi de omologare sau servicii tehnice notificate.
–în activitatea de ITP (în calitate de personal tehnic auxiliar neatestat), desfăşurată în cadrul unor SITP autorizate potrivit legii.
Liniuţa a treia de la lit. c) a alin. (1) al art. 11 a fost introdusă de pct. 12 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
Lit. c) a alin. (1) al art. 11 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(2)Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat sau i-a fost retras permisul de conducere îşi pierde dreptul de a efectua ITP.
(1)SITP vor deţine în mod obligatoriu următoarele:
a)registru de control al staţiei;
b)formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului şi ale căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 şi 5 la reglementări;
c)formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;
d)ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;
e)elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;
f)norme tehnice şi instrucţiuni de utilizare a aparaturii;
g)avizier care va cuprinde:
i)autorizaţia tehnică a staţiei, în copie (faţă - verso); ii) metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;
iii) tarifele de ITP;
iv) precizarea categoriilor de vehicule pentru care SITP nu efectuează ITP;
Pct. iv) de la lit. g) a alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
v)precizarea actelor necesare efectuării ITP; vi) programul de lucru al SITP;
viii) instrucţiunile şi dispoziţiile specifice de detaliere şi precizare a prezentelor reglementări şi pentru care se prevede în mod expres a fi afişate la avizier;
h)dosarul staţiei care va cuprinde documentele ce atestă funcţionarea legală a SITP:
i)în original: autorizaţia tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură întocmite conform prevederilor art. 10, precum şi tarifele pentru ITP;
ii) în copie: raportul de evaluare a capabilităţii tehnice şi contractul de franciză;
i)dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;
j)registru de evidenţă a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calităţii reglajelor sau reparaţiilor.
(2)De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule la ITP, SITP va afişa la loc vizibil sau va pune la dispoziţie, la cerere, prezentele reglementări.
Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
ITP se execută numai la vehiculele la care se prezintă:
Partea introductivă a art. 13 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
a)certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizaţia provizorie de circulaţie;
Vehiculele prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, şasiul, ansamblurile şi subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.
Art. 14 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
La ITP se execută operaţiunile prevăzute în Planul de operaţiuni, al cărui model este prevăzut, în funcţie de categoria vehiculului, în anexele nr. 1 şi 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operaţiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcţie de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepţia identificării, care va fi prima operaţiune efectuată.
Art. 15 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(1)Pentru fiecare vehicul prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.
Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(2)Defectele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR în una dintre următoarele grupe: defect minor (DMi), defect major (DMa) sau defect periculos (DP), definite în conformitate cu planurile de operaţiuni prevăzute în anexele nr. 1, 2 şi 2^1 la reglementări. Este obligatorie menţionarea pe raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, indiferent de grupa în care a fost încadrat defectul.
(3)Prima operaţiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.
(4)În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul fiind îndrumată la reprezentanţa RAR din judeţul în care este înmatriculat vehiculul sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformităţi legate de identificare.
Alin. (4) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(5)Dacă vehiculul nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător categoriei vehiculului şi tipului de ITP efectuată, precum şi verificarea dotărilor obligatorii.
Alin. (5) al art. 16 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(6)În continuare se procedează după cum urmează:
a)Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate în planul de operaţiuni corespunzător sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR:
i)consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi»; ii) semnează şi ştampilează raportul, îl înregistrează în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice şi aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data-limită până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează şi ştampilează anexa, notează în anexă codul de tranzacţie/numărul de înregistrare al ITP şi aplică pe anexă elementul de securizare corespunzător;
iv) emite certificatul de inspecţie tehnică periodică, îl semnează, îl ştampilează şi îl înmânează persoanei ce a prezentat vehiculul la ITP;
v)aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din faţă ecusonul corespunzător ITP, cu excepţia remorcilor, a autovehiculelor cu două sau 3 roţi şi a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate; vi) arhivează raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat, la el ataşându-se, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare.
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat transportului de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul «ITP TAXI». Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învăţarea conducerii auto, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare se va menţiona textul «ITP ŞCOALĂ».
Nu se va efectua pentru acelaşi autovehicul simultan ITP pentru activităţile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) şi, respectiv, de învăţare a conducerii auto (ŞCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare pentru ambele activităţi, ultima menţiune din anexa la certificatul de înmatriculare fiind cea valabilă şi care le anulează pe precedentele.
b)În cazul în care vehiculul este prezentat la una dintre reprezentanţele RAR pentru inspecţia tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate defectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul corespunde cerinţelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR:
i)consemnează în raportul de verificare RAR «Bun tehnic» sau «Bun Tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]»; ii) semnează şi ştampilează raportul şi aplică pe raport matca elementului de securizare;
iii) consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare «Bun tehnic» sau «Bun tehnic cu DMi pentru... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menţionate defecte]»;
iv) semnează şi ştampilează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, notează numărul de înregistrare al activităţii şi aplică elementul de securizare;
v)înmânează dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare persoanei care a prezentat vehiculul la inspecţia tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare; în acest caz nu se fac menţiuni în anexa la certificatul de înmatriculare; vi) arhivează raportul de verificare RAR completat, menţionându-se la rubrica «Defecte constatate» numărul, seria şi emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se ataşează, după caz, buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a emisiilor poluante şi/sau buletinul de probă de la operaţiunea de verificare a eficacităţii sistemului de frânare.
În cazul în care se constată alte defecte conform prevederilor art. 18 alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.
În vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează întreaga ITP dacă certificatul de înmatriculare a fost reţinut ca urmare a constatării lipsei ITP sau a expirării valabilităţii acesteia ori dacă valabilitatea ITP a expirat în intervalul de timp scurs de la data reţinerii certificatului de înmatriculare până la data prezentării vehiculului la una dintre reprezentanţele RAR. În acest caz se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerinţele precizate anterior, iar elementul de securizare se va aplica pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera şi completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări.
c)Se efectuează întreaga ITP la una dintre reprezentanţele RAR şi în cazul în care ITP a fost anulată în condiţiile prevăzute de Reglementările privind controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere - RNTR 11, aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 510/230/2007, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se cerinţele precizate anterior.
d)Dacă vehiculul inspectat nu corespunde cerinţelor tehnice precizate, prezentând defecte din grupele DMa şi/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defectele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica «Defecte constatate» şi marchează codurile defectelor constatate în momentul identificării acestor defecte. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit şi amănunţit pe raport neconformităţile constatate la postul curent. La finalizarea ITP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(7)În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR şi existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator şi, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare şi eliberarea certificatului de inspecţie tehnică periodică.
(8)Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP, ambele urmând a fi salvate în calculatorul SITP. Suplimentar, pentru autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 4 locuri pe scaune, se realizează o înregistrare fotografică digitală a amenajării interioare. În cazul inspecţiei pentru redobândirea certificatului de înmatriculare prevăzute la alin. (6) lit. b) sau a ITP prevăzute la alin. (6) lit. c) se realizează o înregistrare fotografică digitală la finalizarea inspecţiei, care se salvează în sistemul informatic al RAR.
(9)După finalizarea operaţiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operaţiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).
(10)Reverificarea va fi efectuată integral, în conformitate cu Planurile de operaţiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.
Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte defecte, acesta consemnează defectele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente şi apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcţie de constatările inspectorului RAR.
(11)Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situaţii:
a)nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;
b)RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).
(12)Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru acelaşi vehicul.
(13)Datele de identificare şi rezultatele ITP se înregistrează în calculator.
Respingerea la ITP a unui vehicul pentru defecte majore sau defecte periculoase determină încetarea valabilităţii ITP (în cazul în care ITP este încă valabilă) pentru vehiculul respectiv şi, coroborat cu legislaţia în vigoare privind circulaţia pe drumurile publice, i se interzice acestuia circulaţia pe drumurile publice până la obţinerea unei noi ITP. În acest sens, inspectorul tehnic trebuie să procedeze la anularea ITP consemnată în anexa la certificatul de înmatriculare, iar RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări."
Anularea ITP prevăzută la art. 16^1 nu se aplică în cazul defectelor majore încadrate la codul 0. (Identificare vehicul/Identificare autovehicul) din Planurile de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări.
(1)Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP defectele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat defectele şi se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcţie de data la care s-a constatat remedierea.
(2)Dacă aceste verificări evidenţiează şi alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general evidenţiază defecte produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiţionată de remedierea acestora.
(3)Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehicului prezentat.
Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
(4)În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări, admis pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă ITP.
(1)După finalizarea ITP se eliberează prezentatorului vehiculului un certificat de inspecţie tehnică periodică, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 5^1 la reglementări.
(2)Certificatul de inspecţie tehnică periodică nu se eliberează pentru vehiculele înmatriculate în alte state.
(3)Clasele de vehicule menţionate la pct. 5 din certificatul de inspecţie tehnică periodică sunt prevăzute în anexa nr. 5^2 la reglementări.
(4)La cerere, la schimbarea numărului de înmatriculare al vehiculului, se eliberează un certificat de inspecţie tehnică periodică nou, cu menţionarea noului număr de înmatriculare, dar cu respectarea periodicităţii certificatului iniţial.
(5)Un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului iniţial, se eliberează la cerere şi în cazul în care certificatul iniţial a fost eliberat de către RAR pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă şi din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menţionat în certificat.
(6)În cazul eliberării unui duplicat al anexei la certificatul de înmatriculare, se eliberează şi se completează în mod corespunzător un nou certificat de inspecţie tehnică periodică, cu respectarea periodicităţii certificatului precedent, precedentul certificat de inspecţie tehnică periodică eliberat pentru respectivul vehicul pierzându-şi valabilitatea.
(1)Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităţilor pentru care RAR este abilitat prin legislaţia în vigoare.
(3)Stabilirea oportunităţii reverificării unui vehicul, precum şi reverificarea acestuia se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP.
a)verificarea sistemului de frânare, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unei eficacităţi reduse a sistemului de frânare;
b)verificarea sistemului de direcţie, în cazul constatării de către inspectorul RAR, în timpul conducerii vehiculului, a unui joc excesiv în sistemul de direcţie;
c)verificarea emisiilor poluante, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a fumului în exces de orice culoare;
d)verificarea tubulaturii de evacuare, de reducere a emisiilor şi a amortizoarelor de zgomot, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul funcţionării motorului, a unor zgomote anormale;
e)verificarea punţilor, suspensiei, şasiului sau caroseriei, după caz, în cazul constatării auditive de către inspectorul RAR, în timpul deplasării vehiculului, a unor zgomote anormale;
f)verificarea caroseriei, în cazul constatării vizuale de către inspectorul RAR a unor coroziuni străpunse.
(5)Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operaţiuni precizate prin prezentele reglementări.
(6)În cazul în care la un vehicul reverificat conform prevederilor alin. (4) şi (5) se constată de către inspectorul RAR defecte majore sau defecte periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări, inspectorul RAR procedează la anularea ITP. De asemenea, inspectorul RAR procedează la anularea ITP, fără efectuarea unei reverificări a vehiculului, în cazul în care vehiculul prezintă defecte evidente vizual şi care se încadrează în categoria defectelor majore sau defectelor periculoase conform Planurilor de operaţiuni prevăzute prin prezentele reglementări.
(7)Pentru fiecare reverificare inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR. De asemenea, inspectorul RAR completează un raport de verificare RAR şi pentru fiecare vehicul a cărui ITP a fost anulată fără a fi fost efectuată o reverificare a acestuia.
(8)Pe raportul de verificare RAR se vor menţiona defectele care atrag anularea ITP, precum şi, ca observaţii, celelalte defecte constatate cu ocazia reverificării şi care sunt precizate în Planurile de operaţiuni din prezentele reglementări.
(9)Raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(10)În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea defectelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în staţiile reprezentanţelor RAR.
(1)Operatorii economici sau instituţiile publice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(2)Funcţionarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 şi 20,00 şi sâmbătă între orele 8,00 şi 14,00, cu respectarea prevederilor legislaţiei muncii.
(3)Autorizarea SITP deţinute de operatorii economici sau instituţiile publice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare şi a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilităţii tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformităţii.
Alin. (3) al art. 20 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(4)SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerinţele specifice precizate prin prezentele reglementări.
(1)Autorizaţia tehnică se acordă operatorilor economici sau instituţiilor publice care deţin spaţii corespunzătoare desfăşurării activităţii de ITP, îndeplinesc condiţiile precizate la art. 10 şi au personal atestat pentru activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizaţiei tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.
Alin. (1) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(2)Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci).
(2^1)Lăţimea spaţiului delimitat în care se desfăşoară activitatea de ITP, măsurată în orice punct pe lungimea acestuia, cu excepţia stâlpilor din structura de rezistenţă, nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa I de ITP, de 4,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a II-a de ITP şi de 5,5 m pentru SITP ce solicită autorizarea pentru clasa a III-a de ITP. Această prevedere nu se aplică SITP ce au fost autorizate înainte de 31 decembrie 2012 inclusiv şi nici SITP pentru care a fost obţinută autorizaţia de construire a halei până la 31 decembrie 2012 inclusiv.
(2^2)În scopul asigurării efectuării ITP în mod corespunzător în spaţiul precizat la alin. (2^1) pentru vehiculele din clasa de ITP pentru care se solicită autorizarea, indiferent de dimensiunile de gabarit ale acestora, se recomandă centrarea canalului de vizitare, elevatorului şi a standului de frânare pe axa de simetrie a spaţiului dedicat activităţii de ITP.
(3)SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m.
(3^1)SITP care efectuează probe funcţionale de verificare a performanţei şi eficacităţii sistemului de frânare prin probe în parcurs trebuie să dispună de o suprafaţă betonată sau asfaltată, marcată corespunzător şi cu dimensiuni corespunzătoare categoriei de vehicule pentru care se solicită autorizarea.
(4)SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci şi semiremorci), iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu braţe nu se vor efectua ITP la tractoare.
(5)Incinta SITP trebuie să asigure funcţionarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.
(6)În incinta SITP trebuie menţinută, pe perioada desfăşurării activităţii, o temperatură constantă de minim 10°C şi maxim 30°C. (7) SITP trebuie să dispună de:
a)spaţii de parcare suficiente care să permită staţionarea vehiculelor în aşteptarea efectuării ITP sau în aşteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieşirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spaţiu de parcare, se va prezenta un accept de la autorităţile locale pentru parcarea pe drumul public. Spaţiile de parcare trebuie delimitate şi marcate corespunzător, iar pe perioada de funcţionare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;
Lit. a) a alin. (7) al art. 21 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
b)spaţii sociale pentru personal - vestiar şi grup sanitar;
d)birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP şi pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafaţă de minimum 4 mp.
(8)SITP trebuie să asigure circulaţia pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.
(9)Autorizaţia tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive şi cu dotarea existentă a SITP, ţinându-se cont de prevederile art. 10. (10) Pe autorizaţia tehnică eliberată se vor menţiona clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum şi eventualele interdicţii, limitări sau observaţii referitoare la efectuarea ITP din motive tehnice, constructive sau administrative.
(11)Autorizaţia tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu operatorul economic sau instituţia publică ce deţine SITP.
Alin. (11) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(12)Dacă operatorul economic sau instituţia publică deţine mai multe SITP, RAR va elibera autorizaţii tehnice pentru fiecare SITP.
Alin. (12) al art. 21 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(1)În vederea autorizării, operatorii economici sau instituţiile publice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o deţin, un dosar de autorizare.
Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(2)Dosarul de autorizare va conţine următoarele documente:
1.cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale operatorului economic sau instituţiei publice şi ale SITP;
Pct. 1 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
2.chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice, completat şi semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al operatorului economic sau instituţiei publice;
Pct. 2 al alin. (2) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
4.certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990
privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004
, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activităţi de testări şi analize tehnice»;
6.copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;
7.copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);
8.schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
9.fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
(3)Durata maximă de valabilitate a autorizaţiei tehnice este de 2 ani şi este condiţionată de asigurarea respectării de titular a condiţiilor legale de desfăşurare a activităţii de ITP.
(4)Fără a depăşi acest termen, operatorul economic sau instituţia publică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condiţiile respectării prezentelor reglementări.
Alin. (4) al art. 22 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(5)Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activităţii, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.
(6)Autorizaţia tehnică cu termenul de valabilitate depăşit devine nulă.
(1)Pentru verificarea în timp a menţinerii capabilităţii tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activităţii acesteia.
(2)Neconformităţile constatate în cursul acestei activităţi vor fi menţionate în registrul de control al SITP şi, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.
(3)În urma activităţii de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:
a)măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP şi-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule cuprinse în autorizaţia tehnică eliberată;
Lit. a) a alin. (3) al art. 23 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
b)măsura de suspendare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) şi d)-i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză;
c)măsura de anulare a autorizaţiei tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile grave referitoare la desfăşurarea activităţii de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) şi d) - i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză.
(4)În cazul suspendării autorizaţiei tehnice, SITP va fi restricţionată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment şi va fi încheiat un proces verbal în registrul de control al SITP în care se va menţiona codul de tranzacţie şi data ultimei ITP efectuate. În cazul anulării autorizaţiei tehnice, se procedează ca şi în cazul suspendării, suplimentar reţinându-se de RAR autorizaţia tehnică a SITP.
(5)Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizaţia tehnică suspendată, anulată sau cu termenul de valabilitate depăşit atrage măsuri de sancţionare corespunzător legislaţiei în vigoare.
Pe durata de valabilitate a autorizaţiei tehnice, operatorul economic autorizat trebuie să comunice către RAR orice modificare ce se referă la condiţiile în baza cărora a fost acordată autorizaţia tehnică.
(1)Atestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui program de atestare organizat de RAR, în urma căruia se eliberează un certificat de atestare.
(2)Atestarea personalului care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la alin. (1).
(3)Modelul certificatului de atestare este prezentat în anexa nr. 10 la reglementări. În cazul inspectorilor tehnici atestaţi să efectueze ITP şi la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) şi/sau la autovehiculele echipate cu instalaţii de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC), aceasta se menţionează în mod expres în certificatul de atestare.
(4)Atestarea inspectorilor care efectuează controlul tehnic în trafic al vehiculelor în conformitate cu reglementările aplicabile în vigoare este condiţionată de absolvirea unui program de atestare suplimentar, în condiţiile prevăzute la alin. (1). Această atestare va fi consemnată în mod expres în certificatul de atestare menţionat la alin. (3).
(7)La cererea inspectorului tehnic, RAR eliberează un duplicat al certificatului de atestare, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.
(8)În cazul solicitării de către un inspector tehnic a modificării anumitor date înscrise în certificatul de atestare, care nu influenţează valabilitatea certificatului de atestare sau activităţile pentru care a fost atestat inspectorul tehnic, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare.
(9)În cazul solicitării de către un inspector tehnic a extinderii valabilităţii certificatului de atestare pentru activităţi suplimentare faţă de cele pentru care a fost iniţial atestat, RAR eliberează un certificat de atestare modificat, cu aceeaşi valabilitate ca a certificatului iniţial, în baza documentelor doveditoare şi a promovării unei examinări suplimentare aferente extinderii solicitate.
Art. 24 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "curs de specialitate" cu sintagma "program de atestare".
(1)În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conţine următoarele:
a)cerere de atestare, care va include, după caz, şi o recomandare din partea operatorului economic sau a instituţiei publice la care va urma să îşi desfăşoare activitatea;
b)copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;
c)copie de pe permisul de conducere sau de pe dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă;
d)în cazul persoanelor care, conform art. 11 alin. (1) lit. c), trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani, documentele care atestă îndeplinirea acestei condiţii, după cum urmează: copie de pe contractul individual de muncă, extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă, copie de pe carnetul de muncă, copie de pe fişa postului şi/sau un document eliberat de inspectoratul teritorial de muncă, după caz;
(2)Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menţionată la alin. (1), lit. a), în conformitate cu prevederile contractului de franciză.
Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menţionată la alin. (1), lit. a).
(3)Persoanele calificate conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a.a2) care nu îndeplinesc condiţia de vechime în muncă cerută la art. 11 alin. (1) lit. c) vor urma, contra cost, la RAR, un curs pregătitor despre construcţia şi funcţionarea vehiculelor, cu condiţia să aibă vechime de minimum 1 an în activităţile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. c), dovedită cu documentele prevăzute la alin. (1) lit. d).
(4)Cursul se finalizează printr-un examen a cărui absolvire permite continuarea procedurii de atestare conform prezentelor reglementări. În acest caz, documentele prevăzute la alin. (1) lit. d) se vor completa cu dovada de absolvire a cursului pregătitor (în copie).
(1)Inspectorul tehnic va solicita reatestarea prin depunerea unei cereri de reatestare. La prezentarea la programul de reatestare, acesta trebuie să prezinte permisul de conducere valabil sau dovada înlocuitoare a permisului de conducere emisă de autoritatea competentă, în original, actul de identitate valabil, în original, precum şi certificatul de atestare, în original, dacă acesta este în termen de valabilitate.
(1)După angajarea de o persoană autorizată ce deţine o SITP, persoana atestată va primi din partea RAR o ştampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca inspector tehnic. Ştampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilităţii certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activităţii în cadrul SITP respectivă.
(2)În cazul transferului la o altă SITP deţinută de aceeaşi persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.
(3)În cazul transferului la o altă SITP deţinută de un alt operator economic sau de o altă instituţie publică, se va atribui de RAR o nouă ştampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către operatorul economic sau instituţia publică respectiv/ă.
Alin. (3) al art. 27 a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
(4)Un inspector tehnic nu poate deţine şi folosi în aceeaşi perioadă de timp decât o singură ştampilă ITP, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2) şi (3).
(1)Se consideră abatere de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un inspector tehnic şi se menţionează pe certificatul de atestare al acestuia următoarele cazuri:
a)confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul care nu îndeplineşte cerinţele tehnice precizate prin prezentele reglementări;
Lit. a) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
b)nerespectarea cerinţelor, procedurilor şi a instrucţiunilor de efectuare a ITP conform legislaţiei şi reglementărilor în vigoare;
c)nemenţionarea în raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, din grupele DMa şi DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;
d)transmiterea către RAR sau în baza naţională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;
e)utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;
f)completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ştampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;
g)menţionarea în raportul de ITP a unor neconformităţi tehnice, din grupele DMa şi DP, pe care vehiculul nu le prezintă;
h)lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;
i)lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;
j)divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a numelui de utilizator şi/sau a parolei proprii de acces la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
k)divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acţiuni prin care se facilitează cunoaşterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul naţional de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
l)neanularea ITP valabile pentru vehiculul la care au fost constatate defecte majore sau periculoase în cadrul ITP.
(2)Certificatul de atestare se anulează în cazul în care:
a)în decursul unei perioade de 12 luni se constată două abateri de la cerinţele de desfăşurare a activităţii de ITP de către un inspector tehnic, menţionate pe certificatul de atestare al acestuia;
b)se certifică starea tehnică a vehiculului în lipsa acestuia;
Lit. b) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
c)se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care autorizaţia tehnică a SITP este suspendată, anulată sau expirată;
Lit. c) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
d)se certifică starea tehnică a vehiculului în perioada în care aparatura specifică necesară efectuării ITP nu îndeplineşte cerinţele specificate;
Lit. d) a alin. (2) al art. 28 a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
e)se certifică starea tehnică a vehiculului fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;
f)se constată modificări sau intervenţii neautorizate la aparatura utilizată sau la programele utilizate;
g)se efectuează ITP la vehicule pentru care SITP are interdicţie de a efectua ITP;
h)se efectuează ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunzător clasei respective;
i)se aplică alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatriculare, decât cel care a fost generat de programul de evidenţă.
(3)Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioadă de maximum 30 de zile în cazul în care analizarea abaterilor menţionate la alin. (2) necesită un timp suplimentar.
(4)În cazul în care pentru aceeaşi SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici (pentru acelaşi inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiţi), se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedează suplimentar la suspendarea autorizaţiei tehnice a SITP pe o perioadă de 90 de zile.
(5)Obţinerea unui nou certificat de atestare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii prevăzută la art. 25, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăşi 60 de zile de la depunerea cererii.
(6)Inspectorului tehnic căruia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară i se suspendă dreptul de a efectua ITP pe o perioadă de 2 ani. La orice anulare ulterioară a certificatului de atestare se procedează la suspendarea dreptului de efectuare a ITP pe o perioadă de 2 ani.
(7)Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ştampilei, a semnăturii şi a elementului de securizare care certifică promovarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară, materială sau penală.
(8)Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfăşurării activităţii inspectorilor tehnici şi de sancţionare administrativă a persoanelor care se fac vinovate de săvârşire a abaterilor menţionate în alineatele precedente.
(1)Următoarele cerinţe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menţionate în continuare:
a)echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;
c)echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));
d)echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
e)echiparea cu decelerometru cu compensare şi înregistrare a datelor pentru verificarea eficacităţii sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
f)amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi şi cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru staţiile autorizate înainte de 21.12.2005. g) cerinţa privind menţinerea în incinta SITP a unei temperaturi de minimum 10°C şi maximum 30°C [art. 21 alin. (6)] se aplică de la 1 ianuarie 2018;
(2)Cerinţa referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a şi a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005. (3) Cerinţa referitoare la dimensiunile canalului de vizitare (art. 10, alin. (1) pct. 2, lit. a)) nu se aplică la canalele de vizitare ce rămân în dotarea SITP care au fost autorizate înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin.
(4)Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerinţelor privind echiparea ulterioară fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 şi platformă orizontală, plană şi betonată cu o suprafaţă minimă de 30 x 20 m - art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
(1)Inspectorul tehnic şi inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menţionării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.
(2)În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare prevăzute la alin. (1), inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar faţă de elementele menţionate la art. 16, numărul de înmatriculare şi seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului.
În cazul în care certificarea stării tehnice a unui vehicul se realizează în condiţiile prevăzute la art. 28 alin. (2) lit. b), c), g) şi h), RAR va anula ITP pentru acel vehicul în baza de date cu înregistrări şi va informa deţinătorul vehiculului cu privire la anularea valabilităţii ITP a vehiculului respectiv.
Ecusoanele de ITP, elementele de securizare şi imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziţia SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2012 - albastru, 2013 - galben, 2014 - roşu, 2015 - verde, 2016 - portocaliu. Începând din anul 2017, succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP şi va fi amplasat între indicativul judeţului sau al municipiului Bucureşti şi numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus.
(1)Prevederile prezentelor reglementări se aplică mutatis mutandis şi pentru vehiculele înregistrate.
(2)În cazul vehiculelor înregistrate şi care aparţin categoriilor de vehicule pentru care este obligatorie omologarea, la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a cărţii de identitate a vehiculului.
(3)În cazul vehiculelor înregistrate, altele decât cele menţionate la alin. (2), la efectuarea ITP este necesară prezentarea certificatului de înregistrare şi a atestatului tehnic dacă acesta a fost eliberat de RAR.
În cazul ITP pentru vehiculele înmatriculate în alte state, este necesară prezentarea certificatului de înmatriculare, sau a dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autorităţile competente din România şi completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării.
RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluţiile tehnice naţionale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricaţiei cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).
Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate şi precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucţiuni şi dispoziţii specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.
Art. 36 a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei circulaţiei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate).
Definiţia "Reparaţie sau modificare necorespunzătoare" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timp.
Definiţia "DMi (defect minor)" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014 şi de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte necooformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului).
Definiţia "DMa (defect major)" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
DP (defect periculos) - defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa circulaţiei rutiere.
Definiţia "DP (defect periculos)" poziţionată după tabelul de la lit. A din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "siguranţa rutieră" cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere".
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul " / ". In cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în conformitate cu definiţiile specifice.
Prescurtări utilizate în tabel:
CI - certificat de înmatriculare
CIV - cartea de identitate a vehiculului
ITP - inspecţie tehnică periodică
Categoriile Lle, L2e, L3e, L4e, L5e, L6e, L7e sunt definite în reglementările RNTR 2
Lit. c) a pct. 6.1.3. de la lit. A "Plan de operaţiuni" din anexa 1 la reglementări a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Schema prezentată nu este obligatorie, nu conţine toate punctele de verificare din planul de operaţiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele şi subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operaţiuni, au fost controlate.
C. Aliniamentul roţilor la mopede şi motociclete cu 2 roţi
E - verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
*1) Reparaţie sau modificare necorespunzătoare înseamnă o reparaţie sau modificare cu efecte negative asupra siguranţei circulaţiei rutiere sau asupra mediului (inclusiv modificări neautorizate sau cu folosirea unor componente neomolgate sau necertificate)
*2) 48 % pentru vehiculele care nu sunt datate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991
*3) 45 % pentru vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988
*4) 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988
*5) 22 % pentru vehiculele din categoriile N(1), N(2) şi N(3)
DMi (defect minor) - defecţiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere şi protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi minore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Nu este necesară reexaminarea vehiculului, dar este necesar ca defecţiunea respectivă să fie eliminată în cel mai scurt timp
DMa (defect major) - defecţiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranţei circulaţiei rutiere (inclusiv în ceea ce priveşte ceilalţi participanţi la trafic) şi asupra protecţiei mediului, precum şi alte neconformităţi majore (inclusiv în ceea ce priveşte identificarea vehiculului). Utilizarea vehiculului este permisă în funcţie de prevederile legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice
DP (defect periculos) - defecţiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranţa circulaţiei rutiere. Vehiculul nu mai poate fi utilizat pe drumurile publice
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP) încadrarea ţine cont de despărţirea acestora pe grupe realizată prin semnul "/". În cazul defectelor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa şi/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcţie de gravitatea lor în funcţie de definiţiile specifice.
Prescurtări utilizate în tabel:
CI - certificat de înmatriculare
CO - oxid de carbon
CIV - cartea de identitate a vehiculului
HC - hidrocarburi total
ITP - inspecţie tehnică periodică
GNC - gaz natural comprimat (instalaţie de alimentare cu GNC)
GPL - gaz petrolier lichefiat (instalaţie de alimentare cu GPL)
MTMA - masa totală maximă autorizată (masa maximă tehnic admisibilă)
Categoriile M(1), M(2), M(3), N(1), N(2), N(3), O(1), O(2), O(3), O(4) sunt definite în reglementările RNTR 2
Coloana a treia de la pct. 4.9.1. de la lit. A "Plan de operaţiuni" din anexa 2 la reglementări a fost modificată de pct. 29 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Coloana a treia de la pct. 4.11. de la lit. A "Plan de operaţiuni" din anexa 2 la reglementări a fost modificată de pct. 30 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Coloana a patra de la lit. e) a pct. 5.2.3. de la lit. A "Plan de operaţiuni" din anexa 2 la reglementări a fost modificată de pct. 31 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Coloana a patra de la lit. c) a pct. 6.1.3. de la lit. A "Plan de operaţiuni" din anexa 2 la reglementări a fost modificată de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Sintagma "siguranţa rutieră" a fost înlocuită cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere", conform pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară şi exterioară)
Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafaţa rămasă să prezinte ciupituri (pitting).
D. Defecte privind parbrizul şi alte geamuri
1.Defecte parbriz autoturisme şi autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv
Parbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum urmează:
1.Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de aproximativ 0,3 m (diametrul volanului) şi înălţimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);
2.Câmpul indirect de vizibilitate - suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană transversală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);
3.Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.
Limita inferioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se defineşte ca intersecţia dintre suprafaţa parbrizului şi un plan orizontal imaginar tangent la extremitatea superioară a volanului (cu volanul reglat în poziţie maximă superioară). Lungimea dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate este egală cu diametrul volanului (aprox. 0,3 m) proiectat perpendicular pe parbriz.
Limita superioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se determină prin ridicarea unui segment vertical de dreaptă cu lungimea de 0,2 m între planul orizontal imaginar definit mai sus şi suprafaţa parbrizului, conform figurii.
Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.
În câmpul de vizibilitate indirectă se admit:
–o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
–zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;
–o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;
–patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figură precum şi alte deteriorări sau decolorări.
Parbrizul a fost împărţit în 3 secţiuni imaginare, în funcţie de importanţa acestora, după cum urmează:
1.Câmpul direct de vizibilitate - suprafaţa ce se află în faţa frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafeţe este corespunzătoare cu aria unui pătrat cu latura de 0,4 m proiectat pe parbriz (vezi figura);
2.Câmpul indirect de vizibilitate - suma dintre suprafaţa generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană verticală a parbrizului şi suprafaţa dreptunghiului de înălţime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);
3.Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafaţa rămasă din parbriz.
Centrul câmpului direct de vizibilitate coincide cu intersecţia dintre proiecţia pe parbriz a liniei imaginare ce porneşte din centrul scaunului şoferului şi trece prin centrul volanului şi proiecţia pe parbriz a liniei orizontale ce este situată la 0,65 m deasupra celui mai de jos punct al scaunului conducătorului auto reglat în poziţia minimă din punct de vedere al înălţimii şi la distanţă maximă faţă de volan (măsurarea se realizează cu scaunul conducătorului auto liber).
În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.
În câmpul de vizibilitate indirectă se admit:
–o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
–zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;
–o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;
–trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus precum şi alte deteriorări sau decolorări.
Prin deteriorări se înţeleg şi bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului.
METODA DE CONTROL:
1.Prin examinare vizuală;
2.Dacă este cazul, prin măsurare utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă, dispozitiv).
3.Condiţii privind transparenţa geamurilor
Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate şi să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE*2) cu modificările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU*3).
Condiţia se consideră îndeplinită şi de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să asigure o transparenţă de cel puţin 75% pentru parbriz, respectiv 70% pentru restul geamurilor. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale faţă şi luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat şi cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile vehiculului au o transparenţă modificată faţă de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmăreşte ca stratul aplicat ulterior să fie uniform şi să nu creeze distorsiuni. De asemenea, tratamentul electrochimic sau foliile de protecţie aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate şi marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate potrivit legii.
Al cincilea alineat din secţunea 3 a lit. D din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
Aceleaşi condiţii se aplică motociclurilor carosate şi tractoarelor.
E. Detectarea jocurilor excesive în articulaţii
În funcţie de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:
Alineatul de după tabelul de la litera F din anexa 2 la reglementări a fost modificat de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012.
Indici de viteză anvelope
┌────────────────┬─────────────┐
│Indice de viteza│Viteza [Km/h]│
├────────────────┼─────────────┤
│ A1 │ 5 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A2 │ 10 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A3 │ 15 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A4 │ 20 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A5 │ 25 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A6 │ 30 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A7 │ 35 │
├────────────────┼─────────────┤
│ A8 │ 40 │
├────────────────┼─────────────┤
│ B │ 50 │
├────────────────┼─────────────┤
│ C │ 60 │
├────────────────┼─────────────┤
│ D │ 65 │
├────────────────┼─────────────┤
│ E │ 70 │
├────────────────┼─────────────┤
│ F │ 80 │
├────────────────┼─────────────┤
│ G │ 90 │
├────────────────┼─────────────┤
│ J │ 100 │
├────────────────┼─────────────┤
│ K │ 110 │
├────────────────┼─────────────┤
│ L │ 120 │
├────────────────┼─────────────┤
│ M │ 130 │
├────────────────┼─────────────┤
│ N │ 140 │
├────────────────┼─────────────┤
│ P │ 150 │
├────────────────┼─────────────┤
│ Q │ 160 │
├────────────────┼─────────────┤
│ R │ 170 │
├────────────────┼─────────────┤
│ S │ 180 │
├────────────────┼─────────────┤
│ T │ 190 │
├────────────────┼─────────────┤
│ H │ 210 │
├────────────────┼─────────────┤
│ V │ 240 │
├────────────────┼─────────────┤
│ W │ 270 │
├────────────────┼─────────────┤
│ Y │ 300 │
├────────────────┼─────────────┤
│ ZR │ Peste 340 │
└────────────────┴─────────────┘
Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina menţionată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină şi de viteză sunt marcaţi pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză, limita maximă admisă este de 110 km/h, în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.
G. Defecte la caroserie datorate coroziunii
Defectele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcţie de soluţia constructivă a caroseriei:
1.Autovehicul cu caroserie autoportantă
2.Autovehicul cu şasiu portant
1.Autovehicul cu caroserie autoportantă
În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de elementul caroseriei:
a)Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detaşabile ce compun caroseria (capote, aripi, uşi) dar de o anumită dimensiune şi numai în anumite zone. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detaşabile trebuie să fie mai mică de 2500 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.
Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detaşabile la o distanţă mai mică de 100 mm faţă de punctele de montare. În cazul capotelor şi a uşilor, în zona dispozitivelor de închidere şi a suporţilor acestora va fi considerată o zonă de siguranţă de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranţă nu se admit coroziuni străpunse.
b)Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistenţă numai în anumite zone şi având o anumită suprafaţă. Suprafaţa însumată a deteriorărilor datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor de rezistenţă trebuie să fie mai mică de 400 mmp (pentru fiecare element considerat separat). Această suprafaţă se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roţilor, contraaripi, podea şi panourile caroseriei, cu condiţia ca aceste coroziuni să se afle la o distanţă mai mare de 100 mm faţă de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.
La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelul de mai jos.
În cazul autovehiculelor cu şasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcţie de elementul şasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înţelegându-se coroziuni nestrăpunse):
Zona deteriorată prin coroziune a cadrului şasiului este exprimată procentual în funcţie de element (longitudinal sau transversal).
Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:
–Elementele longitudinale şi transversale ale cadrului şasiului precum şi toate profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de remorcare de tip şa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.
Explicaţie: În cazul lonjeroanelor sunt incluse şi suprafeţele acestora pe care se fixează elementele direcţiei şi ale suspensiei.
Standarde de evaluare a reparaţiilor zonelor deteriorate prin coroziune:
1.Condiţii pentru reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune:
a)reparaţiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel încât îmbinarea părţii sau a secţiunii elementului reparat să îndeplinească funcţionalitatea iniţială.
b)nu se admit reparaţii prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
Sunt admise reparaţii la o distanţă mai mare de 30 mm faţă de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.
2.Metode de reparaţii admise:
a)sunt permise reparaţii cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;
b)dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu şuruburi, se admite reparaţia prin sudură.
c)nu sunt permise reparaţii combinate (sudură/nituri/şuruburi) care să depăşească o suprafaţă maximă de 2500 mmp.
Prin sudură sigură aşa cum a fost menţionat la lit. a) se înţelege:
–cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 50% din perimetrul secţiunii ce poate fi sudată şi care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;
–puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm şi care sunt repartizate la o distanţă de maximum 20 mm una de cealaltă.
3.Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcţiei şi ale suspensiei:
a)dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune:
–acesta nu se repară, se înlocuieşte
–elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.
b)dacă un element al mecanismului de direcţie sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.
4.Metode de reparaţii admise pentru elemente longitudinale şi transversale:
a)elementele longitudinale şi transversale ce fac parte din cadrul şasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipseşte material.
b)prin excepţie de la prevederile lit. a), elementele longitudinale şi transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puţin aceeaşi cu grosimea secţiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta înţelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel puţin 75% din perimetrul părţilor ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.
5.Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip şa sau a plăcii bolţului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.
H. Defecte la dispozitivele de cuplare
Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch şi de 3,5 inch.
–în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură:
Metoda de verificare: cu şubler sau utilizându-se un calibru.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:
–deformaţia maximă a platoului cuplei nu trebuie să depăşească 2,5 mm, conform figurii:
–dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format şanţuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm şi mai adânci de 2,5 mm;
Cerinţele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
–în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare, deformaţia maximă a platoului cuplei nu trebuie să depăşească 3,5 mm conform figurilor:
Metoda de verificare: utilizându-se riglă şi şubler sau calibru.
Pe părţile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremităţile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii:
Lit. b) a pct. 1.2.2 şi lit. b) a pct. 1.3.2 din anexa 2^1 la reglementări au fost abrogate de pct. 32 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
Pct. 5.2.1 şi pct. 7.5 din anexa 2^1 la reglementări au fost modificate de pct. 33 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
Sintagma "siguranţa rutieră" a fost înlocuită cu sintagma "siguranţa circulaţiei rutiere", conform pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
Anexa 3
la reglementări
Cerinţe privind echiparea ulterioară fabricaţiei
cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelor
din categoriile N(2) şi N(3)
I. DEFINIŢII
Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenţionale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informaţii despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.
Oglindă - orice dispozitiv, cu excepţia dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în faţa vehiculului.
Clasificarea oglinzilor:
a)clasa I - oglindă retrovizoare interioară;
b)clasa II şi III -oglinzi retrovizoare exterioare principale;
c)clasa IV - oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;
d)clasa V - oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);
e)clasa VI - oglindă frontală.
II. CERINŢE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAŢIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE
1.Cerinţa echipării ulterioare fabricaţiei cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE*4).
2.Prezentele cerinţe nu se aplică următoarelor:
a)autovehiculelor din categoriile N(2) şi N(3) înmatriculate înainte de 01.01.2000;
b)autovehiculelor din categoria N(2) a căror MTMA nu depăşeşte 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiţii:
i)nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanţă mai mică de 2 m faţă de sol (se poate aplica o toleranţă de + 10 cm), indiferent de poziţia de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA; ii) oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziţia conducătorului auto;
3.Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepţia celor menţionate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate, care îndeplinesc cerinţele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV şi, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.
4.În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate astfel încât combinaţia câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE), condiţiile se consideră a fi respectate şi nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.
5.Autovehiculele prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerinţe ca urmare a lipsei de soluţii tehnice disponibile şi viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare şi/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiţia ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puţin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV şi cel puţin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerinţele Directivei 2003/97/CE).
6.Prezentele cerinţe nu se aplică autovehiculelor istorice.
III. METODA DE VERIFICARE:
1.În condiţiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate şi de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce priveşte câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.
1.1.Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
2.În condiţiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existenţa mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.
3.Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi:
3.1.Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:
3.2.Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:
3.3.Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colţurile poligonului de verificare:
3.4.Cerinţele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colţurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât şi pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 şi 5 din Secţiunea II.
3.5.Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.
4.Respectarea cerinţelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP.
Anexa 4
la reglementări
Raport de inspecţie tehnică periodică pentru categoria L
1)ATENŢIE! În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă inspecţie tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspecţie este anunţată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligaţia să pună la dispoziţie vehiculul şi actele acestuia. SITP şi inspectorul trebuie să asigure toate condiţiile pentru efectuarea reinspecţiei de către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspecţiei tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP
4) Emisiile poluante nu se măsoară
Planul operaţiunilor pentru inspecţia tehnică periodică la categoria L
0.1.a b c d [] [] ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 5.3.1.a b c d e [] []
0.2.a b c d e f g [] [] 4.1. Faruri 5.3.2.a b c d [] []
1.SISTEM DE FRÂNARE 4.1.1.a b c d e f g h i [] [] 5.3.3.a b c [] []
1.1.Stare mecanică şi funcţionare 4.1.2.a b [] 5.3.4. []
1.1.1.a b c [] [] 4.1.3.a b c [] 6. CADRU (ŞASIU) ŞI ELEMENTE ATAŞATE
1.1.2.a b c d [] [] 4.1.4.a b c [] ŞASIULUI (INCLUSIV ATAŞ)
1.1.3.a b c d e [] 4.1.5.a b [] 6.1. Şasiu sau cadru şi elemente
1.1.4.a b c d e f g [] [] [] 4.2. Lămpi de poziţie faţă şi spate ataşate
1.1.5.a b c d e [] [] 4.2.1.a b c d [] [] 6.1.1. a b c d [] []
1.1.6.a b c d e f [] [] [] 4.2.2.a b [] 6.1.2. a b c d [] []
1.1.7.a b c [] [] 4.2.3.a b c d [] [] 6.1.3. a b c d e f g h [] []
1.1.8.a b c d e f [] [] 4.3. Lămpi de frânare 6.1.4. [] []
1.1.9.a b c d e f g h i [] [] 4.3.1.a b c d [] [] 6.1.5. a b c [] [] []
1.1.10.a b c d e [] [] [] 4.3.2.a b [] 6.1.6. a b c d e f g [] [] []
1.1.11.a b c d [] [] 4.3.3.a b c d [] 6.1.7. a b c d e f g h i j [] [] []
1.1.12.a b c [] [] 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie k l m n o p r s t
1.2.Performanţă şi eficacitate frână şi de avarie 6.1.8.a b [] []
de serviciu 4.4.1.a b c d [] [] 6.2. Caroserie
1.2.1.a b c d e f [] [] 4.4.2.a b [] 6.2.1.a b c d e f g h [] []
1.2.2.[] 4.4.3. a b c d [] 6.2.2.a b c d [] []
1.3.Performanţă şi eficacitate frână 4.4.4. [] 6.2.3.a b c d [] []
de securitate 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă 6.2.4.a b c [] []
1.3.1.a b c d e f [] [] [] 4.5.1.a b c d [] [] 6.2.5.a b c [] []
1.3.2.[] 4.5.2.(X) [] 6.2.6.a b c d e [] []
1.4.Performanţă şi eficacitate frână 4.5.3.a b [] 6.2.7. [] []
de staţionare 4.5.4.a b c d [] 6.2.8.a b []
1.4.1.a b c [] [] [] 4.6. Lămpi de mers înapoi 6.2.9.a b c [] []
1.4.2.[] 4.6.1.a b c d [] [] 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.5.a b c d e [] 4.6.2.a b c d [] 7.1.a b c d e f g [] []
2.SISTEM DE DIRECŢIE 4.6.3.a b [] 7.2.a b [] [] []
2.1.Stare mecanică 4.7. Lămpi de iluminare a plăcii 7.3.a b c [] []
2.1.1.a b c d e [] [] [] spate cu numărul de înmatriculare 7.4.a b c []
2.1.2.a b c d [] [] 4.7.1.a b c d e [] [] 8. EMISII POLUANTE
2.1.3.a b c d e f g [] [] [] 4.7.2.a b c d [] [] 8.1. Zgomot
2.1.4.a b c [] [] 4.8.a b c d [] [] [] 8.1.1.a b [] []
2.1.5.a b c d e f g h [] [] [] 4.9.a b c [] [] [] 8.2. Gaze de evacuare
2.2.Ghidon/volan şi coloană ghidon/ 4.10.a b c d e f g h i [] [] 8.2.1. Emisii
volan (furcă faţă) 4.11.a b c [] [] 8.2.1.1. []
2.2.1.a b c [] [] 5. PUNŢI, ROŢI ANVELOPE ŞI 8.3. Alte aspecte referitoare la mediu
2.2.2.a b c d e f g h [] [] SUSPENSIE 8.3.1. [] []
2.2.3.[] [] 5.1. Punţi (axe) 8.3.2. []
2.3.[] 5.1.1.a b c d [] [] 9. ALTE VERIFICĂRI
3.VIZIBILITATE 5.1.2.a b c d e [] [] 9.1.a b [] [] []
3.1.a b c [] [] 5.1.3.a b c [] []
3.2.a b c d [] [] 5.2. Roţi (jante) şi anvelope
3.3.a b [] [] 5.2.1.a b c [] []
3.4.a b [] [] 5.2.2.a b c d e f g [] [] []
3.5.[] [] 5.2.3.a b c d e f g [] []
3.6.[]
Anexa 4 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 34 al art. I din acelaşi act normativ.
1)ATENŢIE! În cazul depăşirii termenului de 30 de zile calendaristice pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă inspecţie tehnică periodică completă
2)Dacă o reinspecţie este anunţată, trebuie ca vehiculul să rămână în incinta SITP, iar inspectorul tehnic are obligaţia să pună la dispoziţie vehiculul şi actele acestuia. SITP şi inspectorul trebuie să asigure toate condiţiile pentru efectuarea reinspecţiei de către inspectorul RAR
3)Defectarea vehiculului în timpul inspecţiei tehnice periodice, datorată viciilor ascunse, nu implică răspunderea SITP
Planul operaţiunilor pentru inspecţia
tehnică periodică la categoriile M, N, O şi T
Font 7
DMi DMa DP DMi DMa DP DMi DMa DP
0.IDENTIFICARE AUTOVEHICUL 4.2.2.a b c [] 6.2.1.1.a b c d e f []
0.1.a b c d [] [] 4.2.3.a b c d e [] [] 6.2.2.a b c d [] []
0.2.a b c d e f g h i [] 4.3. Lămpi de frânare 6.2.3.a b c d [] []
1.SISTEM DE FRÂNARE 4.3.1.a b c d [] [] 6.2.4.a b c [] []
1.1.Stare mecanică şi funcţionare 4.3.2.a b [] 6.2.5.a b c [] []
1.1.1.a b c [] [] 4.3.3.a b c d [] 6.2.6.a b c d [] []
1.1.2.a b c d [] [] 4.4. Lămpi indicatoare de direcţie 6.2.7. [] []
1.1.3.a b c d e f [] [] şi de avarie 6.2.8.a b [] []
1.1.4.[] [] 4.4.1.a b c d [] [] 6.2.9.a b c [] []
1.1.5.a b c d [] 4.4.2.a b [] 6.2.10.a b c [] []
1.1.6.a b c d e f g [] 4.4.3. a b c d [] 7. ALTE ECHIPAMENTE
1.1.7.a b c d [] [] [] 4.4.4. [] 7.1. Centuri de siguranţă/catarame şi
1.1.8.a b c d [] [] [] 4.5. Faruri şi lămpi de ceaţă sisteme de reţinere
1.1.9.a b c [] [] 4.5.1.a b c d [] [] 7.1.1.a b [] []
1.1.10.a b c d e f g [] [] [] 4.5.2.(X) [] 7.1.2.a b c d e f [] []
1.1.11.a b c d e [] [] 4.5.3.a b [] 7.1.3. []
1.1.12.a b c d e f [] [] [] 4.5.4.a b c d [] 7.1.4. []
1.1.13.a b c [] [] 4.6. Lămpi de mers înapoi 7.1.5.a b []
1.1.14.a b c d e f [] [] 4.6.1.a b c d [] [] 7.1.6. []
1.1.15.a b c d e f g h i [] [] 4.6.2.a b c d [] 7.2.a b []
1.1.16.a b c d e f [] [] [] 4.6.3.a b [] 7.3.a b [] [] []
1.1.17.a b c d e f [] [] [] 4.7. Dispozitiv de iluminare a 7.4.a b []
1.1.18.a b c [] plăcii spate cu numărul de 7.5.a b []
1.1.19.a b [] înmatriculare 7.6. [] []
1.1.20.[] 4.7.1.a b c d e [] [] 7.7.a b c [] []
1.1.21.a b c d [] [] [] 4.7.2.a b c d [] [] 7.8.a b c []
1.1.22.a b [] [] 4.8. Catadioptri, plăci de 7.9.a b c d e f g []
1.2.Performanţă şi eficacitate frână identificare spate reflect-fluor, 7.10.a b c d e f g []
de serviciu marcaje reflectorizante pentru 7.11.a b [] []
1.2.1.a b c d e f [] [] [] contur 7.12.a b c d e []
1.2.2.[] 4.8.1.a b [] [] 8. EMISII POLUANTE
1.3.Performanţă şi eficacitate frână 4.8.2.a b [] [] 8.1. Zgomot
de securitate 4.9. Martori luminoşi 8.1.1.a b [] []
1.3.1.a b c d e f [] [] [] 4.9.1. [] [] 8.2. Gaze de evacuare
1.3.2.[] 4.9.2. [] 8.2.1. Emisii mas
1.4.Performanţă şi eficacitate frână 4.10.a b c d [] [] [] 8.2.1.1.a b []
de staţionare 4.11.a b c [] [] [] 8.2.1.2.a b []
1.4.1.a b c [] [] [] 4.12.a b c d e f g h i [] [] 8.2.2. Emisii mac
1.4.2.[] 4.13.a b c d e [] [] 8.2.2.1.a b []
1.5.a b [] 5. PUNŢI, ROŢI, ANVELOPE ŞI 8.2.2.2.a b []
1.6.a b c d e [] SUSPENSIE 8.3.(X) []
1.7.a b [] 5.1. Punţi (axe) 8.4. Alte aspecte referitoare la mediu
2.SISTEM DE DIRECŢIE 5.1.1.a b c d e [] [] 8.4.1. [] []
2.1.Stare mecanică 5.1.2.a b c d e f [] [] [] 8.4.2. []
2.1.1.a b c d e [] [] [] 5.1.3.a b c [] [] 9. INSPECŢII SUPLIMENTARE M2, M3
2.1.2.a b c d [] [] 5.2. Roţi (jante) şi anvelope 9.1. Uşi
2.1.3.a b c d e f g [] [] [] 5.2.1.a b [] [] 9.1.1.a b c d e f [] []
2.1.4.a b c [] [] 5.2.2.a b c d e [] [] 9.1.2.a b c d e [] []
2.1.5.a b c d e f g h [] [] [] 5.2.3.a b c d e f g h i [] [] [] 9.2.a b c [] [] []
2.2.Volan şi coloană volan 5.3. Suspensie 9.2.a b [] [] []
2.2.1.a b c [] [] 5.3.1.a b c d e [] [] 9.4. Scaune
2.2.2.a b c d e [] [] 5.3.1.1. [] 9.4.1.a b c d e [] []
2.3.[] [] 5.3.2.a b c d [] [] 9.4.2.a b [] []
2.4.[] 5.3.2.1.(X)a b [] 9.5.(X) [] []
2.5.a b c [] [] 5.3.3.a b c d e [] [] 9.6.a b c d [] [] []
2.6.a b c [] [] 5.3.4.a b c d e [] [] [] 9.7.a b c d [] [] []
3.VIZIBILITATE 5.3.5.a b c d [] [] 9.8.(X) [] []
3.1.a b c [] [] 5.3.5.1. [] 9.9.(X)a b [] []
3.2.a b c d [] [] 6. CADRU, CABINĂ ŞI ELEMENTE ATAŞATE 9.10. Cerinţe privind transportul
3.3.a b [] [] SAŞIULUI copiilor
3.4.a b [] [] 6.1. Şasiu sau cadru şi elemente 9.10.1. [] []
3.5.[] [] ataşate 9.10.2. [] []
3.6.[] 6.1.1. a b c d e f g [] [] 9.11. Cerinţe privind transportul
4.LĂMPI, DISPOZITIVE REFLECTORIZANTE 6.1.2. a b c d [] [] persoanelor cu handicap
ŞI ECHIPAMENTE ELECTRICE 6.1.3. a b c d e f g h i j [] [] [] 9.11.1.a b c d e [] []
4.1.Faruri k l m n o p q 9.11.2.a b c d [] []
4.1.1.a b c d e f g h i j [] [] 6.1.4.a b [] [] 9.11.3. [] []
4.1.2.a b [] 6.1.5. a b c [] [] [] 9.12. Alte echipamente speciale (X)
4.1.3.a b c [] 6.1.6. a b c d e f g h i j [] [] [] 9.12.1.a b [] []
4.1.4.a b c d [] 6.1.7. a b c d e f g h i j [] [] [] 9.12.2. [] []
4.1.5.a b [] k l m n o p q r s 9.12.3. [] []
4.1.6.[] 6.1.7.1.a b [] 10. ALTE VERIFICĂRI
4.2.Lămpi de poziţie faţă, spate 6.1.8.a b [] [] 10.1.a b [] [] []
şi laterale, lămpi de gabarit 6.1.8.1. []
4.2.1.a b c d [] [] 6.1.8.2.a b []
6.1.9.a b []
6.2.Cabină şi caroserie
6.2.1.a b c d e f g h [] []
Anexa 5 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 4 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 35 al art. I din acelaşi act normativ.
(1)numărul de identificare al vehiculului (VIN number) ................... (2) numărul de înmatriculare al vehiculului şi simbolul statului de înmatriculare (registration plate number of the vehicle and country symbol of the State of registration) ............./RO (3) locul şi data inspecţiei (place and date of the test) .................. (4) indicaţia contorului kilometric la data efectuării inspecţiei, dacă este disponibilă (odometer reading at the time of the test, if available) .............. (5) clasa vehiculului, dacă este disponibilă (vehicle class, if available) ............. (6) defecte identificate şi categoria aferentă (identified defects and their category)
(7)evaluarea globală a vehiculului (overall assessment of the vehicle) ............... (8) data următoarei inspecţii tehnice periodice (date of next periodical test): conform anexei la certificatul de înmatriculare (see the Annex to the Registration Certificate) (9) staţia de inspecţie tehnică periodică (name of the inspection organisation) ...........
semnătura şi ştampila inspectorului responsabil de inspecţie (signature and stamp of the inspector responsible for the test)
............................
(10)alte informaţii (other information)
poziţia în baza naţională de date cu inspecţii tehnice periodice (entry in the national data basis regarding the periodic technical inspections) ......./...........
*
A se păstra la bordul autovehiculului.
Schimbarea numărului de înmatriculare prevăzut la pct. 2 impune înlocuirea certificatului (inclusiv în cazul în care certificatul a fost eliberat pentru un vehicul care nu era încă înmatriculat în România la data respectivă şi din acest motiv numărul de înmatriculare nu a fost menţionat în certificat).
Anexa 5^1 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conţinutul anexei 1 din acelaşi act normativ.
Anexa 5^2
la reglementări
Clasele de vehicule menţionate la pct. 5 din certificatul de inspecţie tehnică periodică
Clasa 1 - autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune
Clasa 2 - autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg
Clasa 3 - remorci şi semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg
Clasa 4 - autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, autovehicule speciale ambulanţă
Clasa 5 - autovehicule cu cel puţin 4 roţi destinate transportului de mărfuri cu MTMA care nu depăşeşte 3.500 kg, cu excepţia tractoarelor şi a maşinilor şi utilajelor autopropulsate pentru lucrări
Clasa 6 - autovehicule cu cel puţin 4 roţi destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune
Anexa 5^2 la reglementări a fost introdusă de pct. 34 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, având conţinutul anexei 2 din acelaşi act normativ.
Anexa 7 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 5 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 36 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 8 la reglementări (faţă) a fost modificată de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea textului "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului nr. ....... din ................" cu textul "cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la oficiul registrului comerţului nr. ............" şi de pct. 44 al art. I din acelaşi ordin, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
Anexa 9
la reglementări
Cerere
pentru autorizarea staţiei de inspecţie tehnică
periodică a vehiculelor
Titlul anexei 9 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
Operatorul economic sau instituţia publică .................................... cu sediul în .................. judeţul .............. str. ........................... nr. ................. cod poştal ............. telefon ........... fax ........... solicită eliberarea autorizaţiei pentru staţia de inspecţie tehnică periodică din ...................... judeţul ............. str. .............. nr. ........... cod poştal ............ telefon .............. fax ............. pentru următoarele clase de inspecţie tehnică periodică .............................
Primul paragraf din anexa 9 la reglementări a fost modificat de pct. 44 al art. I din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, prin înlocuirea sintagmei "persoană juridică" cu sintagma "operator economic sau instituţie publică".
Anexăm:
1.chestionar de autoevaluare a capabilităţii tehnice;
3.certificat constatator emis de oficiul registrului comerţului în baza Legii nr. 26/1990
privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, eliberat de cel mult 3 luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată), cuprinzând date privind valabilitatea sediului social şi a punctelor de lucru, persoanele împuternicite, domeniul de activitate, sedii şi/sau activităţi autorizate, conform prevederilor art. 15 din Legea nr. 359/2004
privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv activitatea «Activităţi de testări şi analize tehnice»;
5.copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către operatorul economic sau instituţia publică solicitantă a autorizării, însoţite de extrasul din registrul general de evidenţă a salariaţilor transmis inspectoratului teritorial de muncă;
6.copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare şi/sau buletinele de măsurare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);
7.schiţa SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor şi a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăţi, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
8.fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
Programul de lucru al staţiei de inspecţie tehnică este
în zilele de .......................... orele ...............................
şi în zilele de ....................... orele ...............................
Ne obligăm ca pe timpul funcţionării staţiei de inspecţie tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecţia tehnică periodică.
Anexa 10 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 3 din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, conform pct. 35 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 11
la reglementări
Condiţii tehnice
privitoare la verificarea eficacităţii şi
performanţei sistemului de frânare al vehiculelor
A. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role
Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor pe standul de frânare cu role presupune verificarea coeficienţilor de frânare realizaţi de frâna de serviciu şi frâna de staţionare, precum şi verificarea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare.
Coeficientul de frânare reprezintă raportul dintre suma forţelor de frânare la roţile pe care acţionează frâna a cărei eficacitate se verifică şi greutatea vehiculului prezentat la ITP:
n
Σ Fis + Fid
i=1
Cf = ────────────── x 100(%)
G
în care:
Fis (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n - numărul de punţi;
G (daN) - greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu şi tabelul 2 pentru frâna de staţionare.
Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Tabelul 1 - Valori minime admisibile ale
coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu
*)la semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii
*1) 48 % pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;
*2) 45 % pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988;
*3) 43 % pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.
La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână (cu excepţia celor din categoria L) este obligatorie verificarea eficacităţii frânei de serviciu prin acţionarea acesteia cu un efort de acţionare la pedală care nu trebuie să depăşească valoarea determinată în funcţie de starea de încărcare a autovehiculului:
F(p) = F(pmax) x [m(ef)/m(tot)] (daN),
în care
F(pmax) (daN) - efortul de acţionare maxim admisibil la pedala de frână (tabelul 1);
m(ef) (kg) - masa efectivă a autovehiculului inspectat;
m(tot) (kg) - MTMA a autovehiculului inspectat.
Tabelul 1 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
Tabelul 2 - Valori minime admisibile ale
coeficientului de frânare pentru frâna de staţionare
*)coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punţile semiremorcii.
(1)24% pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991; (2) 22% pentru semiremorci şi remorcile cu proţap înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.
Dezechilibrul dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi se determină cu relaţia:
F(max) - F(min)
d = ────────────── x 100(%)
F(max)
în care:
F(max) [daN] - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare superioară;
F(min) [daN] - forţa de frânare la roata ce înregistrează forţa de frânare inferioară.
Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru vehiculele sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu şi tabelul 4 pentru frâna de staţionare.
Tabelul 2 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
Tabelul 3 - Valori maxime admisibile ale
dezechilibrului dintre forţele de frânare
la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu
Tabelul 3 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
Tabelul 4 - Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre
forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de staţionare
Tabelul 4 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
B. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul
Partea introductivă a lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificată de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor cu decelerometrul presupune verificarea deceleraţiilor realizate de frâna de serviciu şi frâna de staţionare în cazul frânării pe pistă, precum şi aprecierea dezechilibrului între forţele de frânare la roţile aceleiaşi punţi pentru frâna de serviciu şi frâna de staţionare în funcţie de comportamentul la frânarea pe pistă.
Primul paragraf al lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012, prin înlocuirea sintagmei "vehicul rutier" cu sintagma "vehicul".
Această verificare se efectuează prin probe funcţionale în parcurs, cu măsurarea deceleraţiei maxime la o frânare bruscă de la viteza, de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza, maximă constructivă) în cazul frânei de serviciu şi 15 km/h în cazul frânei de staţionare.
Această verificare se aplică pentru maşini şi utilaje autopropulsate pentru lucrări cu viteza maximă constructivă mai mare de 25 km/h, tractoare, autoremorchere, autovehicule speciale şi autovehicule specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, autovehicule cu tracţiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, mopede cu 3 roţi, motociclete cu ataş, mototricicluri şi cvadricicluri.
Al treilea paragraf de la lit. B din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 35 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Valorile minime admisibile ale deceleraţiei maxime măsurate sunt precizate în tabelul 5 pentru frâna de serviciu şi tabelul 6 pentru frâna de staţionare.
*1) 4,8 m/s² pentru autovehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991;
*2) 4,5 m/s² pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) după 1988.
Tabelul 5 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
*1) 2,4 m/s² pentru vehiculele care nu sunt dotate cu ABS sau înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 1 octombrie 1991.
Tabelul 6 de la lit. A din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
C. Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs
Verificarea eficacităţii şi performanţei sistemului de frânare al vehiculelor prin probă în parcurs se aplică (semi)remorcilor care nu pot fi verificate, din motive constructive, pe standul de frânare. Pentru verificare se efectuează:
–o frânare pe pistă a ansamblului autovehicul tractor - (semi)remorcă, verificându-se dacă sistemul de frânare de serviciu funcţionează, precum şi comportamentul la frânare (păstrarea traiectoriei);
–acţionarea sistemului de frânare de staţionare al (semi)remorcii, verificându-se dacă sistemul de frânare de staţionare al (semi)remorcii funcţionează.
Primul paragraf al lit. C din anexa 11 la reglementări a fost modificat de pct. 36 al art. I ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014.
Metodologia de încercare a sistemelor de
frânare ale vehiculelor din categoriile M, N şi O cu masa totală
maximă autorizată mai mare de 3,5 t utilizând un stand de frânare cu role
1.Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare pneumatice
1.1.Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul încărcat la MTMA Calcularea coeficientului de frânare a vehiculului încărcat la MTMA nu necesită extrapolare, acesta rezultând simplu din ecuaţia următoare:
n
Σ Fis + Fid
i=1
Cf = ───────────── x 100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = Forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
1.2.Determinarea coeficientului de frânare pentru un vehicul descărcat sau parţial încărcat metoda de măsurare într-un punct
Aceasta este o metodă de extrapolare a valorilor forţelor de frânare obţinute la verificarea vehiculului descărcat sau parţial încărcat în vederea calculării coeficientului de frânare al vehiculului încărcat la MTMA.
Metoda presupune existenţa supapelor de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz.
În timpul verificării pe fiecare punte, cel puţin 30% din presiunea nominală maximă a sistemului de frânare trebuie obţinută printr-o încărcare adecvată a vehiculului sau prin simularea încărcării.
Pentru calculul coeficientului de frânare este necesară cunoaşterea următorilor parametrii:
a)valoarea forţelor maxime de frânare pentru nivelul de încărcare al vehiculului prezentat (se obţin prin măsurarea pe standul de frânare cu role);
b)valorile presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte ce se verifică sau cele din cilindri de frână (în funcţie de amplasarea supapei de testare) la care se obţin forţele de frânare maxime pentru nivelul de încărcare cu care vehiculul a fost prezentat la ITP (se obţin prin măsurare în timpul verificării pe standul de frânare cu role, cuplându-se traductorii de măsurare a presiunii);
c)valoarea/valorile presiunii de extrapolare pentru fiecare punte (se preiau sau se calculează în funcţie de datele existente pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare). în cazul în care presiunea de extrapolare de pe plăcuţa regulatorului automat al frânării în funcţie de încărcare este prevăzută pentru o masă diferită de cea a axei/grupului de axe pe care acţionează regulatorul care este menţionată în documente, se calculează o presiune de extrapolare corespunzătoare masei din documente, care va fi folosită în calcul.
Pentru o anumită punte, forţele de frânare maxime se obţin la blocarea standului de frânare sau, dacă acesta nu se blochează, prin citirea de pe panoul de afişaj a valorilor maxime.
Se calculează factorii de extrapolare pentru fiecare punte conform formulei:
p(ex) - 0,4
Ei = ────────────
p(i) - 0,4
în care:
i = numărul punţii verificate;
p(ex) = valoarea presiunii de extrapolare;
p(i) = valoarea presiunii măsurate la care s-au obţinut forţele maxime de frânare pe puntea i.
Se calculează valoarea coeficientului de frânare cu formula:
(F1s + F1d) x E1 + (F2s + F2d) x E2 +
+ (Fns + Fnd) x En
Cf = ────────────────────────────────────────────────────────────── x 100(%)
G
în care:
Fis (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) - forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
Ei = factorul de extrapolare pentru puntea i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului încărcat la MTMA.
Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
În cazul în care vehiculul nu este echipat din fabricaţie cu 2 supape de testare a presiunilor din rezervoarele de aer comprimat ce comandă circuitul de frânare pe fiecare punte sau a celor din cilindri de frână, după caz, coeficientul de frânare se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:
n
Σ Fis + Fid
i=1
Cf = ───────────── x 100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.
2.Determinarea coeficientului de frânare pentru sistemele de frânare hidropneumatice şi pentru sistemele de frânare complet hidraulice
Coeficientul de frânare pentru vehiculele echipate cu sisteme de frânare hidropneumatice sau complet hidraulice se determină direct prin măsurarea forţelor de frânare ale vehiculului descărcat sau parţial încărcat utilizând ecuaţia următoare:
n
Σ Fis + Fid
i=1
Cf = ───────────── x 100(%)
G
în care:
Fis (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea stângă a punţii i;
Fid (daN) = forţa de frânare la roţile de pe partea dreaptă a punţii i;
n = numărul de punţi;
G (daN) = greutatea vehiculului prezentat la ITP.
Sintagma "vehicul rutier" din anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Dacă coficientul de frânare astfel determinat are o valoare mai mică decât valoarea minimă admisibilă, atunci vehiculul va trebui să fie prezentat la ITP în stare încărcată cu cel puţin 50% din sarcina maximă.
Anexa 11 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 6 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 40 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 12
la reglementări
Condiţii
privind culoarea luminilor la elementele
instalaţiei electrice de iluminare şi semnalizare
(în funcţie de dotare)
Faţă:
–Faruri - lumină albă
–Faruri de ceaţă - lumină albă sau galbenă
–Faruri pentru circulaţia de zi - lumină albă
–Lămpi indicatoare de direcţie - lumină galben-auto
–Lămpi de poziţie, lămpi de gabarit - lumină albă
–Lămpi de staţionare (de parcare) - lumină albă
–Catadioptri netriunghiulari - culoare albă sau incolor
Spate
–Lămpi de poziţie, lămpi de frânare, - lumină roşie
lămpi gabarit, lămpi de ceaţă
–Lămpi indicatoare de direcţie - lumină galben-auto
–Lămpi de staţionare (de parcare) - lumină roşie
–Lămpi de mers înapoi, lămpi de iluminare - lumină albă
a plăcii cu numărul de înmatriculare;
–Catadioptri netriunghiulari - culoare roşie
(autovehicule), triunghiulari (remorci)
Lateral:
–Lămpi de poziţie - lumină galben-auto; cu toate
acestea, cea mai din spate lampă
de poziţie laterală poate fi
roşie dacă este grupată sau
combinată sau incorporată
reciproc cu lampa de poziţie
spate, cu lampa de gabarit spate,
cu lampa de ceaţă spate, cu lampa
de frânare sau dacă este grupată
sau are o parte a suprafeţei
emiţătoare de lumină comună cu
catadioptrul spate
–Lămpi indicatoare de direcţie - lumină galben-auto
–Lămpi de staţionare (de parcare) - lumină galben-auto dacă sunt
incorporate reciproc cu lămpile
indicatoare de direcţie
laterale sau lămpile de poziţie
laterale
–Catadioptri netriunghiulari - culoare galben-auto; cu toate
acestea, cel mai din spate
catadioptru lateral poate fi roşu
dacă este grupat sau are o parte
a suprafeţei emiţătoare de lumină
comună cu lampa de poziţie spate,
lampa de gabarit spate, lampa de
ceaţă spate, lampa de frânare, cu
cea mai din spate lampă de
poziţie laterală roşie sau cu
catadioptrul spate
netriunghiular.
Altele:
–Catadioptri pedală - lumină galben-auto (pentru
(la autovehiculele cu două sau trei roţi) mopede cu pedale neretractabile)
Anexa 12 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 7 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 41 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 13
la reglementări
Verificarea emisiilor poluante
1.Autovehicule echipate cu mas alimentate m benzină, GPL sau GNC
1.1.Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricompooent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări;
1.1.1.Inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
1.1.2.Inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi.
1.1.3.După aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare, ţinând cont de recomandările producătorului, se măsoară concentraţia emisiilor de monoxid de carbon (CO) şi de hidrocarburi (HC), cu motorul la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare").
1.1.4.Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:
a)pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) până în anul 1986 inclusiv: CO(cor): 4,5% în vol.;
b)pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) începând cu anul 1987: CO(cor): 3,5% în vol.
1.1.5.Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească 1000 ppm.
Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.
1.1.6.La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.
1.1.7.Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride şi pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.
1.2 Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecţionat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda, se efectuează următoarele verificări:
1.2.1.Inspecţia vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
1.2.2.Inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă acesta este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
1.2.3.Determinarea eficacităţii sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea valorii lambda şi a conţinutului de CO şi de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispoziţiilor pct. 1.2.4 şi 1.2.5. Pentru fiecare dintre cele două teste, motorul este adus la parametrii normali de funcţionare, conform recomandărilor producătorului autovehiculului.
1.2.4.Emisii la ieşirea din ţeava de evacuare - valori limită
Conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească următoarele valori:
a)măsurări efectuate la turaţia de mers în gol încet, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,5% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)] sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];
b)măsurări efectuate cu motorul la turaţia de mers în gol accelerat, de cel puţin 2000 rot/min şi de maximum 3000 rot/min, cu ambreiajul cuplat (fară apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare"): conţinutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,3% în vol.; el nu trebuie să depăşească valoarea CO(cor): 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule Euro 3 sau Euro 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)] sau omologate conform Regulamentului (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Euro 6 sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)].
1.2.5.Lambda: 1±0,03 sau conform specificaţiilor producătorului, măsurat la turaţia de mers în gol accelerat precizată la pct. 1.2.4. lit. b).
1.2.6.Conţinutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turaţia de mers în gol accelerat nu trebuie să depăşească 100 ppm.
Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.
1.2.7.La motoarele cu alimentare duală benzină/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcţionare.
1.2.8.Pentru autovehiculele echipate cu un sistem de diagnosticare la bord (OBD), funcţionarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD şi a verificării funcţionării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerinţele specifice.
1.2.9.Nu se efectuează această probă, pentru autovehiculele hibride.
2.Autovehicule echipate cu mac alimentate cu motorină
2.1 Verificarea autovehiculelor echipate cu mac are în vedere măsurarea opacităţii gazelor de evacuare în accelerare liberă, de la turaţia de mers în gol încet la turaţia de întrerupere a alimentării, cu ambreiajul cuplat (fără apăsarea pedalei de ambreiaj) şi cu schimbătorul cutiei de viteze la punctul mort (în cazul cutiilor de viteză automate, schimbătorul trebuie să fie în poziţia "Neutru" sau "Parcare").
2.2 Pentru efectuarea verificării este necesar aducerea motorului la parametrii normali de funcţionare a autovehiculului, după cum urmează:
2.2.1.Autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puţin a condiţiei ca motorul să fie cald şi într-o stare mecanică satisfăcătoare;
2.2.2.Sub rezerva dispoziţiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fară a fi fost respectate următoarele condiţii:
a)motorul trebuie să fie cald: temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puţin 80°C sau să corespundă temperaturii de funcţionare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiaţiei în infraroşu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configuraţiei autovehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcţionare a motorului va putea fi stabilită altfel, de exemplu pe baza funcţionării ventilatorului de răcire;
b)sistemul de evacuare trebuie curăţat prin 3 accelerări libere.
2.3 Procedura de încercare are în vedere următoarele:
2.3.1.Inspecţia vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de producător, pentru a se verifica dacă este complet şi într-o stare satisfăcătoare şi dacă nu există neetanşeităţi;
2.3.2.Motorul şi, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcţioneze la turaţia de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor din categoriile M(2), M(3), N(2) şi N(3) aceasta înseamnă a se aştepta cel puţin 10s după eliberarea pedalei de acceleraţie;
2.3.3.La începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă, pedala de acceleraţie trebuie apăsată total, în mod rapid şi progresiv (în mai puţin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obţină debitul maxim al pompei de injecţie şi să se atingă turaţia de întrerupere a alimentării;
2.3.4.La fiecare ciclu de accelerare liberă, motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată pedala de acceleraţie, să atingă turaţia de întrerupere a alimentării sau, în cazul autovehiculelor cu transmisie automată, turaţia indicată de producător ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turaţia de întrerupere a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu, prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acţionare şi cel de eliberare a pedalei de acceleraţie, adică cel puţin 2 s pentru autovehiculele destinate transportului de persoane, care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri având o masă totală maximă autorizată mai mare de 3.500 kg.
Pct. 2.3.4. din anexa 13 la reglementări a fost modificat de pct. 37 al art. I din ORDINUL nr. 1.033 din 18 iunie 2014, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 495 din 3 iulie 2014, prin înlocuirea sintagmei "locuri şezând" cu sintagma "locuri pe scaune".
2.4.Valori limită
2.4.1.Nivelul opacităţii nu trebuie să depăşească valorile limită ale indicelui de opacitate (coeficientului de absorbţie), care sunt următoarele:
Indice de opacitate (coeficient de absorbţie) maxim pentru:
a)mac cu aspiraţie naturală: 2,5 m^-1;
b)mac cu turbocompresor: 3 m^-1;
c)o limită de 1,5 m^-1 se aplică următoarelor autovehicule omologate conform valorilor limită indicate:
i)la linia B a tabelului din secţiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE [autovehicule EURO 4 din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)]; ii) la linia Bl a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EURO IV din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];
iii) la linia B2 a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EURO V din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];
iv) la linia C a tabelelor din secţiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE [autovehicule EEV din. categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)];
v)în Regulamentul (CE) nr. 715/2007 [autovehicule Euro 5 sau Eu.ro 6 sau ulterior din categoria. M(1), N(1), M(2) ori N(2)]; vi) în Regulamentul (CE) nr. 595/2009 [autovehicule Euro VI sau ulterior din categoria M(1), N(1), M(2) ori N(2)].
2.4.2.Autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puţin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depăşeşte valoarea limită, cu condiţia să nu se înregistreze diferenţe semnificative între turaţiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau între turaţiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate fi calculată ignorând valorile observate care se îndepărtează cu mult faţă de media măsurată.
2.4.3.Pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispoziţiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care valorile măsurate în mai puţin de 3 cicluri de accelerare liberă sunt mai mici cu 0,5 m^-1 faţă de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.
2.5.Vehiculele înmatriculate (fabricate, dacă data primei înmatriculări nu este disponibilă) înainte de 01.01.1980 sunt exceptate de la această verificare.
Anexa 13 la reglementări a fost înlocuită cu anexa 8 din ORDINUL nr. 42 din 20 ianuarie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 118 din 16 februarie 2012, conform pct. 42 al art. I din acelaşi act normativ.
Anexa 14
la reglementări
Condiţii privind echiparea vehiculelor cu cale de blocare
Sintagma "vehicul rutier" din titlul anexei 14 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roţilor, amplasate într-un loc uşor accesibil pe vehicul, după cum urmează:
a)o cală de blocare pentru:
i)autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone; ii) remorci cu două axe, cu excepţia semiremorcilor cu şa, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone.
b)două cale de blocare pentru:
i)vehicule cu trei sau mai multe axe; ii) semiremorci cu şa;
iii) remorci cu axă simplă sau dublă, având distanţa dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;
iv) remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.Anexa 15
la reglementări
I. Condiţii privind echiparea vehiculelor grele şi lungi cu plăci de identificare spate
Sintagma "vehicul rutier" de la pct. I din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(1)Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depăşeşte 12 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepţia celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone şi a căror lungime depăşeşte 8 m, precum şi remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări.
(2)Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE ONU nr. 70*9) (cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare şi compuse din benzi oblice alternante roşii (fluorescente sau reflectorizante) şi galbene (reflectorizante), înclinate şi descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben şi o bordură roşie (fluorescentă sau reflectorizantă).
!Imagine!Imagine (3) Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafaţă perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului şi simetric faţă de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm şi maximum 2.300 mm.
II. Condiţii privind echiparea vehiculelor lente cu plăci de identificare spate
Sintagma "vehicul rutier" de la pct. II din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(1)Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puţin o placă de identificare spate conform cerinţelor precizate prin prezentele reglementări. Se înţelege prin vehicule lente: autovehicule care au, prin construcţie, o viteză maximă care nu depăşeşte 40 km/h, precum şi remorcile acestora.
(2)Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 69*10) (cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare şi compuse dintr-un fond fluorescent roşu şi o bordură reflectorizantă roşie.
Sintagma "vehicul rutier" din Nota anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(3)Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafaţă perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.
III. Condiţii privind echiparea vehiculelor cu marcaje reflectorizante pentru contur
Sintagma "vehicul rutier" de la pct. III din anexa 15 la reglementări a fost înlocuită cu sintagma "vehicul" conform pct. 39 al art. I din ORDINUL nr. 1.107 din 29 iunie 2012, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 503 din 23 iulie 2012.
(1)Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:
a)pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci) şi pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, şi dacă lăţimea autovehiculelor şi (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;
b)pe părţile laterale: marcaj parţial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepţia autotractoarelor pentru semiremorci) şi pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, şi dacă lungimea autovehiculelor şi (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.
Totuşi, dacă forma, structura sau funcţionarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.
(2)Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 104*11) (cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau galbenă pe părţile laterale şi de culoare albă, galbenă sau roşie pe spate.
(3)Recomandări privind prescripţiile referitoare la forma şi la montajul marcajelor:
1.Marcaje laterale şi spate constituite din benzi
1.1.Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferinţă continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.
Se aplică aceeaşi regulă pentru autotractoare, semiremorci şi alte combinaţii de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu şi fără marcaje.
1.2.Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime şi lăţime a vehiculului.
"Întreagă" înseamnă cel puţin 80% din lungime şi/sau lăţime.
1.3.În cazul benzilor discontinue spaţiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil şi nu trebuie să depăşească 50% din lungimea celui mai scurt element.
1.4.Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălţime minimă deasupra solului de cel puţin 250 mm şi o înălţime maximă de 1500 mm.
2.Marcaje şi grafici distinctive (publicitare)
2.1.Marcajele şi graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiţia ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare şi de semnalizare luminoasă. Marcajele şi graficile distinctive trebuie să fie discrete.
2.2.Prin "discrete" se înţelege:
2.2.1.mai puţin de 15 litere/caractere;
2.2.2.înălţimea literelor/caracterelor cuprinsă între 300 mm şi 1000 mm;
2.2.3.o suprafaţă reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m2;
2.2.4.concizia menţiunilor, cum ar fi adresele şi numerele de telefon
Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
Reglementările din anexă au fost înlocuite cu Reglementările din anexa la ORDINUL nr. 1.002 din 12 august 2008, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 608 din 15 august 2008, conform pct. 3 al art. I din acelaşi act normativ.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 2 aug. 2014 și 15 iun. 2015.