Lege nr. 212 din 12 iulie 2022

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Capitolul IDispoziții generale

Articolul 1

(1)Reducerea riscului seismic al clădirilor constituie o acțiune complexă, de interes național, în contextul atenuării efectelor unui potențial dezastru provocat de cutremure și se realizează prin luarea unor măsuri de intervenție la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice.

(2)Stabilirea riscului seismic pentru o anumită clădire se face prin încadrarea acesteia în una dintre următoarele patru clase de risc:

a)clasa de risc seismic RsI, din care fac parte clădirile cu susceptibilitate de prăbușire, totală sau parțială, la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime;

b)clasa de risc seismic RsII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere majoră la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care pune în pericol siguranța utilizatorilor, dar la care prăbușirea totală sau parțială este puțin probabilă;

c)clasa de risc seismic RsIII, din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare corespunzător stării-limită ultime, care poate pune în pericol siguranța utilizatorilor;

d)clasa de risc seismic RsIV, din care fac parte clădirile la care răspunsul seismic așteptat sub efectul cutremurului de proiectare, corespunzător stării-limită ultime, este similar celui așteptat pentru clădirile proiectate pe baza reglementărilor tehnice în vigoare.

Articolul 2

În sensul prezentei legi, sintagmele de mai jos au următoarele semnificații:

a)spații publice cu altă destinație decât cea de locuință - spațiile realizate în scopul desfășurării de activități care pot implica aglomerări de persoane, precum: săli de spectacol, de expoziții, de lectură, spații pentru comerț, structuri turistice de cazare și alimentație publică și prestări de servicii, asistență socială și medicală, administrație publică și altele asemenea, indiferent dacă aceste spații sunt rezultatul concepției inițiale a clădirii ori, după caz, al unor amenajări ulterioare;

b)clădiri de interes și utilitate publică - clădiri existente, care cuprind spații în care se desfășoară activități în domenii de interes public general și/sau comunitar și social și care implică prezența publicului temporar sau permanent în aria totală expusă;

c)clădiri multietajate cu destinație principală de locuință - clădiri existente, formate din spații cu destinația principală de locuință și în cadrul cărora pot exista și spații publice cu altă destinație decât cea de locuință, distribuite pe mai multe niveluri, inclusiv mansardă sau pod mansardabil;

d)evaluare vizuală rapidă - evaluarea vulnerabilității seismice a fondului construit pe tipologii de clădiri, la nivel de unități administrativ-teritoriale, realizată de autoritățile locale prin personal cu studii tehnice de specialitate, în scopul caracterizării tipurilor reprezentative de clădiri pentru prioritizarea intervențiilor în cadrul diferitelor programe de finanțare.

Capitolul IIDispoziții privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente

Articolul 3

(1)Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri au următoarele obligații:

a)să asigure urmărirea comportării în exploatare a clădirilor din proprietate sau administrare, în condițiile legii, în vederea identificării din timp a unor degradări care conduc la diminuarea aptitudinii la exploatare;

b)să asigure expertizarea tehnică, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, a clădirilor existente cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide, în vederea încadrării într-o clasă de risc seismic și fundamentării măsurilor de intervenție;

c)să asigure transmiterea concluziilor raportului de expertiză tehnică și a încadrării clădirii într-o clasă de risc seismic către autoritățile administrației publice locale competente, precum și către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, în termen de 30 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea asigurării monitorizării acțiunilor pentru reducerea riscului seismic, respectiv notării în partea a III-a a cărții funciare a imobilului a clasei de risc seismic în care a fost încadrată clădirea existentă;

d)să aprobe decizia de intervenție și să asigure continuarea acțiunilor definite la art. 5, în funcție de concluziile fundamentate prin raportul de expertiză tehnică.

(2)În cazul în care, în termenele prevăzute de prezenta lege la art. 5, nu au fost realizate măsurile de intervenție fundamentate în expertiza tehnică inițială sau în cazul în care codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertizarea tehnică inițială și s-a încadrat clădirea existentă în clasă de risc seismic și-a încetat aplicabilitatea, se poate efectua, la solicitarea proprietarilor/asociației de proprietari, în scopul actualizării măsurilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic, o nouă expertiză tehnică a clădirii existente în conformitate cu conținutul-cadru prevăzut în codul/normativul de proiectare seismică aflat în vigoare la data solicitării, finanțată din bugetele locale.

(3)Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice, astfel cum sunt definite în Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, și Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, conducătorii instituțiilor publice vor acționa, cu prioritate, pentru:

a)identificarea clădirilor din proprietate sau administrare, realizate înainte de intrarea în vigoare a Normativului pentru proiectare antiseismică a construcțiilor de locuințe social-culturale, agrozootehnice și industriale, indicativ P100-78, aprobat prin Ordinul consiliului de coordonare a activității de investiții nr. 23/IX/15 iunie 1978, și care sunt amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare pentru clădiri, indicativ P100-1, aprobat prin Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.465/2013, cu modificările și completările ulterioare;

b)evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a);

c)expertizarea tehnică obligatorie a clădirilor cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide prevăzute la lit. b);

d)înștiințarea autorităților publice locale, precum și a comitetelor județene, respectiv al municipiului București pentru situații de urgență cu privire la clădirile identificate conform lit. a), expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică.

(4)Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător și de către ceilalți proprietari sau administratori ai clădirilor definite ca fiind de interes sau de utilitate publică în sensul prezentei legi.

(5)Proprietarii/Administratorii clădirilor prevăzuți la alin. (1) răspund, în condițiile legii, material, contravențional și civil, după caz, pentru nerealizarea măsurilor de intervenție dispuse prin prezenta lege.

(6)Etapele de realizare a evaluării vizuale rapide se detaliază în cadrul Metodologiei de evaluare vizuală rapidă, aprobată prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(7)Proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiile de proprietari, precum și persoanele juridice care au în administrare clădiri pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (1) lit. b).

(8)Pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în patrimoniul instituțiilor publice și care aparțin proprietății publice/private a statului/unităților administrativ-teritoriale ori, după caz, proprietății private a acestor instituții, așa cum sunt definite la alin. (3), conducătorii instituțiilor publice pot solicita efectuarea expertizei tehnice a clădirilor existente de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, independent de parcurgerea etapei de evaluare vizuală rapidă prevăzută la alin. (3) lit b).

Articolul 4

(1)Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.

(2)Până la data de 1 ianuarie 2025 conducătorii instituțiilor publice vor dispune începerea expertizării tehnice, realizată de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, asupra construcțiilor cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978, pentru care evaluarea vizuală rapidă recomandă efectuarea expertizei tehnice pentru structura de rezistență. Expertizele tehnice în vederea încadrării acestora într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție vor fi finalizate până la data de 1 iunie 2026.

(3)Sursa de finanțare pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) și (2) este asigurată de la bugetul de stat sau prin alte surse legal constituite prin Ministerul Educației, pentru instituțiile de învățământ din subordinea/coordonarea acestuia, sau prin Ministerul Sănătății și alte ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, pentru unitățile sanitare aflate în subordinea acestora.

(4)Sursa de finanțare pentru realizarea activităților prevăzute la alin. (1) și (2) este asigurată de la bugetele locale sau prin alte surse legal constituite pentru instituțiile de învățământ și unitățile sanitare aflate în subordinea acestora.

(5)Proprietarii și, după caz, administratorii spațiilor publice cu altă destinație decât cea de locuință, situate la parterul și, după caz, la subsolul și/sau la alte niveluri ale clădirilor cu destinația de locuință multietajate, cu peste P+3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, au obligația să acționeze proporțional, în solidar cu proprietarii locuințelor și cu asociația de proprietari, pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistență a întregii clădiri, în termen de 2 ani de la data primirii notificării prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. g).

Articolul 5

Pentru clădirile expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI prin raport de expertiză tehnică, indiferent de forma de proprietate, destinație, categorie și clasă de importanță, proprietarii clădirilor, persoane fizice sau juridice, asociațiile de proprietari, persoanele juridice care au în administrare clădiri, precum și conducătorii instituțiilor publice și deținătorii cu orice titlu de clădiri de interes și utilitate publică vor proceda, în realizarea obligațiilor care le revin conform legii civile și calității în construcții, pentru punerea în aplicare a soluției de intervenție prevăzute la art. 7 alin. (2), astfel:

a)realizarea proiectării lucrărilor de intervenții de către persoane fizice sau juridice autorizate și verificarea proiectelor de către verificatori tehnici atestați, în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;

b)începerea execuției lucrărilor de intervenții de către persoane juridice care au responsabili tehnici cu execuția autorizați, în termen de 2 ani de la data recepției proiectului tehnic de execuție a lucrărilor de intervenții în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a clădirii existente la minimul acceptat conform P100-3 în vigoare la data recepției proiectului tehnic.

Articolul 6

(1)Pe întreaga durată a derulării acțiunilor privind reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, proprietarii și asociațiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere și asistență din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor.

(2)În vederea avertizării populației din zonele expuse riscului la cutremure, proprietarii și, după caz, administratorii spațiilor publice cu altă destinație situate la parterul și, după caz, la subsolul și/sau la alte niveluri ale clădirilor expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI au obligația de realizare și amplasare a unor panouri de înștiințare în dreptul tuturor intrărilor în spațiile respective în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum și de menținere a acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții realizate în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a clădirii existente.

Articolul 7

(1)Măsurile de intervenție pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente se stabilesc și se realizează cu asigurarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a acestora, a cerințelor fundamentale aplicabile impuse prin Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu respectarea prevederilor tehnice cuprinse în Codul de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P 100-3 în vigoare la data proiectării, și în celelalte reglementări tehnice din domeniu.

(2)Măsurile de intervenție se fundamentează în raportul de expertiză tehnică în funcție de riscul seismic al clădirii existente, costul și durata estimate ale lucrărilor de intervenții și durata estimată de exploatare ulterioară a clădirii consolidate.

(3)Măsurile de intervenții trebuie să asigure un echilibru al performanțelor, costurilor și termenelor, în scopul realizării unei calități care să satisfacă cerințele utilizatorilor și să respecte reglementările tehnice aplicabile, în vigoare la data contractării proiectării.

(4)Soluția de intervenție prevăzută la alin. (2) cuprinde, după caz, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru:

a)consolidarea sistemului structural sau a elementelor structurale în ansamblu;

b)repararea elementelor nestructurale;

c)demolarea parțială a unor elemente structurale/ nestructurale, cu/fără modificarea configurației și/sau a funcțiunii existente a construcției;

d)introducerea unor elemente structurale/nestructurale suplimentare;

e)introducerea de dispozitive antiseismice pentru reducerea răspunsului seismic al clădirii existente.

(5)Lucrările de intervenții prevăzute la alin. (4) pot include, după caz, și alte categorii de lucrări, respectiv hidroizolații, termoizolații, repararea/înlocuirea instalațiilor/echipamentelor aferente clădirii, demontări/montări, debranșări/branșări, finisaje la interior/exterior, după caz, îmbunătățirea terenului de fundare, precum și alte lucrări strict necesare pentru asigurarea funcționalității clădirii reabilitate.

(6)Cheltuielile aferente lucrărilor de intervenții pentru îmbunătățirea terenului de fundare la clădirile amplasate pe terenuri care prin natura lor prezintă tasări diferențiate sau deformații remanente, produse de acțiunea cutremurelor sau de alte cauze, ori care sunt sensibile la umezire și care produc efecte manifestate sau potențiale asupra elementelor structurii și fundațiilor se evidențiază distinct în devizul general.

(7)Soluția de intervenție pentru clădirile nominalizate în Lista monumentelor istorice, pentru clădirile existente în zonele de protecție a monumentelor istorice, precum și pentru clădirile din zonele construite protejate, definite potrivit legii, va respecta avizul conform emis de către Ministerul Culturii sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale acestuia, în condițiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 8

(1)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcțiilor, va acționa, la solicitarea factorilor interesați, pentru:

a)avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru clădirile încadrate, conform Codului de proiectare seismică P100-3, în clasa I de importanță, a căror funcționalitate, în timpul cutremurului și imediat după cutremur, trebuie să fie asigurată integral, precum și în clasa II de importanță, care prezintă un pericol major pentru siguranța publică în cazul prăbușirii sau avarierii grave;

b)avizarea din punct de vedere tehnic a soluțiilor de intervenție pentru clădirile existente cu destinația de locuință, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII, incluse în programul prevăzut la art. 11;

c)constituirea și gestionarea bazelor de date și informații privind riscul seismic al clădirilor civile.

(2)În aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) și b) se organizează și funcționează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației Comisia Națională de Inginerie Seismică, denumită în continuare Comisia Națională, organism tehnic de specialitate, fără personalitate juridică, cu rol consultativ, de analiză și de avizare prealabilă.

(3)Comisia Națională este formată din experți tehnici atestați pe domenii/subdomenii de construcții și pe specialități pentru instalațiile aferente construcțiilor, precum și din specialiști din domeniul construcțiilor și arhitecturii, desemnați dintre specialiștii propuși de către instituții de învățământ superior și de cercetare-dezvoltare, asociații profesionale și patronale reprezentative, autorități ale administrației publice cu responsabilități în domeniu.

(4)Regulamentul de organizare și funcționare, structura și componența nominală ale Comisiei Naționale se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației asigură mijloacele materiale necesare pentru funcționarea Comisiei Naționale, în limita fondurilor alocate anual cu această destinație de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(6)Pentru activitatea prestată, membrii Comisiei Naționale primesc o indemnizație lunară stabilită prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, în cuantum de 10% din indemnizația lunară a unui secretar de stat, care se acordă pentru activitatea prestată în lunile în care Comisia Națională se întrunește. Indemnizația se asigură din veniturile proprii ale Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, conform art. 43 alin. (5),(7) și (8) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și din alte surse legal constituite.

Articolul 9

(1)Comitetele județene pentru situații de urgență, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență și comitetele locale pentru situații de urgență vor acționa, în aria lor de autoritate, pentru educarea antiseismică a populației.

(2)Consiliile județene, respectiv Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, respectiv consiliile municipiilor, orașelor și comunelor vor acționa, în aria lor de autoritate, pentru:

a)stabilirea și aplicarea restricțiilor din punctul de vedere al riscului seismic datorită condițiilor locale de amplasament impuse prin documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului aprobate potrivit prevederilor legale;

b)fundamentarea, verificarea și avizarea documentațiilor privind acțiunile de intervenție finanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, după caz;

c)realizarea și amplasarea vizibilă a panourilor de înștiințare în dreptul tuturor intrărilor în clădirile cu destinația de locuință expertizate tehnic și încadrate în clasa de risc seismic RsI, în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, în vederea avertizării populației din zonele expuse riscului la cutremure, precum și menținerea acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții.

(3)Primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București și primarii sectoarelor vor acționa, în aria lor de competență, pentru:

a)identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință, descrise la art. 1, proprietate privată a persoanelor fizice ori aflate în proprietatea sau în administrarea unităților administrativ-teritoriale, a instituțiilor publice și a operatorilor economici; identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol și/sau la alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuințe; monitorizarea acțiunilor de intervenție privind reducerea riscului seismic al acestora, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții;

b)identificarea și inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate, cu peste P + 3 etaje inclusiv, construite înainte de anul 1978, amplasate în localități pentru care valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) este mai mare sau egală cu 0,20 g, precum și a clădirilor cu destinația de locuință expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic corespunzătoare;

c)întocmirea listelor cu clădirile cu destinația de locuință prevăzute la lit. a) și b) și publicarea acestor liste pe paginile de internet ale autorităților administrațiilor publice locale;

d)evaluarea vizuală rapidă a clădirilor prevăzute la lit. a) și b) care nu au fost încadrate în clase de risc seismic;

e)întocmirea de rapoarte anuale privind acțiunile pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, cuprinzând expertizarea tehnică, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, întreprinse de autoritățile administrației publice locale, și publicarea acestor rapoarte pe paginile proprii de internet, precum și transmiterea acestora către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;

f)întocmirea documentației cadastrale și înregistrarea în sistemul integrat de cadastru și carte funciară a imobilelor încadrate în clasa de risc seismic RsI care nu sunt înregistrate în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, în termen de un an de la încadrarea imobilului în clasa de risc seismic RsI;

g)notificarea proprietarilor, persoane fizice sau juridice, și a asociațiilor de proprietari, precum și, după caz, a persoanelor juridice care au în administrare clădiri/părți din clădirile cu destinația de locuință multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol și/sau la alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuințe, cu privire la obligația ce le revine de a acționa în solidar pentru expertizarea tehnică a structurii de rezistență a întregii clădiri cu vulnerabilitate seismică identificată ca urmare a evaluării vizuale rapide;

h)notificarea în scris a proprietarilor, persoane fizice sau juridice, și asociațiilor de proprietari, precum și persoanelor juridice care au în administrare clădiri cu destinația de locuință, expertizate tehnic și încadrate prin raportul de expertiză tehnică în clasa de risc seismic RsI, cu privire la obligațiile ce le revin pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, precum și la faptul că își asumă riscul și răspunderea pentru efectele potențiale ale seismelor în situația în care nu se conformează obligațiilor legale; notificarea se face în termen de maximum 60 de zile de la identificarea imobilului, pentru imobilele care au documentație cadastrală, și în termen de 60 de zile de la întocmirea documentației cadastrale, în situația prevăzută de lit. f);

i)renotificarea proprietarilor/asociațiilor de proprietari notificați/notificate potrivit lit. h) care nu au făcut dovada începerii proiectării conform obligațiilor prevăzute la art. 5; renotificarea se face în termen de cel mult 1 an de la notificare;

j)executarea, în termen de maximum 2 ani de la expirarea termenelor prevăzute pentru proprietari în art. 5, a lucrărilor de intervenții în vederea reducerii riscului seismic pentru imobilele încadrate în clasa de risc seismic RsI;

k)notarea în partea a III-a a cărții funciare a imobilului a obligațiilor stabilite prin notificările/renotificările proprietarilor/ asociațiilor de proprietari, prevăzute la lit. g), h) și i).

(4)La expirarea termenelor stabilite de prezenta lege pentru proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții, dacă nu s-a procedat la realizarea proiectării, respectiv la începerea execuției lucrărilor de intervenții, precum și la întocmirea documentațiilor cadastrale, aceste situații vor fi constatate prin proces-verbal întocmit de reprezentantul primarilor municipiilor, orașelor și comunelor și, respectiv, al primarului general al municipiului București.

(5)Autoritățile prevăzute la alin. (4) vor constata prin proces-verbal orice împiedicare în desfășurarea ori continuarea lucrărilor de expertizare, de proiectare sau de execuție a lucrărilor de intervenții.

(6)În temeiul proceselor-verbale prevăzute la alin. (4) și (5), autoritățile administrației publice locale vor proceda de îndată la sancționarea persoanelor vinovate de încălcarea obligațiilor stabilite de prezenta lege cu amendă, conform art. 33, și la luarea oricărei alte măsuri prevăzute de aceasta, inclusiv sesizarea instanțelor de judecată, în vederea restrângerii folosinței spațiului locativ ori pentru evacuarea celor în cauză din imobilul supus lucrărilor de intervenții.

(7)În cazul clădirilor incluse în programele derulate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în procesul-verbal prevăzut la alin. (5) se vor înscrie și cotele-părți indivize din proprietatea comună care revin fiecărei proprietăți individuale, măsurile de realizare efectivă a lucrărilor, precum și orice alte acțiuni necesare îndeplinirii acestora. În temeiul acestui proces-verbal, primarii municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv primarul general al municipiului București, în condițiile prezentei legi, vor putea proceda la efectuarea expertizării, precum și la contractarea proiectării și execuției lucrărilor de intervenții.

(8)La stabilirea cotei-părți indivize din proprietatea comună aferentă fiecărei proprietăți individuale se ia în calcul suprafața utilă totală, stabilită distinct pentru spațiile de locuință și pentru spațiile cu altă destinație, determinată pe baza măsurătorilor cadastrale înscrise în cartea funciară a imobilului.

Articolul 10

(1)În vederea prevenirii unui potențial dezastru provocat de cutremure, proprietarii și deținătorii cu orice titlu ai clădirilor supuse reglementărilor prezentei legi au obligația de a permite intrarea în imobilele pe care le dețin, pentru desfășurarea activităților de expertizare tehnică, de efectuare a măsurătorilor pentru întocmirea documentației cadastrale necesare înregistrării imobilului în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, conform Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de proiectare sau de execuție a lucrărilor de intervenții sau a altor asemenea lucrări. În acest scop, persoanele respective vor fi înștiințate cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începerea lucrărilor.

(2)În caz de refuz, intrarea în orice încăpere a clădirilor supuse activităților necesare de expertizare tehnică, cadastrare, proiectare/execuție a lucrărilor de intervenții sau a altor asemenea lucrări se va face cu autorizarea instanței judecătorești, prin ordonanță președințială, potrivit dispozițiilor din Codul de procedură civilă, dată cu citarea părților. Potrivit acelorași dispoziții, dacă este necesar, instanța judecătorească va putea dispune restrângerea folosinței încăperilor din clădirile supuse lucrărilor respective sau evacuarea, pe timpul desfășurării lucrărilor de intervenții la clădirile în cauză, a persoanelor care nu au eliberat în termen spațiul deținut în clădirile supuse consolidării. În cazul în care instanța dispune evacuarea, prevederile alin. (3) sunt aplicabile.

(3)Locuințele de necesitate care satisfac exigențele minimale prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și utilitățile pentru aceste locuințe vor fi asigurate prin grija autorităților administrației publice locale. Fondurile necesare pentru finanțarea cheltuielilor privind mutarea persoanelor evacuate în și din locuințele de necesitate și, după caz, plata chiriei pe perioada execuției lucrărilor de intervenții se vor asigura din bugetele locale. De asemenea, autoritățile administrației publice locale vor asigura spațiile necesare depozitării, în condiții de siguranță și cu asigurarea accesului proprietarilor, a bunurilor materiale care nu pot fi mutate în locuințele de necesitate.

(4)În cazurile prevăzute la alin. (2), la cererea primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, primarului general al municipiului București, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București sau a executorului judecătoresc, după caz, polițiștii locali, jandarmeria ori alți agenți ai forței publice sunt obligați să acorde sprijinul necesar pentru realizarea efectivă și fără întârziere a activităților de expertizare tehnică, de proiectare și/sau de execuție a lucrărilor de intervenții, precum și pentru punerea în executare a ordonanței președințiale, în limita competențelor conferite de legile de organizare și funcționare ale entităților implicate și a legislației aplicabile domeniului în cauză.

Capitolul IIIProgramul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat

Articolul 11

(1)În vederea creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice a fondului construit național se instituie Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, program multianual, de interes și utilitate publică, coordonat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, denumit în continuare program.

(2)Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității acestora conform tuturor cerințelor fundamentale și a creșterii eficienței energetice a acestora.

(3)Clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, realizată conform normativului Cod de proiectare seismică - Partea a III-a - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente, indicativ P100-3, în vigoare la data solicitării includerii în program, de către experți tehnici atestați pentru cerința fundamentală rezistență mecanică și stabilitate, se includ în Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, pe baza solicitărilor depuse de beneficiarii programului, conform prezentului act normativ.

(4)Prin excepție de la prevederile alin. (3), Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Administrația Națională a Penitenciarelor, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale și Serviciul de Protecție și Pază întocmesc propriile programe de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, aprobate de către fiecare ordonator principal de credite.

Articolul 12

Programul prevăzut la art. 11 cuprinde următoarele subprograme:

a)subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință;

b)subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

Articolul 13

Mecanismele de inițiere, derulare, implementare, acordare a finanțării și monitorizare a subprogramelor prevăzute la art. 12 se detaliază în normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

Articolul 14

(1)Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință sunt unitățile și subunitățile administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale.

(2)Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale sunt autoritățile administrației publice centrale sau locale, inclusiv unitățile aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora.

Articolul 15

(1)Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință vor fi incluse în program, dacă întrunesc cumulativ următoarele criterii:

a)prezintă un regim de înălțime de minimum P + 3 etaje și minimum 10 apartamente;

b)valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g.

(2)Clădirile care fac obiectul subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale vor fi incluse în program în funcție de următoarele criterii:

a)clasa de importanță a clădirii, fiind incluse doar clădirile încadrate în clasele I și II de importanță;

b)valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), potrivit hărții de zonare a teritoriului României din Codul de proiectare seismică P100-1, este mai mare sau egală cu 0,20 g.

Articolul 16

(1)Finanțarea programului se asigură prin:

a)sume din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anual cu această destinație pentru lucrările necesare consolidării clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință sau a clădirilor publice aflate în administrarea autorităților administrației publice locale sau a instituțiilor aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora, și din bugetele locale, pentru cofinanțarea lucrărilor neeligibile în cadrul programului;

b)sume din transferuri de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anual cu această destinație, conform mecanismului prevăzut la art. 24, pe baza contractelor încheiate cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru lucrările necesare consolidării clădirilor publice aflate în administrarea autorităților administrației publice centrale sau a instituțiilor aflate în coordonarea, subordonarea sau sub autoritatea acestora;

c)alte surse legal constituite.

(2)Sumele prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se transferă beneficiarilor sau, după caz, se virează în contul distinct prevăzut la art. 24 alin. (5) în vederea decontării lucrărilor de proiectare și/sau execuție a lucrărilor de intervenții pentru:

a)locuințele proprietate privată ale persoanelor fizice și juridice, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a);

b)locuințele și spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință, aflate în proprietatea unităților administrativ-teritoriale, unităților aflate în subordinea, autoritatea sau coordonarea acestora, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. b);

c)locuințele și spațiile publice cu altă destinație decât cea de locuință, existente în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale, unităților aflate în subordinea, autoritatea sau coordonare acestora, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. b);

d)spații publice cu altă destinație decât cea de locuință, aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice, incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a).

(3)Sumele alocate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin prezentul program, sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele locale.

Articolul 17

(1)Categoriile de cheltuieli din devizul general, care se pot finanța de la bugetul de stat prin program, în vederea consolidării și reabilitării clădirilor, sunt:

a)cheltuieli pentru asigurarea utilităților necesare obiectivului de investiții, care se execută pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic ca aparținând obiectivului de investiții;

b)cheltuieli pentru elaborarea expertizelor tehnice în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție, pentru elaborarea auditului energetic și pentru elaborarea certificatului de performanță energetică după intervenție, pentru elaborarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție, verificarea tehnică a proiectului tehnic și a detaliilor de execuție și asistența tehnică din partea proiectantului;

22.01.2023Litera b) din Alineatul (1), Articolul 17, Capitolul III a fost modificată de Punctul 1, Articolul I din ORDONANȚA nr. 6 din 18 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 19 ianuarie 2023

c)cheltuieli pentru realizarea investiției de bază;

d)cheltuieli pentru organizarea de șantier;

e)cheltuieli diverse și neprevăzute.

(2)Beneficiarii programului pot finanța din bugetele proprii atât cheltuielile care nu se pot finanța de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cât și alte cheltuieli din devizul general, definite conform legislației în vigoare, necesare realizării și finalizării obiectivelor de investiții incluse în program.

Articolul 18

(1)Finanțarea acordată de la bugetul de stat prin program este nerambursabilă, inclusiv finanțarea acordată pentru persoanele juridice, proprietari ai spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință, care se va acorda în baza unei scheme de ajutor de stat aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(2)Beneficiarii subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință realizează măsurile de intervenție pe bază de convenție încheiată cu asociația de proprietari sau, în lipsa acesteia, cu proprietarii unităților locative, precum și cu proprietarii spațiilor cu altă destinație decât cea de locuință din clădirile cu destinația principală de locuință.

(3)Prin convenția prevăzută la alin. (2) se vor stabili următoarele:

a)proprietarii, conform drepturilor reale intabulate în cartea funciară, destinația spațiilor din clădire, conform evidențelor direcțiilor de taxe și impozite locale și/sau documentațiilor de urbanism, cotele-părți indivize din proprietatea comună care revine fiecărei proprietăți individuale stabilită conform măsurătorilor cadastrale;

b)sursele de finanțare asigurate, în condițiile prezentei legi, după caz, din: transferuri de la bugetul de stat, bugetul local, alte surse;

c)obligațiile în sarcina fiecărei părți, conform prezentei legi și celorlalte acte normative în vigoare.

(4)Obligațiile în sarcina fiecărei părți prevăzute la alin. (3) lit. c) privesc:

a)atribuirea, prin procedură de achiziție publică, a contractului de prestare de servicii de expertizare și/sau proiectare, respectiv de executare a lucrărilor de intervenții;

b)notarea dreptului de creanță în partea a III-a a cărții funciare a imobilelor incluse în program, cu menționarea cuantumului sumelor ce urmează a fi restituite de către fiecare proprietar persoană fizică sau juridică de locuință și/sau spații cu altă destinație decât cea de locuință, în situația înstrăinării imobilului înainte de termenul stabilit prin prezenta lege;

c)modificarea sumelor menționate în partea a III-a a cărții funciare, pe parcursul derulării lucrărilor de intervenție, în funcție de modificările valorii totale a investiției, după caz.

(5)Instituirea, modificarea și radierea mențiunilor în cartea funciară conform alin. (4) lit. b) și c) sunt scutite de plata taxei de timbru sau orice alte tarife.

(6)Înstrăinarea, în decurs de 25 de ani de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4) lit. b), a spațiilor cu destinația de locuință din clădirile incluse în program și la care proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții au fost finanțate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiționată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum și a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiției.

(7)Înstrăinarea, în decurs de 10 ani de la îndeplinirea obligației prevăzute la alin. (4) lit. b), a spațiilor cu altă destinație din clădirile incluse în program și la care proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții au fost finanțate prin transferuri de la bugetul de stat prin program este condiționată de rambursarea integrală a sumelor alocate de la bugetul de stat, precum și a celor de la bugetele locale, calculate ca fiind cotă-parte din valoarea totală a investiției.

(8)Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (6) și (7) sunt lovite de nulitate absolută. Nicio persoană care încheie astfel de acte nu poate invoca buna-credință în asemenea cazuri.

Articolul 19

(1)Beneficiarii programului transmit Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru fiecare obiectiv de investiții solicitarea de includere în program și necesarul de sume de la bugetul de stat, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat, iar pentru anul în curs, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

(2)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației verifică administrativ și centralizează solicitările transmise, în ordinea cronologică de înregistrare, în termen de 30 de zile de la înregistrare, iar pentru solicitările conforme întocmește listelesinteză cu obiective propuse spre finanțare pe fiecare subprogram, liste ce se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației. Solicitările neconforme rămân în baza de date a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, obiectivele urmând a fi introduse în listele-sinteză pe măsura îndeplinirii de către beneficiari a tuturor cerințelor legale pentru introducerea acestora în program.

22.01.2023Alineatul (2) din Articolul 19, Capitolul III a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDONANȚA nr. 6 din 18 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 19 ianuarie 2023

(3)Modelul de solicitare de includere în program, precum și detaliile privind verificarea administrativă a conformității/ neconformității solicitărilor pe baza modelului aprobat se stabilesc prin norme metodologice.

(4)Listele-sinteză se pot modifica și completa, după caz, în funcție de solicitările conforme înregistrate la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(5)Ordinul menționat la alin. (2) se publică pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Articolul 20

(1)După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite ai unităților administrativ-teritoriale în raza cărora sunt amplasate clădirile vor lua măsurile necesare pentru:

a)obținerea hotărârii asociației de proprietari sau a hotărârilor tuturor asociațiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociație de proprietari, hotărâri adoptate cu acordul unanimității proprietarilor, în cazul în care proprietarii nu sunt constituiți în asociații de proprietari, cu acordul scris al tuturor proprietarilor, prin care sunt de acord cu introducerea în program, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții; prevederile art. 10 rămân aplicabile;

b)realizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții;

c)aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate;

d)aprobarea finanțării categoriilor de cheltuieli care nu se finanțează de la bugetul de stat prin program;

e)obținerea certificatului de urbanism și a avizelor și acordurilor solicitate prin acesta;

f)obținerea autorizației de construire.

(2)După includerea în lista-sinteză, pentru clădirile eligibile a intra în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, încadrate în clasa de risc seismic RsI sau RsII prin raport de expertiză tehnică, ordonatorii principali de credite vor lua măsurile necesare pentru:

a)realizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenții;

b)aprobarea indicatorilor tehnico-economici corespunzători lucrărilor ce urmează a fi executate;

c)aprobarea finanțării categoriilor de cheltuieli care nu se finanțează de la bugetul de stat prin program;

d)obținerea certificatului de urbanism și a avizelor și acordurilor solicitate prin acesta;

e)obținerea autorizației de construire.

Articolul 21

Pentru clădirile incluse în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile multietajate cu destinația principală de locuință, ordonatorii principali de credite vor lua măsurile necesare pentru:

a)organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări;

b)realizarea proiectului tehnic și a detaliilor de execuție;

c)asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați;

d)asigurarea relocării proprietarilor/locatarilor locuințelor;

e)derularea contractelor de execuție a lucrărilor de intervenții;

f)asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de intervenții prin diriginți de specialitate sau operatori economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor;

g)implementarea obligațiilor ce decurg din contractul de finanțare;

h)organizarea recepției la terminarea lucrărilor;

i)predarea asociației de proprietari/proprietarilor, după caz, a documentației legale pentru completarea cărții tehnice a construcției.

Articolul 22

Pentru clădirile incluse în subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile aflate în proprietatea sau administrarea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale, ordonatorii principali de credite vor lua măsurile necesare pentru:

a)organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări;

b)realizarea proiectului tehnic și detaliilor de execuție;

c)asigurarea verificării proiectelor prin specialiști verificatori de proiecte atestați;

d)derularea contractelor de execuție a lucrărilor de intervenții;

e)asigurarea verificării execuției corecte a lucrărilor de construcții prin diriginți de specialitate sau operatori economici de consultanță specializați, pe tot parcursul lucrărilor;

f)implementarea obligațiilor ce decurg din contractul de finanțare;

g)organizarea recepției la terminarea lucrărilor.

Articolul 23

Pentru încheierea contactelor de finanțare, beneficiarii programului, pentru obiectivele de investiții incluse în listele-sinteză prevăzute la art. 19 alin. (2), depun la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației următoarele documentații:

a)autorizația de construire valabilă, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

b)devizul general, cu identificarea categoriilor de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și a celor suportate de autoritatea locală/beneficiar;

c)documente care să prezinte stadiul fizic realizat, dacă este cazul.

Articolul 24

(1)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației verifică administrativ și centralizează documentațiile transmise, în ordinea cronologică de înregistrare, iar pentru documentațiile conforme, în limita creditelor de angajament aprobate anual cu această destinație, prevăzute în legea bugetară anuală, încheie contracte de finanțare.

(2)Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. (2) lit. e) și h) și alin. (3) din Legea nr. 273/2006, cu modificările și completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2), se încheie contracte de finanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și unitățile administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile administrației publice locale, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu încă 2 ani în cazuri justificate, în limita creditelor de angajament aprobate cu această destinație, fără eșalonarea anuală a creditelor bugetare, care se înscriu cumulat pentru toată perioada de finanțare.

(3)Prin derogare de la prevederile art. 47 alin. (6) din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare, în baza ordinului prevăzut la art. 19 alin. (2) se încheie contracte de finanțare multianuale între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și beneficiarii instituții publice centrale.

(4)Documentațiile care în urma analizei de conformitate administrativă sunt declarate neconforme se returnează beneficiarilor programului, motivat, cu mențiunea că documentațiile revizuite vor primi un nou număr de înregistrare.

(5)Pentru beneficiarii instituții publice ale administrației publice centrale finanțate integral de la bugetul de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației virează anual, la solicitarea acestora, sumele aferente contractelor de finanțare prevăzute la alin. (3), în cont distinct de venituri ale bugetului de stat, codificat cu codul de identificare fiscală al beneficiarilor respectivi.

(6)Se autorizează Ministerul Finanțelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să majoreze, la poziții distincte, veniturile bugetului de stat, precum și creditele bugetare prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma virată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației pentru finanțarea cheltuielilor aferente contractelor de finanțare prevăzute la alin. (3), în termen de 10 zile de la data propunerii.

(7)Concomitent cu majorarea prevăzută la alin. (6) se autorizează Ministerul Finanțelor, la propunerea ordonatorilor principali de credite, să majoreze creditele de angajament prevăzute în bugetele ordonatorilor principali de credite cu suma necesară implementării obiectivelor de investiții, fără a depăși valoarea totală a obiectivului menționată în contractul prevăzut la alin. (3), în termen de 10 zile de la data propunerii.

(8)Se autorizează ordonatorii principali de credite să detalieze influențele aprobate potrivit alin. (6) și (7) în bugetele lor și în anexele la acestea, să introducă obiectivele de investiții în anexe și să le comunice Ministerului Finanțelor, în termen de 5 zile lucrătoare.

(9)Cererile de deschidere de credite bugetare prezentate de ordonatorii principali de credite pentru finanțarea obiectivelor de investiții vor fi însoțite de avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu privire la eligibilitatea cheltuielilor solicitate prin deschiderea de credite bugetare. Deschiderile de credite bugetare se realizează de către Ministerul Finanțelor în termen de 5 zile de la data depunerii cererii.

(10)Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației emite avizul prevăzut la alin. (9) în baza documentelor justificative depuse de către beneficiarii prevăzuți la alin. (5) și numai după stabilirea eligibilității cheltuielilor solicitate.

(11)În cazul în care ordonatorii principali de credite nu atașează cererii de deschidere de credite avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prevăzut la alin. (9), Ministerul Finanțelor restituie deschiderea de credite bugetare solicitată.

(12)Conținutul, formatul și termenul de emitere a avizului prevăzut la alin. (9) se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației.

(13)Până la data de 22 decembrie a anului bugetar, sumele rămase neutilizate, determinate ca diferență între veniturile încasate potrivit alin. (5) și plățile efectuate, se virează de către ordonatorii de credite beneficiari din contul de venituri ale bugetului de stat în care au fost încasate, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în contul de cheltuieli din care au fost virate inițial.

(14)Sumele virate în contul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prevăzut la alin. (13) se pot solicita în anul următor, urmând procedura prevăzută la alin. (5)-(7).

(15)În termen de 5 zile lucrătoare de la finalizarea obiectivului de investiții, beneficiarii instituții publice finanțate integral de la bugetul de stat restituie sumele neutilizate din contul de venituri în care au fost încasate, la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în contul de cheltuieli din care au fost virate inițial, dacă restituirea se efectuează în anul în care au fost alocate sumele, sau potrivit prevederilor art. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările și completările ulterioare, în cazul în care sumele se restituie în anul următor celui în care au fost alocate.

Articolul 25

(1)Beneficiarii programului sunt responsabili de utilizarea eficientă a fondurilor alocate investițiilor, precum și de realizarea obiectivelor de investiții incluse în program, în termenele prevăzute în contractul de finanțare.

(2)În cazul nefinalizării obiectivelor de investiții în termenele stabilite prin contractul de finanțare, sumele transferate de la bugetul de stat se restituie Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(3)După încheierea contractelor de finanțare, valoarea alocată de la bugetul de stat nu se majorează, iar în situația în care apar cheltuieli suplimentare, acestea se finanțează din sursele prevăzute din bugetele locale sau alte surse legal constituite.

Articolul 26

(1)Sumele aferente contractelor de finanțare se transferă beneficiarilor în limita bugetului anual al Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației aprobat cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate, cu excepția beneficiarilor instituții publice centrale finanțate integral de la bugetul de stat cărora le sunt aplicabile prevederile art. 24 alin. (5).

(2)Efectuarea primului transfer de la bugetul de stat, pentru obiectivele de investiții incluse în subprogramul prevăzut la art. 12 lit. a), este condiționată de încheierea convenției prevăzute la art. 18 alin. (2).

(3)Sumele necesare pentru decontarea de către beneficiari a serviciilor/lucrărilor executate, aferente solicitărilor de transfer care se înregistrează la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației până în ultima zi lucrătoare a lunii noiembrie a fiecărui an, în perioada de derulare a contractelor de finanțare încheiate, se transferă beneficiarilor până la sfârșitul anului bugetar în care au fost înregistrate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

(4)În situația epuizării creditelor bugetare disponibile în anul în curs, prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu această destinație, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înștiințează beneficiarii contractelor de finanțare cu privire la aceasta.

(5)După primirea înștiințării prevăzute la alin. (4) beneficiarii dispun măsurile necesare evitării înregistrării de arierate, respectiv sistarea prestării de servicii, execuției de lucrări sau continuă implementarea obiectivelor de investiții din surse proprii sau alte surse legal constituite.

(6)După înștiințarea beneficiarilor, în situația suplimentării creditelor bugetare pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță beneficiarii cu privire la reluarea transferurilor de sume, acestea urmând a se realiza în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate, și, după caz, cu privire la epuizarea creditelor bugetare suplimentare.

Articolul 27

(1)În perioada de valabilitate a contractelor de finanțare multianuală, în situația în care beneficiarii, autorități publice locale, decontează sumele aferente contribuției de la bugetul de stat din surse proprii sau alte surse legal constituite au dreptul să solicite recuperarea acestora la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care transferă aceste sume în limita creditelor bugetare aprobate în buget cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate depuse până în ultima zi lucrătoare a lunii noiembrie a fiecărui an.

(2)În baza contractelor de finanțare se decontează și cheltuielile pentru elaborarea expertizelor tehnice în vederea încadrării clădirilor într-o clasă de risc seismic și a fundamentării măsurilor de intervenție și pentru elaborarea auditului energetic, efectuate anterior introducerii în program și încheierii contractului de finanțare.

22.01.2023Articolul 27 din Capitolul III a fost modificat de Punctul 4, Articolul I din ORDONANȚA nr. 6 din 18 ianuarie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 55 din 19 ianuarie 2023

Articolul 28

(1)Pe perioada de derulare a contractelor de finanțare multianuală încheiate conform art. 24 alin. (2), în situația în care solicitările de transfer depuse depășesc nivelul creditelor bugetare aprobat prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, sumele aferente acestora se transferă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu prioritate, în anul bugetar următor, în ordinea cronologică de înregistrare în anul anterior a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea serviciilor/lucrărilor executate.

(2)În situația în care durata contractelor de finanțare multianuală încetează, iar solicitările de transfer depuse la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în perioada de valabilitate a contractului de finanțare depășesc nivelul creditelor bugetare aprobat prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, plata acestora se realizează în condițiile art. 28^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 29

Beneficiarii, în baza contractelor de finanțare multianuală încheiate în temeiul prezentei legi, cuprind în bugetul propriu credite bugetare estimate în funcție de graficele de realizare aferente prestărilor de servicii și execuției de lucrări.

Articolul 30

(1)În cazul în care beneficiarii utilizează sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației notifică beneficiarii cu privire la prevederile încălcate și solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit.

(2)În situația în care beneficiarii unități administrativ-teritoriale, reprezentate de autoritățile administrației publice locale, nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației solicită în scris direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice în a căror rază teritorială se află unitățile administrativ-teritoriale sistarea alimentării atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrare, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente, inclusiv a drepturilor cuvenite asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav, precum și a indemnizațiilor lunare ale persoanelor cu handicap grav și a plăților privind finanțarea sistemului de protecție a copilului și a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, după caz, atunci când nu pot fi asigurate din venituri proprii. Alocarea și utilizarea cotelor defalcate din impozitul pe venit și a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost sistate în condițiile altor acte normative, se mențin.

(3)După recuperarea sumelor de la beneficiari, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației comunică, în scris, direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice în a căror rază teritorială se află unitățile administrativ-teritoriale, care dispun încetarea restricțiilor prevăzute la alin. (2).

(4)La cererea beneficiarului care se angajează să achite sumele decontate necuvenit prevăzute la alin. (1) și în care se menționează Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ca beneficiar al sumelor și detaliile privind plata, directorii generali ai direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice/directorul general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București/șefii de administrație ai administrațiilor județene ale finanțelor publice alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, până la nivelul sumelor solicitate pentru plata sumelor decontate necuvenit prevăzute la alin. (1).

(5)În termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii de credite prezintă unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită sumele decontate necuvenit, prevăzute la alin. (1), potrivit celor menționate în cerere.

(6)În cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin. (5) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinației prevăzute la alin. (4), unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să retragă din conturile bugetelor locale sumele aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii, corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale sumele care au fost retrase și motivele pentru care au fost retrase.

(7)În situația în care beneficiarii instituții publice centrale nu restituie sumele decontate necuvenit în termenul stabilit, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației poate solicita instanțelor de judecată obligarea instituțiilor centrale beneficiare ale programului la restituirea sumelor.

Articolul 31

(1)Beneficiarii răspund de organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de servicii/lucrări, în conformitate cu prevederile legale și cu obligațiile din contractele de finanțare multianuală, precum și de modul de utilizare a sumelor alocate de la bugetul de stat prin program, potrivit destinației pentru care au fost alocate.

(2)Beneficiarii au obligația să transmită Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației toate documentele necesare monitorizării și finanțării prin program a obiectivelor de investiții și sunt responsabili pentru realitatea, exactitatea și legalitatea datelor prezentate.

(3)Beneficiarii programului răspund, potrivit legii, pentru necesitatea și oportunitatea sumelor solicitate de la bugetul de stat, precum și pentru realitatea, exactitatea și legalitatea sumelor cheltuite în scopul pentru care au fost alocate.

Articolul 32

(1)Programarea, coordonarea și monitorizarea utilizării fondurilor alocate de la bugetul de stat în implementarea obiectivelor de investiții din program se fac de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

(2)Reprezentanții Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, împreună cu reprezentanți cu atribuții de control din aparatul propriu al Inspectoratului de Stat în Construcții - I.S.C., pot efectua verificări prin sondaj pentru lucrările realizate la obiectivele de investiții derulate prin program.

Capitolul IVContravenții

Articolul 33

(1)Constituie contravenții și se sancționează după cum urmează:

a)cu amendă de la 5.000 de lei la 10.000 de lei:

(i)nerespectarea, în termen de 2 ani de la notificare, a obligației prevăzute la art. 4 alin. (5) privind expertizarea tehnică;

(ii)nerespectarea obligației de a proceda la proiectarea lucrărilor de intervenții, în termen de 2 ani de la notificarea încadrării în clasa de risc seismic RsI a clădirii expertizate;

(iii)neînceperea execuției lucrărilor de intervenții în termen de 2 ani de la data finalizării proiectării lucrărilor de intervenții;

(iv)nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) de către conducătorii instituțiilor publice care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de 1978;

(v)neînceperea sau împiedicarea în timpul mandatului a procedurilor legale pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor art. 4 alin. (1) și (2) de către conducătorii instituțiilor publice care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic, care se află în patrimoniul instituțiilor publice respective și care au fost construite înainte de anul 1978;

(vi)nerespectarea prevederilor art. 9 alin. (5) privind întocmirea procesului-verbal de către reprezentantul primarilor municipiilor și orașelor și, respectiv, al primarului general al municipiului București;

b)cu amendă de la 25.000 de lei la 35.000 de lei, nerespectarea obligației de realizare și amplasare a panourilor de înștiințare în termen de 60 de zile de la data primirii raportului de expertiză tehnică, precum și menținerea acestora până la recepția la terminarea lucrărilor de intervenții;

c)cu amendă de la 35.000 de lei la 50.000 de lei, nerespectarea prevederilor privind inventarierea clădirilor cu destinația de locuință multietajate care au situate la parter și, după caz, la subsol și/sau alte niveluri spații publice cu altă destinație decât cea de locuințe și notificarea, în scris, a proprietarilor/asociațiilor de proprietari asupra obligațiilor ce le revin privind expertizarea/proiectarea lucrărilor de intervenții.

(2)Sancțiunile se aplică, după caz, proprietarilor, administratorilor sau primarului general al municipiului București, respectiv primarilor municipiilor, orașelor și comunelor.

(3)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele cu atribuții de control ale primăriilor municipiilor, orașelor și comunelor, respectiv ale Primăriei Municipiului București, în cazul proprietarilor sau administratorilor, și de către Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C., în cazul primarului general al municipiului București, respectiv al primarilor municipiilor, orașelor și comunelor, precum și în cazul conducătorilor celorlalte instituții publice, altele decât primăriile, și care au în administrare clădiri cu destinația de unități sau instituții de învățământ în care se desfășoară activități didactice și clădiri cu destinația de spital, policlinică sau dispensar policlinic.

(4)Prin excepție de la prevederile alin. (3), constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor pentru construcțiile, amenajările și instalațiile aferente obiectivelor militare și speciale din cadrul acestora se realizează de către personalul din cadrul structurilor proprii de control ale instituțiilor menționate la art. 11 alin. (4).

(5)Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

Capitolul VDispoziții finale

Articolul 34

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă normele metodologice de aplicare a prezentei legi, prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 35

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se aprobă Metodologia de evaluare vizuală rapidă prevăzută la art. 3 alin. (6), prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 36

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 19 decembrie 2013, cu modificările și completările ulterioare, precum și Hotărârea Guvernului nr. 1.364/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 100 din 5 februarie 2002, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 37

Prevederile prezentei legi nu se aplică în cazul clădirilor cu destinația de locuință multietajate, încadrate în clasa de risc seismic RsI, pentru care, până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, au fost semnate contractele de execuție a lucrărilor de intervenții în baza programelor aprobate în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cărora le sunt aplicabile prevederile actelor normative în vigoare la data inițierii acestor proceduri.

Articolul 38

Prezenta lege intră în vigoare la 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,

VASILE-DANIEL SUCIU

PREȘEDINTELE SENATULUI

FLORIN-VASILE CÎȚU

București, 12 iulie 2022.

Nr. 212.