Decizia nr. 40 din 7 iulie 1993

Ioan Muraru - preşedinte

Miklos Fazakas - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent.

Pe rol soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, invocată de pirita Pop Ileana în dosarul nr. 9578/1992 aflat pe rolul Judecătoriei Cluj.

Dezbaterile au avut loc în şedinţa din 30 iunie 1993, cu participarea procurorului, în lipsa piritei Pop Ileana şi a reclamantei - Regia Autonomă de Administrare şi Întreţinere a Fondului Locativ Cluj, care, deşi legal citate, nu s-au prezentat. Dezbaterile au fost consemnate în încheierea de la acea data, pronunţarea amânându-se pentru 7 iulie 1993.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:

Regia Autonomă de Administrare şi Întreţinere a Fondului Locativ Cluj a solicitat Judecătoriei Cluj restrîngerea suprafeţei locative ocupate de Pop Ileana, invocind prevederile art. 7 din Legea nr. 5/1973 care permit autorităţilor administraţiei locale competente sa administreze fondul de locuinţe închiriat, aflat în alt tip de proprietate decît cea individuală. Potrivit art. 7 alin. 3, invocat în cauza, "Suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate poate fi închiriată altor persoane îndreptăţite."

Pirita, opunându-se cererii de restringere a spaţiului, s-a aparat prin excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 7 alin. 3, care ar fi contrare dispoziţiilor art. 26 şi 27 din Constituţie.

Reclamanta a contestat aceasta sustinere, aratind ca textul în cauza nu contravine Constituţiei şi se impune aplicarea lui în continuare pentru o mai buna administrare a fondului locativ de stat existent în prezent.

Judecătoria Cluj, prin Încheierea din 26 noiembrie 1992, primită la 29 martie 1993, a sesizat Curtea Constituţională aratind ca "textul art. 7 alin. 3 nu contravine prevederilor constituţionale şi ca reflecta modalitatea economico-socială actuala de utilizare a fondului locativ de stat pentru care proprietarul este îndreptăţit a-şi stabili regulile de utilizare, iar chiriaşul are doar libertatea de a accepta sau nu condiţiile, în speta eventualitatea folosinţei în comun a dependintelor în cadrul aceleiaşi unităţi locative."

În vederea soluţionării excepţiei au fost solicitate, în baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, puncte de vedere Camerei Deputaţilor, Senatului şi Guvernului.

În punctul de vedere exprimat de Guvern se contesta competenţa Curţii Constituţionale pe motiv ca, fiind vorba de un act normativ adoptat anterior intrării în vigoare a Constituţiei, competenţa aparţine instanţelor judecătoreşti. Pe fond, se considera ca în cauza nu ar putea fi vorba de neconstituţionalitatea vreunei norme legale, întrucît contractul de închiriere a fost încheiat în condiţiile Legii nr. 5/1973, deci şi cu asumarea consecinţelor ce decurg din aplicarea dispoziţiilor art. 7 alin. 3 din această lege. Asa fiind, proprietarul poate sau nu să facă uz de aceste dispoziţii, în funcţie de interesele legitime pe care le are.

Camera Deputaţilor şi Senatul nu şi-au exprimat punctul de vedere.

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

deliberind asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate, retine următoarele:

Curtea Constituţională este competenţa să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate, deşi dispoziţiile legale invocate a fi neconstituţionale sunt anterioare intrării în vigoare a Constituţiei, deoarece Judecătoria Cluj a apreciat ca textul, în raport cu art. 150 alin. (1) din Constituţie a rămas în vigoare, iar pe baza lui s-au stabilit, după intrarea în vigoare a Constituţiei, raporturi juridice, astfel cum prevede art. 26 alin. (3) din Legea nr. 47/1992.

Legea nr. 5/1973 a reglementat administrarea fondului locativ, astfel încât acesta să fie repartizat în funcţie de posibilităţile pe care statul le are şi de cerinţele populaţiei. De aceea s-au stabilit norme privind structura locuinţelor şi limita locativă cuvenită unei persoane sau unei familii.

Prevederile acestei legi, cu modificările ulterioare, sunt aplicabile şi astăzi pentru ca în domeniul locuinţelor realitatile juridice se menţin şi, ca atare, fondul de stat de locuinţe trebuie în continuare administrat potrivit unor criterii legale care să răspundă unor exigente economice, sociale şi umane. În mod firesc, chiriaşii care nu au devenit proprietari prin cumpărarea acestor locuinţe sunt ţinuţi în continuare să respecte prevederile legale în vigoare privind raporturile dintre proprietari şi chiriaşi.

În contextul reglementărilor legale actuale, proprietarul, în speta Regia Autonomă de Administrare şi Întreţinere a Fondului Locativ Cluj, îşi păstrează atributele dreptului sau de proprietate pe care şi le va putea exercita în limitele şi pe căile legale.

Constituţia nu desfiinţează regulile clasice privind încheierea, derularea şi încetarea contractelor de închiriere şi nu se poate pune în discuţie constituţionalitatea încetării, desfacerii sau rezilierii contractelor dacă acestea se produc în litera şi spiritul legii.

Din interpretarea sistematica a Legii nr. 5/1973 se reţin dispoziţiile art. 3 alin. 2, potrivit cărora "La închiriere se va tine seama, pe cît posibil, ca într-un apartament sa locuiască o singura familie. În cazul în care apartamentul depăşeşte nevoile unei familii, cu cel puţin o camera separată, acesta poate fi închiriat mai multor familii cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea fondului locativ". Pertinente în cauza sunt şi dispoziţiile art. 17 privind subînchirierea.

Dispoziţiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 nu vin în contradictie cu prevederile art. 26 din Constituţie, întrucît respectarea şi ocrotirea vieţii intime, familiale şi private nu se asigura în detrimentul altor cetăţeni sau al autorităţilor.

Convieţuirea în acelaşi apartament a mai multor familii, ca şi orice alta activitate desfăşurată legal în comun nu pot fi considerate ca o atingere adusă vieţii intime, familiale ori private. Sub acest aspect trebuie adăugat ca, potrivit art. 51, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie, iar potrivit art. 54 cetăţenii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu buna-credinţa, fără sa încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.

Ca atare, exercitarea libertăţilor constituţionale se contrapune abuzului de drept. Desigur, autorităţile competente trebuie să aprecieze în ce măsura, în speta concretă, invocarea unui text constituţional este legal sau nu facuta şi în ce măsura exercitarea unui drept, chiar constituţional, este abuzivă.

De asemenea, dispoziţiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 nu vin în contradictie nici cu art. 27 din Constituţie, deoarece violarea de domiciliu implica încălcarea prin forta a dreptului, împotriva voinţei cetăţeanului, fiind lipsită de orice temei legal. Or, în speta, acţiunea proprietarului se întemeiază pe un text legal, art. 6 şi art. 7 din Legea nr. 5/1973, care nu contravine Constituţiei şi se realizează prin intermediul unei hotărârii judecătoreşti.

În aceste condiţii, sunt aplicabile şi prevederile art. 27 alin. (2) lit. a) din Constituţie, care permit derogări prin lege pentru executarea unei hotărâri judecătoreşti.

Din examinarea actelor dosarului, a Constituţiei şi a dispoziţiilor art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 nu rezultă ca am fi în situaţia unor prevederi care să contravină legii fundamentale, în consecinţa excepţia urmează a fi respinsă.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) din Constituţie, al art. 13 alin. (1) lit. A. c), art. 25 alin. (1) şi art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

În numele legii,

DECIDE:

Constata ca dispoziţiile art. 7 alin. 3 din Legea nr. 5/1973 sunt constituţionale.

Respinge excepţia de neconstituţionalitate invocată de Pop Ileana, domiciliata în Cluj-Napoca, str. Castanilor nr. 4, judeţul Cluj, în dosarul nr. 9578/1992 al Judecătoriei Cluj.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 7 iulie 1993.

PREŞEDINTE

Ioan Muraru

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu