privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi
Fondul locativ de stat se administrează şi se închiriază de întreprinderi specializate subordonate comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare sau de alte întreprinderi de stat.
Fondul locativ de stat construit din fondurile proprii ale întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat se administrează şi se închiriază de către acestea.
Fondul locativ construit din fondurile proprii ale organizaţiilor cooperatiste sau ale altor organizaţii obşteşti se administrează şi se închiriază de către acestea.
Suprafaţa locativă cuprinde suprafaţa locuibilă şi dependintele.
Prin suprafaţa locuibilă se înţelege suprafaţa camerelor care, determinate ca atare prin construcţia lor, servesc pentru locuit, inclusiv holurile şi camerele de trecere.
Prin dependinţe se înţeleg încăperile care deservesc suprafaţa locuibilă şi anume: vestibulul, antreul, tinda, veranda, culoarul, bucataria, chicineta, oficiul, camara, debaraua, camera de baie, closetul, spălătoria, uscătoria, pivnita, boxa la subsol, magazia din zid, logia şi terasa acoperită.
Apartamentul cuprinde una sau mai multe camere de locuit cu dependintele aferente, situate la acelaşi nivel sau la nivele diferite, care împreună formează o unitate locativă de-sine-stătătoare, determinata ca atare prin construcţia sa.
La închiriere se va tine seama, pe cat posibil, ca într-un apartament sa locuiască o singura familie. În cazul în care apartamentul depăşeşte nevoile unei familii, cu cel puţin o camera separată, acesta poate fi închiriat mai multor familii cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea fondului locativ.
Prin camera separată se înţelege acea încăpere care nu serveşte de trecere pentru locatari, pentru intrare sau ieşire ori pentru folosirea dependintelor.
Suprafaţa locativă cu alta destinaţie decât aceea de locuinta cuprinde suprafaţa locativă necesară desfăşurării activităţii economice, social-culturale, administrative sau obşteşti şi dependintele aferente.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor identifica spaţiile construite cu destinaţia de locuinţe, care sînt folosite în prezent în alt scop, şi vor lua măsuri ca în termen de un an acestea să fie redate scopului pentru care au fost construite.
Locatar principal este persoana fizica sau juridică titulara a contractului de închiriere.
Norma locativă pentru locintele din fondul locativ de stat este de 10 mp suprafaţa locuibilă pentru fiecare persoana. În cazul cînd din construcţie rezultă camere mai mici pot fi atribuiti şi 8 m². de persoana.
Suprafaţa locuibilă care depăşeşte norma locativă constituie suprafaţa excedentară.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare sînt obligate să asigure închirierea locuinţelor din fondul locativ de stat, cu respectarea prevederilor legale privind normarea spaţiului locativ de stat, în scopul de a se evita deţinerea de suprafeţe excedentare.
Suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate poate fi închiriată altor persoane îndreptăţite. Închirierea se face cu prioritate persoanelor îndreptăţite la extindere, potrivit dispoziţiilor legale, în funcţie de veniturile cele mai mici care revin pe membru de familie şi de numărul copiilor în întreţinere.
Persoanele care deţin locuinţe din fondul locativ de stat ce depăşesc nevoile de locuit pentru ele şi familiile lor vor fi sprijinite de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare să obţină locuinţe corespunzătoare, cu respectarea prevederilor legale privind normarea fondului locativ de stat.
De asemenea comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor sprijini soluţionarea cererilor persoanelor care deţin locuinţe din fondul locativ de stat, pentru efectuarea schimburilor de locuinţe, în vederea apropierii domiciliului de locul de muncă.
Au dreptul la o camera în plus, cu majorarea corespunzătoare a chiriei, potrivit prevederilor prezentei legi, persoanele care prin natura activităţii pe care o desfăşoară necesita spaţiu suplimentar sau datorită stării sănătăţii ori stării fizice au nevoie de un asemenea spaţiu.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare municipale, ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi orăşeneşti sînt obligate sa verifice trimestrial situaţia spaţiilor locative excedentare şi sa informeze, semestrial, cetăţenii asupra modului în care se asigura buna gospodărire a fondului locativ şi închirierea spaţiului locativ cu respectarea stricta a prevederilor legale.
Închirierea suprafeţei locative din fondul locativ de stat aflat în admonistrarea unităţilor prevăzute la art. 1 se face în următoarea ordine de prioritate:
–muncitorilor calificaţi, în primul rând celor din marile unităţi industriale;
–personalului transferat în interesul serviciului din alte localităţi;
–cadrelor de specialitate care lucrează în producţia materială, în activitatea de proiectare, cercetare ştiinţifică şi invatanimant;
–absolvantilor repartizaţi în producţie, vaniti din alte localităţi;
–familiilor cu mai mulţi copii;
–celor încadraţi pe bază de concurs, veniti din alte localităţi;
–celorlalte persoane încadrate în munca şi pensionarilor.
În cadrul categoriilor de mai sus, se acordă preferinta persoanelor care au condiţii grele de locuit, îndeosebi celor cu mai mulţi copii, precum şi celor cu venituri mici.
Cetăţenii ale căror locuinţe se demoleaza pentru noi construcţii sau sistematizari vor primi cu chirie o locuinta din fondul locativ de stat, pentru ei şi familiile lor, pînă ce îşi construiesc sau îşi cumpara o locuinta. Suma încasată pentru locuinta demolata va constitui avansul pentru noua locuinta pe care o construiesc sau o cumpara.
Personalului muncitor din unităţile socialiste de stat I se va închiria locuinţe pe baza propunerilor colectivelor de muncă în care îşi desfăşoară activitatea, aprobate de consiliile oamenilor muncii şi de organele sindicale. Comitetele sindicale sînt obligate sa în adunările generale ale membrilor de sindicat asupra modului de soluţionare, cu respectarea stricta a prevederilor legale, a cererilor de locuinţe ale oamenilor muncii.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, împreună cu organele de conducere colectivă ale întreprinderilor şi ale celorlalte unităţi, vor lua măsuri ca locuintele închiriate directorilor, inginerilor şefi şi altor cadre de conducere ale acestora să fie situate în imediata apropiere a locurilor de muncă.
În cazul locuinţelor construite din fondurile de investiţii centralizate şi nominalizate prin plan, pe noile obiectivă mai importante, contractul de închiriere este accesoriu contractului de muncă.
Suprafaţa curţilor şi gradinilor aferente clădirilor va fi închiriată odată cu suprafaţa locativă în exclusivitate sau, după caz, în folosinţă comuna, şi trecută în contractul de închiriere.
Închirierea locuinţelor în oraşele mari se poate face numai persoanelor care domiciliază sau au dreptul să-şi stabilească domiciliul, în condiţiile legii, în aceste oraşe.
Locuinta poate fi ocupată numai după încheierea contractului de închiriere.
Locuinta din fondul locativ de stat se atribuie în folosinţă titularului contractului de închiriere şi membrilor familiei sale, care vor fi prevăzuţi nominal în contractul de închiriere.
Fac parte din familie, în înţelesul alineatului precedent, sotii şi copiii, precum şi părinţii soţilor, intretinuti de aceştia.
Contractul de închiriere pentru locuintele din fondul locativ de stat se încheie în forma scrisă.
Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu destinaţia de locuinta din fondul locativ de stat are valoare de înscris autentic şi constituie titlu executoriu.
Locatarul principal are dreptul sa subinchirieze o parte din suprafaţa locativă a locuinţei, dacă aceasta nu constituie suprafaţa excedentară compusa din una sau mai multe camere separate.
Subînchirierea se face astfel:
a)persoanelor stabilite de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, dacă au domiciliul sau viza deflotant în localitatea respectiva, ori sînt îndreptăţite, potrivit legii, să-şi stabilească domiciliul sau reşedinţa, în acea localitate;
b)turistilor, cetăţeni români, stabiliţi de oficiul de turism.
Subînchirierea se face numai pe bază de contract încheiat în forma scrisă, care se înregistrează la administraţia sau circumscripţia financiară respectiva.
Contractele de subinchiriere se încheie, în cazul persoanelor de la litera a), între locatarul principal şi subchirias, iar în cazul turistilor de la litera b), între locatarul principal şi oficiul de turism.
Contractele de subinchiriere vor prevedea, în mod obligatoriu, tarifele şi termenele de subinchiriere. Tarifele pentru subînchirierea da la litera a) sînt cele prevăzute în prezenta lege, iar cele pentru subînchirierea de la litera b) vor fi stabilite prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Contractul de subinchiriere încheiat cu încălcarea prevederilor alineatelor precedente este nul de drept, iar sumele încasate în temeiul lui se fac venit la stat.
Încălcarea dispoziţiilor prevăzute în prezentul articol constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 3.000 lei. Sancţiunea se aplică de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, pe baza proceselor-verbale de constatare încheiate de împuterniciţii acestora.
Contravenţiilor prevăzute în alineatul precedent le sînt aplicabile prevederile Legii nr. 32/1968 pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor.
Subînchirierea fără contract scris, în scopul vadit de a ocoli aplicarea dispoziţiilor prezentului articol, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă.
Ori de câte ari celelalte fapte prevăzute în prezentul articol se savarsesc în astfel de condiţii încît potrivit legii penale constituie infracţiuni, acestea vor fi urmărite, judecate şi sancţionate conform legii penale.
Subînchirierea suprafeţei acordate peste norma locativă categoriilor de persoane stabilite în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 6 este interzisă.
Încălcarea prevederilor alineatului precedent atrage pierderea dreptului locatarului la suprafaţa acordată peste norma locativă, fiind aplicabile şi dispoziţiile alin. 6-8 şi 10 ale art. 17.
Persoanele care se muta definitiv în alta localitate îşi păstrează dreptul de folosinţă asupra locuinţei pe care o deţin, cel mult 6 luni de la data mutării, fără a o putea subînchiria pe această perioadă.
În cazul persoanelor care sînt transferate în interes de serviciu în alta localitate, spaţiul ocupat de acestea şi de membrii familiei cu care se muta devine disponibil la obţinerea altei locuinţe în localitatea respectiva.
Nici o persoană nu poate fi evacuata din locuinta deţinută în mod legal decât în cazurile siin condiţiile prevăzute de lege.
În caz de divorţ, dac sotii nu au convenit altfel, beneficiul contractului privitor la locuinta foloseşte soţului căruia I s-au dat în îngrijire copiii, iar în cazul cînd nu sînt copii, soţului care a obtinutdivortul.
În toate celelalte situaţii instanţa care pronunţa divorţul va hotara care dintre soţi va avea beneficiul contractului privitor la locuinta.
Persoanele care ocupa fără contract de închiriere o suprafaţa din fondul locativ aflat în administrarea întreprinderilor de stat prevăzute în art. 1 alin. 1 vor fi evacuate, fără atribuirea altei suprafeţe locative, pe ba deciziei comitetelor şi birourilor executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor.
Evacuarea se face de către întreprinderile care au în administrare fondul locativ de stat prevăzut în alineatul precedent, iar în caz de opunere, evacuarea se face împreună cu organele de militie.
Locatarii principali şi cei ce locuiesc împreună cu aceştia pierd dreptul de folosinţă a suprafeţei locative şi vor fi evacuati fără atribuirea altei suprafeţe locative, în următoarele cazuri:
a)dacă pricinuiesc însemnate stricăciuni locuinţei, clădirii în care aceasta este situata, instalaţiilor şi accesoriilor acestora, precum şi oricăror altor bunuri aferente lor, sau dacă înstrăinează fără drept părţi ale acestora;
b)dacă prin comportarea lor fac imposibila convieţuirea pentru alţi locatari din acelaşi apartament sau clădire, ori împiedica folosirea normală a locuinţei de către alţi locatari;
c)dacă locuinta a fost obţinută ca urmare a săvîrşirii infracţiunii de filodorma sau a altor infracţiuni;
d)dacă nu plătesc cu rea-credinţa timp de trei luni consecutiv chiria sau cota-parte a cheltuielilor ce le revin potrivit dispoziţiilor legale.
Dacă în cursul procesului de evacuare se plăteşte suma datorată, instanţa va putea respinge cererea, obligând pe pîrît la plata cheltuielilor de judecată.
Instanţa va admite totuşi cererea de evacuare dacă împotriva locatarului s-a pronunţat anterior o hotărîre definitivă prin care a fost obligat la plata chiriei ori la cota parte a cheltuielilor ce-i revin, sau la plata cheltuielilor de judecată.
Evacuarea locatarilor în cazurile prevăzute de prezentul articol se dispune de instanţa judecătorească.
Cînd interse de stat impun folosirea unor clădiri proprietate de stat, mutarea locatarilor din aceste clădiri în alte locuinţe corespunzătoare se dispune prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Locatarii principali au dreptul să facă între ei schimb de locuinta, cu aprobarea unităţilor socialiste prevăzute la art. 1.
Chiria pentru locuinta se fixează potrivit cu: tariful de baza, gradul de confort al locuinţei, retributia tarifara lunară sau pensia chiriaşului.
Tariful de baza al chiriei este unic pe tot cuprinsul tarii, indiferent de locatar.
Tariful de baza lunar este cel prevăzut în tabelul de mai jos:
| Categoria suprafeţelor | Tariful de bază în funcţie de retribuţia tarifară sau pensia chiriaşului | ||||||
| pînă la 800 lei | 801- 1.100 lei | 1.101 1.300 lei | 1.301- 1.600 lei | peste 1.600 lei | |||
| - | la suprafaţa locuibilă (lei/m.p.) | 1,80 | 2,20 | 2,40 | 2,50 | 2,70 | |
| - | la suprafaţa dependinţelor (bucătărie, chicinetă, baie, cămară, vestibul, antreu, tindă, verandă, culoar, debara, oficiu) (lei/m.p.) | 0,72 | 0,88 | 1,00 | 1,00 | 1,00 | |
| - | la suprafaţa teraselor acoperite, boxelor în subsol şi altor dependinţe în folosinţă exclusivă (lei/m.p.) | 0,36 | 0,44 | 0,50 | 0,50 | 0,50 | |
Pentru chiriaşii care nu sînt încadraţi în munca sau pensionari se aplică tariful prevăzut pentru personalul muncitor cu peste 1.600 lei retributie, cu excepţia acelora care primesc ajutor social, cărora li se aplică tariful de baza prevăzut pentru cei cu retributie sau pensie pînă la 800 lei lunar.
Membrii cooperativelor meşteşugăreşti sînt asimilaţi cu persoanele încadrate cu contract de muncă, luându-se ca baza de calcul retributia tarifara a categoriei de încadrare.
Persoanele incapabile de muncă din cauza batranetii sau bolii şi lipsite de mijloace, precum şi studenţii fără alte venituri decât cele provenite din bursa, care locuiesc singuri, plătesc chiria calculată la tariful de baza prevăzut pentru retributia tarifara sau pensia chiriaşului pînă la 800 lei.
Calculul chiriei pentru locuinta ocupată de o familie în care sînt mai multe persoane încadrate în munca sau pensionari se va face pe baza retributiei tarifare lunare sau pensiei celei mai mari.
Tariful de baza se majorează cu 30% pentru locuintele cu încălzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţa locuibilă, după cum urmează:
–10% pentru locuintele construite din materiale de construcţie inferioare ca: paianta, chirpici şi lemn.
Reducerile se aplică cumulativ.
Pentru suprafaţa locuibilă excedentară care depăşeşte norma locativă, la tariful de baza se aplică o majorare progresiva de:
–25% pentru primii 10 mp;
–50% pentru următorii 10 mp;
–100% pentru restul suprafeţei locuibile.
La chiria calculată potrivit art. 28-33 se adauga 12 lei lunar pentru baie cu cada şi 8 lei lunar pentru baie numai cu dus.
Pentru persoanele încadrate cu contract de muncă sau pensionării cu un venit mediu pe membru de familie mai mare de 1.500 lei lunar, chiria calculată potrivit art. 28-33 se majorează după cum urmează:
–cu 50% pentru cazul în care retributia, respectiv pensia, care a constituit baza de calcul a chiriei este de pînă la 1.800 lei;
–cu 75% pentru cazul în care retributia, respectiv pensia, este de la 1.801 pînă la 2.200 lei;
–cu 100% pentru cazul în care retributia, respectiv pensia, este mai mare de 2.200 lei.
De la prevederile alin. 1 se exceptează ţinerii noi încadraţi în producţie, timp de 5 ani de la încadrare, ţinerii căsătoriti care la data căsătoriei nu au împlinit vîrsta de 28 de ani, timp de 5 ani de la căsătorie, persoanele încadrate cu contract de muncă transferate în interes de serviciu, timp de 5 ani de la data transferului, ofiţerii, subofiterii şi maistrii militari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi al Ministerului de Interne.
Chiria pentru suprafaţa subinchiriata este egala cu chiria aferentă suprafeţei locuibile subinchiriate şi a dependintelor la care are acces subchiriasul, cu o majorare de pînă la 15%. În cazul în care acest spaţiu este mobilat, majorarea poate fi de pînă la 150%, în raport de confort.
Chiria datorată de persoana încadrată într-o organizaţie de stat, organizaţie cooperatista ori alta organizaţie obsteasca, pentru locuinta deţinută în clădirile proprietate de stat, se va retine de către acea organizaţie pe statul de retribuţii din retributia lunară cuvenită acesteia, indiferent de orice alte reţineri, chiar dacă prin aceasta se depăşesc limitele prevăzute de art. 409 din Codul de procedură civilă.
Modalitatea reţinerii se stipulează în contractul de închiriere.
Chiriaşii, alţii decât cei prevăzuţi în alineatul precedent, vor plati chiria în condiţiile prevăzute în contractul de închiriere.
Suprafeţele locative cu lata destinaţie decât aceea de locuinta, aflate în administrarea directa sau, după caz, în proprietatea organizaţiilor socialiste, a altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice, folosite ca birouri, sînt supuse normarii.
Pentru fiecare persoana încadrată cu munca de birou se va folosi o suprafaţa medie ce nu va depăşi 5 mp, calculată pe întreaga unitate, cu excepţia celor car lucrează la planseta şi a altor categorii de personal stabilite de Consiliul de Miniştri, pentru care suprafaţa medie nu va depăşi 6 mp de fiecare persoana.
Suprafaţa locativă folosită ca birouri şi care depăşeşte suprafaţa rezultată din aplicarea dispoziţiilor prevăzute în alineatul precedent constituie suprafaţa locativă excedentară.
Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili funcţiile din unităţile socialiste pentru care se poate acorda o camera (birou) separată, precum şi limitele de spaţiu.
Reartizarea suprafeţei locative cu alta destinaţie decât aceea de locuinta se face de către:
–Consiliul de Miniştri, pentru organele centrale de stat, cooperatiste şi ale altor organizaţii obşteşti;
–organele centrale ale administraţiei d stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe;
–organele locale ale administraţiei de stat, pentru suprafeţele locative aflate în administrarea directa a organizaţiilor subordonate acestor organe, în proprietatea altor persoane juridice, precum şi a persoanelor fizice.
Pentru nerespectarea prevederilor referitoare la normarea spaţiului locativ cu alta destinaţie, conducătorii unităţilor socialiste vor fi sancţionaţi disciplinar sau cu amendă între 1.000-5.000 lei.
Garajele proprietatea unităţilor socialiste se repartizează de către comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare ale municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, oraşelor şi comunelor, acordându-se prioritate persoanelor juridice sau fizice care au sediul sau locuiesc în clădirea sau în apropierea clădirii în care este situat garajul. Cînd sînt mai mulţi solicitanţi, dintre care unul este o organizaţie socialistă, repartizarea se face acesteia.
Garajele pot fi repartizate în folosinţă comuna cînd capacitatea lor şi condiţiile de acces permit aceasta.
Persoanele juridice şi fizice care deţin cu chirie garajele proprietate de stat pot face schimb de garaje, substituindu-se în drepturi şi obligaţii, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor privind schimbul de locuinţe.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decât aceea de locuinta este unic pe întreg cuprinsul tarii, indiferent de proprietar.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locativă folosită pentru birouri este:
a)pentru organizaţiile socialiste, 3,50 lei/mp;
b)pentru persoanele juridice, altele decât organizaţiile socialiste, precum şi pentru persoanele fizice, 5 lei/mp.
Pentru suprafaţa locativă excedentară folosită ca birouri se plăteşte o chirie majorată de 100% faţă de tariful de baza.
Tariful de baza al chiriei lunare pentru suprafaţa locativă folosită în alte scopuri decât pentru birouri este:
a)pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi socio-culturale, precum şi pentru cazarea unor specialişti, 2,50 lei/mp;
b)pentru suprafaţa locativă folosită pentru ateliere de către artiştii plastici şi meseriaşii autorizaţi, 3 lei/mp;
c)pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii în municipiul Bucureşti, 8 lei/mp.
La celelalte municipii, pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii, tariful de baza este de 6 lei/mp, iar pentru depozite este de 5 lei/mp.
În oraşe, pentru suprafaţa locativă folosită pentru activităţi comerciale, industriale şi prestări de servicii, tariful de baza este de 5 lei/mp, iar pentru depozite este de 4 lei/mp.
În localităţile rurale tariful de baza prevăzut pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie situate în oraşe se reduce cu 30%;
d)pentru suprafaţa locativă a garajelor folosite de organizaţiile socialiste, de alte persoane juridice şi de persoanele fizice, 3 lei/mp.
Plata chiriei pentru garaje închiriate personalului muncitor se face în condiţiile prevăzute de art. 37.
Tariful de baza al chiriei lunare prevăzut la art. 42 şi 43 se majorează cu 30% pentru suprafaţa locativă dotată cu încălzire centrala sau gaze la sobe ori se reduce, după caz, pentru întreaga suprafaţa locativă după cum urmează:
–10% pentru clădirile lipsite de instalaţii de apa, canal, electricitate sau numai una ori unele dintre acestea;
–15% pentru suprafaţa locativă folosită pentru birouri situate la subsol sau în mansarde aflate direct sub acoperis, care nu au fost destinate prin construcţie acestui scop;
–50% pentru suprafaţa locativă folosită de cooperativele de invalizi.
Reducerile se aplică cumulativ.
Tarifele pentru baile şi dusurile existente în spaţii cu alta destinaţie decât aceea de locuinta sînt cele prevăzute la art. 34.
Pentru curţile şi grădinile aferente suprafeţelor locative, induferent de destinaţie, tariful anual al chiriei este de 1 leu/mp.
Contractul de închiriere pentru suprafeţele locative cu alta destinaţie decât aceea de locuinta se încheie în forma scrisă, pe baza ordinului de repartizare, în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Litigiile în legătură cu repartizarea, deţinerea sau folosirea suprafeţei locative cu alta destinaţie decât aceea de locuinta vor fi soluţionate de catr organele de arbitraj, cînd toate părţile sînt organizaţii socialiste.
Organizaţiilor de stat care inchieiaza suprafeţe locative cu destinaţia de locuinta sînt obligate la: repararea şi înlocuirea tuturor elementelor de construcţii şi instalaţii din exteriorul clădirii şi al anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii şi anexelor ei, a elementelor de instalaţii aferente clădirii - ascensor, hidrofor, instalatie de încălzire centrala şi preparare a apei calde, puncte termice, crematorii -, precum şi efectuarea transformărilor instalaţiilor de ardere ca urmare a schimbării combustibilului.
Suprfata locativă închiriată se preda chiriaşului în stare normală de folosinţă.
Chiriaşii sînt obligaţi la plata chiriei, precum şi la întreţinerea şi repararea elemntelor de construcţii şi instalaţii din interiorul locuinţei şi ale părţilor de folosinţă comuna ale clădirii şi anexelor acesteia.
Chiriaşii sînt obligaţi la repararea şi înlocuirea elementelor de construcţii şi instalaţii deteriorate ca urmare a folosirii necorespunzătoare, indiferent dacă acestea sînt în interiorul sau exteriorul clădirii.
Chiriaşii sînt obligaţi sa plătească cu regularitate cotele ce le revin din cheltuielile de întreţinere şi reparare a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirii, iar la încetarea contractului de închiriere sînt obligaţi sa predea suprafaţa locativă în stare de folosinţă, ţinându-se seama de starea în care a fost închiriată.
În cazul neîndeplinirii de către chiriaş a obligaţiilor pe care le are cu privire la întreţinerea şi repararea locuinţei proprietate de stat, lucrările necesare vor fi executate de către unitatea sau organizaţia care închiriază, urmând ca contravaloarea acestor lucrări să fie recuperată de la chiriaşi.
Chiriaşii vor plati în întregime, pentru toate persoanele cu care locuiesc, cheltuielile pentru apa, canalizare, iluminat, încălzire, precum şi alte cheltuieli ce decurg din folosirea părţilor şi instalaţiilor comune ale clădirii.
În locuintele proprietate de stat se interzice chiriaşilor să execute modificări de spaţii sau alte modificări constructive.
Suprafeţele locative din clădirile proprietate de stat aflate în administrarea întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat se închiriază de către conducerile acestora numai personalului lor.
Contractul de închiriere a suprafeţelor locative prevăzute în alineatul precedent este accesoriu al contractului de muncă.
În cazul în care contractul de muncă încetează, chiriaşii respectivi sînt obligaţi sa elibereze locuinta deţinută, în termen de 3 luni de la încetarea contractului de muncă.
Personalul întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat căruia i s-a închiriat locuinţe în condiţiile primului alineat şi care a lucrat în întreprinderea respectiva cel puţin 10 ani are dreptul să le detina şi după pensionare.
În caz de deces al persoanei încadrate în munca sau pensionarului, evacuarea soţului sau a celorlalţi membri ai familiei sale care locuiesc cu acesta nu se va putea face decât cu atribuirea unui spaţiu locativ corespunzător.
Suprafaţa locativă aflată în administrarea directa a întreprinderilor sau organizaţiilor economice de stat poate face obiectul schimbului numai între persoanele încadrate în aceeaşi unitate şi cu aprobarea conducerii acestora.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor lua măsuri pentru identificarea spaţiilor de locuit destinate unor camere oficiale sau case de oaspeti şi pentru închirierea lor în conformitate cu prevederile prezentei legi.
Spaţiile de acest fel aflate în incinta întreprinderilor sau în apropierea acestora vor fi închiriate cadrelor de conducere din întreprinderile respective, pentru putea interveni în mod operativ, în caz de necesitate.
De asemenea, vor lua măsuri pentru a se amenaja pe oraş spaţii comune destinate cazarii temporare a unor persoane încadrate în munca, care să funcţioneze pe principiul hotelurilor.
Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzatoe şi locuinţelor construite din fondurile întreprinderilor şi organizaţiilor economice de stat.
Se considera locuinta de serviciu suprafaţa locativă aflată în administrarea directa a unei unităţi socialiste de stat, situata în incinta unităţii ori în imediata apropiere a acesteia sau a locului de muncă, destinată cazarii persoanelor încadrate în munca şi membrilor lor de familie, în cazul în care prezenta permanenta a acestora în preajma locului de muncă este impusa de caracterul specific al muncii.
Modul şi condiţiile de folosire a locuinţelor de serviciu şi a terenurilor aferente lor fac obiectul unui contract de închiriere, ca accesoriu al contractului de muncă. Dispoziţiile prezentei legi privitoare la normarea spaţiului locativ se aplică şi locuinţelor de serviciu.
Persoanele încadrate în munca şi familiile lor care ocupa locuinţe de serviciu pierd dreptul de folosinţă a acestora odată cu încetarea contractului de muncă.
Căminele muncitoresti pentru tinert sînt destinate cazarii tinerilor muncitori şi specialişti, care nu dispun de alte posibilităţi de cazare în localitatea unde îşi au locul de muncă.
Căminele muncitoresti pentru tineret sînt administrate de către unităţile socialiste.
Pentru folosirea locurilor în căminele muncitoresti pentru tineret, locatarii vor plati un tarif lunar.
Comitetul de Stat pentru Preţuri, Minnisterul Finanţelor, cu consultarea Consiliului Central al Uniunii Generale a Sindicatelor şi a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, vor stabili metodologia unitară de calcul a tarifului, astfel încît să se acopere cheltuielile de întreţinere şi funcţionare a instalaţiilor comune, folosirea mobilierului şi cazarmamentului, precum şi toate celelalte cheltuieli reprezentând diferite servicii prestate locatarilor.
Tarifele diferenţiate pe categorii de cămine vor fi stabilite de Consiliul de Miniştri.
Sarcinile administraţiei caminului, drepturile şi obligaţiile locatarilor, precum şi ale personalului caminului, modul de utilizare a bunurilor de folosinţă comuna, măsurile de asigurare a ordinii şi disciplinei în cămin, se stabilesc prin regulament interior de funcţionare, aprobat de consiliul oamenilor muncii din întreprinderea care are în administrare căminul respectiv.
Apartamentul proprietate personală care este locuit de proprietar şi familia sa va fi normat şi folosit astfel:
a)Proprietarul şi familia sa au dreprul la o suprafaţa corespunzătoare nevoilor lor de locuit. La detrminarea nevoilor de locuit se are în vedere ca fiecărui membru al familiei să-i fie asigurata câte o camera şi, deosebit de acestea, încă cel mult două camere.
Proprietarul poate închiria o parte din aceasta suprafaţa, inclusiv sub forma de camera mobilata.
b)Camerele separate ce depăşesc nevoile de locuit ale proprietarului şi familiei sale - determinate potrivit celor arătate la lit. a) - vor fi închiriate de proprietar, inclusiv sub forma camerelor mobilate.
În cazul în care proprietarul nu închiriază camerele prevăzute la alineatul precedent, comitetul sau biroul executiv al consiliului popular le poate închiria persoanelor îndreptăţite.
Închirierea spaţiilor prevăzute în prezentul articol se face numai pe bază de contract încheiat în forma scrisă, înregistrat la administraţia sau circumscripţia financiară, cu stipularea, în mod obligatoriu, a tarifelor şi termenelor, conform dispoziţiilor alin. 3, 5-8 şi 10 din art. 17 şi ale celor din art. 36; aceste dispoziţii sînt aplicabile şi în cazul spaţiilor proprietate personală, subinchiriate.
Pentru toate suprafeţele închiriate, proprietarul nu poate primi decât chiria calculată potrivit prevederilor prezentei legi.
Prevederile prezentului articol se aplică şi în cazul în care proprietarul este transferat în interes de serviciu în alta localitate, iar o parte din familia sa cu care a locuit a rămas în apartament.
Apartamentul proprietate personală care nu este locuit de proprietar şi familia sa este supus în întregime normarii şi închirierii, în condiţiile prevăzute pentru fondul locativ de stat.
Dispoziţiile art. 60 şi 61 se aplică numai apartamentelor proprietate personală situate în mediul urban.
Dispoziţiile prezentei legi privind obligaţiile organizaţiilor de stat care închiriază şi ale chiriaşilor ce deţin suprafeţe locative proprietate de stat se aplică în mod corespunzător şi suprafeţelor locative proprietate personală.
Comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare vor sprijini, la cerere, persoanele care au locuinta proprietate personală, dar nu locuiesc în ele, să se mute în aceste locuinţe.
În acest scop, vor închiria persoanelor care deţin locuintele respective, fie locuintele oferite în schimb de proprietari, fie alte locuinţe din fondul locativ de stat, cu respectarea dispoziţiilor legale privind normarea suprafeţelor locative.
Chiriaşii şi familiile lor care urmează sa elibereze locuinta potrivit alineatului precedent, dar au contract pentru construirea sau cumpărarea unei locuinţe în condiţiile legii pentru dezvoltarea construcţiei de locuinţe sau vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie, precum şi cei care urmează să se mute în locuinta proprietate personală deţinută cu chirie de alte persoane, vor preda locuinta pe care o deţin la mutarea lor în locuinta construită, respectiv cumpărată sau eliberata de chiriaşi.
Suprafaţa locativă din apartamentul proprietate personală care se eliberează prin mutari sau din alte cauze va fi pusă la dispoziţia proprietarului şi familiei sale, la cererea acestuia, fără a se putea exercita de către alţi locatari dreptul de extindere.
În clădirile cu mai multe apartamente, locatarii principali, persoane fizice sau juridice, constituie de drept o asociaţie a locatarilor, avînd ca scop buna gospodărire a părţilor şi instalaţiilor de folosinţă comuna ale clădirii, icasarea la timp a cotelor din contribuţia la plata cheltuielilor comune şi promovarea unei atitudini juste faţă de avutul obştesc şi respectarea normelor de convieţuire socialistă.
Asociaţii de locatari se pot constitui şi pe grupe de clădiri.
Asociaţia locatarilor dobândeşte personalitate juridică de la data înregistrării la administraţia financiară sau la circumscripţia financiară.
Asociaţia locatarilor reprezintă interesele membrilor săi în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice.
Asciatia locatarilor este reprezentată în faţa organelor statului de către un împuternicit desemnat de adunarea generală a asociaţiei locatarilor.
Hotărîrile adunării generale a asociaţiei locatarilor prin care se încalcă prevederile legale sau statutare pot fi atacate la instanţele judecătoreşti.
Modul de organizare şi funcţionare a asociaţiei locatarilor, precum şi modul de folosire a mijloacelor băneşti şi materiale, se vor stabili prin statutul asociaţiei locatarilor, aprobat prin decret al Consiliului de Stat.
Orice litigii în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, cu excepţia celor date în mod expres în competenţa altor organe.
Fondul locativ proprietatea organizaţiilor cooperatiste sau altor organizaţii obşteşti este supus normarii.
Organizaţiile cooperatiste şi alte organizaţii obşteşti vor aplica în mod corespunzător, cu privire la fondul locativ pe care îl au în proprietate, dispoziţiile prezentei legi.
Personalul de deservire al clădirilor cu mai multe locuinţe, precum şi personalul casnic, care deţin suprafaţa locativă ca accesoriu al contractului de muncă, pierd dreptul de folosinţă a acestei suprafeţe odată cu încetarea contractului de muncă, fără a li se atribui alta suprafaţa locativă.
Camerele de serviciu aferente apartamentelor se pot închiria numai cu acordul locatarului principal sau, după caz, al proprietarului.
Pretinderea sau primirea, direct sau indirect, de bani sau orice alt folos material - filodorma - pentru a indica persoana căreia urmează a I se închiria o suprafaţa locativă sau pentru a consimţi la închirierea sau schimbul unei suprafeţe locative, cînd legea condiţioneaza închirierea sau schimbul de o asemenea indicare sau consimtire, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Cu aceeaşi pedeapsa se sancţionează plata, direct sau indirect, a unei filodorme, precum şi intermedierea de asemenea fapte, în scopul arătat laalineatul precedent.
Sancţiunea nu se aplică celui care plăteşte filodorma, dacă denunta fapta, din proprie iniţiativă, de îndată ce a făcut plata.
Primirea unei chirii mai mari decât cea legală se pedepseşte cu închisoare de la o luna la un an sau cu amendă.
Categoriile de persoane care au dreptul la o camera în plus, cu majorarea corespunzătoare a chiriei, precum şi orice altemasuri de executare a prezentei legi, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniştri.
Legea nr. 10/1968 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi se abroga.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 31 dec. 1980 și 25 apr. 1995.
Deschide forma actuală