Lege nr. 90 din 12 iulie 1996 (republicată) (actualizata)

**)Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 47 din 29 ianuarie 2001. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 26 martie 2002, cu modificările şi completările aduse de HOTĂRÂREA nr. 238 din 13 martie 2002.

*)Republicata in temeiul art. III din Legea nr. 177 din 18 octombrie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 522 din 24 octombrie 2000, dandu-se textelor o noua numerotare.

Legea protectiei muncii nr. 90/1996 a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 157 din 23 iulie 1996.

Capitolul 1Dispozitii generale

Articolul 1

(1)Protectia muncii constituie un ansamblu de activităţi institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apararea vietii, integritatii corporale şi sănătăţii salariatilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

(2)Normele de protecţie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de măsuri şi reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de muncă.

(3)Activitatea de protecţie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi pentru reducerea efortului fizic, precum şi măsuri adecvate pentru munca femeilor şi a tinerilor.

Articolul 2

(1)Prevederile prezentei legi se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice la care activitatea se desfăşoară cu personal angajat pe bază de contract individual de muncă sau în alte condiţii prevăzute de lege.

(2)În sensul prezentei legi, prin persoane juridice şi fizice se înţelege: agentii economici din sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfăşoară activităţi pe teritoriul României; autorităţile şi instituţiile publice, precum şi agentii economici români care efectueaza lucrari cu personal român pe teritoriul altor tari în baza unor conventii internationale sau contracte bilaterale; asociaţiile, fundatiile şi organizaţiile nonprofit, respectiv membrii asociaţiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate sa desfasoare activităţi independente şi persoanele fizice care angajează personal prin incheierea unui contract individual de muncă sau prin incheierea unei conventii civile de prestări de servicii, potrivit legii.

Articolul 3

Normele de protecţie a muncii se aplică salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu excepţia celor care au drept obiect activităţi casnice, precum şi ucenicilor, elevilor şi studenţilor în perioada efectuării practicii profesionale.

Articolul 4

(1)Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale) şi Ministerul Sănătăţii*), prin organele lor de specialitate centrale şi teritoriale, organizeaza, coordonează şi controlează activitatea de protecţie a muncii.

(2)Ministerul Apararii Naţionale, Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei - Directia generală a penitenciarelor, Ministerul Finanţelor*) - Garda financiară, precum şi Serviciul Roman de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Paza organizeaza, coordonează şi controlează activitatea de protecţie a muncii din unitatile proprii, prin organele acestor ministere şi servicii, pe baza prevederilor prezentei legi.

(3)Cercetarea, inregistrarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, precum şi autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii, a unităţilor din subordinea ministerelor şi serviciilor menţionate la alin. (2) se efectueaza de organele proprii.

*)Conform Hotărârii Guvernului nr. 18 din 4 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Finanţelor este "Ministerul Finanţelor Publice".

**)Conform Hotărârii Guvernului nr. 4 din 4 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 9 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale este "Ministerul Muncii şi Solidaritatii Sociale".

***)Conform Hotărârii Guvernului nr. 22 din 4 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Sănătăţii este "Ministerul Sănătăţii şi Familiei".

Articolul 5

(1)Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale emite norme generale, normative şi alte reglementari de interes naţional privind securitatea muncii şi alte domenii ale protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordonează programul de elaborare a normelor specifice pe activităţi şi avizeaza normele, standardele şi orice alte reglementari, initiate de alte organe, care conţin prevederi sau au efect în acest domeniu, în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

(2)Normele generale de protecţie a muncii cuprind reguli şi măsuri aplicabile în întreaga economie naţionala.

(3)Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protecţie a muncii sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta lege.

(4)Comisia Naţionala pentru Controlul Activităţilor Nucleare elaboreaza norme specifice activităţilor nucleare şi exercită controlul cu privire la respectarea acestora.

(5)Activităţile din economia naţionala pentru care se elaboreaza norme specifice de securitate a muncii sunt cuprinse în anexa nr. 2 la prezenta lege.

(6)Persoanele juridice şi fizice sunt obligate sa elaboreze instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţie a muncii, în functie de particularitatile proceselor de muncă.

Articolul 6

(1)Ministerul Sănătăţii emite norme obligatorii privind igiena muncii şi avizeaza standarde şi acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sănătatea salariatilor la locul de muncă.

(2)Domeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii sunt cuprinse în anexa nr. 1 la prezenta lege.

Articolul 7

(1)Contractele colective de muncă ce se incheie la nivelul unităţilor, grupurilor de unităţi, ramurilor de activităţi, precum şi la nivel naţional vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, în conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale.

(2)În contractele individuale de muncă, în conventiile civile, cu excepţia celor care au drept obiect activităţi casnice, precum şi în contractele de scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se şi raspunderea părţilor.

(3)Conventiile internationale şi contractele bilaterale incheiate de persoane juridice române cu parteneri straini, în vederea efectuării de lucrari cu personal român pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii.

Articolul 8

(1)În regulamentele privind organizarea şi functionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligaţii şi raspunderi în domeniul protectiei muncii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(2)În functie de natura, complexitatea şi riscurile specifice activităţii desfăşurate, precum şi de numărul salariatilor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atribuţii în domeniul protectiei muncii sau, după caz, vor organiza compartimente de protecţie a muncii.

Articolul 9

(1)Desfăşurarea activităţilor de productie sau a prestatiilor de servicii este condiţionată de obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de inspectoratele teritoriale de muncă, cu excepţia activităţilor desfăşurate de unitatile din subordinea organelor şi a serviciilor prevăzute la art. 4 alin. (2).

(2)Persoanele juridice şi persoanele fizice au obligaţia sa confirme anual la inspectoratul teritorial de muncă faptul ca se păstrează condiţiile initiale pentru care s-a eliberat autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii.

Articolul 10

Cheltuielile aferente realizării masurilor de protecţie a muncii vor fi suportate de la capitolul "Alte cheltuieli de exploatare" ale persoanelor juridice şi persoanelor fizice, precum şi din sumele prevăzute cu aceasta destinatie în bugetele instituţiilor publice sau, după caz, din fondurile de investitii.

Articolul 11

(1)Activităţile de interes naţional în domeniul protectiei muncii şi sursele de acoperire a cheltuielilor necesare în vederea realizării acestora se aproba de către Guvern, la propunerea Ministerului Muncii şi Protectiei Sociale.

(2)Activităţile de cercetare stiintifica în domeniul protectiei muncii, de interes naţional, se finanţează din fondurile prevăzute pentru acestea, potrivit legii.

Capitolul 2Echipamentele tehnice, echipamentul individual de protecţie şi de lucru, alimentatia de protecţie şi materialele igienico-sanitare

Articolul 12

(1)În sensul prezentei legi, sunt echipamente tehnice: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi alte mijloace asemanatoare necesare în procesul muncii.

(2)Echipamentele tehnice trebuie să corespunda prevederilor din normele, standardele şi din alte reglementari referitoare la protectia muncii şi sa nu prezinte pericol pentru sănătatea sau viaţa salariatilor, a persoanelor aflate în unitate în interes de serviciu sau a altor persoane pentru care se asigura protectia muncii potrivit prevederilor art. 3. (3) Echipamentele tehnice din producţia interna şi din import trebuie să fie dotate cu aparatura de măsura şi control al parametrilor tehnologici, precum şi de prevenire şi avertizare a starilor de pericol.

(4)Echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate şi utilizate numai dacă indeplinesc condiţiile de protecţie a muncii certificate de organisme recunoscute de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.

Articolul 13

(1)În sensul prezentei legi, echipamentul individual de protecţie reprezinta mijloacele cu care este dotat fiecare participant în procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc.

(2)Echipamentul individual de protecţie se acordă, obligatoriu şi gratuit, salariatilor, precum şi altor categorii de persoane care desfăşoară activităţi la persoanele juridice sau fizice prevăzute la art. 2, potrivit criteriilor stabilite în Normativul-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului individual de protecţie, elaborat de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.

(3)În cazul degradării echipamentului individual de protecţie, respectiv al pierderii calitatilor de protecţie, se acordă obligatoriu un nou echipament.

(4)Degradarea sau pierderea echipamentului individual de protecţie înainte de termenul de utilizare prevăzut, din vina purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii.

Articolul 14

(1)În sensul prezentei legi, echipamentul individual de lucru reprezinta mijloacele pe care persoanele juridice şi fizice le acorda unui salariat în vederea utilizarii lor în timpul procesului de muncă pentru a le proteja imbracamintea şi încălţămintea.

(2)Echipamentul individual de lucru se acordă de către persoanele juridice în condiţiile negociate prin contractele colective de muncă.

(3)Cheltuielile necesare pentru achizitionarea echipamentului individual de lucru sunt suportate în proportie de 50% de la capitolul "Alte cheltuieli de exploatare" ale persoanelor juridice sau din sumele prevăzute cu aceasta destinatie în buget pentru unitatile finantate de la bugetul de stat, respectiv din bugetele locale, iar diferenţa se suporta de către beneficiari.

Articolul 15

(1)Unitatile producătoare de echipament individual de protecţie şi de echipament individual de lucru sunt obligate să respecte condiţiile de realizare a sortimentelor prevăzute în standardele româneşti corespunzătoare.

(2)Importul şi introducerea în fabricatie a sortimentelor de echipament individual de protecţie şi echipament individual de lucru se pot face numai după avizarea prototipurilor de către Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.

(3)Sortimentele de echipament individual de protecţie pot fi comercializate şi utilizate numai după certificarea calităţii de protecţie a acestora de către organisme recunoscute de Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.

Articolul 16

Alimentatia de protecţie se acordă, obligatoriu şi gratuit, de către persoanele juridice şi fizice persoanelor care lucreaza în locuri de muncă cu condiţii grele şi vatamatoare, pe baza normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale.

Articolul 17

(1)Materialele igienico-sanitare se acordă, obligatoriu şi gratuit, de către persoanele juridice şi fizice persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în locuri de muncă al caror specific impune o igiena personala deosebită.

(2)Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum şi locurile de muncă ce impun acordarea acestora se stabilesc pe baza normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii.

Capitolul 3Obligaţii privind realizarea masurilor de protecţie a muncii

Articolul 18

(1)În vederea asigurarii condiţiilor de protecţie a muncii şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, conducerea persoanei juridice, precum şi persoana fizica au urmatoarele obligaţii:

a)sa adopte, din faza de cercetare, proiectare şi execuţie a construcţiilor, a echipamentelor tehnice, precum şi la elaborarea tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme normelor de protecţie a muncii, prin a caror aplicare să fie eliminate riscurile de accidentare şi de imbolnavire profesionala a salariatilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă;

b)să solicite inspectoratului teritorial de muncă autorizarea funcţionarii unităţii din punct de vedere al protectiei muncii, sa menţină condiţiile de lucru pentru care s-a obţinut autorizatia şi sa ceara revizuirea acesteia în cazul modificarii condiţiilor initiale în care a fost emisa;

c)sa stabileasca masurile tehnice, sanitare şi organizatorice de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor de muncă şi factorilor de mediu specifici unităţii;

d)sa stabileasca pentru salariati şi pentru ceilalti participanti la procesul de muncă atribuţiile şi raspunderea ce le revin în domeniul protectiei muncii, corespunzător functiilor exercitate;

e)sa elaboreze reguli proprii pentru aplicarea normelor de protecţie a muncii, corespunzător condiţiilor în care se desfăşoară activitatea la locurile de muncă;

f)să asigure şi sa controleze, prin compartimente specializate sau prin personalul propriu, cunoasterea şi aplicarea, de către toţi salariaţii şi participantii la procesul de muncă, a masurilor tehnice, sanitare şi organizatorice stabilite, precum şi a prevederilor legale în domeniul protectiei muncii;

g)sa ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi educarii salariatilor şi participantilor la procesul de muncă: afise, pliante, filme, diafilme şi altele asemenea cu privire la protectia muncii;

h)să asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii în munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de muncă, precum şi asupra masurilor de prevenire necesare;

i)să asigure, pe cheltuiala unităţii, instruirea, testarea şi perfectionarea profesionala a persoanelor cu atribuţii în domeniul protectiei muncii;

j)sa ia măsuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor şi a profesiilor prevăzute în normele de protecţie a muncii;

k)sa angajeze numai persoane care, în urma controlului medical şi a verificării aptitudinilor psihoprofesionale, corespund sarcinii de muncă pe care urmeaza sa o execute;

l)sa tina evidenta locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vatamatoare, grele, periculoase, precum şi a accidentelor de muncă, bolilor profesionale, accidentelor tehnice şi avariilor;

m)să asigure functionarea permanenta şi corecta a sistemelor şi dispozitivelor de protecţie, a aparaturii de măsura şi control, precum şi a instalaţiilor de captare, retinere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în desfăşurarea proceselor tehnologice;

n)să prezinte documentele şi sa dea relatiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării accidentelor de muncă;

o)să asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de muncă, cu prilejul controalelor şi al cercetării accidentelor de muncă;

p)sa desemneze, la solicitarea inspectorului de muncă, salariaţii care să participe la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de muncă;

r)sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, în afară de cazurile în care menţinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viaţa accidentatilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă.

(2)Realizarea efectiva a obligaţiilor prevăzute în alineatul precedent revine persoanelor cu atribuţii în organizarea şi conducerea procesului de muncă.

Articolul 19

Persoanele prevăzute la art. 3 sunt obligate:

a)să îşi insuseasca şi să respecte normele de protecţie a muncii şi masurile de aplicare a acestora;

b)sa desfasoare activitatea în asa fel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atât propria persoana, cat şi pe celelalte persoane participante la procesul de muncă;

c)sa aduca la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defectiune tehnica sau alta situaţie care constituie un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala;

d)sa aduca la cunoştinţa conducătorului locului de muncă accidentele de muncă suferite de propria persoana şi de alte persoane participante la procesul de muncă;

e)sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident şi sa îl informeze de îndată pe conducatorul locului de muncă;

f)sa utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat;

g)sa dea relatiile solicitate de organele de control şi de cercetare în domeniul protectiei muncii.

Capitolul 4Coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a muncii

Articolul 20

Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale exercita coordonarea şi controlul activităţii de protecţie a muncii şi are urmatoarele atribuţii principale:

a)coordonează elaborarea normelor de aplicare a legii şi a altor acte normative în domeniul protectiei muncii;

b)colaboreaza cu ministerele şi cu organele lor teritoriale specializate, în domeniul protectiei muncii;

c)autorizeaza, din punct de vedere al protectiei muncii, functionarea persoanelor juridice şi fizice şi retrage autorizatia în cazul modificarii condiţiilor pentru care a fost emisa;

d)atesta persoane fizice şi abiliteaza persoane juridice pentru a presta servicii în domeniul protectiei muncii;

e)recunoaste laboratoare şi organisme, în scopul certificării calităţii de protecţie a muncii a echipamentelor tehnice şi a echipamentelor individuale de protecţie;

f)cerceteaza, sub aspectul cauzelor şi raspunderii juridice, accidentele de muncă colective, accidentele de muncă mortale, accidentele care au produs invaliditate, precum şi accidentele tehnice şi avariile care ar fi putut pune în pericol sănătatea sau viaţa salariatilor şi a celorlalţi participanti la procesul de muncă;

g)stabileste măsuri obligatorii în vederea prevenirii producerii evenimentelor prevăzute la lit. f);

h)avizeaza dosarele de cercetare a accidentelor de muncă ce au produs incapacitate temporara de muncă, intocmite de comisiile de cercetare ale persoanelor juridice;

i)avizeaza prototipurile sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru, în vederea introducerii acestora în fabricatie;

j)aproba clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze, în baza documentatiilor prezentate de persoanele juridice;

k)coordonează, în colaborare cu Agentia Naţionala pentru Stiinta, Tehnologie şi Inovare*),elaborarea programului de cercetare de interes naţional în domeniul protectiei muncii;

l)organizeaza, împreună cu Ministerul Educatiei Naţionale, activitatea de pregatire generală în domeniul protectiei muncii pentru instituţiile de invatamant gimnazial, liceal, profesional, de ucenici, tehnic, de maistri, postliceal şi superior;

m)organizeaza, în colaborare cu Ministerul Educatiei Naţionale**), formarea specialistilor în domeniul protectiei muncii, prin cursuri postliceale şi postuniversitare;

n)desfăşoară activităţi de informare-documentare cu privire la protectia muncii, asigurand elaborarea şi editarea de cărţi, reviste, brosuri, pliante, afise şi alte publicatii în acest domeniu şi avizeaza materiale elaborate în acest scop;

o)elaboreaza, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi cu Institutul Naţional de Statistica şi Studii Economice***), sistemul de raportare şi evidenta a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;

p)efectueaza studii, analize, expertize tehnice şi acorda consultaţii şi asistenţa tehnica în probleme de protecţie a muncii, pe bază de contracte incheiate cu persoane juridice şi persoane fizice din tara şi din strainatate, plata lucrărilor facandu-se pe bază de tarife stabilite prin ordin al ministrului muncii şi protectiei sociale, iar sumele rezultate vor fi gestionate în regim extrabugetar şi se vor utiliza pentru acoperirea cheltuielilor curente, de capital şi de personal;

r)reprezinta statul, ca organ de specialitate în domeniul protectiei muncii, în relatiile de cooperare internationala.

*)A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 23 din 4 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2001.

**)Conform Hotărârii Guvernului nr. 23 din 4 ianuarie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 11 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Educatiei Naţionale este "Ministerul Educatiei şi Cercetarii".

***)A se vedea Ordonanţa Guvernului nr. 111/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonantei Guvernului nr. 9/1992 privind organizarea statisticii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 426 din 2 septembrie 2000.

Articolul 21

(1)Veniturile gestionate în regim extrabugetar se păstrează la trezoreria statului, sunt purtătoare de dobânda, iar cele rămase neutilizate la finele anului se reporteaza în anul următor, fiind utilizate cu aceeasi destinatie.

(2)Organizarea şi functionarea compartimentelor prevăzute la art. 20 lit. p) se stabilesc prin ordin al ministrului muncii şi protectiei sociale, cu avizul Ministerului Finanţelor.

Articolul 22

Inspectorii de muncă sunt autorizati:

a)sa exercite controlul la persoane juridice şi fizice, privind modul în care se respecta legislatia de protecţie a muncii;

b)să aibă acces liber, permanent şi fără instiintare prealabila, în sediul persoanei juridice şi în orice alt loc de muncă organizat de aceasta;

c)sa ceara informaţii de la orice persoană care participa la procesul de muncă, cu privire la activitatea de protecţie a muncii;

d)să solicite conducerii persoanei juridice, precum şi persoanei fizice documentele şi informaţiile necesare în vederea realizării controlului sau efectuării cercetării accidentelor de muncă;

e)să efectueze sau să solicite masuratori şi determinari pentru clarificarea unor situaţii de pericol şi sa ia probe de produse şi materiale pentru examinarea lor în afara unităţii, atunci când situaţia constatata o impune;

f)sa dispună sistarea unei activităţi sau oprirea din functiune a echipamentelor tehnice când constata o stare de pericol iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala şi sa sesizeze, după caz, Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale şi organele de urmărire penala;

g)sa propuna conducerii inspectoratului teritorial de muncă retragerea autorizatiei de functionare a persoanei juridice sau a persoanei fizice, din punct de vedere al protectiei muncii, dacă constata ca, prin modificarea condiţiilor care au stat la baza emiterii acesteia, nu se respecta normele de protecţie a muncii;

h)să aplice sancţiuni, potrivit legii, în situaţia în care constata încălcări ale prevederilor actelor normative în domeniul protectiei muncii.

Articolul 23

Inspectorul de muncă este obligat:

a)sa nu aiba un interes patrimonial în raporturile cu persoana juridica sau fizica, în executarea atribuţiilor sale;

b)sa nu dezvaluie, nici după încetarea functiei de inspector, secrete de fabricatie sau de comert ori procedee de exploatare, precum şi alte date cu caracter secret, cunoscute cu ocazia exercitarii atribuţiilor sale;

c)sa pastreze confidentialitate asupra sursei de informare în legătură cu sesizarile sau plangerile primite, referitoare la defectiunile din instalaţii sau la incalcarea dispoziţiilor legale, şi sa nu faca cunoscut persoanei juridice şi persoanei fizice faptul ca s-a procedat la efectuarea inspecţiei ca urmare a unei plangeri.

Capitolul 5Accidentele de muncă şi bolile profesionale

Articolul 24

(1)În sensul prezentei legi, prin accident de muncă se înţelege vatamarea violenta a organismului, precum şi intoxicatia acuta profesionala, care au loc în timpul procesului de muncă sau în indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului în baza caruia se desfăşoară activitatea, şi care provoaca incapacitate temporara de muncă de cel puţin 3 zile, invaliditate ori deces.

(2)Este, de asemenea, accident de muncă:

a)accidentul suferit de elevi, studenti şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale;

b)accidentul suferit de cei care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul unor activităţi culturale, sportive, în timpul şi din cauza indeplinirii acestor sarcini;

c)accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acţiuni intreprinse din proprie iniţiativă, pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninta avutul public sau pentru salvarea de vieti omenesti;

d)accidentul survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasarii de la locul de muncă la domiciliu şi invers;

e)accidentul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul muncii, dacă are loc la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de muncă organizat de acestia, în timpul programului de muncă şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului.

Articolul 25

Accidentul de muncă se clasifica, în raport cu urmarile produse şi cu numărul persoanelor accidentate, în:

a)accident care produce incapacitate temporara de muncă de cel puţin 3 zile;

b)accident care produce invaliditate;

c)accident mortal;

d)accident colectiv, când sunt accidentate cel puţin trei persoane în acelasi timp şi din aceeasi cauza.

Articolul 26

(1)Accidentul de muncă va fi comunicat de îndată conducerii persoanei juridice sau persoanei fizice de către conducatorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţa despre producerea accidentului.

(2)Accidentul de muncă urmat de incapacitate temporara de muncă ori, după caz, urmat de invaliditate sau deces, precum şi accidentul de muncă colectiv vor fi comunicate de îndată de către conducerea persoanei juridice sau, după caz, de persoana fizica, în calitate de angajator, inspectoratului teritorial de muncă şi, după caz, organelor de urmărire penala competente, potrivit legii.

(3)În cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, în care printre victime sunt şi persoane aflate în indeplinirea unor sarcini de serviciu, persoana juridica sau fizica la care sunt angajaţi accidentatii va anunta de îndată inspectoratul teritorial de muncă din judeţul în raza caruia s-a produs accidentul.

(4)În cazul prevăzut la alin. (3) organele Ministerului de Interne competente, potrivit legii, vor trimite organelor prevăzute la art. 27, în termen de 5 zile de la data solicitarii, un exemplar al procesului-verbal de cercetare la faţa locului, la cererea acestora.

Articolul 27

(1)Cercetarea accidentelor de muncă se efectueaza astfel:

a)de către persoana juridica, în cazul accidentului care a produs incapacitate temporara de muncă;

b)de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul accidentelor care au produs invaliditate, deces, al accidentelor colective, precum şi în cazul accidentelor de muncă ce au produs incapacitate temporara de muncă salariatilor angajaţi la persoane fizice;

c)de către Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale, în cazul accidentelor de muncă colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile.

(2)Rezultatul cercetării accidentului de muncă se va consemna într-un proces-verbal care va stabili:

a)cauzele şi imprejurarile în care a avut loc accidentul;

b)prevederile din normele de protecţie a muncii care nu au fost respectate;

c)persoanele care se fac răspunzătoare de nerespectarea normelor de protecţie a muncii;

d)sanctiunile aplicate;

e)persoana juridica sau fizica la care se înregistrează accidentul de muncă;

f)masurile ce trebuie luate pentru prevenirea altor accidente.

(3)În caz de deces al persoanei accidentate în munca unitatea medico-legala competenţa este obligata sa inainteze inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie de pe raportul de constatare medico-legala.

Articolul 28

(1)Inregistrarea accidentului de muncă se face în baza procesului-verbal de cercetare, de către persoana juridica, precum şi de către persoana fizica, la care s-a produs accidentul.

(2)Accidentele suferite de elevi, studenti şi ucenici în timpul desfăşurării practicii profesionale se înregistrează de către persoana juridica unde se desfăşoară practica.

(3)Accidentul suferit de o persoană în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. b) se înregistrează de către persoana juridica ce a organizat actiunea respectiva.

(4)Accidentul de muncă suferit de o persoană în condiţiile art. 24 alin. (2) lit. c) se înregistrează de către persoana juridica sau fizica unde s-a produs evenimentul; în cazul accidentului de aceasta natura, produs în afara incintei persoanei juridice sau la persoana fizica şi care nu are nici o legătură cu acestea, inregistrarea se face de către primaria în a carei raza teritoriala s-a produs.

(5)Accidentul de muncă survenit în condiţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. d) se înregistrează de către persoana juridica sau fizica la care este incadrat accidentatul.

Articolul 29

Accidentul de muncă înregistrat de persoana juridica şi persoana fizica se raporteaza de către acestea la inspectoratul teritorial de muncă.

Articolul 30

(1)În sensul prezentei legi, bolile profesionale sunt afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă.

(2)Sunt boli profesionale şi afectiunile suferite de elevi, studenti şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale, în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Articolul 31

(1)Declararea bolilor profesionale este obligatorie şi se face de către medicii unităţii sanitare care acorda asistenţa medicală participantilor la procesul de muncă desfăşurat de persoana juridica, precum şi de persoana fizica.

(2)Bolile profesionale se comunică inspectoratului judetean de politie sanitara şi medicina preventiva, indiferent dacă sunt sau nu urmate de incapacitate temporara de muncă.

Articolul 32

(1)Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, în vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum şi stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor imbolnaviri din aceleasi cauze se fac de inspectoratul de politie sanitara şi medicina preventiva al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti, împreună cu inspectoratul teritorial de muncă.

(2)Rezultatul cercetării bolii profesionale se consemneaza într-un proces-verbal care va cuprinde elementele prevăzute la art. 27 alin. (2).

(3)Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza şi se înregistrează atât ca boala profesionala, cat şi ca accident de muncă.

Articolul 33

(1)Inregistrarea bolilor profesionale se face, în baza procesului-verbal de cercetare, de către persoana juridica şi de persoana fizica la care s-a produs imbolnavirea.

(2)Bolile profesionale înregistrate de persoana juridica şi de persoana fizica se raporteaza la inspectoratul de politie sanitara şi medicina preventiva al judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti.

Capitolul 6Raspunderea juridica

Articolul 34

Incalcarea dispoziţiilor legale privitoare la protectia muncii atrage raspunderea disciplinara, administrativa, materiala, civila sau penala, după caz, potrivit legii.

Articolul 35

Neluarea vreuneia dintre masurile prevăzute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii, de către persoana care are indatorirea de a lua aceste măsuri la locul de muncă, dacă prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul 36

Neluarea vreuneia dintre masurile prevăzute de dispozitiile legale referitoare la protectia muncii, de către persoana care are indatorirea de a lua aceste măsuri la locurile de muncă ce prezinta un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de muncă sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

Articolul 37

Nerespectarea de către orice persoană a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, dacă prin aceasta se creeaza un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

Articolul 38

Nerespectarea de către orice persoană a masurilor stabilite cu privire la protectia muncii, la locurile de muncă ce prezinta un pericol deosebit, dacă prin aceasta se creeaza posibilitatea producerii unui accident de muncă sau de imbolnavire profesionala, constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul 39

Repunerea în functiune a instalaţiilor, masinilor şi utilajelor anterior eliminarii tuturor deficientelor pentru care s-a dispus oprirea acestora constituie infractiune şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Articolul 40

Dacă faptele prevăzute la art. 35-39 sunt savarsite din culpa, minimul şi maximul special al pedepsei se reduc la jumătate.

Articolul 41

(1)Constituie contraventii faptele savarsite de persoanele juridice şi persoanele fizice, aflate în una dintre situaţiile prevăzute de prezenta lege, dacă nu au fost comise în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infractiuni.

(2)Constituie contraventie şi se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 100.000.000 lei*) incalcarea dispoziţiilor art. 18 alin. (1) lit. o).

(3)Constituie contraventii şi se sancţionează cu amendă de la 35.000.000 lei la 70.000.000 lei*) nerespectarea prevederilor art. 9 şi ale art. 18 alin. (1) lit. b), precum şi nerespectarea de către persoana fizica şi juridica a dispoziţiilor art. 22 lit. a), b) şi e) privind exercitarea atribuţiilor de către inspectorul de muncă.

(4)Constituie contraventii şi se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la 60.000.000 lei*) urmatoarele:

a)incalcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2), ale art. 12 alin. (2)-(4), ale art. 13 alin. (2) şi (3) şi ale art. 18 alin. (1) lit. a) şi m);

b)neluarea masurilor prevăzute în norme, care să previna prezenta peste limitele admise în norme a factorilor nocivi chimici, fizici sau biologici, precum şi suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului uman, în procesul de muncă;

c)darea în exploatare sau repunerea în functiune, parţială sau totala, a construcţiilor, echipamentelor tehnice noi sau reparate, precum şi aplicarea unor procese tehnologice care nu corespund normelor de protecţie a muncii;

d)neintocmirea sau nerespectarea documentatiilor tehnice pentru executarea lucrărilor care necesita măsuri speciale de siguranţă;

e)neluarea masurilor pentru prevenirea şi lichidarea avariilor;

f)folosirea surselor de foc deschis şi fumatul în locurile în care acestea sunt interzise prin norme;

g)neluarea masurilor de protecţie a muncii pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, la executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor şi a echipamentelor electrice, precum şi a masurilor pentru prevenirea efectelor electricitatii statice şi a descarcarilor atmosferice;

h)nerespectarea masurilor de protecţie a muncii privind depozitarea, manipularea, transportul sau utilizarea materialelor toxice, corosive, inflamabile, a pesticidelor, precum şi a deseurilor rezultate;

i)neasigurarea sau nefolosirea instalaţiilor electrice de construcţie adecvate, la locurile de muncă unde exista pericole de incendiu sau de explozie;

j)nerespectarea normelor de protecţie a muncii privind asigurarea celei de-a doua surse de alimentare cu energie electrica a echipamentelor tehnice;

k)incalcarea dispoziţiilor legale referitoare la asigurarea şi utilizarea fondului necesar pentru realizarea masurilor de protecţie a muncii.

(5)Constituie contraventii şi se sancţionează cu amendă de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei*) urmatoarele:

a)incalcarea dispoziţiilor art. 15 şi ale art. 18 alin. (1) lit. c)-l);

b)incalcarea dispoziţiilor art. 16 şi ale art. 17 alin. (1);

c)nerespectarea normelor de protecţie a muncii privind transportul, manipularea şi depozitarea echipamentelor tehnice, materialelor şi produselor;

d)nerespectarea masurilor de siguranţă prevăzute în normele privind lucrul la înălţime, în spatii închise şi în condiţii de izolare;

e)nerespectarea normelor privind delimitarea, ingradirea şi semnalizarea zonelor periculoase, golurilor, sapaturilor, puturilor şi luminatoarelor;

f)nerespectarea masurilor de protecţie a muncii pentru asigurarea exploatarii fără pericole a instalaţiilor de sudare, a recipientelor-butelii cu gaze comprimate sau lichefiate, a instalaţiilor mecanice sub presiune, a conductelor prin care circulă fluide sub presiune şi a altor asemenea echipamente tehnice;

g)nerespectarea normelor privind întreţinerea, revizia şi repararea periodica a echipamentelor tehnice;

h)nerespectarea normelor privind exploatarea în condiţii de siguranţă a mijloacelor de transport şi a celor de ridicat;

i)nerespectarea normelor de protecţie a muncii privind aplicarea metodelor de exploatare miniera, execuţia, exploatarea şi întreţinerea lucrărilor miniere, realizarea şi functionarea sistemului de aeraj, corespunzător clasificarii minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze.

(6)Constituie contraventii şi se sancţionează cu amendă de la 20.000.000 lei la 40.000.000 lei*) urmatoarele:

a)incalcarea dispoziţiilor art. 7 alin. (2) şi (3), ale art. 8 alin. (1), ale art. 18 alin. (1) lit. p) şi r), ale art. 19 lit. b) şi e) şi ale art. 26 alin. (2);

b)incalcarea normelor de protecţie a muncii privind timpul de muncă, munca în schimburi şi intensitatea muncii;

c)nerespectarea normelor privind asigurarea, marcarea şi întreţinerea cailor de acces şi de circulatie;

d)neasigurarea iluminatului de siguranţă la locurile de muncă prevăzute în normele de protecţie a muncii;

e)parasirea echipamentelor tehnice aflate în functiune sau încredinţarea supravegherii acestora unor persoane neautorizate;

f)nerespectarea normelor privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de salvare.

(7)Constituie contraventii şi se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei*) urmatoarele:

a)incalcarea dispoziţiilor art. 18 alin. (1) lit. n), ale art. 19 lit. a), c), d), f) şi g), ale art. 26 alin. (1) şi (3), ale art. 27 alin. (1) lit. a) şi alin. (3), ale art. 28 alin. (1)-(5) şi ale art. 29;

b)incalcarea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi (2);

c)accesul persoanelor neautorizate la locurile de muncă ce prezinta pericol deosebit;

d)nerespectarea normelor privind organizarea activităţii de pastrare, întreţinere şi denocivizare a echipamentului de protecţie;

e)neintocmirea documentelor de urmărire a parametrilor functionali ai echipamentelor tehnice şi a rapoartelor de serviciu pentru instalatiile cu regim special de exploatare;

f)nerespectarea prevederilor referitoare la intocmirea şi trimiterea în termen a rapoartelor şi datelor în legătură cu situaţia protectiei muncii.

*)Limitele amenzilor contraventionale prevăzute la art. 41 au fost majorate potrivit dispoziţiilor art. 1 din HOTĂRÂREA nr. 238 din 13 martie 2002, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 204 din 26 martie 2002.

Articolul 42

(1)Constatarea contraventiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 41 alin. (2)-(7) se fac de către inspectorii de muncă din cadrul Inspecţiei Muncii; sumele încasate cu titlu de amenda se fac venit la bugetul de stat în procent de 85%, iar 15% constituie fond de stimulare a personalului angajat la Inspecţia Muncii.

(2)Constatarea contraventiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute la art. 41 alin. (4) lit. b) şi h), alin. (5) lit. b), alin. (6) lit. b) şi alin. (7) lit. b), d) şi f) se fac şi de către inspectorii de politie sanitara şi medicina preventiva din cadrul Ministerului Sănătăţii.

(3)În caz de constatare a unei situaţii care se încadrează în prevederile art. 35-39, inspectorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) vor sesiza de îndată organele de urmărire penala competente, potrivit legii.

Articolul 43

Sanctiunile contraventionale se aplică persoanelor juridice şi persoanelor fizice, angajatori sau angajaţi.

Articolul 44

(1)Persoanele sanctionate contraventional pot formula plangere împotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei în termen de 15 zile de la data comunicarii, la judecatoria în a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.

(2)Hotărârile judecătorești pronuntate în condiţiile alin. (1) sunt supuse recursului.

Articolul 45

Dispozitiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor sunt aplicabile în măsura în care nu conţin dispozitii contrare prezentei legi.

─────────

*)Legea nr. 32/1968 a fost abrogata prin Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001.

Articolul 46

(1)Persoanele juridice şi persoanele fizice raspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestaţiile asigurarilor sociale de stat.

(2)La stabilirea despăgubirilor cuvenite persoanelor angajate cu conventii civile se va ţine seama de categoriile şi de cuantumul drepturilor care se acordă salariatilor potrivit legislaţiei asigurarilor sociale de stat.

Capitolul 7Dispozitii tranzitorii şi finale

Articolul 47

(1)Persoanele juridice şi persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea fără a fi autorizate din punct de vedere al protectiei muncii, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, sunt obligate să solicite inspectoratelor teritoriale de muncă emiterea autorizatiei de functionare.

(2)Termenul privind obligaţia de a solicita emiterea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, pentru persoanele fizice şi persoanele juridice prevăzute la alin. (1), este de 3 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.

Articolul 48

(1)Ministerul Muncii şi Protectiei Sociale în colaborare cu organele de stat competente va elabora, în termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, norme metodologice în aplicarea prevederilor acesteia, referitoare la:

a)autorizarea funcţionarii persoanelor juridice din punct de vedere al protectiei muncii;

b)certificarea calităţii de protecţie a prototipurilor sortimentelor de echipament individual de protecţie şi de lucru şi avizarea introducerii lor în fabricatie;

c)certificarea calităţii, din punct de vedere al securitatii muncii, a echipamentelor tehnice;

d)avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare şi de instruire în domeniul protectiei muncii;

e)clasificarea minelor din punct de vedere al emanatiilor de gaze;

f)comunicarea, cercetarea, inregistrarea, raportarea, evidenta accidentelor de muncă şi declararea, confirmarea, inregistrarea, raportarea, evidenta bolilor profesionale, precum şi a celorlalţi indicatori care definesc morbiditatea profesionala;

g)finantarea cheltuielilor pentru realizarea masurilor de protecţie a muncii;

h)locul de muncă cu pericol deosebit şi pericol iminent de accidentare.

(2)Normele metodologice se vor publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 49

În sensul prezentei legi, prin loc de muncă cu pericol deosebit se înţelege locul de muncă ce prezinta un înalt risc de accidentare sau imbolnavire profesionala, care, datorita caracteristicilor proprii procesului tehnologic sau mediului de muncă, instalaţiilor şi utilajelor cu regim de functionare continuu sau cu grad ridicat de pericol în exploatare, necesita cunoasterea şi respectarea cu strictete a disciplinei tehnologice, a normelor de securitate a muncii, a regulilor de ordine şi disciplina a muncii, pentru prevenirea oricăror avarii, explozii, incendii sau alte accidente tehnice cu consecinte grave.

Articolul 50

În sensul prezentei legi, prin pericol iminent de accidentare se înţelege situaţia în care se poate produce în orice moment accidentarea sau imbolnavirea profesionala a unuia sau a mai multor salariati.

Articolul 51

În sensul prezentei legi, prin practica profesionala se înţelege instruirea practica, specifică meseriei şi specialitatii în care se pregatesc elevii, studentii şi ucenicii în atelierele şi laboratoarele persoanelor juridice, precum şi în atelierele persoanelor fizice.

Articolul 52

Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege, se modifica şi se completeaza prin hotărâre a Guvernului, în functie de aparitia unor domenii sau activităţi noi în economia naţionala.

Articolul 53

(1)Prezenta lege intră în vigoare după 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 5/1965 cu privire la protectia muncii, H.C.M. nr. 2.896/1966 privind declararea, cercetarea şi evidenta accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, H.C.M. nr. 304/1975 privind acordarea, utilizarea şi întreţinerea echipamentului de protecţie şi echipamentului de lucru, H.C.M. nr. 1.672/1974 privind planificarea, finantarea şi raportarea cheltuielilor de protecţie a muncii, H.C.M. nr. 2.494/1969 pentru stabilirea şi sanctionarea contraventiilor în domeniul muncii şi ocrotirilor sociale, precum şi alte dispozitii contrare prezentei legi.Anexa 1

DOMENIILE

pentru care se elaboreaza normele generale de protecţie şi igiena a muncii

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Nr.

crt. Domeniul Reguli şi măsuri

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

1.Organizarea protectiei muncii - principii şi criterii de organizare;

la nivelul persoanei juridice, - incadrarea şi repartizarea personalului

precum şi al persoanei fizice la locurile de muncă;

–pregătirea şi instruirea personalului;

–formarea şi perfectionarea specialistilor;

–metode şi mijloace de propaganda;

–dotarea cu echipament individual de

protecţie;

–acordarea alimentatiei de protecţie şi

a materialelor igienico-sanitare.

2.Sarcinile de muncă - conceperea şi repartizarea sarcinilor

de muncă;

–durata timpului de muncă, munca în

schimburi, intensitatea muncii;

–principii ergonomice în organizarea

locului de muncă;

–transportul, manipularea şi depozitarea

materialelor;

–componentele solicitarilor neuropsihice

şi nivelurile de încărcare cu sarcini

de lucru;

–lucrul în condiţii de izolare;

–lucrul la înălţime.

3.Cladiri şi alte constructii - oblibaţiile proiectantului;

–oblibaţiile executantului;

–oblibaţiile beneficiarului;

–amplasarea cladirilor, depozitelor şi

a altor tipuri de constructii;

–cai de circulatie;

–înălţimea cladirilor, dimensionarea

suprafeţelor şi a volumului de lucru;

–instalaţii tehnico-edilitare;

–dotari social-sanitare;

–necesarul de apa potabila;

–colectarea şi indepartarea reziduurilor.

4.Echipamente tehnice - principii ergonomice;

–prevederi comune;

–sisteme de comanda;

–masini;

–echipamente tehnice electrice;

–instalaţii sub presiune, de ridicat

şi transportat;

–echipamente pentru fluide energetice;

–echipamente portabile şi unelte manuale.

5.Mediul de muncă - valorile componentelor microclimatului,

în functie de efortul fizic depus şi

de sezon;

–noxe chimice la locul de muncă,

concentratii maxime admise;

–concentratii maxime admise de pulberi

şi fibre;

–natura agentilor biologici periculosi;

–condiţiile şi masurile de prevenire a

contaminarii;

–ventilarea industriala;

–iluminatul industrial;

–zgomot, vibratii şi ultrasunete:

intensitate şi punct de expunere;

–radiatii electromagnetice: campuri

electromagnetice, radiatii laser,

radiatii ultraviolete, plasma;

–bolile profesionale - clasificare.

Anexa 2

ACTIVITĂŢILE DIN ECONOMIA NAŢIONALA

pentru care se elaboreaza norme specifice de securitate a muncii

1.Agricultura:

–Cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice şi utilizarea substanţelor toxice în activităţile din agricultura

–Valorificarea deseurilor proteice

–Prelucrarea, pastrarea, industrializarea şi livrarea furajelor

–Receptionarea, conservarea, pastrarea şi valorificarea produselor agricole

–Imbunatatiri funciare şi irigatii

–Exploatarea stufului

–Cresterea animalelor.

2.Silvicultura, exploatare forestiera şi economia vanatului:

–Silvicultura şi economia vanatului

–Exploatari şi transporturi forestiere.

3.Piscicultura şi pescuit:

–Piscicultura şi pescuit.

4.Industria extractiva:

–Prospectiuni şi explorari geologice

–Extragerea substanţelor minerale utile în cariere cu mijloace mecanizate

–Mine de carbune, sisturi şi nisipuri bituminoase

–Prepararea carbunilor

–Mine de petrol

–Lucrari de foraj sonde

–Foraj cu platforme marine

–Foraje speciale

–Lucrari speciale în activitatea de foraj-extractie a hidrocarburilor

–Extractia titeiului

–Extractia titeiului şi a gazelor prin sonde marine

–Extractia gazelor naturale

–Transportul prin conducte al gazelor naturale

–Exploatarea în subteran a minereurilor feroase, neferoase, rare, radioactive şi a nemetaliferelor

–Prepararea minereurilor

–Exploatarea substanţelor minerale în cariere, prin derocare cu explozivi

–Transportul titeiului, al gazolinei şi al etanului prin conducte

–Excavatii şi constructii subterane

–Exploatarea şi prelucrarea sarii.

5.Industria prelucratoare:

–Industria carnii şi a produselor din carne

–Instalaţii frigorifice

–Industria prelucrarii peştelui

–Prelucrarea conservelor din legume şi fructe şi producerea sucurilor

–Fabricarea uleiurilor şi a altor grasimi vegetale

–Fabricarea produselor lactate

–Fabricarea produselor de morarit şi de panificatie

–Fabricarea zaharului şi a produselor zaharoase

–Vinificaţie, fabricarea alcoolului, bauturilor alcoolice, berii, drojdiei, amidonului, glucozei şi a apei minerale

–Industria de prelucrare a tutunului

–Prelucrarea plantelor textile (în, canepa şi bumbac)

–Industria textila

–Industria confectiilor din textile, blanuri şi piele

–Industria de prelucrare a pieilor

–Fabricarea articolelor din piele şi a incaltamintei

–Fabricarea mobilei din lemn, inclusiv tapitate

–Fabricarea usilor, ferestrelor, caselor prefabricate şi a panourilor pentru constructii

–Fabricarea articolelor sportive, ambarcatiunilor, planoarelor, articolelor muzicale şi a rechizitelor scolare din lemn

–Fabricarea cherestelei, parchetului, ambalajelor, butoaielor şi altele

–Fabricarea furnirului, placajului, panelului, lemnului stratificat-densificat şi a elementelor mulate din furnire sau aschii

–Fabricarea şi innobilarea placilor din aschii sau fibre de lemn

–Fabricarea creioanelor

–Fabricarea chibriturilor

–Fabricarea lanii şi fainii din lemn, a drojdiei furajere, extraselor tanante şi a furfurolului

–Industria hartiei şi a celulozei

–Industria poligrafica

–Prelucrarea titeiului

–Fabricarea produselor petrochimice de baza

–Fabricarea materiilor explozive

–Transportul, depozitarea şi folosirea materialelor explozive

–Fabricarea, stocarea, transportul şi utilizarea oxigenului şi azotului

–Desfacerea produselor petroliere

–Manipularea, transportul şi depozitarea produselor petrochimice

–Fabricarea, transportul, depozitarea şi utilizarea hidrogenului

–Fabricarea, transportul şi utilizarea acetilenei

–Producerea aerului comprimat

–Fabricarea, depozitarea şi transportul produselor anorganice

–Fabricarea, depozitarea şi transportul produselor organice (exclusiv petrochimice)

–Fabricarea, depozitarea şi transportul firelor şi fibrelor sintetice

–Fabricarea cauciucului sintetic şi a produselor macromoleculare

–Prelucrarea cauciucului sintetic şi a produselor macromoleculare

–Fabricarea, depozitarea şi transportul apei grele

–Fabricarea sticlei pentru menaj, ambalaje şi sticlarie tehnica

–Fabricarea portelanului şi ceramicii fine pentru menaj

–Fabricarea geamului

–Fabricarea liantilor şi azbocimentului

–Fabricarea şi prelucrarea fibrelor din sticlă

–Fabricarea betonului celular autoclavizat

–Fabricarea produselor din beton, beton armat şi precomprimat

–Prelucrarea pietrei şi a marmurii

–Producerea materialelor termo- şi hidroizolante

–Fabricarea produselor din ceramica bruta şi fina pentru constructii

–Fabricarea produselor din PAS (poliesteri armati cu fibre de sticlă)

–Fabricarea cocsului şi a produselor cocsochimice

–Fabrici de aglomerare

–Elaborarea şi turnarea fontei

–Elaborarea şi turnarea otelului

–Laminarea profilurilor şi a produselor plate

–Fabricarea produselor refractare, placilor şi a pulberilor folosite la turnarea otelului

–Fabricarea produselor abrazive şi carbunoase

–Activitatea în turnatorii

–Elaborarea şi prepararea metalelor neferoase şi rare

–Prelucrarea azbestului

–Constructii şi confectii metalice

–Prelucrarea metalelor prin deformare plastica la cald

–Prelucrarea metalelor prin deformare plastica la rece şi stantare

–Prelucrarea metalelor prin aschiere

–Constructii navale

–Laboratoare de analize fizico-chimice şi mecanice

–Sudarea şi taierea metalelor

–Tratamente termice şi termochimice

–Activitatea de vopsire

–Acoperiri metalice

–Prelucrari neconventionale (electroeroziune, electrochimie, laser şi ultrasunete)

–Fabricarea componentelor şi echipamentelor electronice, electrotehnice şi a materialelor electroizolante

–Fabricarea acumulatoarelor şi a pilelor electrice

–Fabricarea lampilor electrice, tuburilor cinescop şi a corpurilor de iluminat

–Fabricarea masinilor electrice rotative, transformatoarelor şi a condensatoarelor de forta

–Exploatarea şi întreţinerea transportoarelor cu banda

–Lucrul cu radiatii neionizante

–Prelucrarea automata a datelor

–Activităţi care se desfăşoară la binoculare.

6.Energia electrica şi termica, gaze şi apa:

–Producerea energiei electrice

–Transportul şi distributia energiei electrice

–Utilizarea energiei electrice în medii normale

–Producerea energiei termice

–Centrale termice echipate cu cazane care funcţionează cu combustibil lemnos

–Transportul, distributia şi utilizarea energiei termice

–Distributia şi utilizarea gazelor

–Alimentarea cu apa a localitatilor şi pentru nevoi tehnologice (captare, transport şi distribuţie)

–Evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie şi din procesele tehnologice

–Exploatarea, gospodarirea apelor, întreţinerea lucrărilor şi a cursurilor de apa, cadastrul apelor şi al folosintelor legate de ape şi apararea împotriva inundaţiilor.

7.Constructii:

–Lucrari geotehnice de excavatii, fundatii, terasamente, nivelari şi consolidari de teren

–Prepararea, transportul, turnarea betoanelor şi executarea lucrărilor din beton, beton armat şi precomprimate

–Executarea construcţiilor inalte (inclusiv glisari şi liftari)

–Lucrari de zidarie, montaj prefabricate şi finisaje în constructii

–Lucrari de izolatii termice, hidrofuge şi protectii anticorosive

–Lucrari de instalaţii tehnico-sanitare şi de incalzire

–Lucrari de montaj utilaje tehnologice şi constructii metalice

–Constructii hidrotehnice, portuare şi canale navigabile

–Lucrari de reparatii, consolidari, demolari şi translatii de cladiri

–Lucrari de drumuri, poduri şi constructii cai ferate

–Alpinism utilitar

–Lucrari de cofraje, schele, cintre şi esafodaje.

8.Comert cu ridicata şi cu amanuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor:

–Comertul cu ridicata şi cu amanuntul

–Manipularea, transportul prin purtare şi cu mijloace mecanizate şi depozitarea materialelor

–Intreţinere şi reparatii autovehicule.

9.Hoteluri şi restaurante:

–Turism, alimentatie publică şi transportul persoanelor cu instalaţii pe cablu.

10.Transport, depozitare şi comunicatii:

–Transporturi rutiere

–Transporturi pe calea ferata

–Exploatarea metroului

–Transportul urban cu tractiune electrica (tramvai, troleibuz) şi instalaţii aferente, exploatare şi întreţinere

–Transport intern

–Transporturi navale

–Transporturi aeriene

–Exploatarea şi întreţinerea drumurilor şi a podurilor

–Exploatarea şi întreţinerea portuara

–Posta

–Telecomunicatii

–Radiocomunicatii.

11.Sănătate şi asistenţa sociala:

–Activităţi din domeniul sănătăţii.

12.Alte activităţi de servicii sociale colective şi personale:

–Gospodarire comunala şi salubritate publică

–Activitatea de prestări de servicii.

13.Alte activităţi:

–Lucrul la înălţime

–Lucrul în spatii închise

–Semnalizarea de securitate şi/sau sănătate la locul de muncă

–Organizarea santierelor temporare sau mobile.