Anexe

Anexe din 23 februarie 2018

la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 253/2018 pentru aprobarea Regulamentului de organizare, funcţionare şi autorizare a serviciilor de îngrijiri paliative

Emitent: Ministerul Sănătății
Publicat în: Monitorul Oficial
Sursă oficială: legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/198519(filă nouă)

Istoricul versiunilor(3)

Textul actului · 10 articole

100%

Cuprins

Publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 199 bis din 5 martie 2018

Anexa nr.1

PRINCIPIILE INGRIJIRII PALIATIVE

Art. 1

Principiile îngrijirilor paliative sunt următoarele:

a)îngrijirea paliativă îmbunătățește calitatea vieții și influențează pozitiv evoluția bolii;

b)îngrijirea paliativă asigură controlul durerii și al altor simptome;

c)îngrijirea paliativă consideră pacientul și familia acestuia ca pe o unitate de îngrijire;

d)îngrijirea paliativă afirmă valoarea vieții și consideră moartea ca pe un proces natural;

e)îngrijirea paliativă nu grăbește și nici nu amână decesul;

f)îngrijirea paliativă integrează aspectele psiho-sociale și spirituale în îngrijirea holistică a pacientului;

g)îngrijirea paliativă asigură satisfacerea nevoilor complexe ale pacientului prin intervenția echipei interdisciplinare;

h)îngrijirea paliativă include acele investigații care sunt necesare unei mai bune înțelegeri și unui tratament adecvat pentru complicațiile clinice ale bolii;

i)îngrijirea paliativă asigură suportul familiei/aparținătorilor în îngrijirea pacientului și după decesul acestuia, in perioda de doliu.

Art. 2

Principiile îngrijirii paliative pediatrice (IPP) sunt următoarele:

a)IPP este îngrijirea activă și totală a corpului, minții și spiritului copilului bolnav și suportul acordat familiei copilului;

b)IPP începe din momentul diagnosticului bolii și continuă pe tot parcursul acesteia, indiferent dacă pacientul primește sau nu tratamentul cu intenție curativă al bolii;

c)IPP urmărește evaluarea și alinarea suferinței fizice, psihologice și sociale a copilului;

d)IPP eficientă se realizează de către o echipă interdisciplinară care include, pe lângă profesioniști, familia copilului bolnav și care se bazează pe utilizare eficientă a tuturor resurselor disponibile;

e)IPP se acordă în diferite medii: la domiciliul copilului, în centre rezidentiale pentru copii in sistemul de protectie sociala, în unități independente de îngrijiri paliative sau secții/compartimente de paliație din spitale.

Anexa nr. 2

LOCAȚII ȘI STRUCTURI PRIN CARE SE ACORDĂ SERVICII DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE

Art. 1

(1)Îngrijirile paliative la domiciliu se acordă astfel:

a)pentru nivelul 1 - de către furnizori de îngrijire paliativă de bază si de îngrijire paliativă specializată;

b)pentru nivelul 2 - de către furnizori de îngrijire paliativă de bază;

c)pentru nivelul 3 - de către furnizori de îngrijire paliativă specializată pentru pacienții definiți la capitolul de beneficiari cu grad de mobilitate diminuat și pentru familiile acestora sau pentru pacienții mobili care primesc intermitent servicii de îngrijiri paliative în alte locații, dar care primesc interventii de consultanța telefonică pentru asigurarea continuității serviciului de îngrijiri paliative

(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative de bază la domiciliu medicii de familie cu supraspecializare/ competență/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative sau personal medical din asistența primară, comunitară sau din spitalele generale, având instruire de bază în domeniul îngrijirilor paliative, certificată prin absolvirea unor programe de instruire acreditate de organisme profesionale competente;

(3)Pot fi furnizori de îngrijri paliative specializate la domiciliu furnizori cu personalitate juridică, publici sau privați, sau structuri fără personalitate juridică din cadrul spitalelor publice sau private, asociațiilor și fundațiilor, care fac dovada funcționării cu echipe interdisciplinare formate din personal angajat având pregătire în domeniul îngrijirilor paliative, prevăzut la art. 3 alin.(1) din Anexa nr. 4.

Art.2 - Pentru a asigura acoperirea nevoilor de îngrijiri paliative specializate la domiciliu se prevede un serviciu specializat de îngrijiri paliative la domiciliu cu o echipă multidisciplinară formată din minim 1 medic, asistenți medicali, asistenți sociali, psihologi, instruiți conform prevederilor art. 3 alin.(1) din Anexa nr. 4.

Art. 3

Îngrijirile paliative la nivelul cabinetelor de medicină de familie sunt de nivel 1 și de nivel 2 și se acordă pacienților cu grad bun de mobilitate, definiți în Anexa nr. 3 art.1.

Art.4. – (1) Îngrijirile paliative la nivelul cabinetelor din cadrul unităților de asistență medicală ambulatorie sunt de Nivel 1 și Nivel 3 și se acordă de către furnizorii de îngrijire paliativă specializată pacienților cu grad bun de mobilitate, definiți în Anexa nr.3 la Regulament.

(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate în ambulatoriu cabinete organizate ca structuri fără personalitate juridică în cadrul spitalelor publice sau private sau cabinete cu personalitate juridică, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, care fac dovada funcționării cu echipe interdisciplinare de îngrijiri paliative formate din personal angajat având pregătire în domeniul îngrijirilor paliative, conform art. 3 alin.(1) din Anexa nr. 4.

Art.5. – (1) Îngrijirile paliative la nivel de centre de zi sunt de Nivel 1 și Nivel 3 și se acordă de către furnizorii de îngrijiri paliative specializate, pacienților cu grad bun de mobilitate, definiți în cuprinsul art.2 din Anexa nr.3.

(2)Centre de zi pentru îngrijiri paliative pot fi organizate ca structuri în cadrul unor unități sanitare publice sau private cu paturi în regim de spitalizare continuă sau ca unități cu personalitate juridică autorizate de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și de colegiile medicilor județene și al municipiului București, asigurând accesul pacienților la serviciile specializate.

(3)În centrele de zi serviciile de îngrijiri paliative oferite pot fi de Nivel 3 - evaluarea și controlul durerii și al simptomelor, aplicarea și monitorizarea tratamentulului, efectuarea de manevre de diagnostic și terapeutice, prescrierea medicației, tratamente și îngrijiri, îngrijirea plăgilor/ stomelor/ limfedemului, de comunicare, educare și consiliere a pacientului și familiei, de informare și susținere a pacientului și familiei în luarea deciziilor terapeutice și de îngrijire, sociale - igienă, baie, suport pentru obținerea drepturilor și beneficiilor sociale, fizio/kinetoterapie pentru menținerea capacității funcționale, integrare sociala - terapie ocupațională, terapie prin joc, relaxare sau recreere.

(4)În funcție de serviciile oferite, centrele de zi au spații special amenajate pentru a asigura intervențiile amintite: săli de tratament, spații de socializare și terapii - kinetoterapie pasivă, terapie ocupațională, terapie prin joc ș.a. sau recreere, grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilități, mobilier adecvat – canapele, fotolii, dulapuri, mese ș.a.

Art.6. – (1) Îngrijirile paliative la nivelul secțiilor/compartimentelor cu paturi de îngrijiri paliative în regim de spitalizare continuă sunt de Nivel 1 și Nivel 3 și se acordă de către furnizorii de îngrijiri paliative specializate pacienților definiți în cuprinsul art.3 alin.(1) din Anexa nr. 4.

(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate secții/compartimente în structura unor unități spitalicești publice sau private, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, care fac dovada funcționării cu echipe interdisciplinare formate din personal angajat conform normativelor în vigoare și standardelor profesionale de îngrijiri paliative, conform Anexei nr. 4 la Regulament.

(3)Pentru asigurarea îngrijirii paliative specializate în regim de spitalizare continuă în secții/compartimente de îngrijiri paliative sau în unități sanitare cu paturi de paliație se recomandă existența a 20 paturi cu această destinație la 100.000 locuitori.

Art. 7

(1)Îngrijirile paliative la nivelul unităților sanitare cu paturi de profil tip hospice sunt de Nivel 1 și Nivel 3 și se acordă pacienților definiți în Anexa nr.3 la Regulament.

(2)Pot fi furnizori de îngrijiri paliative specializate unități sanitare cu paturi de tip hospice, publice sau private, autorizate conform prevederilor legale în vigoare, care fac dovada funcționării cu echipe interdisciplinare formate din personal angajat conform normativelor în vigoare și standardelor profesionale de îngrijiri paliative, conform Anexei nr. 4 la Regulament.

(3)La nivelul unităților specializate de îngrijiri paliative se pot organiza servicii de consultanță telefonică pentru furnizorii de îngrijiri paliative de bază. Serviciul de consultanță telefonică de suport pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază va functiona zilnic între orele 7-21, 7 zile din 7.

Art. 8

Echipele specializate de îngrijiri paliative pot fi organizate în spitale publice sau private, fiind formate din personalul propriu al unității respective sau subcontractat, inclusiv cu

asociații și fundații, instruit și certificat în îngrijiri paliative și dedicat acestui tip de servicii, care intervin la solicitare, în toate secțiile spitalului și asigură consultații, intervenții și tratamente pentru pacienții cu boli cronice progresive și cu nevoi de îngrijire paliativă.

Art.9. (1) În vederea îmbunătățirii accesului pacienților la serviciile de îngrijiri paliative și pentru asigurarea continuității îngrijirii, furnizorii de îngrijire paliativă de bază și specializată vor colabora la nivel județean.

(2)Furnizorii de servicii de îngrijiri paliative vor informa în scris anual direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București în legătură cu serviciile asigurate, comunicând următoarele date: tipul de furnizor public sau privat, tipul de servicii acordate, persoana și datele de contact ale acesteia; datele vor fi publicate pe site-ul directiilor de sănătate publică și actualizate anual, pentru a asigura vizibilitatea serviciilor de îngrijiri paliative și pentru a facilita colaborarea între furnizori;

(3)Pentru funcționarea adecvata a îngrijirilor paliative de bază, este nevoie ca în raza de acțiune a medicilor de familie să existe servicii specializate de îngrijiri paliative, care să furnizeze consultații la domiciliu pentru pacienții cu nevoi complexe, un serviciu specializat de îngrijire paliativă de internare în unitate cu paturi la o distanță de maxim 50 km de locația pacientului, precum și un serviciu de suport pentru medicii de familie prin linie telefonică de consultanță;

(4)pe măsura dezvoltării serviciilor de îngrijiri paliative în toate județele, se va organiza dintre furnizorii specializați de îngrijiri paliative un centru coordonator pentru fiecare județ; acesta va asigura continuitatea asistenței pacienților, colaborarea între autorități, unitățile sanitare publice și private, în scopul coordonării îngrijirii, transferului pacienților între unitățile de internare și serviciile în ambulatoriu sau la domiciliul pacienților; aceste centre coordonatoare vor fi organizate de către Ministerul Sănătății, cu consultarea Comisiei de paliație, prin direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București.

Anexa nr.3

BENEFICIARII SERVICIILOR DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE

Art.1. - Beneficiari ai îngrijirilor paliative sunt: pacienții de toate vârstele, adulți sau copii cu boli cronice progresive, cu suferință generată de simptome necontrolate și/sau probleme psiho-emoționale și/sau sociale și/sau spirituale și/sau grad ridicat de dependență, precum și familiile acestora, pe toată perioada de îngrijire, inclusiv în perioada de doliu.

Art. 2

Pacienții adulți care pot beneficia de îngrijiri paliative specializate se încadrează de regulă în una din categoriile de mai jos:

1.Pacienți cu boli oncologice, dacă se află în una din următoarele situații:

a. cancer stadiu III sau stadiul IV sau stadiu II cu deteriorare progresivă a pacientului, în ciuda terapiei anticanceroase;

b. cancer și statusul de Performanță Karnofsky<70 sau Scor de performanță paliativă (PPS) < 70%;

c. cancer și scăderea greutății cu 5% sau mai mult în ultimele 3 luni;

d. cancer și simptome de intensitate moderată sau severă precum dispnee, durere, hemoptizie, vărsături etc;

e. urgențe oncologice precum sindrom de venă cavă, status confuzional acut, hipercalcemie, etc;

f. cancer recidivat sau cu evoluție progresivă după chirurgie/ radioterapie/ chimioterapie;

g. cancer și criză existențială;

h. cancer și suferință psiho-socială (anxietate, depresie, familie în criza etc) moderat severă;

i. stare terminală.

2.Pacienți cu boli cardiovasculare, dacă prezintă:

a. răspuns slab la tratamentul optim cu diuretice și vasodilatatoare, incluzând inhibitori de angiotensinconvertază;

b. prezența simptomelor semnificative ale insuficienței cardiace congestive la repaus și clasificate de NYHA Clasa IV (incapacitatea de a desfășura orice activitate fizică fără disconfort, simptome de insuficiență cardiacă sau angină la repaus sau disconfort crescut la efort minim).

3.Pacienții cu scleroză laterală amiotrofică, dacă prezintă progresie rapidă a bolii în

ultimele 12 luni, evidențiate prin una din urmatoarele manifestări:

a. trecerea de la mobilitatea independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat;

b. trecerea de la vorbirea normală la vorbirea abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă;

c. trecerea de la alimentația normală la cea semi-solidă/semi-lichidă;

d. trecerea de la capacitatea de a desfășura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităților zilnice la nevoia majoră de asistență din partea îngrijitorului

4.Pacienții cu demență în ultimul stadiu, dacă se află în una din urmatoarele situații:

a. stadiul 7 sau mai mult, conform scalei de evaluare funcționale;

b. incapacitate de mișcare fără asistență;

c. incapacitate de a se îmbrăca fără asistență;

d. incapacitate de a-și asigura igiena personală fără asistență;

e. incontinență urinară și fecală, intermitentă sau constantă;

f. comunicare verbală fără sens, doar în fraze stereotipice, sau abilitatea de a vorbi în limita a 6 sau foarte puține cuvinte inteligibile.

5.Pacienții cu scleroză multiplă, dacă prezintă handicap nutrițional critic evidențiat prin una din urmatoarele manifestări :

a. administrare orală insuficientă de alimente și lichide pentru a menține pacientul în viață;

b. pierdere continuă în greutate;

c. progresie rapidă a bolii sau complicații în ultimele 12 luni, evidențiate prin: trecerea de la mobilitate independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat; trecerea de la vorbirea normală la vorbirea abia inteligibilă sau chiar neinteligibil; trecerea de la alimentația normală la cea semi-solidă/semi-lichidă; trecerea de la capacitatea de a desfășura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităților zilnice la nevoia majoră de asistență din partea îngrijitorului.

6.Pacienții cu Boala Parkinson, dacă prezintă handicap nutrițional critic evidențiat prin una din urmatoarele manifestări:

a. administrarea orală insuficientă de alimente și lichide pentru a menține pacientul în viață;

b. pierdere continuă în greutate;

c. deshidratare sau hipovolemie;

d. absența metodelor de hrănire artificială;

e. evoluția rapidă a bolii sau complicații în ultimele 12 luni, evidențiate prin: trecerea de la mobilitate independentă la scaunul cu rotile sau imobilizarea la pat; trecere de la vorbirea normală la vorbire abia inteligibilă sau chiar neinteligibilă; trecere de la alimentația normală la cea semi-solidă/semi-lichidă; trecere de la capacitatea de a desfășura independent majoritatea sau chiar totalitatea activităților zilnice la nevoia majoră de asistență din partea îngrijitorului.

7.Pacienții cu boli pulmonare, dacă prezintă una din urmatoarele manifestări:

a. dispnee în repaus sau la efort minim, cu răspuns minim sau fără răspuns la bronhodilatatoare, având ca urmări scăderea capacității funcționale, oboseala și tusea;

b. evoluția afecțiunilor pulmonare în ultim stadiu stadiu, puse în evidență de multiple apelări ale serviciului de urgență sau spitalizările anterioare pentru infecții pulmonare și/sau insuficiență respiratorie;

c. hipoxie, pusă în evidență de pO2 < 55 mmHg și saturația de oxigen în sânge < 88% sau hipercapnie, pusă în evidență de pCO2 > 50 mmHg, cord pulmonar și insuficiență cardiacă dreaptă subordonată afecțiunii pulmonare;

d. pierderea progresivă în greutate, neintenționată, mai mare de 10% din greutatea corpului, în ultimele 6 luni;

e. tahicardie de repaus > 100/mm.

8.Pacienții cu accident vascular cerebral și comă, dacă se află în una din următoarele situații :

a. accident vascular cerebral hemoragic acut: comă sau stare stuporoasă, ce persistă peste 3 zile cu disfagie care împiedică ingerarea suficientă de alimente și lichide pentru a menține viața unui pacient care nu este hrănit și hidratat artificial.

b. faza cronică a accidentului vascular hemoragic sau ischemic evidențiată de una din urmatoarele stări: demență post atac cerebral de stadiul 7 sau mai mult, conform scalei de evaluare funcțională; status de performanță Karnofsky mai mic de 50%; status nutrițional slab, indiferent dacă este sau nu hrănit artificial, însoțit de o scădere în greutate de peste 10% în ultimele 6 luni și albuminele serice < 2.5 gm/dl sau

c. comă de orice etiologie cu oricare trei dintre următoarele manifestări, în a treia zi de comă: răspuns cerebral anormal; absența răspunsului verbal; absența răspunsului la durere; creatinină serică > 1.5 mg/dl.

9.Pacienții cu miastenia gravis dacă se află în una din următoarele situații:

a)stadiul III sau IV al bolii conform clasificarii Ossermann

b)stadiul III formă generalizată acută cu evoluție gravă, rapid progresivă, cu participare bulbară și insuficiență respiratorie;

c)stadiul IV formă cu evoluție cronică gravă și rezistență mare la terapie, progresie din stadiul I, II sau III în ultimii 2 ani

Art.3. Beneficiarii îngrijirii paliative pediatrice sunt copii cu boli care fac improbabilă supraviețuirea până la vârsta de adult. Aceste boli sunt:

a. boli care amenință viața: afecțiuni pentru care tratamentul curativ este posibil, dar poate eșua - cancer, insuficiențe de organ, malformații congenitale cardiace grave ș.a. ;

b. boli care limitează viața, dar pentru care tratamentul intensiv poate prelungi prognosticul și îmbunătăți calitatea vieții - fibroza chistică, distrofie neuromusculară progresivă, osteogeneza imperfectă în formă severă, deficiențe imune severe congenitale și dobândite, HIV-SIDA, boli inflamatorii panarterită nodoasă, boala Crohn, boli renale - glomerulonefrita rapid progresivă, sindromul de Toni-Debre-Fanconi ș.a., insuficiență cardiacă, renală, hepatică.

c. boli progresive pentru care de la debut este posibil numai tratament paliativ: anomalii cromozomiale, boli metabolice de stocare: glicogenoze, mucopolizaharidoze, unele mucolipidoze, Boala Gaucher, Boala Niemann-Pick; boli degenerative ereditare ale sistemului nervos central: atrofia musculară spinală Werdning-Hoffmann, leucodistrofia globală Krabbe, scleroza spongioasă Canavan, polidistrofia Alper, encefalomielita necrozantă subacută Leigh; boli degenerative dobândite:

panencefalita sclerozantă subacută, scleroza multiplă.

d. boli non-progresive care determină o fragilitate constituțională și o susceptibilitate mare pentru complicații ; majoritatea sunt însoțite de deficit neurologic sever : paralizie cerebrală gravă cu imobilizare la pat și handicapuri multiple, traumatisme ale sistemului nervos central, sechele neurologice severe ale infecțiilor sistemului nervos central, meningomielocel cu afectare neurologică severă.

Art.4. (1) Îngrijirile paliative pediatrice se adreseaza copiilor cu o varietate de boli, unele dintre ele fiind boli rare, pentru care există o experiență limitată.

(2)Îngrijirile paliative pediatrice se acordă frecvent copiilor cu boli ereditare, în situațiile în care există mai mulți copii afectați într-o familie; din acest motiv este necesară consilierea genetică familială.

Anexa nr. 4

RESURSELE UMANE ÎN ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

Art.1. Nivelul 1 – Educarea și sprijinul pacientului pentru autoîngrijire este asigurat de către personalul din serviciile de îngrijiri paliative de bază și specializate.

Art.2. Nivelul 2 - Îngrijirile paliative de bază sunt asigurate de către personal instruit în domeniul îngrijirilor paliative, după cum urmează:

a)medici de familie/specialiști absolvenți ai unei pregătiri inițiale certificată prin diploma de educatie medicala continua cu minim : 42 ore de curs teoretic si 24 ore de practică în servicii specializate de îngrijiri paliative.

b)medicii de familie/specialiști cu supraspecializare/competență/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative care fac dovada aplicării îngrijirii paliative în practica curentă lucrand individual si care nu fac parte din echipe interdisciplinare de ingrijiri paliative;

c)asistenți medicali absolvenți ai modulelor introductive și avansate de îngrijiri paliative - 36 ore de educație medicală continuă;

d)asistenți sociali cu diplomă de licență și curs de bază de 36 ore în îngrijiri paliative.

Art. 3

(1)Nivelul 3 - Îngrijirile paliative specializate sunt asigurate de echipe interdisciplinare care cuprind următoarele categorii de personal:

a)medici cu supraspecializare/competență/atestat de studii complementare de îngrijiri paliative;

b)asistenți medicali absolvenți ai unui program de specializare îngrijiri paliative sau cu studii masterale în îngrijiri paliative sau al unui program de educatie medicala continua de îngrijiri paliative de 120 de ore de educatie medicala continua si experienta clinica in paliatie de minim 3 ani de zile;

c)asistenți sociali, psihologi, terapeuți, clerici, alt personal cu diplomă de licență si studii masterale în îngrijiri paliative sau curs aprofundat de 60 de ore de educatie medicala.

(2)Normativul de personal pentru îngrijirile paliative specializate la domiciliu este următorul:

a)1 norma medic cu supraspecializare/competență atestat de studii complementare în îngrijiri paliative la 30 pacienți;

b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/specializare în îngrjiri paliative la 15 pacienți;

c)1 normă asistent social cu instruire în îngrijire paliativă la 50 pacienți.

d)1 normă psiholog la 50-60 pacienți;

e)alt personal norme parțiale kinetoterapeut, alți terapeuți - preot/cleric ș.a.

(3)Normativul de personal pentru secții/ compartimente/ unități sanitare cu profil de îngrijiri paliative - internare continuă, este următorul:

a)1 norma medic cu supraspecializare/competență/atestat de studii complementare în îngrijiri paliative, la 10-12 paturi;

b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/specializate în îngrjiri paliative, la 4-8 paturi pe tură;

c)1 normă infirmieră la 4-8 paturi pe tură;

d)1 normă de asistent social la 25 paturi;

e)½ normă psiholog la 10-12 paturi;

f)4 norme parțiale alt personal - kinetoterapeut, preot/cleric ș.a.

(4)Normativul de personal pentru ambulatorii de îngrijiri paliative este următorul:

a)1 normă medic cu supraspecializare/ competență/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative la 60.000 locuitori;

b)normă asistent medical cu studii aprofundate/ specializate în îngrjiri paliative la 60.000 locuitori;

c)normă parțială asistent social, psiholog, kinetoterapeut, consilier spiritual.

(5)Normativul de personal pentru centrele de zi de îngrijiri paliative este următorul:

a)1 normă medic cu supraspecializare/ competență/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative;

b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/ specializate în îngrjiri paliative la 10 pacienți;

c)1 infirmieră la 10 pacienți;

d)normă parțială asistent social, psiholog, terapeut ocupațional, preot, infirmieră, voluntari.

(6)Normativul de personal pentru echipele mobile de spital este următorul:

a)1 normă medic cu supraspecializare/ competență/ atestat de studii complementare în îngrijiri paliative;

b)1 normă asistent medical cu studii aprofundate/ specializate în îngrjiri paliative;

c)1 normă asistent social cu studii de îngrijiri paliative.

Art.4. La momentul autorizării, serviciul specializat de îngrijiri paliative va face dovada funcționării cu personal conform normativelor legale în vigoare și având pregătirea necesară;

Art.5. Serviciile specializate de consultanță telefonică pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază organizate la nivel județean vor fi deservite de medici din serviciile specializate de îngrijiri paliative cu experiență de minim 3 ani în astfel de servicii.

Art.6. Personalul care asigură servicii de suport pentru familii/aparținători în perioada de doliu este format din: psiholog, asistent social, preot, tot personalul având pregătire corespunzătoare.

Art.7. Personalul care asigură consultanța telefonică în îngrijiri paliative pentru pacienți și familii este format din asistenți medicali specializați în îngrijiri paliative cu experiență de minim 3 ani în servicii specializate de îngrijiri paliative la domiciliu, care au acces telefonic la medic cu studii aprofundate/ specializate în îngrjiri paliative, cu experiență de minim 3 ani în servicii specializate de îngrijiri paliative la domiciliu.

Art. 8

(1)Personalul care asigură consultanța pentru serviciile de îngrijrii paliative de bază este reprezentat de mentori și coordonatori locali.

(2)Vor fi desemnați coordonatori locali/mentori pentru grupuri de medici de familie, astfel: un mentor pentru până la 5 medici de familie; un coordonator local dintr-un serviciu specializat pentru până la 10 mentori; coordonatorii locali/mentorii vor fi desemnați de către Ministerul Sănătății cu consultarea Comisiei Consultative de Paliație.

(3)Pentru asigurarea coordonării la nivel local/regional este necesară numirea unor coordonatori pentru serviciile de îngrijiri paliative de bază. Coordonatorii locali sunt selectați dintre medicii care lucrează în îngrijiri specializate la domiciliu și care: au lucrat mai mult de 1 an într-un astfel de serviciu; sunt acreditați ca formatori în îngrijiri paliative; au abilități de lidership și manageriale;

(4)Mentorii în domeniul îngrijirii paliative de bază sunt medici care îndeplinesc următoarele criterii:

a)au urmat cursul de 3 zile de mentorat;

b)au lucrat cel puțin 12 luni într-un serviciu specializat de îngrijiri paliative sau 24 luni în programul de îngrijiri paliative de bază;

c)au urmat studii complementare (supraspecializare/competeță/ atestat) în îngrijiri paliative sau au furnizat intervenții de bază în îngrijiri paliative pentru minim 10 pacienți (mai mult de 50% din ei cu ECOG 3 sau 4);

ANEXA Nr. 5 CONDIȚIILE IGIENICO-SANITARE, DOTAREA ȘI ECHIPAMENTELE

ÎN SERVICIILE DE ÎNGRIJIRI PALIATIVE ÎN UNITĂȚILE SANITARE CU PATURI

Art.1. - (1) Condițiile igienico-sanitare în unitățile de paliație reprezintă totalitatea factorilor din mediul fizic în care se desfășoară actul medical și de îngrijire, precum și atitudinea personalului de îngrijire sau auxiliar față de suferința pacientului cu boli cronice progresive și a familiei acestuia.

(2)Condițiile igienico-sanitare au în vedere asigurarea unui ambient specific, prietenos, familial, liniștit și personalizat;

(3)Unitățile specializate de îngrijiri paliative în regim de internare vor identifica o persoană responsabilă asigurarea condițiilor igienico-sanitare.

Art.2. Spațiul, dotările minime și echipamentele din unitățile de îngrijiri paliative cu regim de internare:

a)saloane: preferabil cu 1-2 paturi, maxim 4 paturi/salon și un spațiu cu suprafață de minim 2 m.p. pentru aparținătorii pacienților; se va asigura intimitatea pacienților în saloanele cu mai multe paturi, prin perdele sau paravane; paturile trebuie să permită accesul personalului de îngrijire pe ambele părți;

b)dotări specifice în saloane: paturi articulate, cu balustradă laterală, elevatoare pentru transportul pacienților, paravane/perdele separatoare între paturi, saltele anti-escare, scaune cu rotile, sursă portabilă de oxigen, aspirator de secreții, elevatoare pentru pacienți, cadre de mers, WC mobil și adaptoare pentru WC în grupurile sanitare, sistem de alarmă la pat și în grupurile sanitare, scaune pentru aparținători;

c)sală de tratament cu dotările necesare, inclusiv pentru asigurarea primului ajutor medical calificat, în situații de urgență sau incidente neprevăzute care pot să apară;

d)spații de lucru pentru asistenți medicali - oficiu medical, cu posturi de supraveghere a bolnavilor - monitorizare, dacă este cazul, cu anexe pentru depozitarea instrumentarului și medicamentelor;

e)grupuri sanitare adaptate persoanelor cu mobilitate redusă și facilități de asigurare a igienei corporale la pat pentru persoanele imobilizate; cadă specială pentru persoanele cu mobilitate redusă;

f)spații de socializare pentru pacienți și aparținători;

g)cabinet/cabinete de consiliere

h)spații de terapie;

i)spații de joacă și terapie prin joc în unitățile care asigură servicii de îngrijiri paliative pentru copii

j)spații de rugăciune pentru pacienți și aparținători;

k)posibilitate de acces la spații exterioare de relaxare - parc/gradină;

l)camera special amenajată pentru păstrarea timp de două ore a pacientului decedat, în conformitate cu Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.104/2003 privind manipularea cadavrelor umane și prelevarea organelor și

țesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, cu modificările și completările ulterioare;

m)echipamente: concentratoare de oxigen, seringi automate, aspiratoare de secreții, stetoscoape, tensiometre, glucometru;

n)pentru realizarea ambientului plăcut și lipsit de factori de stres, se recomandă purtarea de către personalul medical și de îngrijire a unor uniforme colorate și variate; nu sunt necesare uniforme pe coduri de culori și echipamente de protecție, cu excepția cazurilor de risc infecțios;

o)sistem de alarmă la patul bolnavilor și în spațiile frecventate de aceștia.

p)farmacie proprie sau contract cu o farmacie autorizată;

(2)spațiile destinate pacienților vor fi amenajate conform normativelor în vigoare, pentru a permite accesul fara limitari sau restrictii la mediul fizic al persoanelor cu dificultăți de mobilizare, conform normativelor în vigoare privind: rampe și căi de acces, praguri la nivel, uși cu deschidere liberă de cel puțin 80 cm.

Art.3. Programul de vizitare a pacienților va fi stabilit în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătății nr. 1284/2012 privind reglementarea programului de vizite al aparținătorilor pacienților internați în unitățile sanitare publice.

Anexa nr. 6

MANAGEMENTUL PACIENTULUI ÎN ÎNGRIJIRILE PALIATIVE

Art.1. Pacienții împreună cu familiile lor beneficiază de îngrijiri paliative de la momentul diagnosticului bolii cronice progresive, în conformitate cu recomandarea medicului de familie sau a medicului specialist.

Art.2. Pacienții cu boli cronice progresive care nu au identificate nevoi de îngrijire paliativă vor fi reevaluați la fiecare internare sau minim anual de către medicul de familie, pentru identificarea acestor nevoi.

Art.3. Indiferent de complexitatea nevoilor de îngrijiri paliative, toti pacienții cu boli cronice progresive și familiile lor beneficiază de nivelul 1 de îngrijire paliativă - educare și suport pentru autoîngrijire oferite conform prezentului Regulament.

Art.4. Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate au un grad redus de complexitate,conform definiției de la lit. a) a art. 4 din Regulament, pacienții vor primi îngrijiri paliative de bază, acordate conform prezentului Regulament.

Art.5. Dacă nevoile de îngrijiri paliative identificate sunt complexe, conform definiției din Regulament, Art.4. lit. b.), pacienții și familiile acestora vor primi, alături de îngrijiri paliative de bază, și servicii de îngrijire paliativă specializată conform prezentului Regulament.

Art.6. Pacienții pot trece din servicii de îngrijiri paliative de bază în servicii de îngrijire paliativă specializată și invers, în funcție de fluctuanța complexității nevoilor acestora.

Art.7. După decesul pacienților, familiile pot beneficia de servicii de suport în perioada de doliu conform prezentului Regulament astfel: pentru primele 6 săptămâni - componenta 1 a serviciului de doliu, sau până la 12 luni - componenta 2 a serviciilor de doliu, pentru persoanele identificate cu risc de doliu patologic.

Art.8. Pacienții copii care au identificate nevoi de îngrijire paliativă vor fi monitorizați periodic în cadrul consultațiilor preventive, de către medicul de familie, în perspectiva acordării îngrijirilor paliative.

Art.9Traseul pacienților în serviciile de îngrijiri paliative este prezentat sintetic în figura de mai jos.

3. Județul
!image ALBA	!image COVASNA	!image NEAMȚ
!image ARAD	!image DÂMBOVIȚA	!image OLT
!image ARGEȘ	!image DOLJ	!image PRAHOVA
!image BACĂU	!image GALAȚI	!image SĂLAJ
!image BIHOR	!image GIURGIU	!image SATU MARE
!image BISTRIȚA NĂSĂUD	!image GORJ	!image SIBIU
!image BOTOȘANI	!image HARGHITA	!image SUCEAVA
!image BRĂILA	!image HUNEDOARA	!image TELEORMAN
!image BRAȘOV	!image IALOMIȚA	!image TIMIȘ
!image BUZĂU	!image IAȘI	!image TULCEA
!image CĂLĂRAȘI	!image ILFOV	!image VÂLCEA
!image CARAȘ-SEVERIN	!image MARAMUREȘ	!image VASLUI

CLUJ	!image MEHEDINTI	!image VRANCEA
CONSTANTA	MURES	BUCURESTI

Textul actului · 10 articole

Anexa nr.1

Anexa nr. 2

Anexa nr.3

Anexa nr. 4

Anexa nr. 6

Anexa nr. 7

Anexa nr.10

Anexa nr.11