Decizie nr. 896 din 30 iunie 2011

Augustin Zegrean - preşedinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-şef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Simona Ricu.

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3)-(5) şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Florin Cornel Bălănescu şi Sindicatul "Cartea Funciară Dolj" din Craiova în Dosarul nr. 1.308/54/2010 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă atât pentru că textele legale criticate nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010, cât şi pentru că aspectele ridicate vizează interpretarea şi aplicarea legii.

CURTEA,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 10 septembrie 2010, pronunţată în Dosarul nr. 1.308/54/2010, Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3)-(5) şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Florin Cornel Bălănescu şi Sindicatul "Cartea Funciară Dolj" din Craiova într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ.

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că dispoziţiile legale criticate, în cazul în care "s-ar aplica salariaţilor ANCPI şi instituţiilor subordonate - aşa cum s-a aprobat de ministrul M.A.I. prin «nota de fundamentare» înregistrată sub nr. 291.443 din 9 aprilie 2010 la Ministerul Administraţiei şi Internelor-", încalcă art. 16 şi art. 41 alin. (2) teza finală din Constituţie. Se mai arată că această categorie de angajaţi a fost reîncadrată prin asimilare în funcţii corespunzătoare din Ministerul Administraţiei şi Internelor, iar funcţiile pe care au fost asimilaţi aveau drepturi salariale inferioare faţă de funcţiile de pe care au fost asimilaţi.

Curtea de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, arătând că stabilirea unui cuantum mai mic al salariului de bază este urmarea aplicării reglementărilor speciale pentru situaţia personalului din instituţiile publice supuse reorganizării prin reducerea de personal şi prin modificarea modului de finanţare a autorităţilor din care fac parte.

Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie.

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 1 alin. (3)-(5) şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 27 ianuarie 2010, care aveau următorul cuprins:

–Art. 1 alin. (3)-(5): "(3) După împlinirea termenului pentru care au fost încheiate contractele colective de muncă, personalul menţionat la alin. (1) va fi reîncadrat pe noile funcţii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzător atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor specifice postului, prin asimilare cu funcţiile din instituţia care îl preia în structură, subordine sau în finanţare, după caz.

(4)Drepturile salariale ale personalului reîncadrat potrivit alin. (3) sunt stabilite la nivelul prevăzut în luna decembrie 2009 pentru funcţiile similare celor pe care a fost reîncadrat din instituţia sau autoritatea care îl preia în structură, subordine sau în finanţare, după caz. Acestui personal i se acordă şi sporurile prevăzute în notele la anexa nr. I/1 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, care se includ în salariul de bază, precum şi indemnizaţia de conducere, după caz.

(5)Cuantumul individual al drepturilor salariale, inclusiv al sporurilor prevăzute la alin. (4), se stabileşte de conducătorul instituţiei sau autorităţii publice, astfel încât să se asigure încadrarea în cheltuielile de personal aprobate, cu avizul ordonatorului principal de credite.";

–Art. 2: "Personalul autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzut la art. 1 alin. (1) salarizat exclusiv în temeiul unui contract individual de muncă negociat va fi reîncadrat pe noile funcţii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzător atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor specifice postului, prin asimilare cu funcţiile din instituţia care îl preia în structură, subordine sau în finanţare, după caz. Drepturile salariale ale acestui personal se stabilesc potrivit art. 1 alin. (4) şi (5), care se aplică în mod corespunzător."

Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi şi ale art. 41 alin. (2) teza finală privind protecţia socială a muncii.

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea constată următoarele:

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 a fost abrogată prin Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, soluţia legislativă criticată, desigur, neputând fi preluată de noua lege, întrucât măsura reîncadrării a fost imediată, de la 1 ianuarie 2010, neavând o întindere în timp. În cauza de faţă, Curtea constată că art. 1 alin. (3)-(5) şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate prin Legea-cadru nr. 284/2010, lege care prin art. 33 alin. (1) a dispus o nouă reîncadrare a personalului plătit din fonduri publice. Însă textele legale criticate continuă să producă efecte juridice şi după ieşirea lor din vigoare, întrucât nu numai că în cursul anului 2010 au guvernat raporturile de muncă ale persoanelor care au intrat sub incidenţa acestora, dar efectele lor se întind şi asupra noii reîncadrări dispuse prin efectul Legii-cadru nr. 284/2010, reîncadrare care se clădeşte, în privinţa personalului autorităţilor şi instituţiilor publice care şi-au schimbat regimul de finanţare, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 329/2009, tocmai pe dispoziţiile legale criticate.

Având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011*), nepublicată încă la data pronunţării prezentei decizii, Curtea urmează să analizeze pe fond prevederile legale criticate din moment ce acestea continuă să producă efecte juridice şi după ieşirea lor din vigoare.

Notă *) Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011.

Astfel, pe fond, Curtea observă că, de principiu, potrivit art. 1 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă criticată, personalul autorităţilor şi instituţiilor publice care şi-au schimbat regimul de finanţare din instituţii finanţate integral din venituri proprii în instituţii finanţate integral sau parţial de la bugetul de stat va fi reîncadrat pe noile funcţii, stabilite de ordonatorul principal de credite, corespunzător atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor specifice postului, prin asimilare cu funcţiile din instituţia care îl preia în structură, subordine sau în finanţare, după caz. Legiuitorul este în drept să procedeze la reorganizări ale autorităţilor publice şi să reîncadreze personalul instituţiilor/autorităţilor preluate pe posturi similare/identice prin prisma atribuţiilor, responsabilităţilor şi competenţelor specifice postului în cadrul instituţiilor/autorităţilor care le-au preluat, chiar dacă un posibil efect colateral al acestei reorganizări ar duce la o diminuare a drepturilor salariale ale persoanelor reîncadrate în noua formulă organizaţională. Desigur, legiuitorul trebuie să manifeste prudenţă şi reţinere în a proceda la atari reorganizări, pentru a nu afecta dreptul la salariu, ca şi corolar al dreptului la muncă.

De altfel, Curtea, prin Decizia nr. 289 din 7 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 7 iulie 2005, a statuat că atât încadrarea prin lege a diferiţilor funcţionari publici în anumite categorii, clase şi grade profesionale, cât şi salarizarea conform acestei încadrări nu reprezintă drepturi fundamentale, care nu s-ar putea modifica, pentru viitor, tot prin lege. Astfel, legiuitorul este în drept să modifice sistemul de salarizare existent ori să îl înlocuiască cu altul nou, considerat mai adecvat pentru atingerea scopului urmărit, având în vedere şi resursele financiare disponibile în diferite perioade de timp. De asemenea, ţine de opţiunea liberă a legiuitorului încadrarea în categorii, clase şi grade profesionale a funcţionarilor publici.

În fine, critica privind greşita încadrare realizată de către ordonatorul principal de credite a acestui personal, fără a ţine seama de prevederile art. 30 alin. (5) din Legea-cadru nr. 330/2009, nu se subsumează unei critici de neconstituţionalitate, ci vizează activitatea de interpretare şi aplicare a legii, iar competenţa exclusivă de soluţionare a acestei apărări formulate de către autorii excepţiei aparţine instanţelor judecătoreşti.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3)-(5) şi art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcţii a unor categorii de personal din sectorul bugetar şi stabilirea salariilor acestora, precum şi alte măsuri în domeniul bugetar, excepţie ridicată de Florin Cornel Bălănescu şi Sindicatul "Cartea Funciară Dolj" din Craiova în Dosarul nr. 1.308/54/2010 al Curţii de Apel Craiova - Secţia contencios administrativ şi fiscal.

Definitivă şi general obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 iunie 2011.

PREŞEDINTELE

CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Benke Karoly