Lege nr. 205 din 9 noiembrie 2012

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articolul 1

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 27 iunie 2011, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 10 martie 2011 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 25 martie 2011, ratificată prin Legea nr. 285/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 21 decembrie 2011.

Articolul 2

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 29 septembrie 2011, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 27 iunie 2011.

Articolul 3

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 19 decembrie 2011, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 29 septembrie 2011.

Articolul 4

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 21 martie 2012, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 19 decembrie 2011.

Articolul 5

Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 22 iunie 2012, prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 21 martie 2012.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Notă *) Traducere.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR

VALERIU ŞTEFAN ZGONEA

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,

DAN RADU RUŞANU

Bucureşti, 9 noiembrie 2012.

Nr. 205.

Anexă

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Bucureşti, 9 iunie 2011

Dlui John Lipsky

Director general în exerciţiu

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Lipsky:

1.Noul program economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM) îşi urmează traiectoria ce vizează impulsionarea creşterii potenţiale şi menţinerea stabilităţii fiscale şi financiare. Economia s-a stabilizat şi creşterea se reia. Anticipăm în continuare o creştere de 1 1/2% în 2011, ce va ajunge la 3 3/4-4% în 2012, alimentată de exporturi puternice susţinute şi de o redresare treptată a cererii interne. Inflaţia este peste nivelul anticipat, datorită preţurilor majorate la alimente şi energie. Aceşti factori, plus majorările ce vor trebui efectuate în continuare la preţurile administrate, vor menţine inflaţia peste nivelul de 5% în restul anului, ceea ce face realizarea ţintei stabilite de BNR pentru finele lui 2011 destul de improbabilă. Deficitul de cont curent s-a redus considerabil la 4,1% din PIB în 2010 şi anticipăm că acesta se va menţine sub 5% din PIB în 2011-2012. Pentru a contracara riscurile se impune continuarea implementării cu fermitate a politicilor, deoarece redresarea este în continuare vulnerabilă la evoluţii negative pe pieţele financiare internaţionale, precum creşterea primelor de risc şi influxuri de capital mai volatile, dar şi la riscurile ce ameninţă redresarea zonei euro.

2.Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda reformelor structurale pentru prima evaluare sunt bune (tabelele 1 şi 2).

–Criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative stabilite pentru finele lunii martie 2011. Încadrarea în plafonul soldului bugetului general consolidat s-a realizat cu o marjă semnificativă de 0,2% din PIB. De asemenea, inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie în toată această perioadă.

–Criterii structurale de referinţă. Au fost finalizateplanurile strategice de acţiune pentru principalele întreprinderi de stat (ÎS). Am finalizat, de asemenea, inventarierea arieratelor la nivelul bugetului general consolidat şi cel al întreprinderilor de stat, dar pentru îndeplinirea criteriului de referinţă structural aşteptăm situaţiile finale auditate de la ÎS şi anticipăm că acest criteriu de referinţă va fi îndeplinit până la data întâlnirii Consiliului director (acţiune prealabilă).

3.Având în vedere rezultatele noastre bune în cadrul programului macroeconomic susţinut de Acordul stand-by (ASB), Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită finalizarea primei evaluări în cadrul ASB. Intenţionăm să tratăm în continuare acest acord ca pe un acord de tip preventiv.

4.Considerăm că politicile prevăzute în scrisoarea din 10 martie 2010 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic, dar suntem gata să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Conform practicii standard a aranjamentelor cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

Politica fiscală

5.Pentru anul 2011 ne menţinem angajamentul faţă de ţinta de deficit fiscal cash de 4,4% din PIB (sau în limita a 5% în termeni ESA) şi suntem pe cale de a realiza această ţintă. Veniturile (fără fonduri UE) s-au situat în primul trimestru uşor peste nivelul anticipat, în timp ce atât cheltuielile curente, cât şi cele de capital au fost sub nivelul programat, fapt ce ne-a permis să realizăm ţinta de deficit cu o marjă confortabilă. Pentru restul anului vom continua implementarea politicilor prezentate în ŞI din 10 martie 2011. Pe partea de cheltuieli, ne vom continua eforturile de a îmbunătăţi şi ierarhiza în funcţie de priorităţi cheltuielile de capital, pentru a spori absorbţia fondurilor UE (§10), dacă este cazul prin utilizarea resurselor suplimentare alocate investiţiilor în primul semestru*1). Vom menţine un control strâns asupra cheltuielilor curente, inclusiv prin raţionalizarea în continuare a numărului de angajaţi în sectorul public (care a scăzut cu încă 15.000 de persoane, ajungând la 1,25 milioane în primul trimestru al anului 2011). Până la finele lunii august vom îmbunătăţi legislaţia astfel încât ajutoarele de încălzire să fie direcţionate către membrii vulnerabili ai societăţii, generând în acelaşi timp şi economii semnificative la buget. Am majorat temporar dividendele distribuite de întreprinderile de stat (ÎS) din profiturile aferente anilor 2010 şi 2011, ceea ce ne va permite să achităm facturile neplătite ce nu au fost acoperite în exerciţiul de inventariere al arieratelor. În cazul în care redresarea economică va crea suficient spaţiu fiscal, vom analiza posibilitatea unei reduceri treptate a contribuţiilor sociale. Ne vom continua, de asemenea, eforturile de a îmbunătăţi administrarea fiscală pentru a ridica veniturile colectate din impozitele şi taxele existente (§9). Vom perfecţiona sistemul de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) ce vor fi adăugate bugetului general consolidat conform definiţiei ESA*2) şi, cu asistenţă tehnică de la Eurostat, ne vom dezvolta capacitatea de a măsura deficitul fiscal pe bază de angajamente (accrual). Odată ce acest sistem va fi pe deplin funcţional, vom solicita modificarea criteriului de performanţă privind soldul bugetului general consolidat pentru a include şi soldul operaţional al acestor entităţi.

*1) După cum se menţionează în scrisoarea noastră din luna martie, în cazul în care absorbţia se îmbunătăţeşte suficient de mult, vom identifica soluţii de creare a unui spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii de la mijlocul anului 2011.

*2) Concret, vom solicita situaţii lunare privind veniturile şi plăţile în numerar şi facturile restante, precum şi situaţii fiscale trimestriale finale, ca şi în cazul celorlalte entităţi ce fac parte din bugetul general consolidat, având aceleaşi termene-limită de transmitere.

6.Pentru 2012 ne menţinem angajamentul de a reduce deficitul sub 3% din PIB (atât în cash, cât şi în termeni ESA). Aceasta va presupune restricţionarea în continuare a cheltuielilor, inclusiv a cheltuielilor cu salariile şi cu subvenţiile, şi ar putea impune şi măsuri suplimentare care să compenseze includerea ÎS menţionate anterior în bugetul general consolidat. Reformele în sănătate, reforma pensiilor şi implementarea cu eficacitate a mecanismelor de testare în funcţie de mijloacele de trai a programelor sociale vor continua să genereze economii. Vom limita cu stricteţe modificările aduse ad hoc sistemului fiscal, pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate. Finalizăm Strategia fiscală pe termen mediu pentru intervalul 2012-2014 şi vom utiliza acest proces pentru a perfecţiona planificarea bugetară pentru anul 2012, pentru a ne asuma limitele de cheltuieli specificate şi pentru a ne consolida angajamentul faţă de ţintele Maastricht. Vom continua să sprijinim Consiliul Fiscal recent înfiinţat, asigurându-i acestuia informaţiile şi finanţarea corespunzătoare.

7.Arieratele şi facturile neplătite ale bugetului general consolidat (fără ÎS) s-au redus de la începutul anului. Arieratele se situează acum sub 0,2% din PIB (aproape în totalitate la nivelul autorităţilor locale). Am realizat o inventariere a arieratelor şi facturilor neplătite la sfârşitul lui decembrie 2010 pentru tot sistemul bugetului general consolidat şi pentru ÎS*3). În urma acestui exerciţiu s-au identificat în jur de 0,1% din PIB facturi neînregistrate în sectorul sănătate, la nivelul bugetului de stat neidentificându-se deloc facturi neînregistrate. La nivel local există facturi neînregistrate aferente unor plăţi de TVA (în jur de 0,1% din PIB) în cadrul bugetului, care nu presupun transferuri de fonduri. Vom examina valabilitatea facturilor primite*4) şi nu se va mai permite efectuarea de plăţi pentru facturi neînregistrate în acest exerciţiu. La ÎS, arieratele au continuat să crească în primul trimestru al anului 2011, majorându-se cu aproape 0,1% din PIB. Am elaborat un plan de acţiune în ceea ce priveşte arieratele, plan ce cuprinde următoarele elemente-cheie:

*3) Pentru ÎS de la nivel local, inventarierea arieratelor şi facturilor neplătite la sfârşitul lui decembrie va fi finalizată până la sfârşitul lunii iunie 2011.

*4) Dacă este necesar, datele vor fi verificate cu ajutorul unor echipe de audit extern.

–După verificarea valabilităţii facturilor din sectorul de sănătate, arieratele vor fi integral plătite până la finele anului 2011. Continuarea reformelor în sănătate (§12) este crucială pentru a preveni apariţia altor arierate.

–La nivel local, noileamendamente aduse legii finanţelor publice locale vor împiedica acumularea de arierate, iar noua legislaţie va fi pusă în aplicare în mod viguros.

–În următorii 2 ani, perioada de plată a facturilor depuse în sistemul bugetului de stat şi în cel al asigurărilor sociale va fi redusă treptat. Directiva UE nr. 7 în acest sens va fi transpusă în legislaţia românească în timp util.

–Pentru ÎS, problema arieratelor se va soluţiona prin 6 mecanisme diferite:

(i)societăţile neviabile vor fi trecute în faliment, fapt ce va permite aplicarea procedurilor legale pentru soluţionarea revendicărilor creditorilor; (îi) societăţile ce dispun de lichidităţi suficiente vor fi obligate să îşi plătească arieratele după un calendar convenit;

(iii)Guvernul va elabora acorduri prin care va anula sau va ierta arieratele către stat;

(iv)acolo unde este cazul (şi cu aviz din partea autorităţilor UE din domeniul concurenţei), Guvernul va explora posibilitatea de a majoră capitalul şi/sau de a acorda sprijin financiar pentru asigurarea resurselor necesare pentru plata arieratelor;

(v)Guvernul va concepe şi va lansa mecanisme care să faciliteze restructurarea şi securitizarea arieratelor ÎS; şi (vi) acolo unde este posibil, ar putea fi utilizate swapuri datorie-contra-acţiuni sau sume din privatizare pentru anularea arieratelor. Aceste mecanisme vor fi elaborate până la mijlocul lunii iulie (criteriu structural de referinţă) şi ne vom consulta cu echipele FMI şi ale UE şi cu autorităţile UE din domeniul concurenţei în conceperea acestor scheme. Participarea firmelor la aceste scheme va fi strict condiţionată de executarea cu succes de către acestea a planurilor de acţiune convenite, care să ofere asigurări că nu se vor mai acumula arierate.

–Prima fază a procesului de integrare a sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi de trezorerie a fost finalizată în luna martie. Faza următoare, proiectarea sistemului, inclusiv modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei, va fi finalizată până la finele lunii septembrie 2011.

8.Ne-am îmbunătăţit strategia de finanţare şi vom continua să ne concentrăm pe extinderea maturităţilor datoriei noastre interne, construind curba de randament şi consolidând rezervele financiare. Suntem în curs de finalizare a documentaţiei de lansare a unui program de "titluri în euro pe termen mediu" care va menţine prezenţa noastră pe pieţele externe în cadrul unor proceduri de emisiune mai flexibile şi anticipăm că vom lansa prima emisiune de obligaţiuni în cadrul acestui program până la mijlocul anului. Pentru a proteja finanţele publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute, ne angajăm ferm să continuăm majorarea rezervelor financiare până la un nivel care să asigure acoperirea necesarului de finanţare pentru aproximativ 4 luni în perioada 2011-2012 şi să le menţinem la acel nivel. După cum sa menţionat în precedenta ŞI, pentru a ne dezvolta capacitatea, în 2011 vom efectua o analiză formală a strategiei noastre de management al datorieicu asistenţa experţilor de la FMI, CE şi BM. Vom îmbunătăţi, de asemenea, sistemele de tehnologie a informaţiei ale Trezoreriei şi o vom consolida cu personal cu experienţă.

9.Îmbunătăţirea administrării fiscale şi combaterea evaziunii fiscale reprezintă elemente cruciale ale strategiei noastre de majorare a veniturilor. Înregistrăm progrese în implementarea recent aprobatei ordonanţe privind persoanele fizice cu averi mari şi a hotărârii de Guvern privind metodele indirecte de control, dar se impun încă eforturi suplimentare. Până la finele lunii iunie 2011 vor fi realizate o strategie organizaţională şi un plan de implementare pentru incorporarea metodelor indirecte de control în cadrul funcţiilor noastre de asigurare a conformării. Vom aproba hotărârea Guvernului privind restructurarea ANAF (acţiune prealabilă), ce ne va permite să ocupăm schema de personal a Direcţiei Verificări fiscale până în iulie, şi vom închide aproximativ 150 de unităţi regionale până la finele lunii septembrie. Totodată, până în luna septembrie 2011 vom elabora şi implementa o strategie privind riscurile în materie de conformare aliniată celor mai bune practici. Cu asistenţă din partea FMI şi CE, vom introduce taxarea simplificată a contribuabililor mici din domenii economice cheie, care se situează sub pragul de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA, solicitând în acelaşi timp Consiliului de Miniştri al UE o modificare a plafonului de la care înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie la 50.000 euro (criteriu de referinţă structural pentru finele lui decembrie 2011). Ne propunem să realizăm o extindere a depunerii electronice şi simplificarea în continuare a declaraţiilor fiscale şi a numărului de plăţi ce trebuie efectuate, în vederea realizării unui ghişeu unic pentru plata obligaţiilor fiscale. Ne vom continua eforturile de introducere a sistemelor informatice şi de consolidare a departamentului de tehnologia informaţiilor din ANAF pentru a îmbunătăţi administrarea fiscală. Vom îmbunătăţi, de asemenea, activitatea punctului central de examinare şi de transmitere a potenţialelor cazuri de fraudă şi vom continua să întărim instrucţiunile de identificare a fraudei fiscale. Stimulentele fiind deja încorporate în salariul de bază, am elaborat o ordonanţă de Guvern prin care se elimină baza legală pentru fondurile de stimulente cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012, iar această ordonanţă va fi aprobată până la finele lunii august (criteriu de referinţă structural). Pentru a încuraja eforturile în colectarea impozitelor şi taxelor, salariaţilor care lucrează în colectare li se vor putea acorda sporuri de performanţă în limita procentului de 30% pe care îl reprezintă sporurile (definit în legislaţia de aplicare) pentru rezultate în creşterea susţinută a veniturilor.

10.Absorbţia accelerată a fondurilor UE continuă să reprezinte un obiectiv central al Guvernului. Ne concentrăm pe dezvoltarea capacităţii administrative a unităţilor ce gestionează fonduri; modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul investiţiilor publice şi în alte domenii relevante pentru absorbţia fondurilor UE. Guvernul a transferat unitatea de coordonare a instrumentelor structurale UE de la Ministerul Finanţelor Publice în subordinea primului-ministru şi va consolida autoritatea şi personalul acesteia. În mod deosebit, suntem ferm hotărâţi să finalizăm toate proiectele de preaderare până la datele convenite, pentru a evita returnarea fondurilor către UE. Vom crea facilităţi pentru realocarea resurselor bugetare pe parcursul anului către acele ministere ce au cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE şi care înregistrează cel mai ridicat grad de eficienţă în implementarea proiectelor. Vom eficientiza procesul de achiziţii publice prin elaborarea de documente standard de licitaţie în subsectoarele-cheie până la finele lunii septembrie, în scopul de a evita temeiurile de contestare a licitaţiilor publice. Totodată, vom revizui Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010 până la finele lunii iulie, pentru a asigura armonizarea acesteia cu directivele UE din domeniul achiziţiilor publice.

11.Ne concentrăm pe prioritizarea investiţiilor pentru a asigura finanţare suficientă pentru proiectele-cheie. Efectuăm o analiză cuprinzătoare a portofoliului existent de investiţii pentru a prioritiza şi evalua portofoliul existent de proiecte pentru a ne concentra pe cele a căror finanţare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu, 3-5 ani), a întrerupe proiectele cu prioritate redusă şi pe cele neperformante ce nu pot fi integral finanţate în acest orizont de timp şi a produce o bază de date până în luna iunie, un raport final şi un plan de acţiune până la finele lui septembrie 2011 (criteriu de referinţă structural).

12.Ne continuăm eforturile de restructurare a sectorului de sănătate pentru a asigura funcţionarea la standarde ridicate de calitate a sistemului de asistenţă medicală în limitele alocărilor bugetare, dar se impun acţiuni suplimentare pentru a se evita o permanentă neconcordanţă între obligaţiile de asigurare a serviciilor din domeniul sănătăţii şi resursele disponibile. Arieratele au fost aproape eliminate, dar în exerciţiul de inventariere a facturilor neplătite nu au fost acoperite facturi neplătite suplimentare în valoare de aproximativ 500 de milioane RON şi din tendinţele actuale reiese că va exista o diferenţă faţă de bugetul alocat, pe care o vom rezolva la rectificarea de la jumătatea acestui an. Economii semnificative pot fi aşteptate la finalizarea măsurilor de restructurare actuale, dar probabil că până când aceste reforme vor fi pe deplin implementate se va impune alocarea unor sume suplimentare. Mai mult de atât, pe termen mediu, factorul de îmbătrânire a populaţiei va trebui inclus în proiecţiile de cheltuieli.

13.Sunt în curs de derulare măsuri de reformă a sectorului de sănătate în următoarele domenii:

–Sporirea veniturilor. Pentru a îmbunătăţi veniturile, în anul 2011 a fost coborât plafonul de la care pensionarii trebuie să plătească contribuţie pentru asigurările de sănătate. S-a finalizat lucrul la mecanismul de aplicare a taxei de clawback pentru companiile farmaceutice şi această taxă a intrat în vigoare la sfârşitul lunii aprilie. Actul normativ prin care se introduce o coplată modestă a serviciilor medicale a fost aprobat de către Senat şi este în analiza Camerei Deputaţilor. Se aşteaptă aprobarea acestui act normativ în lunile următoare, anticipându-se că această coplată va intra în vigoare în 2012.

–Măsuri privind cheltuielile globale. Continuă progresele în ceea ce priveşte implementarea noilor sisteme de tehnologia informaţiilor. Este în curs de desfăşurare auditarea registrelor de pacienţi, această activitate urmând a fi finalizată până la finele anului 2011. Începând din 2012, noile carduri de sănătate de care vor beneficia toţi participanţii la sistem vor contribui la controlarea fraudei şi abuzurilor din sistem şi la mai buna monitorizare a angajamentelor de cheltuieli. Revizuim, cu asistenţă de la Banca Mondială, pachetul de servicii de bază asigurate de Guvern, pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale costisitoare neesenţiale. Acest nou pachet de servicii de bază va fi implementat anul viitor.

–Cheltuielile spitalelor. Este în curs de desfăşurare restructurarea spitalelor. Din luna aprilie, 67 de spitale au fost eliminate din sistem, acestea fiind stimulate să se transforme în azile de bătrâni. Este în curs de implementare un plan de 3 ani de reducere a numărului de paturi de spital finanţate până la media UE pe cap de locuitor până în 2013, adaptând în acelaşi timp în mod corespunzător numărul de paturi de bolnavi cu boli acute. Din luna iulie, numărul de paturi va scădea de la 135.200 la 129.500. Sa aprobat legislaţia prin care se elimină obligaţia încheierii de contracte cu spitalele şi se introduce contractarea pe baze concurenţiale. În timp, aceasta va permite raţionalizarea în continuare a numărului de spitale. Pentru 2011, obiectivul de reducere cu 10% a numărului de internări se va realiza printr-o reducere corespunzătoare a bugetelor spitalelor. Este în curs de desfăşurare reclasificarea spitalelor şi în baza acestei reclasificări se vor ajusta mecanismele de finanţare, astfel încât să se deconteze mai echitabil spitalele ce oferă tratamente mai complexe, reducând în acelaşi timp finanţarea celorlalte.

–Cheltuielile cu produsele farmaceutice. Se anticipează deja economii semnificative prin preţurile de referinţă şi prin utilizarea mai mare a medicamentelor generice pentru listele A, B, C1 şi C3. În ceea ce priveşte lista C2, vom elabora proceduri şi mecanisme ce vor conduce la o reducere a cheltuielilor aferente acestor medicamente, inclusiv preţuri de decontare şi, acolo unde este posibil, la o revizuire a listei de medicamente compensate şi gratuite şi la trecerea la medicamente generice. Pentru anul 2012, costurile farmaceutice pentru cele mai scumpe medicamente vor fi controlate în continuare prin aplicarea unor protocoale stricte de folosire a medicamentelor şi printr-un modul nou de reţete electronice pentru Sistemul naţional informatic unic integrat din sănătate, cu respectarea unor proceduri stricte.

–Cheltuielile cu medicii de familie. Am redus cota de decontare per capita pentru medicii de familie de la 70% la 50%. Am început, de asemenea, să elaborăm plafoane orientative pentru serviciile trimestriale contractate cu spitalele şi cu medicii - precum şi pentru reţetele eliberate - şi vom crea stimulente financiare pentru medicii care se încadrează în plafoanele orientative.

14.Îmbunătăţirea eficienţei protecţiei sociale va reprezenta în continuare o prioritate, mai ales în domeniul inspecţiei sociale. A fost elaborat un nou cod al asistenţei sociale, care va consolida cele 54 de categorii de prestaţii sociale existente în 9. Eforturile noastre în sfera inspecţiilor sociale au avut rezultate semnificative, numărul de persoane care beneficiază de ajutoare de încălzire reducându-se la jumătate în 2011. În total, măsurile de reformă a prestaţiilor sociale vor genera economii de aproximativ 0,8% din PIB în intervalul 2010-2013.

Sectorul financiar

15.Indicatorii agregaţi din sectorul bancar continuă să fie afectaţi de recesiunea din ultimii 2 ani. Împrumuturile neperformante au continuat să crească până la finele lunii martie, ajungând la 12,7% din totalul împrumuturilor (comparativ cu 11,9%, în decembrie 2010). Împrumuturile către sectorul privat s-au redus, la fel şi depozitele. Cu toate acestea, sectorul bancar a revenit la profitabilitate în primul trimestru şi se menţine bine capitalizat, cu o rată medie de solvabilitate de 14,7%. Toate băncile au păstrat o rată de peste 11%. Într-o întâlnire a Iniţiativei Europene de Coordonare Bancară ce a avut loc pe data de 16 martie, băncile-mamă ale celor mai mari 9 bănci străine din România şi-au reafirmat angajamentele pe termen lung în ceea ce priveşte capitalul şi expunerea faţă de România, fără a se stabili însă ţinte cantitative. La finele lunii martie 2011, expunerea agregată a acestor bănci se situa la 97% din nivelul pe care îl avea la începerea Iniţiativei. Vom întreţine buna guvernanţă a băncilor, inclusiv a băncilor de stat, şi vom proteja independenţa operaţională a acestora, asigurându-ne că toţi directorii şi managerii sunt consideraţi de către BNR ca având experienţa corespunzătoare şi fiind "potriviţi şi adecvaţi" responsabilităţilor ce le revin.

16.Vom continua să revizuim legislaţia FGD, legislaţia bancară şi pe cea de lichidare a băncilor şi vom efectua toate modificările necesare pentru a asigura concordanţa reciprocă a acestor acte normative. Încă mai trebuie finalizată aprobarea de către Parlament a primelor amendamente la legislaţia de lichidare a băncilor. Aprobarea amendamentelor la Legea Fondului de garantare a depozitelor (FGD) ce permit utilizarea resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) pentru a facilita măsurile de restructurare autorizate de Banca Naţională a României referitoare la transferul depozitelor, inclusiv a tranzacţiilor de achiziţie şi asumare, în cazul în care o astfel de utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directă a garanţiilor la depozite, a fost amânată datorită discuţiilor juridice referitoare la aspectele de închidere a băncilor, ce se poartă cu Comisia Europeană şi cu Fondul. În consecinţă, acum anticipăm că acest criteriu de referinţă structural va fi finalizat până la finele lunii noiembrie 2011 (criteriu de referinţă structural modificat). Am finalizat faza de testare pentru lărgirea paletei de active ce pot fi acceptate ca garanţii colaterale pentru operaţiunile de împrumut ale BNR spre a include obligaţiunile emise de instituţii financiare internaţionale şi obligaţiunile suverane denominate în euro; se anticipează implementarea acesteia până la finele lunii mai.

17.Ne menţinem angajamentul de a introduce standardele de contabilitate SIRF în sistemul bancar începând din 2012. Pentru a realiza acest lucru, până la finele lunii iunie BNR va publică spre consultare propuneri privind filtrele prudenţiale menite să asigure solvabilitatea, provizioanele şi rezervele bancare prudenţiale. Autorităţile vor asigura, până la finele anului 2011, că tratamentul prudenţial al swapurilor datorie-contra-acţiuni nu are ca rezultat o slăbire a poziţiei financiare a băncilor*5) şi vor impune băncilor condiţia de a institui metodologii de evaluare a capitalului la cea mai redusă valoare aplicabilă în conformitate cu încadrarea contabilă. BNR se va consulta de asemenea şi cu reprezentanţii industriei în ceea ce priveşte propunerile de reglementări care să asigure că împrumuturile în valută acordate populaţiei au un preţ corect care reflectă riscul pe care îl reprezintă acordarea de împrumuturi în valută unor împrumutaţi neasiguraţi (unhedged borrowers). Vom continua să ne consultăm cu experţii FMI şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi vom depune eforturi pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative, cum ar fi actualul proiect de lege privind insolvenţa personală sau propunerile privind legea de colectare a creanţelor, ce ar putea submina disciplina debitorilor.

*5) Tratamentul prudenţial al swapurilor creanţe-contra-acţiuni ar trebui să garanteze că:

(i)implicarea instituţiilor de credit în astfel de operaţiuni se desfăşoară pe baza unui proces prudent de luare a deciziilor; (îi) valoarea acţiunilor este integral dedusă din fondurile proprii ale instituţiilor de credit pentru a se evita orice îmbunătăţire artificială a indicatorilor prudenţiali; şi (iii) veniturile obţinute prin eliberarea provizioanelor de pierderi din împrumuturi determinată de aceste operaţiuni nu sunt impozitate, dacă nici cheltuielile iniţiale nu au fost deductibile.

Politica monetară şi valutară

18.Este improbabil ca ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2011 să poată fi atinsă, datorită creşterii neanticipate a preţurilor internaţionale la alimente şi energie, precum şi ajustării preţurilor administrate planificate pentru restul anului. Este probabil ca mai târziu în cursul anului să fie declanşat şi intervalul de consultare pe inflaţie cu Fondul. Anticipăm acum că inflaţia va atinge un nivel maxim de 8 1/2% la mijlocul anului, înainte de a începe să scadă treptat până la puţin peste 5 procente la finalul lui 2011*6). Deşi majorarea inflaţiei de bază (core inflation) (fără creşterea TVA) este deocamdată limitată, inflaţia principală (headline inflation) constant ridicată prezintă riscuri de creştere a anticipaţiilor inflaţioniste şi de apariţie a efectelor de runda a doua. Pentru a elimina aceste presiuni, vom trece la o politică monetară strânsă şi vom lua măsurile ce se impun pentru ne asigura că este îndeplinită ţinta de inflaţie pe 2012. În mod deosebit, vom continua să îmbunătăţim managementul lichidităţilor astfel încât să aducem ratele de pe piaţa de capital cât mai aproape de rata de politică monetară. În acelaşi timp, BNR va rămâne vigilentă în ceea ce priveşte riscurile potenţiale de revenire a influxurilor semnificative de capital pe măsură ce economia se redresează. Aprecierea leului (cam cu 4% faţă de euro) din ultimele luni a contribuit la temperarea presiunilor inflaţioniste, fără a genera deocamdată efecte semnificative în ceea ce priveşte competitivitatea.

*6) Eliminarea subvenţiilor de căldură de la bugetul de stat va reprezenta un risc de creştere de aproximativ 1/2 punct procentual la această prognoză de inflaţie, iar majorarea tarifelor la transport va impulsiona de asemenea inflaţia.

Reforme structurale

Întreprinderi de stat

19.Suntem în continuare ferm determinaţi să realizăm reforme profunde ale întreprinderilor de stat, mai ales ale celor din sectoarele-cheie pentru generarea creşterii, cum ar fi sectorul energetic şi sectorul transporturilor. Ţintele indicative privind soldurile operaţionale şi arieratele a 18 întreprinderi principale au fost realizate în primul trimestru şi pentru fiecare dintre acestea au fost elaborate planuri de acţiune. Se lucrează la planurile de acţiune pentru restul întreprinderilor de stat, dar pentru respectarea criteriului de referinţă structural de la finele lunii iulie va fi nevoie de eforturi suplimentare. Am compilat datele privind arieratele la cele 154 de ÎS de la nivel central, după cum s-a convenit. A fost modificată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a impune regiilor autonome şi întreprinderilor cu subordonare locală obligaţia de a transmite trimestrial MFP principalii lor indicatori financiari şi operaţionali, şi vom furniza informaţii financiare similare şi pentru celelalte întreprinderi de stat subordonate administraţiei centrale, definite în MTÎ.

20.Pentru a îmbunătăţi guvernanţa ÎS, vom elabora şi adopta legislaţia de îmbunătăţire a guvernanţei până la finele lunii august 2011 (criteriu de referinţă structural). Această prevedere legislativă va impune tuturor ÎS obligaţia de a avea cu regularitate audituri externe independente, de a raporta şi publică trimestrial date financiare, de a consolida drepturile acţionarilor minoritari şi de a transfera controlul financiar al ÎS de la ministerele de resort la MFP. Legislaţia va cuprinde şi un cod de aplicare pentru toate ÎS, care va asigura aplicarea principiilor OCDE privind guvernanţa corporatistă. Vom interzice prelungirea contractelor managerilor actuali dincolo de 1 ianuarie 2012. Pentru cele mai mari societăţi (ce vor fi stabilite până la finele lunii iulie), ce vor rămâne sub controlul statului, legislaţia va stipula că toate funcţiile principale de conducere (inclusiv directorul executiv şi directorul economic) vor fi ocupate numai în urma unui proces internaţional de selecţie, derulat de firme de resurse umane recunoscute pe plan internaţional. Aceşti manageri vor dispune totodată de oautonomie suficientă, care să le permită să administreze aceste companii fără imixtiuni necuvenite. Membrii din consiliile de administraţie ale acestor societăţi vor fi selectaţi de către acţionari şi evaluaţi de specialişti independenţi, pentru a se asigura că aceştia sunt pe deplin calificaţi să îşi exercite funcţiile. Directorii şi membrii în consiliile de administraţie care ocupă posturi în prezent pot depune aplicaţii şi se va analiza calificarea profesională a acestora. Acest proces de identificare a managerilor va începe până la finele lunii august şi echipe de management privat vor fi selectate până la finele lunii decembrie, urmând a-şi prelua atribuţiile cât de curând permite legea după acel moment. În cazurile în care urmează a fi vândute pachete minoritare de acţiuni, acest calendar poate fi modificat pentru a permite participarea noilor acţionari minoritari. S-ar putea ca pentru punerea în aplicare a acestei prevederi să se impună modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2011 privind măsuri economice pe anul 2011 la nivelul unor operatori economici, prin care se limitează remuneraţiile.

21.Am trecut la eforturi accelerate de îmbunătăţire a infrastructurii de transport şi a operaţiunilor ÎS din transporturi. Au fost aprobate proiecte suplimentare semnificative de infrastructură cu finanţare din fonduri UE şi se trece la executarea acestora. Ca urmare a planurilor de acţiune ale principalelor întreprinderi, am rafinat planurile pe care le avem în acest domeniu. Măsurile cuprind următoarele:

Drumuri (CNADNR)

–CNADNR îşi va majoră veniturile în 2011, în paralel cu eliminarea sau renegocierea contractelor neperformante. Vom majoră de asemenea veniturile prin înfiinţarea autorităţii unice de control rutier pentru transportul de marfă, care va asigura respectarea condiţiilor privind masa încărcăturii şi licenţele.

–Până la finele lunii septembrie se vor aproba şi restul standardelor de cost pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor şi aceste standarde vor fi impuse pentru toate contractele noi.

–Până la finele lunii iulie personalul va fi redus cu 622 de posturi (faţă de finele anului 2010).

–Până la finele lunii august vom plăti arieratele CNADNR (actualmente de 737 milioane RON) datorate proiectelor de investiţii.

Căi ferate

–Am început extinderea politicii de standarde de cost în sistemul feroviar, mai ales pentru achiziţia de infrastructură feroviară şi pentru repararea materialului rulant. Elaborăm planuri multianuale pentru achiziţiile publice şi investiţiile în CFR Călători şi CFR Marfă, în conformitate cu necesităţile de transport şi în conformitate cu evoluţiile pieţei. La CFR Infrastructură, CFR Călători şi CFR Marfă vom continua să folosim active integral amortizate. Personalul restructurat va fi sprijinit prin oferirea de servicii de reintegrare şi pregătire profesională. Arieratele ÎS din sectorul căi ferate vor fi soluţionate prin diferite mecanisme, după cum se menţionează în paragraful 7.

–Transport marfă - Restructurareaeste în curs de desfăşurare şi anul acesta se anticipează reducerea personalului cu aproximativ 3.000 de salariaţi. Până la finele lui 2011 un pachet de 20% din acţiunile CFR Marfă va fi oferit prin ofertă publică (IPO) sau unui investitor strategic, urmând ca privatizarea totală să fie efectuată atunci când condiţiile de piaţă permit acest lucru. Vom desemna un consultant juridic pentru privatizarea parţială până la mijlocul lunii iulie şi până la finele lunii septembrie vom desemna o bancă de investiţii pentru oferta publică (IPO). Până la finele lunii ianuarie se va angaja la CFR Marfă o echipă de management privat (după cum se menţionează la §20). Filialele vor fi integrate în compania-mamă până la finele lunii septembrie, după cum se prevede în MTÎ.

–Transport pasageri - 3 (din 4) filiale vor fi integrate în CFR Călători până la finele lunii septembrie. Pierderile operaţionale vor fi reduse cu 25% până la finele anului 2011 prin restructurare teritorială, prin reducerea personalului cu 1.000 de angajaţi, prin închiderea rutelor neviabile, prin reducerea numărului de trenuri acolo unde veniturile sunt mici, prin utilizarea de standarde de cost pentru procedurile de achiziţii publice şi prin reducerea obligaţiilor de servicii publice cu aproximativ 5%. Se va implementa o mai bună recuperare a costurilor ce va permite ajustarea tarifelor până la finele lunii august.

–Infrastructură - Reducerea serviciilor va îmbunătăţi semnificativ perspectivele financiare ale CFR Infrastructură. Evitând în acelaşi timp impactul negativ nenecesar asupra transportului de mărfuri, până la finalul lunii august 2011 vom finaliza închiderea a 1.000 kilometri de linii de cale ferată şi vom elabora planuri de licitaţie competitivă pentru obligaţiile de servicii publice şi de întreţinere a infrastructurii la linii pentru încă 20% din sistem sau vom închide aceste linii. Toate filialele, cu excepţia celor precizate în MTÎ, vor fi integrate în compania-mamă până la finele lunii septembrie. Pentru filiala Tipografia va fi continuată procedura de insolvenţă, iar filialele Telecomunicaţii şi GEI Palat vor fi preluate la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Transportul metropolitan

–Până la finele lunii august vom aproba legislaţia prin care se înfiinţează o nouă autoritate metropolitană de tranzit ce va administra Metrorex şi sistemul de transport de suprafaţă din Bucureşti (RATB). O altă lege va permite de asemenea şi ajustări mai mari de tarife (peste indexarea cu inflaţia) în conformitate cu planul strategic de acoperire a cheltuielilor curente prin venituri şi a cheltuielilor de capital prin subvenţii. Totodată, Metrorex îşi va reduce costurile de mentenanţă cu cel puţin 30% până la finalul anului 2011.

Transport aerian

–Până la finele lunii septembrie vom desemna un consultant juridic care să asigure consultanţă pentru privatizarea a cel mult 20% din TAROM prin intermediul bursei de valori sau cu ajutorul unui investitor strategic până la mijlocul lunii iulie. Până la finele lunii septembrievom desemna o bancă de investiţii care să gestioneze o ofertă publică (IPO) şi vom finaliza privatizarea parţială până la finele lunii decembrie. Până la finele lunii ianuarie se va angaja la TAROM o echipă de management privat (după cum se menţionează la §20).

Desemnarea consultanţilor juridici pentru privatizarea CFR Marfă şi TAROM va constitui criteriu de referinţă structural pentru finele lunii iunie.

22.Asigurarea furnizării eficiente de energie este esenţială pentru creşterea sustenabilă. Sectorul energetic suferă în prezent din cauza unui volum mic de investiţii datorat recesiunii economice, dominaţiei firmelor de stat subcapitalizate şi cu posibilităţi de eficientizare şi faptului că preţurile şi tarifele reglementate nu au fost integral ajustate (datorită preocupărilor legate de efectele pe care acest lucru l-ar putea avea asupra consumatorilor). Pentru a rezolva deficienţele de preţuri şi cele legate de reglementare, (i) conform unui calendar prevăzut în MTÎ anexat, vom întreprinde acţiunile ce se impun pentru recâştigarea autonomiei financiare şi operaţionale a agenţiei de reglementare din domeniul energiei (ANRE), în conformitate cu legislaţia UE (al treilea pachet pe energie); (îi) ca acţiune prealabilă, se va aproba ordonanţa de Guvern prin care se diferenţiază preţurile CUG pentru consumatorii necasnici şi pentru consumatorii casnici şi se acordă ANRE autonomie deplină pentru a ajusta preţul CUG pentru consumatorii necasnici. Ajustarea la preţul integral CUG se va face în două etape: una în iunie/iulie şi alta în T4;

(iii)vom prezenta o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate la energie şi gaze naturale până la finele lunii septembrie 2011;

(iv)vom defini, până la finele lui 2011, consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi vom crea mecanisme de protecţie a acestora (în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale);

(v)vom elimina total, în conformitate cu directivele europene, preţurile reglementate la energie electrică şi gaze pentru utilizatorii necasnici până la finele lui 2013 şi vom finaliza procesul până la finele lui 2015; şi (vi) ne vom asigura că noile contracte bilaterale semnate de producătorii de stat de energie electrică şi gaze naturale vor fi încheiate în mod transparent şi nediscriminatoriu prin OPCOM (pentru electricitate) şi prin alte proceduri competitive (pentru gaze) şi că preţurile din contractele existente vor fi ajustate la preţurile pieţei cât de repede permite legea. Dacă procedurile contravenţionale (de infringement) ale UE impun acţiunea mai rapidă, vom respecta condiţiile pe care le impun aceste proceduri.

23.Capitalul şi know-how-ul managerial atât de necesare vor fi atrase în sectorul energetic prin investitori privaţi minoritari (prin oferte publice - IPO sau prin vânzarea acţiunilor către parteneri strategici) la următoarele firme, cu aprobarea Guvernului:

(i)Petrom (vânzarea unui pachet de 10% este în curs de desfăşurare), (îi) Transelectrica (pachet de acţiuni de 15% şi o majorare de capital);

(iii)Transgaz (pachet de 15%);

(iv)Romgaz (pachet de 15%). În toate cazurile vom desemna un consultant juridic pentru privatizare până la mijlocul lunii iulie (criteriu de referinţă structural), vom desemna o bancă de investiţii pentru privatizare până la finele lunii septembrie şi vom finaliza licitaţiile până la sfârşitul anului 2011. Pentru a genera investiţii suplimentare considerabile în strategia energetică, vom începe totodată procesul de oferire a unor pachete minoritare la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica (atât prin vânzarea de acţiuni existente, cât şi prin majorare de capital), în vederea finalizării procesului până la finele lunii martie şi, respectiv, iunie 2012. Strategia noastră de constituire a 2 campioni energetici naţionali a fost blocată prin hotărâri judecătoreşti şi, conform celor agreate în precedenta scrisoare de intenţie, elaborăm o strategie alternativă. Spre a aduce investiţii în sector, vom trece la privatizarea complexurilor energetice şi a Electrica Serv, în deplină conformitate cu reglementările UE în materie de concurenţă. La CNH vom constitui unităţi separate cu personalitate juridică prin separarea activelor viabile de cele neviabile până la finele lunii decembrie după consultarea cu DG Concurenţă de la CE. Activele viabile vor fi ulterior privatizate, iar cele neviabile vor fi lichidate în conformitate cu reglementările UE. Şi la Termoelectrica vom constitui unităţi separate cu personalitate juridică prin separarea activelor viabile de cele neviabile până la finele lunii ianuarie, după consultarea cu DG Concurenţă de la UE. Activele viabile vor fi pregătite pentru privatizare până în luna martie 2012. Vom lucra la identificarea unei soluţii cuprinzătoare pentru problemele companiilor de energie termică până la finele lunii iulie.

24.Între alte ÎS, am finalizat evaluări ale companiilor Oltchim şi Poşta Română. La Oltchim, intenţionăm să privatizăm restul pachetului deţinut de stat până la finalul anului 2011. Pentru a realiza acest lucru, în lunile ce urmează vom identifica o soluţie la problema datoriilor mari pe care le are societatea. Şi în acest caz vom desemna un consultant juridic pentru privatizarea participaţiilor publice rămase către un investitor strategic până la finele lunii iunie, vom desemna o bancă de investiţii pentru privatizare până la finele lunii septembrie şi vom finaliza licitaţiile până la sfârşitul anului 2011. Pentru Poşta Română, vom finaliza implementarea planului nostru de restructurare deja aprobat ce vizează eliminarea pierderilor până în anul 2012 cel târziu.

Pieţele muncii

25.Am realizat reforme substanţiale ale legislaţiei muncii. Noul cod al muncii, ce a intrat în vigoare pe 30 aprilie, îşi propune să flexibilizeze piaţa muncii prin promovarea contractelor de muncă cu termen fix şi a celor temporare, prin prelungirea perioadelor de probă şi prin creşterea flexibilităţii programului de lucru. În ceea ce priveşte Codul dialogului social, ce modifică negocierile colective şi alte relaţii de muncă, acesta a fost de curând avizat de Curtea Constituţională şi va fi foarte curând promulgat. Elementele-cheie ale reformei dialogului social includ majorarea pragului de reprezentativitate atât pentru sindicate, cât şi pentru patronate, eliminarea contractului colectiv la nivel naţional şi eliminarea extinderilor automate erga omnes la nivel sectorial. Suntem ferm determinaţi să ne asigurăm că noua legislaţie respectă directivele europene şi principalele convenţii ale UE şi OIM.

26.Sunt în curs de implementare măsuri de reformă a sistemului judiciar menite să sporească eficacitatea acestuia, să unifice jurisprudenţa şi să combată corupţia, ceea ce va asigura un mediu de afaceri transparent şi va impulsiona performanţele economice. Una dintre priorităţile de vârf ale Guvernului în ceea ce priveşte reforma în justiţie o reprezintă implementarea cu succes a noilor coduri fundamentale de drept în România: Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală. Măsurile ce vor fi adoptate în vederea implementării acestor coduri se vor decide după finalizarea studiilor de impact ce sunt actualmente în curs de realizare. Vom întreprinde de asemenea reforme şi în sectorul agricol - inclusiv prin accelerarea identificării şi înregistrării terenurilor agricole - cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa alimentară şi de a creşte perspectivele de export.

Modificarea şi monitorizarea programului

27.Programul va fi în continuare monitorizat prin evaluări periodice, prin acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative, prin criterii de referinţă structurale. Ţintele cantitative pentru finele lunii septembrie 2011 şi criteriile permanente de performanţă sunt prezentate în tabelul 1 şi în MTÎ în care a fost adăugat un ajustor la criteriul de performanţă privind soldul bugetului general consolidat la finele lunii iunie, iar acţiunile prealabile şi criteriile de referinţă structurale sunt prezentate în tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi echipa FMI cu privire la criteriile de performanţă cantitative şi la măsurile structurale descrise în această scrisoare sunt detaliate în Memorandumul tehnic de înţelegere anexat.

Gheorghe Ialomiţianu,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

Anexe

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul noului program

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.

*2) Fluxuri cumulate faţă de stocul la sfârşitul lunii decembrie 2010.

*3) Pentru ţinta pentru martie 2011, pentru tranşa de la BM de 300 milioane euro se aplică un ajustor la ţinta de 250 milioane euro.

*4) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra pentru martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011).

*5) Ţinta pentru martie 2011 este ajustată de la -6.300 la -7.289, reflectând cheltuieli mai mari de capital (6.798) decât cele definite în MTÎ (5.740) şi venituri suplimentare.

Tabelul 2. România: Performanţe în cadrul primei evaluări şi condiţionalităţi noi propuse

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE (MTÎ)

9 iunie 2011

1.Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) defineşte variabilele incluse în criteriile de performanţă cantitative şi în ţintele indicative specificate în Scrisoarea de intenţie (ŞI), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi obligaţiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluţiilor economico-financiare. Criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative, precum şi criteriile de performanţă structurale pentru 2011 sunt prezentate în tabelele 1 şi, respectiv, 2 ale ŞI.

2.În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la 4,2848 RON = 1 euro, faţă de dolarul SUA la 3,2045 RON = 1 $, faţă de yenul japonez la 3,9400 RON = 100 yen şi faţă de lira sterlină la 4,9673 RON = 1 liră sterlină, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2010. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2010.

3.În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2011. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. După cum se precizează în ŞI (§5) şi (§11) de mai jos, această definiţie va fi extinsă pentru a cuprinde şi întreprinderile de stat incluse în bugetul general consolidat în cadrul ESA95, după finalizarea evaluării efectuate de către Eurostat.

Criterii de performanţă cantitative, ţinte

indicative, banda de consultare pe inflaţie

şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind variaţia activelor externe nete

4.În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5.AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6.Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:

(i)aurul şi alte metale preţioase; (îi) activele în valute neconvertibile;

(iii)active nelichide;

(iv)orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;

(v)creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7.Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând:

(i)depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii: şi (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru variaţia cumulată a activelor externe nete de la începutul anului (în milioane euro)*1)

*1) CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii. Fluxurile în 2011 sunt cumulative de la începutul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011). Stocurile din 2011 sunt obţinute prin adăugarea stocurilor din 2011 stocului final al anului 2010.

*2) CP îndeplinit cu o ajustare pentru suma de 300 milioane euro viraţi de Banca Mondială.

8.Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2010 (6.797 milioane euro), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din program - proiecţii de bază (în milioane euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9.Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10.Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011).

11.Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Odată ce sistemul de raportare pentru ÎS va fi pe deplin funcţional, ţinta de deficit bugetar va fi modificată în conformitate cu definiţia extinsă a bugetului general consolidat, ce va include următoarele ÎS*7): Compania Naţională a Huilei - S.A., Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Fondul Proprietatea, Metrorex - S.A., Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui - S.A., Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A., Termoelectrica - S.A., Acvavalor - S.A., Aeroportul Arad - S.A., Aeroportul Iaşi - R.A., Aeroportul Internaţional Baia Mare - R.A., Aeroportul Satu Mare - R.A., Aeroportul Ştefan Cel Mare Suceava - R.A., Aeroportul Transilvania-Târgu Mureş - R.A., Aeroportul Tulcea, Citadin - S.A. Hunedoara, Edil Therma Hunedoara, Goscomloc - S.A., Gospodărie Orăşenească - S.A., Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu", T.S.P. Ecoterm - S.A., Termica - S.A.

*7) Lista ÎS ce vor fi incluse în definiţia bugetului general consolidat va fi determinată de Eurostat în lunile următoare, incluzând şi posibile revizuiri ale ÎS deja incluse.

12.Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i)finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

(îi) variaţia creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplătite încă;

(iii)variaţia stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

(iv)variaţii nete ale altor finanţări.

13.Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 milioane lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2011, MFP se va consulta cu experţii FMI.

14.În cazul în care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital, reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2011, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011).

15.Criteriul de performanţă pentru soldul bugetului general consolidat pe primul semestru al anului 2011 va fi ajustat în jos de la -12.600 cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE) depăşesc 15.000 milioane lei, până la o limită de -14.000 milioane.

D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

16.Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul este stabilit la 14 miliarde RON, dar poate fi ajustat în sus cu până la 9,6 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării proiectului Nabucco. Pe parcursul misiunilor de evaluare viitoare vor fi renegociate ţinte revizuite pentru a se permite garanţii publice rezonabile în contextul privatizării pachetelor majoritare de acţiuni la întreprinderile de stat şi al securitizării arieratelor interne.

E. Criteriu de performanţă privind stocul de arierate interne al bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale

17.Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (definite în § 3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat

18.La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plăţile externe pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenţei. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

19.Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile, exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Ţinta cheltuielilor curente va fi ajustată pentru a reflecta cheltuielile suplimentare datorate acordurilor de swap dintre autorităţile locale şi întreprinderile publice cu suma cheltuită în trimestrul respectiv.*8)

*8) Acordurile de swap implică anularea reciprocă a unor obligaţii fiscale restante ale întreprinderilor publice cu arieratele datorate acelor întreprinderi publice de către autorităţi (administraţia locală).

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând cu 1 ianuarie 2011).

H. Ţintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale

20.Ţinta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate şi reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

I. Monitorizarea întreprinderilor publice

21.Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, institutele de cercetare şi regiile autonome în care ponderea capitalului public este de peste 50% inclusiv, deţinut de autorităţile locale sau centrale, sau filiale ale entităţilor publice în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50% inclusiv.

22.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and tax - câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate C.F.R. - S.A., C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., C.N. a Huilei - S.A., C.N. Poşta Română - S.A., Complexul Energetic Turceni - S.A., S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A., S.C. Metrorex - S.A., S.N. de Transport Feroviar "C.F.R. Marfă" - S.A., S.N. Transport "C.F.R. Călători" - S.A., C.N. Tarom - S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A., S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A., S.C. Oltchim - S.A., S.C. Termoelectrica - S.A., S.N. a Lignitului Oltenia - S.A., S.C. Electrificare C.F.R. - S.A., S.C. Intervenţii Feroviare - S.A., S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele:

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011).

23.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la §22 de mai sus. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele:

24.Ţintele indicative trimestriale pentru soldul operaţional agregat (§22) şi stocul de arierate (§23) pentru întreprinderile de stat enumerate la §22 mai sus vor fi revizuite la data celei de-a doua evaluări, în conformitate cu planurile de acţiune de reducere a arieratelor şi cu datele auditate la finalul lui 2010 (ambele vor fi disponibile la acea dată).

J. Măsurile ce se vor lua pentru a se asigura autonomia operaţională şi financiară a Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE)

25.Pentru a soluţiona deficienţele în materie de preţuri şi reglementare, se vor întreprinde următorii paşi în vederea restaurării autonomiei operaţionale şi financiare a autorităţii de reglementare în domeniul energiei, în conformitate cu legislaţia UE (al treilea pachet pe energie), până la termenele prevăzute mai jos (ŞI, §22):

a)înaintarea spre aprobare a unui proiect la DG Energie până la 1 iunie 2011;

b)aprobarea de către Guvern a versiunii revizuite în conformitate cu observaţiile DG Energie şi transmiterea către Parlament în termen de două săptămâni de la data primirii răspunsului de la DG Energie;

c)aprobarea de către Parlament se anticipează a fi obţinută în următoarele 4 luni.

K. Cerinţe de raportare

26.Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP, dupăcum este prezentat în tabelul de mai jos. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

România: Furnizarea de date către FMI

Font 8

Anexă

Măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor ÎS monitorizate

C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 600 de posturi (faţă de sfârşitul anului 2010) până la mijlocul lunii iulie

● Plata arieratelor datorate proiectelor de investiţii (actualmente în valoare de 737 milioane RON) până la finele lunii august

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru construcţia şi întreţinerea drumurilor până la finele lunii septembrie, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Înfiinţarea autorităţii unice de control până la finele lunii septembrie, entitate care va asigura respectarea prevederilor legale privind masa maximă admisibilă a încărcăturii şi a reglementărilor referitoare la emiterea şi utilizarea licenţelor de transport marfă

● Majorarea veniturilor prin extinderea sistemului electronic de control al taxei de drum în 2011

● Reducerea costurilor prin renegocierea sau rezilierea contractelor neperformante

S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A.

● Finalizarea planurilor multianuale de achiziţii publice şi investiţii până la finele lunii iunie

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea unui pachet de 20% din acţiuni prin ofertă publică (IPO) sau către un investitor strategic până la mijlocul lunii iulie

● Reducerea personalului cu încă 3.000 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la mijlocul lunii iulie

● Reorganizarea şi reducerea regionalelor feroviare de la 8 la 4 până la finele lunii iulie

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru întreţinerea materialului rulant până la finele lunii iunie, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Desemnarea unei bănci de investiţii pentru privatizare până la finele lunii septembrie

● Integrarea filialelor până la finele lunii septembrie, cu excepţia Societăţii Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă "C.F.R. Ferry-Boat" - S.A. şi Societăţii Comerciale Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje "C.F.R. IRLU" - S.A.

● Publicarea prospectului de privatizare până la finele lunii octombrie

● Finalizarea privatizării unui pachet de 20% din acţiuni până la finele anului 2011

● Numirea unei echipe de management privat până la finele lunii ianuarie 2012

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate, inclusiv prin notificarea în cadrul contractelor şi prin trecerea la măsuri legale împotriva companiilor cu arierate substanţiale

S.N. Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 1.000 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii iulie

● Reducerea obligaţiilor de servicii publice de la 59 milioane tren/km la 54 milioane tren/km până la finele lunii iulie

● Finalizarea planurilor multianuale de achiziţii publice şi investiţii până la finele lunii iunie

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru întreţinerea materialului rulant până la finele lunii iunie, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Amendarea Legilor nr. 36/2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului şi nr. 205/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenţei pentru a permite ajustarea tarifelor peste indexarea cu inflaţia, diferenţiat în funcţie de categoria de tren (IC, IR şi R), până la finele lunii august

● Integrarea a 3 (din 4) filiale până la finele lunii septembrie

C.N. Căi Ferate C.F.R. - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 1.500 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii iulie

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru construcţia şi întreţinerea infrastructurii feroviare până la finele lunii iunie, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Finalizarea închiderii a 1.000 km de linie de cale ferată până la finele lunii august

● Continuarea procedurii de insolvenţă a filialei Tipografia, integrarea filialelor GEI Palat şi Telecomunicaţii în Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi integrarea celorlalte filiale în compania-mamă până la finele lunii septembrie, cu excepţia filialelor Electrificare şi S.C. Informatică Feroviară - S.A.

● Publicarea licitaţiilor pentru obligaţiile de servicii publice şi întreţinere infrastructură pentru secţiile propuse a fi trecute în categoria neinteroperabilelor, reprezentând încă 20% din sistem, şi închiderea acestora până la finele lunii octombrie, în cazul în care licitaţiile nu au succes

S.C. Intervenţii Feroviare - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 30 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii august

S.C. Electrificare C.F.R. - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 110 posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii august

S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 100 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii august

S.C. Metrorex - S.A.

● Amendarea Legilor nr. 36/2001 şi nr. 205/2002 pentru a permite ajustarea tarifelor peste indexarea cu inflaţia până la finele lunii august

● Adoptarea legii de înfiinţare a unei noi autorităţi metropolitane de tranzit până la finele lunii august

● Reducerea costurilor de întreţinere cu 30% până la finele anului 2011

C.N. Tarom - S.A.

● Eliminarea tuturor arieratelor până la finele lunii iunie

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea a maximum 20% din acţiuni prin ofertă publică (IPO) sau către un investitor strategic până la mijlocul lunii iulie şi a unei bănci de investiţii pentru privatizare până la finele lunii septembrie, în vederea finalizării privatizării până la finele anului 2011

● Numirea unei echipe de management privat până la finele lunii ianuarie 2012

● Eforturi continue de reducere a costurilor (cum ar fi renegocierea contractelor, reduceri voluntare de personal, întreruperea liniilor şi zborurilor selectate etc.) şi de majorare a veniturilor (cum ar fi strategii alternative de vânzare şi politici de optimizare a preţurilor)

C.N. Poşta Română - S.A.

● Reducerea numărului de subunităţi poştale cu aproximativ 900 până la finele lunii iulie

● Reducerea suplimentară cu cel puţin 70 de posturi administrative până la finele lunii iulie

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate

● Rambursarea integrală a arieratelor (în funcţie de hotărârile judecătoreşti, acolo unde este cazul)

● Continuarea implementării acţiunilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 572/2010 privind aprobarea Strategiei de restructurare şi modernizare a Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. şi aducerea de posibile modificări planului de reorganizare pentru creşterea eficienţei actului managerial şi îmbunătăţirea rezultatelor financiare pentru atingerea ţintei de aducere a companiei pe profit la sfârşitul anului 2012

S.C. Oltchim - S.A.

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea pachetului de acţiuni rămas în proprietatea statului până la finele lunii iunie şi a unei bănci de investiţii pentru privatizare până la finele lunii septembrie, în vederea finalizării privatizării până la finele anului 2011

S.C. Termoelectrica - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 300 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii iunie

● Continuarea desfiinţării unei capacităţi de producţie (faţă de finalul anului 2010) de 50 MW până la finele lunii iunie şi de încă 100 MW până la finalul anului 2011

● Derularea unor procese de atragere de investiţii prin înfiinţarea de societăţi mixte de tip Independent Power Producer (IPP) pentru unele platforme ale centralelor termoelectrice din patrimoniu

● Separarea activelor viabile de cele neviabile în persoane juridice până la finele lunii decembrie

● Pregătirea pentru privatizare a părţilor viabile până la finele lunii martie 2012

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate, inclusiv prin notificarea în cadrul contractelor şi prin trecerea la măsuri legale împotriva companiilor cu arierate substanţiale

S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A.

● Negocierea plăţii facturilor restante, rezultatul urmând a fi raportat până la finele lunii iulie

● Demararea măsurilor de restructurare în vederea pregătirii pentru privatizare

S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A.

● Negocierea posibilităţilor de plată a arieratelor cu clienţii şi compania-mamă până la finele lunii iunie

● Evaluarea posibilităţilor de separare a părţilor neviabile (ce vor fi lichidate) până la mijlocul lunii iulie

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea pachetului majoritar prin ofertă publică (IPO) sau cu un investitor strategic şi a unei bănci de investiţii pentru privatizare

● Continuarea restructurării conform Hotărârii Guvernului nr. 760/2010 privind înfiinţarea societăţilor comerciale "Servicii Energetice Banat" - S.A., Servicii Energetice Dobrogea - S.A., "Servicii Energetice Moldova" - S.A., "Servicii Energetice Oltenia" - S.A., "Servicii Energetice Muntenia" - S.A. prin reorganizarea Societăţii Comerciale Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A.

S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A.

● Pregătirea pentru privatizare

S.C. Complexul Energetic Turceni - S.A.

● Reducerea personalului cu 200 de posturi (faţă de sfârşitul anului 2010) până la finele lunii septembrie

● Analiza posibilităţilor de renegociere a creditului cu JBIC în condiţii de creştere a eficienţei economice a societăţii

● Adoptarea de măsuri în direcţia privatizării pachetului majoritar prin IPO (desemnarea consultantului juridic, a unei bănci de investiţii şi publicarea prospectului de privatizare)

C.N. a Huilei - S.A.

● Separarea activelor viabile de cele neviabile în persoane juridice până la finele lunii decembrie

● Pregătirea pentru privatizare a părţilor viabile până la finele lunii martie 2012

● Lichidarea activelor neviabile în conformitate cu reglementările UE

S.N. a Lignitului Oltenia - S.A.

● Negocierea cu clienţii, inclusiv ÎS, plata arieratele către SNLO, ceea ce ar permite SNLO să îşi reducă propriile arierate, rezultatele urmând a fi prezentate la mijlocul lunii iulie

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Dnei Christine Lagarde

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Bucureşti, 14 septembrie 2011

Stimată doamnă Lagarde:

1.Programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM) generează rezultate concrete, contribuind la consolidarea creşterii potenţiale şi păstrarea stabilităţii fiscale şi financiare. Economia s-a stabilizat, iar creşterea a fost reluată, fiind alimentată de exporturi puternice. Anticipăm în continuare o creştere de 1 1/2% în 2011, ce va ajunge la 3 1/2-4% în 2012, deşi există riscuri ca aceasta să fie mai redusă datorită incertitudinilor din mediul internaţional şi a provocării reprezentate de absorbţia fondurilor UE destinate investiţiilor. O recoltă favorabilă va contribui la creştere în 2011 şi va modera presiunile inflaţioniste care erau evidente la începutul anului din cauza preţurilor globale ridicate la alimente şi energie. Cu toate acestea, realizarea ţintei de inflaţie stabilite de BNR pentru finele lui 2011 rămâne improbabilă, în special datorită necesităţii de a majoră în continuare preţurile administrate. Se anticipează că deficitul de cont curent se va menţine sub 5% din PIB în 2011-2012, pe fondul rezultatelor îmbunătăţite din domeniul comerţului. Pentru a contracara riscurile, se impune continuarea implementării cu fermitate a politicilor, deoarece redresarea este în continuare vulnerabilă la evoluţii negative pe pieţele financiare internaţionale, dar şi la riscurile ce ameninţă redresarea zonei euro.

2.Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda reformelor structurale pentru cea de-a doua evaluare sunt foarte bune (tabelele 1 şi 2).

● Criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitative stabilite pentru finele lunii iunie 2011. Toate ţintele indicative au fost de asemenea atinse, cu excepţia pragului pentru arierate al principalelor întreprinderi de stat (ÎS). Încadrarea în plafonul soldului bugetului general consolidat s-a realizat cu o marjă semnificativă de 0,4% din PIB. De asemenea, inflaţia a depăşit marginal intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie şi ne-am consultat în acest sens cu personalul Fondului, conform cerinţelor programului.

● Criterii structurale de referinţă. Am înregistrat progrese semnificative în privinţa reformelor pentru întreprinderile de stat (ÎS). Am desemnat deja consilieri juridici pentru Oltchim, Transelectrica, Transgaz şi Romgaz. Pentru majoritatea ÎS ale administraţiei centrale, planurile de acţiune sunt finalizate şi elaborăm mecanisme menite să faciliteze restructurarea arieratelor ÎS. Ne propunem să îndeplinim restul componentelor acestui criteriu structural de referinţă până la data reuniunii Consiliului director.

3.Având în vedere rezultatele noastre foarte bune în cadrul programului macroeconomic susţinut de Acordul stand-by (ASB), Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită finalizarea celei de-a doua evaluări în cadrul ASB. Intenţionăm să tratăm în continuare acest acord ca pe un acord de tip preventiv.

4.Considerăm că politicile prevăzute în scrisorile din 10 martie 2011 şi 9 iunie 2011 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic, dar suntem gata să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Conform practicii standard a aranjamentelor cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

Politica fiscală

5.Pentru 2011, suntem pe cale să realizăm ţinta de deficit fiscal cash de 4,4% din PIB (sau în limita a 5 procente în termeni ESA). Veniturile (fără fonduri UE) s-au situat în cel de-al doilea trimestru uşor peste nivelul anticipat, în timp ce atât cheltuielile curente, cât şi cele de capital au fost sub nivelul programat, fapt ce ne-a permis să realizăm criteriul de performanţă cu o marjă confortabilă. Pentru restul anului vom continua implementarea politicilor prezentate în ŞI din martie şi iunie 2011. Menţinem un control strâns asupra cheltuielilor curente şi am redus numărul de angajaţi în sectorul public mai rapid decât anticipasem (cu încă 18.000 de posturi în cel de-al doilea trimestru al anului 2011). Suntem deci pe traiectoria cea bună pentru respectarea angajamentului asumat de a menţine cheltuielile cu salariile sub 7,5% din PIB în anul 2011. Până la sfârşitul lunii august vom elimina subvenţiile de încălzire acordate de la bugetul de stat, îmbunătăţind în acelaşi timp legislaţia, astfel încât ajutoarele de încălzire să fie direcţionate către membrii vulnerabili ai societăţii şi să genereze economii la buget. Administraţiile locale vor avea de asemenea obligaţia de a include în buget şi a finanţa integral subvenţiile de încălzire pe care le acordă. Aşa cum am convenit anterior, vom aloca de asemenea fonduri suplimentare, pentru casa de sănătate în cel de-al doilea semestru, pentru acoperirea facturilor neachitate, inclusiv a acelora identificate în exerciţiul de inventariere efectuat pentru evaluarea precedentă, evitând astfel acumularea de noi arierate. Aceste alocări vor fi condiţionate de progrese concrete în implementarea programului de reformă în domeniul sănătăţii (§13). Ne vom continua de asemenea eforturile de a îmbunătăţi şi a prioritiza cheltuielile capitale pentru a majoră absorbţia fondurilor UE. Până la sfârşitul lunii septembrie vom finaliza o evaluare cuprinzătoare a portofoliului de investiţii existent şi vom elabora un raport şi un plan de acţiune pentru a prioritiza şi evalua proiectele (criteriu structural de referinţă).

6.Pentru a apropia rezultatele măsurării soldului fiscal prin metoda cash şi prin metoda ESA, vom începe monitorizarea lunară a ÎS*1) selectate; odată ce acest sistem va fi pe deplin funcţional, vom solicita modificarea criteriului general privind soldul general al bugetului general consolidat pentru a include soldul operaţional al acestor entităţi. Vom continua, de asemenea, să îmbunătăţim sistemul de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) care urmează să fie adăugate definiţiei ESA a bugetului general consolidat şi, cu ajutorul asistenţei tehnice oferite de Eurostat, ne vom îmbunătăţi capacitatea de a măsura deficitul fiscal pe bază de angajamente (accrual).

*1) Definiţia extinsă a administraţiei centrale va include următoarele ÎS: Compania Naţională a Huilei - S.A., Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale - S.A., Fondul Proprietatea, Metrorex - S.A., Regia Autonomă Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi - S.A., Societatea Naţională a Cărbunelui - S.A., Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători - S.A., Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa - S.A., Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A. şi Termoelectrica - S.A.

7.Pentru anul 2012 ne menţinem angajamentul de a aduce deficitele cash şi ESA sub 3% din PIB. Vom stabili anvelopa bugetară cash în concordanţă cu acest obiectiv şi vom identifica măsuri suplimentare prin care să îl realizăm*2). Realizarea acestei ţinte va presupune restricţionarea susţinută a cheltuielilor. Se anticipează că reformele deja întreprinse asupra sistemului de pensii şi a programelor de consolidare şi a mecanismelor de testare în funcţie de mijloacele de trai a programelor sociale vor genera economii. Implementarea susţinută a reformelor în sectorul de sănătate şi restructurarea întreprinderilor publice incluse în bugetul general consolidat vor fi şi ele cruciale pentru atingerea ţintelor pentru anul 2012. Pentru a finaliza revenirea totală la nivelurile salariale anterioare reducerii temporare de 25% din anul 2010, vom implementa alte majorări salariale în cursul anului 2012. Aceste majorări vor fi însă condiţionate de progresul înregistrat în reducerea numărului de angajaţi din sectorul public prin plecări naturale din sistem, astfel încât să fie menţinut nivelul cheltuielilor totale cu salariile la cel mult 7,2% din PIB. Continuăm să fim complet dedicaţi unor politici salariale responsabile în sectorul public, care să asigure sustenabilitate fiscală şi să ajute la păstrarea competitivităţii.

*2) Deficitul final cash necesar pentru a atinge un deficit ESA va fi convenit în cursul misiunii de evaluare din octombrie, în funcţie de concluziile evaluării Eurostat ce este în curs de desfăşurare în prezent.

8.Suntem determinaţi să continuăm aplicarea unei politici fiscale responsabile pe termen mediu, în concordanţă cu strategia noastră fiscală şi cu Legea responsabilităţii fiscale. Vom limita cu stricteţe modificările aduse ad-hoc sistemului fiscal, pentru a asigura predictibilitate şi stabilitate. Cu asistenţă tehnică de la FMI, vom revizui până la sfârşitul acestui an sistemul fiscal, pentru a acoperi lacunele şi a spori eficienţa acestuia. În cazul în care redresarea economică va crea suficient spaţiu fiscal, vom analiza posibilitatea reducerii contribuţiilor sociale. Vom continua să sprijinim Consiliul Fiscal independent, asigurând acestuia informaţiile şi finanţarea corespunzătoare.

9.Arieratele şi facturile neplătite ale bugetului general consolidat (fără ÎS) s-au redus de la începutul anului. Arieratele se situează acum sub 0,2% din PIB (aproape în totalitate la nivelul autorităţilor locale). La ÎS monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au stabilizat în cel de-al doilea trimestru al anului 2011 la 3,6% din PIB. Cu toate acestea, concluzia exerciţiului de inventariere pentru alte ÎS ale administraţiei centrale a evidenţiat arierate suplimentare (de aproximativ 0,4% din PIB), iar pentru ÎS ale administraţiilor locale încă mai colectăm date. Cu asistenţă din partea echipelor Fondului şi CE, am elaborat un plan de acţiune pentru gestionarea arieratelor, cu următoarele elemente-cheie:

● În sectorul sănătate, ne păstrăm angajamentul de a plăti integral arieratele până la sfârşitul anului 2011 şi de a preveni apariţia de noi arierate. Cu toate acestea, alocările bugetare suplimentare către acest sector vor fi condiţionate strict de progresul reformelor sistemului, pentru a împiedica acumularea de noi arierate.

● La nivel local, noile amendamente aduselegii finanţelor publice locale împiedică acumularea de arierate noi. Vom investiga posibilitatea de a extinde prevederile acestei legi pentru a încerca să limităm acumularea de arierate şi la nivelul ÎS din cadrul administraţiilor locale.

● În următorii 2 ani, perioada de plată a facturilor depuse în sistemul bugetului de stat şi în cel al asigurărilor sociale va fi redusă treptat. Directiva 7 în materie a UE va fi transpusă în legislaţia românească în timp util.

● Pentru ÎS, înregistrăm progrese în stabilirea mecanismelor pentru reducerea semnificativă a arieratelor în ÎS monitorizate în cadrul programului:

(i)societăţile neviabile vor fi trecute în faliment, fapt ce va permite aplicarea procedurilor legale pentru soluţionarea revendicărilor creditorilor; (îi) societăţile ce dispun de lichidităţi suficiente vor fi obligate să îşi plătească arieratele după un calendar convenit;

(iii)Guvernul a elaborat acorduri neutre din punctul de vedere al impactului bugetar prin care va anula sau va scuti de la plata arieratelor către stat;

(iv)acolo unde este cazul, încercăm să obţinem avizul din partea autorităţilor UE din domeniul concurenţei pentru elaborarea unor planuri de a majoră capitalul şi/sau de a acorda sprijin financiar pentru plata arieratelor;

(v)dezvoltăm mecanisme pentru a facilita restructurarea şi a securiza arieratele ÎS; şi (vi) acolo unde este posibil, se vor utiliza swapuri datorie-contra-acţiuni sau sume din privatizare pentru anularea arieratelor. Participarea firmelor la aceste scheme va fi strict condiţionată de executarea cu succes de către acestea a planurilor de acţiune convenite, care să ofere asigurări că nu se vor mai acumula arierate. Anticipăm că aceste măsuri vor permite reducerea arieratelor ÎS cu cel puţin 4 miliarde (0,8% din PIB) RON până la sfârşitul anului 2011, cu reduceri suplimentare aşteptate în 2012.

● Următoarea fază a procesului de integrare a sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al trezoreriei, proiectarea sistemului, inclusiv a modulului de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei, va fi finalizată până la finele lunii decembrie 2011. Acest sistem va contribui la controlul angajamentelor de plată pentru a evita acumularea viitoare de arierate.

● Pentru a preveni posibilele arierate viitoare datorate unor contracte nefinanţate, ne vom asigura că toate angajamentele asumate la nivelul administraţiei centrale în cadrul proiectelor de capital multianuale sunt reflectate în mod corespunzător în evidenţele fiscale şi că noile garanţii emise pentru finanţarea de către bănci a acestor proiecte sunt înregistrate în mod transparent în limitele plafonului programului de garantare de 14 miliarde RON.

10.Ne-am îmbunătăţit strategia de finanţare şi vom continua să ne concentrăm pe extinderea maturităţilor datoriei noastre interne, construind curba de randament şi consolidând rezervele financiare. Am lansat programul nostru de titluri în euro pe termen mediu cu o emisiune în luna iunie de 1,5 miliarde euro şi nepropunem să continuăm să emitem cu regularitate obligaţiuni externe o dată sau de două ori pe an, atât în euro, cât şi în dolari, la o serie de maturităţi. Ne păstrăm angajamentul de a consolida rezervele financiare la un nivel care să asigure acoperirea necesarului de finanţare pentru aproximativ 4 luni în perioada 2011-2012, cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute. Pentru a ne dezvolta capacitatea, în 2011 vom efectua o analiză formală a strategiei noastre de management al datoriei cu asistenţa experţilor de la FMI, CE şi BM, până la finele anului 2011. Vom continua de asemenea să îmbunătăţim sistemele de tehnologie a informaţiei ale trezoreriei şi o vom consolida cu personal cu experienţă.

11.Îmbunătăţirea administrării fiscale şi combaterea evaziunii fiscale reprezintă elemente cruciale ale strategiei noastre de majorare a veniturilor. Înregistrăm progrese în implementarea recent aprobatei ordonanţe privind persoanele fizice cu averi mari şi a hotărârii Guvernului privind metodele indirecte de control, dar se impun încă eforturi suplimentare. Câteva dintre progresele-cheie sunt prezentate mai jos:

● Am elaborat o strategie organizaţională şi un plan de implementare pentru încorporarea metodelor indirecte de audit în funcţiile noastre de asigurare a conformării, având ca scop începerea controalelor fiscale la persoane fizice în 2012. Totodată, vom extinde sfera de acoperire a inspecţiei fiscale la marii contribuabili.

● Am aprobat hotărârea de guvern privind restructurarea ANAF şi am închis 141 de unităţi regionale până la sfârşitul lunii iulie. Acest lucru va permite reducerea costurilor de colectare şi ocuparea schemei de personal a Direcţiei verificări fiscale.

● Totodată vom elabora şi vom implementa o strategie de risc în materie de conformare, conform bunelor practici, până la sfârşitul lunii septembrie 2011. Ca un prim pas, am înfiinţat deja un departament responsabil cu evaluarea riscului în cadrul ANAF.

● Cu ajutor din partea FMI şi a CE, vom introduce un sistem simplificat de impozitare pentru contribuabili mici din sectoare economice cheie care se situează sub pragul de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA. Am solicitat deja Consiliului de Miniştri al UE majorarea plafonului de la care înregistrarea ca plătitori de TVA devine obligatorie la 50.000 euro (criteriu structural de referinţă, sfârşitul lunii decembrie 2011). Vom revizui totodată procesele de rambursare a TVA pentru exportatori, în sensul raţionalizării semnificative a intervalului de timp în care sunt efectuate aceste rambursări.

● Ne propunem să realizăm o extindere a depunerii electronice şi simplificarea în continuare a declaraţiilor fiscale şi a numărului de plăţi ce trebuie efectuate, în vederea realizării unui ghişeu unic pentru declararea şi plata obligaţiilor fiscale. Ne vom continua eforturile de modernizare a proceselor de activitate, de introducere a sistemelor informatice şi de consolidare a structurilor organizatorice ale ANAF pentru a îmbunătăţi fundamental administrarea fiscală.

● Stimulentele fiind deja încorporate în salariul de bază pentru majoritatea instituţiilor, am elaborat o ordonanţă a Guvernului prin care se elimină baza legală pentru fondurile de stimulente, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2012, iar această ordonanţă va fi aprobată până la finele lunii august (criteriu structural de referinţă). Pentru celelalte instituţii, procesul de încorporare a stimulentelor în salarii va fi finalizat până la sfârşitul lunii decembrie 2011, prin legea salarizării unitare a personalului bugetar în 2012.

12.Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE continuă să reprezinte o provocare dificilă şi sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens. Am elaborat un plan de acţiuni prioritare în domeniul managementului de proiecte, finanţării, achiziţiilor publice, capacităţii administrative, al auditului şi controlului şi am început să producem rapoarte trimestriale privind implementarea acestor priorităţi. Suntem determinaţi să implementăm acţiunile definite în acest plan în cadrul termenelor-limită stabilite. Guvernul a transferat unitatea de coordonare a instrumentelor structurale UE de la Ministerul Finanţelor Publice în subordinea primului-ministru şi va consolida autoritatea acesteia. Am creat facilităţi pentru realocarea resurselor bugetare pe parcursul anului către acele ministere ce au cele mai bune rezultate în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor UE şi care înregistrează cel mai ridicat grad de eficienţă în implementarea proiectelor. Vom eficientiza procesul de achiziţii publice prin elaborarea de documente standard de licitaţie în subsectoarele-cheie până la finele lunii noiembrie, în scopul de a reduce temeiurile de contestare a licitaţiilor publice, şi vom revizui Legea parteneriatului public-privat nr. 178/2010 pentru a asigura armonizarea deplină a acesteia cu directivele UE din domeniul achiziţiilor publice. În vederea evitării problemelor identificate în ceea ce priveşte deficienţele la cererile de rambursare înaintate către UE, am suspendat temporar depunerea de noi cereri până la momentul în care se vor putea efectua controale suplimentare în acest sens. Sperăm să implementăm un proces îmbunătăţit de depunere a acestor cereri până la sfârşitul lunii septembrie.

13.Ne concentrăm pe prioritizarea investiţiilor pentru a asigura finanţare suficientă pentru proiectele-cheie. Efectuăm o analiză cuprinzătoare a portofoliului existent de investiţii şi am creat o bază de date ce cuprinde toate proiectele guvernamentale. Această bază de date va fi utilizată pentru a prioritiza şi evalua proiectele, pentru a ne concentra pe cele a căror finanţare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu, 3-5 ani), a întrerupe proiectele cu prioritate redusă şi pe cele neperformante ce nu pot fi integral finanţate în acest orizont de timp şi a produce un raport final şi un plan de acţiune până la finele lunii septembrie 2011 (criteriu structural de referinţă).

14.În sectorul sanitar, deşi am luat unele măsuri importante de restructurare cu scopul de a elimina ineficienţele în cadrul sistemului spitalicesc, cum ar fi reducerea internărilor şi a numărului de paturi prin închiderea spitalelor mici, acestea nu au fost suficiente pentru a stabiliza costurile în creştere din sectorul de sănătate. Arieratele au fost aproape eliminate, dar în exerciţiul de inventariere nu au fost acoperite facturi neplătite suplimentare în valoare de aproximativ 500 milioane RON din anul 2010 şi pentru ca pe viitor să se asigure încadrarea cheltuielilor în limitele alocate va fi necesară aplicarea de mecanisme adecvate. Ne vom asigura că nu se vor acumula alte arierate în acest sector, mai întâi prin alocarea sumei de 300 milioane RON la rectificarea bugetară de la jumătatea anului, având ca destinaţie achitarea facturilor neplătite, urmând ca până la sfârşitul anului să se disponibilizeze resurse suplimentare. Alocările suplimentare vor fi însă condiţionate strict de progresul restructurării. În anul 2012 ne vom asigura că alocările bugetare sunt în concordanţă cu un program de cheltuieli realist, încorporând în acelaşi timp economiile generate de reforme. Pe termen mediu, dat fiind faptul că nivelul de cheltuieli din sectorul de sănătate în România este printre cele mai scăzute din UE ca procent din PIB, vom asigura finanţare adecvată, în conformitate cu recomandarea Comisiei prezidenţiale din 2008 privind politica în sectorul de sănătate, pentru a finanţa integral sistemul şi a include în necesităţile de cheltuieli factorul de îmbătrânire a populaţiei.

15.Pentru a gestiona derapajele bugetare din sistemul de sănătate şi a asigura un sistem de sănătate de o calitate mai bună, vom realiza o reformă fundamentală a sistemului. Pentru a stopa creşterea cheltuielilor, vom încuraja limitarea costurilor prin plafoane bugetare şi vom încerca să reducem sfera de cuprindere a pachetului de bază printr-o concentrare mai mare pe distribuirea costurilor şi pe asigurările private de sănătate. Până la sfârşitul anului 2011 (criteriu structural de referinţă) vom elabora pe baza acestor principii amendamente cuprinzătoare ce vor fi aduse legislaţiei din domeniul sănătăţii, acestea urmând a fi aprobate până la sfârşitul lunii martie 2012. Legislaţia va include modificări cum ar fi:

● Măsuri privind cheltuielile globale. Vom defini un pachet de bază revizuit, pentru a exclude acoperirea unor servicii medicale costisitoare neesenţiale, pachet care să fie implementat anul viitor, cu asistenţă tehnică acordată prin proiectele finanţate de Banca Mondială. Serviciile care depăşesc sfera de acoperire de bază vor fi furnizate prin asigurarea suplimentară, inclusiv cea privată.

● Cheltuielile cu produsele farmaceutice.

(i)Vom revizui preţurile de decontare şi lista medicamentelor compensate şi gratuite şi, acolo unde este posibil, vom trece la medicamente generice pentru lista C2 până la sfârşitul lunii octombrie 2011.

● Sporirea veniturilor. Vom accelera semnificativ măsurile privind veniturile cu scopul de a stopa cererea în exces şi a reduce deficitul structural din sistem.

(i)Mecanismele anterioare pentru taxa de clawback pentru companiile farmaceutice nu au produs rezultatele aşteptate. Vom impune o taxă de clawback revizuită pentru companiile farmaceutice, bazată pe creşterea costurilor acestora sau pe depăşirea unui plafon prestabilit (criteriu de referinţă structural). (îi) Vom introduce coplată pentru serviciile medicale până la sfârşitul anului 2011.

● Continuă progresele în ceea ce priveşte implementarea noilor sisteme de tehnologie a informaţiilor în sectorul de sănătate. Este în curs de desfăşurare auditarea registrelor de pacienţi, această activitate urmând a fi finalizată până la finele anului 2011. La începutul anului 2012, vom lansa noile carduri de sănătate de care vor beneficia toţi participanţii la sistem, ce vor contribui la controlarea fraudei şi abuzurilor din sistem şi la mai buna monitorizare a angajamentelor de cheltuieli. Vom începe de asemenea să aplicăm protocoale stricte de utilizare a medicamentelor şi un nou modul electronic de reţete pentru Sistemul informatic naţional de sănătate, respectând proceduri stricte. De asemenea, vom internaliza Sistemul conturilor naţionale de sănătate şi vom iniţia dezvoltarea Sistemului de evaluare a tehnologiei sănătăţii până la sfârşitul anului 2011. Aceste mecanisme vor asigura menţinerea în viitor a cheltuielilor în limita alocărilor.

16.Îmbunătăţirea eficienţei protecţiei sociale rămâne o prioritate, inclusiv în domeniul inspecţiei sociale. Eforturile noastre au generat rezultate semnificative, numărul beneficiarilor de ajutoare de încălzire scăzând cu aproximativ 54% în sezonul 2010-2011 faţă de sezonul 2009-2010 datorită noilor criterii de eligibilitate. A fost elaborată o nouă lege a asistenţei sociale, care va consolida categoriile de prestaţii sociale existente, grupându-le în nouă categorii, şi va înăspri criteriile de eligibilitate. Legea ar trebui să fie adoptată de Parlament până la sfârşitul lunii septembrie şi să între în vigoare în ianuarie 2012. Aceasta va fi urmată de modificări importante aduse legislaţiei secundare. În total, măsurile de reformă a prestaţiilor sociale vor genera economii de aproximativ 0,8% din PIB în intervalul 2010-2013.

Sectorul financiar

17.Sectorul bancar se menţine bine capitalizat, cu o rată medie de solvabilitate de 14,2% la finele lunii iunie. Creşterea împrumuturilor neperformante a încetinit în ultimul trimestru, atingând nivelul de 13,4% din totalul împrumuturilor la sfârşitul lunii iunie, comparativ cu 12,7% la sfârşitul lunii martie. Creditarea bancară către sistemul corporatist a crescut în cel de-al doilea trimestru, însă creşterea reală a rămas negativă la nivel anual, lucru care - alături de provizioanele suplimentare - a continuat să afecteze profitabilitatea bancară.

18.Aprobarea amendamentelor la legea fondului de garantare a depozitelor (FGD) este pe cale a fi finalizată până la sfârşitul lunii septembrie 2011 (criteriu de referinţă revizuit). Amendamentele vor permite utilizarea resurselor administrate de FGD (inclusiv prin garanţii) pentru a facilita măsurile de restructurare autorizate de Banca Naţională a României referitoare la transferul depozitelor, inclusiv tranzacţiilor de achiziţie şi asumare, în cazul în care o astfel de utilizare ar fi mai puţin costisitoare decât plata directă a garanţiilor la depozite. Am revizuit legislaţia FGD, precum şi legislaţia bancară şi cea de lichidare a băncilor şi vom efectua modificări până la sfârşitul lunii octombrie pentru a asigura concordanţa între aceste acte normative şi a introduce în legislaţie competenţe de bridge-bank. În acest context, banca de tip bridge-bank va fi o bancă temporară, cu servicii complete, autorizată şi supravegheată de BNR cu scopul de a facilita vânzarea sa integrală sau parţială către achizitori privaţi eligibili, de îndată ce acest lucru este posibil. Parlamentul urmează să aprobe modificările anterioare la legislaţia privind lichidarea până la finele lunii septembrie. Alături de FGD vom continua să dezvoltăm şi să consolidăm procedurile şi planificarea de urgenţă pentru a implementa acestei noi competenţe de restructurare cu prioritate. Paleta de garanţii colaterale eligibile pentru operaţiunile de împrumut ale BNR a fost lărgită pentru a include obligaţiunile în lei emise de instituţii financiare internaţionale şi obligaţiunile de stat în valută.

19.Ne menţinem angajamentul de a introduce standardele de contabilitate SIRF în sistemul bancar începând din 2012. Pentru a oferi băncilor timp suficient ca să implementeze modificările, până la finele lunii septembrie 2011 vom finaliza tratamentele prudenţiale şi fiscale ale filtrelor de reglementare, pentru a menţine solvabilitatea, provizioanele şi rezervele bancare prudenţiale. Sumele nete obţinute din eliberarea provizioanelor datorită noului tratament contabil şi care sunt tratate, în consecinţă, drept câştiguri reţinute din provizioane specifice de susţinere a capitalului reglementat nu vor fi impozitate. Până la finele lunii octombrie 2011, BNR va introduce de asemenea măsuri de reglementare pentru a asigura că împrumuturile în valută acordate populaţiei au un preţ corect care reflectă riscul pe care îl reprezintă acordarea de împrumuturi în valută unor împrumutaţi neasiguraţi (unhedged borrowers). Vom continua să ne consultăm cu experţii FMI şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi vom depune eforturi pentru a evita adoptarea de iniţiative legislative ce ar putea submina disciplina debitorilor.

Politica monetară şi valutară

20.În ciuda unei scăderi puternice a inflaţiei anuale în lunile iunie şi iulie, ţinta de inflaţie stabilită de BNR pentru 2011 este improbabil să poată fi atinsă, datorită creşterii preţurilor internaţionale la alimente şi energie la începutul anului, precum şi ajustării preţurilor administrate planificate pentru restul anului.*3) Intervalul interior de consultare pe inflaţie cu Fondul a fost depăşit marginal la finele lunii iunie (tabelul 1) şi ar putea să continue să fie activat şi mai târziu în cursul anului, în baza proiecţiilor curente. Anticipăm acum că inflaţia va continua să scadă faţă de nivelul său maxim de 8,4% din luna mai, până la aproximativ 5% la sfârşitul anului 2011. Cu toate acestea, suntem în continuare vigilenţi faţă de riscul ca nivelul constant ridicat al inflaţiei principale (headline inflation) să poată avea ca rezultat creşterea anticipaţiilor inflaţioniste. Majorarea inflaţiei de bază (core inflation) din ultimul an (fără efectul TVA) sugerează de asemenea şi riscuri de propagare a şocurilor generate de oferta mare. Pentru a elimina aceste presiuni, vom menţine tendinţa de înăsprire a politicii monetare şi vom lua măsurile ce se impun pentru a ne asigura că este îndeplinită ţinta de inflaţie pe 2012. În mod deosebit, vom continua să îmbunătăţim managementul lichidităţilor astfel încât să aducem ratele de pe piaţa de capital cât mai aproape de rata de politică monetară. În acelaşi timp, BNR va rămâne vigilentă în ceea ce priveşte riscurile potenţiale aferente fluxurilor de capital datorate volatilităţii existente pe pieţele financiare internaţionale.

*3) Eliminarea subvenţiilor de încălzire de la bugetul de stat se anticipează că va adăuga aproximativ jumătate de punct procentual la IPC spre finalul anului 2011, iar majorarea tarifelor pentru electricitate şi transporturi va impulsiona de asemenea inflaţia.

Reforme structurale

Întreprinderi de stat

21.Înregistrăm progrese în implementarea obiectivului nostru ambiţios de a realiza reforme profunde ale întreprinderilor de stat. În conformitate cu planurile de restructurare discutate în cadrul ultimei evaluări, au fost implementate măsuri la 18 ÎS principale, care au contribuit la atingerea cu o marjă lejeră a ţintei indicative privind soldurile operaţionale ale acestor companii, stabilită pentru al doilea trimestru. Cu toate acestea, ţinta indicativă pentru arierate a fost ratată. Am întărit de asemenea monitorizarea ÎS de la nivelul administraţiei centrale prin extinderea bazei noastre de date şi vom dezvolta o bază de date similară pentru ÎS de la nivel local.

22.Restructurarea ÎS de la nivelul administraţiei centrale avansează. Am finalizat planurile de acţiune pentru o mare parte din cele 154 de companii menţionate în ultima ŞI şi majoritatea măsurilor identificate în cadrul ultimei evaluări au fost implementate. În săptămânile care urmează vom finaliza acest proces pentru aceste societăţi. Pentru restul ÎS de la nivelul administraţiei centrale care se regăsesc în prezent în baza noastră de date vom elabora planuri până la sfârşitul lunii decembrie.

23.Se înregistrează progrese şi în cadrul procesului de privatizare. Deşi oferta recentă pentru un pachet suplimentar de acţiuni de 9,8% la Petrom nu a avut succes, ne păstrăm angajamentul de a respecta calendarul convenit pentru privatizarea pachetelor minoritare de acţiuni la alte societăţi şi vom reoferi spre vânzare acţiuni ale Petrom în cadrul unui proces prietenos pentru piaţă la începutul anului 2012. Vor fi oferite spre vânzare acţiuni la alte societăţi publice în 3 grupuri, începând cu Transelectrica în octombrie şi Transgaz în decembrie*4). Pentru primul grup deja am desemnat consultanţii juridici pentru toate societăţile, cu excepţia Tarom, pentru care ne aşteptăm să finalizăm acest proces până la sfârşitul lunii octombrie. De asemenea, până la finele lunii octombrie, vom desemna consultantul pentru tranzacţie pentru primul grup şi consultantul juridic pentru cel de-al doilea (criteriu structural de referinţă). În acest proces ne vom consulta cu echipele FMI şi CE. În afară de privatizări, vom continua pregătirile pentru soluţionarea situaţiei financiare a Termoelectrica. Până la finele anului 2011, intenţionăm fie să utilizăm procedurile ANAF pentru a prelua activele companiei, fie să demarăm procedura de faliment. În ambele cazuri vom extrage şi vom valorifica rapid activele viabile.

*4) Primul grup cuprinde:

(i)Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către investitori strategici); (îi) Romgaz (IPO pentru un pachet de acţiuni de 15%);

(iii)Tarom (investiţie strategică sau IPO pentru 20% din acţiuni);

(iv)Transelectrica (SPO pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%);

(v)Transgaz (SPO pentru un pachet de acţiuni de 15%).

Cel de-al doilea grup conţine:

(i)Termoelectrica (vânzare completă a filialelor Galaţi şi Brăila şi continuarea procesului de creare a unor societăţi mixte cu investitori strategici la ELCEN cu scopul construirii unor noi grupuri energetice, cu capital majoritar privat, în Bucureşti şi Constanţa); (îi) Hidroelectrica (IPO pentru un pachet de acţiuni de 10% pentru majorarea capitalului);

(iii)Petrom (va fi relansată SPO pentru 9,84% din acţiuni).

Cel de-al treilea grup include:

(i)Electrica Serv (privatizare majoritară a întregii societăţi); (îi) Nuclearelectrica (cel puţin 10% prin majorare de capital);

(iii)noua companie creată prin fuziunea celor 3 filiale de furnizare rămase ale Electrica (înregistrată la registrul comerţului ca S.C. Electrica Furnizare - S.A.) şi activitatea de furnizare a Electrica (privatizare majoritară);

(iv)cele 3 filiale de distribuţie rămase ale Electrica (privatizare majoritară), în concordanţă cu decizia CNSAT.

24.Pentru a îmbunătăţi guvernanţa ÎS, vom elabora şi vom adopta legislaţia de îmbunătăţire a guvernanţei până la finele lunii octombrie 2011 (criteriu structural de referinţă revizuit de la sfârşitul lunii august). Această prevedere legislativă va impune tuturor ÎS obligaţia de a avea cu regularitate audituri externe independente, de a raporta şi a publică trimestrial date financiare, de a consolida drepturile acţionarilor minoritari şi de a transfera controlul financiar al ÎS de la ministerele de resort la MFP. Legislaţia va cuprinde şi un cod de aplicare pentru toate ÎS, care va asigura aplicarea principiilor OCDE privind guvernanţa corporatistă. Pentru cele mai mari societăţi ce vor rămâne sub controlul majoritar al statului (societăţi ce sunt prezentate în MTÎ), legislaţia va stipula că toate funcţiile principale de conducere (inclusiv directorul executiv şi directorul economic) vor fi ocupate numai în urma unui proces internaţional de selecţie, derulat de firme de resurse umane recunoscute pe plan internaţional. Aceşti manageri vor dispune totodată de o autonomie suficientă care să le permită să administreze aceste companii fără imixtiuni necuvenite. Membrii consiliilor de administraţie ale acestor societăţi vor fi selectaţi de către acţionari şi evaluaţi de specialişti independenţi (fără legătură cu societăţile existente sau cu Guvernul), pentru a se asigura că aceştia sunt pe deplin calificaţi să îşi exercite funcţiile. Directorii şi membrii consiliilor de administraţie care ocupă posturi în prezent pot depune aplicaţii şi se va analiza calificarea profesională a acestora. Acest proces de identificare a managerilor va începe până la finele lunii octombrie, iar echipele de management privat vor fi selectate până la finele lunii decembrie, urmând a-şi prelua atribuţiile cât de curând permite legea după acel moment. În cazurile în care urmează a fi vândute pachete minoritare semnificative de acţiuni, acest calendar poate fi modificat pentru a permite participarea noilor acţionari minoritari. S-ar putea ca pentru punerea în aplicare a acestei prevederi să se impună modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2011, doar pentru noii manageri privaţi. Pe baza experienţei acumulate în urma acestui exerciţiu şi în funcţie de rezultatele managementului actual, suntem ferm hotărâţi ca în cursul anului 2012 să majorăm numărul ÎS cu management privat.

25.În sectorul transporturilor am continuat să implementăm măsuri pentru reducerea cheltuielilor şi majorarea veniturilor societăţilor publice, în conformitate cu măsurile stipulate în scrisoarea noastră din 9 iunie 2011. Pentru sectorul de căi ferate aproape am finalizat implementarea standardelor de cost pentru achiziţia de infrastructură şi menţinerea materialului rulant. Pentru a aduce sectorul feroviar mai aproape de viabilitatea economică, vom continua procesul de închidere a 1.000 kilometri de cale ferată. În plus, vom scoate la licitaţie restul de 1.600 kilometri conveniţi şi, în cazul în care licitaţia eşuează, îi vom închide. Reducerile de personal au fost aprobate şi sunt deja implementate în mare parte. Pentru a majoră veniturile, am pregătit baza legală pentru ajustarea tarifelor pentru tranzitul metropolitan şi transportul feroviar de călători, urmând să implementăm aceste tarife în lunile ce vor urma. În mod asemănător, autoritatea unică de control rutier pentru transportul de marfă este creată şi sunt în curs de aplicare măsuri menite să ducă la mai buna colectare a taxelor.

26.Pentru sectorul energetic avem în vedere reforme majore. Strategia noastră de a forma 2 campioni energetici naţionali rămâne blocată de hotărârile judecătoreşti şi începem să implementăm o strategie alternativă, care include privatizarea parţială a unei serii de societăţi energetice conform celor menţionate mai sus. În consecinţă, vom recomanda autorităţii relevante să modifice în mod oficial decizia de a înfiinţa aceşti 2 campioni. Pentru a rezolva cadrul de stabilire a preţurilor şi de reglementare din sectorul energetic vom lua următoarele măsuri:

(i)pentru a restaura autonomia financiară şi funcţională a agenţiei de reglementare din domeniul energiei (ANRE), în conformitate cu legislaţia UE (al treilea pachet pe energie), până la jumătatea lunii septembrie vom elabora un proiect de lege pe marginea căruia ne vom consulta cu Comisia Europeană şi care va fi în concordanţă cu comentariile primite de la aceasta; (îi) vom majoră preţul, în vederea unei mai bune alinieri la CUG, pentru consumatorii industriali cu 8% până la sfârşitul lunii septembrie (acţiune prealabilă), fără a modifica însă preţul pentru consumatorii casnici;

(iii)vom prezenta o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate la energie şi gaze naturale până la finele lunii decembrie 2011;

(iv)vom defini, până la finele anului 2011, consumatorii vulnerabili, în concordanţă cu legislaţia europeană, şi vom crea mecanisme de protecţie a acestora (în cooperare cu Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale);

(v)vom elimina total, în conformitate cu directivele europene, preţurile reglementate la energie electrică şi gaze pentru utilizatorii industriali până la finele anului 2013 şi vom finaliza procesul până la finele anului 2015;

(vi)vom asigura faptul că noile contracte bilaterale sunt încheiate în mod transparent şi nediscriminatoriu prin OPCOM (pentru electricitate) şi prin alte proceduri competitive (pentru gaze) şi că preţurile acestora vor fi ajustate la preţurilepieţei cât de repede permite legea*5); şi (vii) vom aproba un act normativ prin care să se introducă obligaţia de a publică toate contractele bilaterale noi ale societăţilor de stat generatoare de gaze şi electricitate şi prevederea că termenele stipulate în contractele existente nu vor putea fi prelungite.

*5) Dacă procedurile contravenţionale (de infringement) ale UE impun o acţiune mai rapidă, vom respecta aceste proceduri.

Pieţele muncii şi reforma judiciară

27.Am realizat reforme substanţiale ale legislaţiei muncii. Noul cod al muncii, ce a intrat în vigoare pe 30 aprilie, a îmbunătăţit flexibilitatea pieţei muncii prin promovarea contractelor de muncă cu termen fix şi a celor temporare, prin prelungirea perioadelor de probă şi prin creşterea flexibilităţii programului de lucru. Începând cu luna aprilie s-a înregistrat un număr semnificativ de contracte noi (600.000). În ceea ce priveşte Codul dialogului social, ce modifică negocierile colective şi alte relaţii de muncă, acesta a fost de curând promulgat şi în prezent elaborăm norme de implementare a sa, ce vor fi elaborate până la sfârşitul lunii august. Elementele-cheie ale reformei dialogului social includ majorarea pragului de reprezentativitate, eliminarea contractului colectiv la nivel naţional şi eliminarea extinderilor automate erga omnes la nivel sectorial. Suntem ferm determinaţi să ne asigurăm că noua legislaţie respectă directivele europene şi principalele convenţii ale UE şi OIM şi ne vom consulta cu OIM spre sfârşitul acestui an.

28.Sunt în curs de implementare măsuri de reformă a sistemului judiciar menite să sporească eficacitatea acestuia, să unifice jurisprudenţa şi să combată corupţia, ceea ce va asigura un mediu de afaceri transparent şi va impulsiona performanţele economice. Una din priorităţile de vârf ale Guvernului în ceea ce priveşte reforma în justiţie o reprezintă implementarea cu succes a noilor coduri fundamentale de drept în România: Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală. Măsurile ce vor fi adoptate în vederea implementării acestor coduri se vor decide după finalizarea studiilor de impact ce sunt actualmente în curs de realizare. Vom întreprinde de asemenea reforme şi în sectorul agricol - inclusiv prin accelerarea identificării şi înregistrării terenurilor agricole - cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa alimentară şi de a creşte perspectivele de export.

Modificarea şi monitorizarea programului

29.Programul va fi în continuare monitorizat prin evaluări periodice, prin acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative, prin criterii structurale de referinţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii septembrie 2011 şi finele lunii decembrie 2011 şi criteriile permanente de performanţă sunt prezentate în tabelul 1; unde au fost modificate şi criteriul de performanţă privind activele externe nete la finele lunii septembrie şi ajustorul soldului bugetului general consolidat (şi în MTÎ); iar acţiunile prealabile şi criteriile structurale de performanţă sunt prezentate în tabelul 2. Înţelegerile între autorităţile române şi echipa FMI cu privire la criteriile de performanţă cantitative şi la măsurile structurale descrise în această scrisoare sunt detaliate în Memorandumul tehnic de înţelegere anexat.

Gheorghe Ialomiţianu,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

Anexe

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul Programului

Font 8

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.

*2) Fluxuri cumulate faţă de stocul la decembrie 2010.

*3) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (ex. cifra la martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011).

*4) CP ajustat pentru finele lunii iunie.

Tabelul 2. România: Performanţe în cadrul celei de-a doua evaluări şi condiţionalitate nou-propusă

ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE (MTÎ)

14 septembrie 2011

1.Prezentul Memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) defineşte variabilele incluse în criteriile de performanţă cantitative şi în ţintele indicative specificate în Scrisoarea de intenţie (ŞI), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi obligaţiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluţiilor economico-financiare. Criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative şi criteriile de performanţă structurale pentru 2011 sunt prezentate în tabelele 1 şi, respectiv, 2 ale ŞI.

2.În accepţiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la RON 4,2848 = 1 euro, faţă de dolarul SUA la RON 3,2045 = 1 $, faţă de yenul japonez la RON 3,9400 = 100 yeni şi faţă de lira sterlină la RON 4,9673 = 1 liră sterlină, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2010. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2010.

3.În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2011. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în "Manualul FMI pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001". Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. După cum se precizează în ŞI (§5) şi (§11) de mai jos, această definiţie va fi extinsă pentru a include şi întreprinderile de stat cuprinse în bugetul general consolidat în cadrul ESA95, după finalizarea evaluării efectuate de către Eurostat.

Criterii de performanţă cantitative, ţinte

indicative, banda de consultare pe inflaţie

şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind variaţia activelor externe nete

4.În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5.AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6.Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la FMI, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:

(i)aurul şi alte metale preţioase; (îi) activele în valute neconvertibile;

(iii)active nelichide;

(iv)orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;

(v)creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7.Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options) şi tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând (i) depozitele de valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi (îi) depozitele în valute străine ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru variaţia cumulată a activelor

externe nete de la începutul anului (în mil. euro)*1)

*1) CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii. Fluxurile în 2011 sunt cumulative de la începutul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011). Stocurile din 2011 sunt obţinute prin adăugarea rulajelor din 2011 stocului final al anului 2010.

*2) CP îndeplinit cu o ajustare pentru suma de 300 de milioane de euro viraţi de Banca Mondială.

8.Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2010 (6.797 milioane euro), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din Program - Proiecţii de bază (în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9.Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10.Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

Limita cumulată pentru soldul bugetului general consolidat*1)

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011).

11.Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Odată ce sistemul de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) va fi pe deplin funcţional, ţinta de deficit bugetar va fi modificată în conformitate cu definiţia extinsă a bugetului general consolidat, ce va include următoarele ÎS*6): Compania Naţională a Huilei - S.A., Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, Fondul Proprietatea, Metrorex - S.A., Regia Autonomă "Administraţia Fluvială a Dunării de Jos" Galaţi, Societatea Naţională a Cărbunelui - S.A., Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători, Compania Naţională de Radiocomunicaţii Navale Radio Constanţa, Compania Naţională de Căi Ferate CFR - S.A., Termoelectrica - S.A.

*6) Lista ÎS ce vor fi incluse în definiţia bugetului general consolidat va fi determinată de Eurostat în lunile următoare, cuprinzând şi posibile revizuiri ale ÎS deja incluse.

12.Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i)finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

(îi) variaţia creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) obligaţii ale fondului proprietatea neplătite încă;

(iii)variaţia stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

(iv)variaţii nete ale altor finanţări.

13.Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul anului 2011, MFP se va consulta cu experţii FMI.

14.În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile (inclusiv cele încasate în planurile de reducere a arieratelor) vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, criteriul de performanţă privind soldul bugetului general consolidat va fi ajustat în sus cu o jumătate din surplus pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2011, faţă de care se vor compara veniturile realizate.

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011).

15.Criteriul de performanţă pentru soldul bugetului general consolidat la finele lunii septembrie 2011 (măsurat cumulat de la începutul anului) va fi ajustat în jos cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE şi planurilor de reducere a arieratelor) depăşesc 25.944 milioane lei, până la o limită de 1.400 milioane lei.

D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

16.Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul este stabilit la 14 miliarde RON, dar poate fi ajustat în sus cu până la 9,6 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării Proiectului Nabucco. Pe parcursul misiunilor de evaluare viitoare vor fi renegociate ţinte revizuite pentru a se permite garanţii publice rezonabile în contextul privatizării pachetelor majoritare de acţiuni la întreprinderile de stat şi al securitizării arieratelor interne.

E. Criteriu de performanţă privind stocul de arierate interne al bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale

17.Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (definite în §3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat

18.La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plăţile externe pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenţei. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

19.Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Cifrele realizate (faţă de care se va compara ţinta) vor include plăţile aferente planurilor de reducere a arieratelor.

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând cu 1 ianuarie 2011).

H. Ţintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale

20.Ţinta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate şi reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

I. Monitorizarea întreprinderilor publice

21.Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, institutele de cercetare şi regiile autonome în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50% inclusiv, deţinut direct sau indirect de autorităţile locale sau centrale.

22.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and taxes - câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), exclusiv subvenţii, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR - S.A., C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., C.N. a Huilei - S.A., C.N. Poşta Română - S.A., Complexul Energetic Turceni - S.A., S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A., S.C. Metrorex - S.A., S.N. de Transport Feroviar "CFR Marfă" - S.A., S.N. Transport "CFR Călători" - S.A., C.N. Tarom - S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A., S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A., S.C. Oltchim S.A., S.C. Termoelectrica - S.A., S.N. a Lignitului Oltenia - S.A., S.C. Electrificare CFR - S.A., S.C. Intervenţii Feroviare - S.A., S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele:

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din ianuarie 2011).

În eventualitatea în care una dintre aceste companii este lichidată sau pachetul său majoritar este privatizat ori este comasată cu o companie nelistată mai sus, ţinta agregată menţionată mai sus va fi ajustată cu ţinta iniţială a soldului operaţional pentru acea companie.

23.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la §22 de mai sus. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele:

În eventualitatea în care una dintre aceste companii este lichidată sau pachetul său majoritar este privatizat ori este comasată cu o companie nelistată mai sus, ţinta agregată menţionată mai sus va fi ajustată cu ţinta iniţială a soldului operaţional pentru acea companie.

J. Management privat la principalele întreprinderi de stat

24.În conformitate cu cele menţionate în Scrisoarea de intenţie §23, se vor selecta echipe de management privat cel puţin la următoarele întreprinderi de stat:

(i)C.N. Poşta Română - S.A., (îi) C.N. Tarom - S.A., (iii) S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A., (iv) S.C. Electrificare CFR - S.A., (v) S.N. a Lignitului Oltenia - S.A., (vi) S.C. Electrica Furnizare - S.A., (vii) S.C. Hidroelectrica, (viii) C.N. Romarm aparat central, (ix) S.C. Oltchim - S.A. Totodată, se are în vedere selectarea de echipe de management privat în cursul anului 2012 pentru următoarele societăţi suplimentare:

(i)C.N. Căi Ferate CFR - S.A., (îi) S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A., (iii) S.N. Nuclearelectrica, (iv) S.N. Transgaz, (v) C.N. Transelectrica şi (vi) S.N. Romgaz.

K. Cerinţe de raportare

25.Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.

România: Furnizarea de date către FMI

Font 7

Anexă

Măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor ÎS monitorizate

C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

● Înfiinţarea autorităţii unice de control până la finele lunii septembrie 2011

● Majorarea veniturilor prin extinderea sistemului informatic pentru taxa de drum până la finele anului 2011

● Reducerea costurilor prin aplicarea de standarde de cost atât pentru contractele existente, printr-un proces de renegociere, cât şi pentru contractele noi

S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A.

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru întreţinerea materialului rulant până la finele lunii august 2011, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Amendarea bugetului companiei până la finele lunii septembrie 2011, pentru că majorarea de capital inclusă iniţial nu este cuprinsă în rectificarea bugetară guvernamentală

● Contractarea serviciilor de consultanţă pentru studiul privind principiul investitorului privat precaut şi criteriile de încredinţare a ajutorului de restructurare în eventualitatea recapitalizării societăţii până la finele lunii octombrie 2011

● Integrarea tuturor filialelor până la finele lunii octombrie 2011, inclusiv Societatea Comercială de Transport Maritim şi de Coastă "C.F.R. Ferry-Boat" - S.A., cu excepţia Societăţii Comerciale Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje "C.F.R. IRLU" - S.A.

● Fuziunea companiilor de întreţinere de la Marfă şi Călători (Societatea Comercială Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje "C.F.R. IRLU" - S.A. şi Societatea Comercială de Reparaţii locomotive C.F.R. SCRL Braşov - S.A.), pentru a fi direct deţinute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, până la finele lunii decembrie 2011

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie până la finele lunii decembrie 2011 sau până în ianuarie 2012 în cazul în care până la finele anului 2011 se va fi privatiza un pachet minoritar de acţiuni

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate, inclusiv prin notificarea în cadrul contractelor şi prin trecerea la măsuri legale împotriva companiilor cu arierate substanţiale

S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A.

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru întreţinerea materialului rulant până la finele lunii august 2011, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Ajustarea tarifelor peste inflaţie până la mijlocul lunii septembrie 2011

● Utilizarea plăţilor ce vor fi primite de la Guvern pentru tarife sociale de tren (în jur de 0,2 miliarde RON) în scopul reducerii arieratelor până la finele lunii septembrie 2011

● Integrarea a 3 (sau 4) filiale până la finele lunii noiembrie 2011

● Fuziunea companiilor de întreţinere de la Marfă şi Călători (Societatea Comercială Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje "C.F.R. IRLU" - S.A. şi Societatea Comercială de Reparaţii locomotive C.F.R. SCRL Braşov - S.A.), pentru a fi direct deţinute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, până la finele lunii decembrie 2011

● Diferenţierea tarifelor în funcţie de categoria de tren (IC, IR şi R) până la finele lunii decembrie 2011

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie în cursul anului 2012, dacă experienţa cu managementul privat la ÎS se dovedeşte pozitivă

● Reducerea costurilor de operare şi sporirea atractivităţii transportului pe cale ferată prin demararea înlocuirii materialului rulant cu vagoane diesel şi unităţi electrice multiple în baza unui program pe termen lung

C.N. Căi Ferate CFR - S.A.

● Subordonarea filialelor GEI Palat şi Telecomunicaţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii până la finele lunii septembrie 2011

● Integrarea tuturor filialelor, cu excepţia filialelor Electrificare, GEI Palat, S.C. Informatică Feroviară - S.A., Telecomunicaţii şi Tipografia în compania-mamă până la finele lunii octombrie 2011

● Publicarea licitaţiilor pentru obligaţiile de servicii publice şi întreţinere a infrastructurii pentru 1.600 kilometri de cale ferată extinsă până la finele lunii octombrie 2011, aducând numărul total de kilometri de linie aflat sub management privat la 4.000 de kilometri

● Finalizarea închiderii a 1.000 de kilometri de cale ferată, iniţial prevăzută pentru finele lunii august, până la finele lunii decembrie 2011

● Utilizarea majorării de capital anticipată a fi efectuată de Guvern şi strict condiţionată de măsuri de reformă pentru reducerea arieratelor la bugetul general consolidat şi la furnizorii de electricitate până la finele lunii decembrie 2011

● Închiderea tuturor liniilor extinse de cale ferată pentru care licitaţiile nu au avut succes până la finele lunii aprilie 2012

● Continuarea procedurii de insolvenţă a filialei Tipografia; dacă lichidarea nu poate fi evitată, va fi demarat imediat procesul de privatizare a companiei

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie în cursul anului 2012, dacă experienţa cu managementul privat la ÎS se dovedeşte pozitivă

S.C. Intervenţii Feroviare - S.A.

● Integrarea în compania-mamă până la finele lunii septembrie 2011

S.C. Electrificare CFR - S.A.

● Reducerea personalului la 2.775 de posturi până la finele lunii august 2011

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie până la finele lunii decembrie 2011

S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A.

● Reducerea personalului cu cel puţin 100 de posturi faţă de sfârşitul anului 2010 până la finele lunii august 2011

● Finalizarea procesului de transformare a S.C. Telecomunicaţii - S.A. într-o companie aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii

● Elaborarea legislaţiei prin care se creează noul cadru de furnizare a serviciilor de telecomunicaţii în sistem integrat

S.C. Metrorex - S.A.

● Ajustarea tarifelor peste nivelul inflaţiei până la finele lunii august 2011

● Adoptarea legii de înfiinţare a unei noi autorităţi de transport metropolitan până la finele lunii august 2011

● Reducerea costurilor de întreţinere cu 30% până la finele anului 2011

● Efectuarea paşilor ce se impun pentru a include Metrorex pe lista potenţialilor beneficiari ai Programului operaţional sectorial - Transporturi pentru utilizarea de fonduri structurale UE

C.N. Tarom - S.A.

● Elaborarea planului de dezvoltare TAROM 2012-2016 (semnarea contractului de servicii de consultanţă cu IATA Consulting până la finele lunii august 2011)

● Desemnarea băncii de investiţii/SSIF (societate de servicii de investiţii financiare) ce va asigura şi serviciile de consultanţă juridică în vederea privatizării a minimum 20% din acţiuni prin ofertă publică (IPO) sau către un investitor strategic până la finele lunii octombrie 2011

● Publicarea prospectului până la mijlocul lunii decembrie 2011

● Finalizarea privatizării până la finele anului 2011

● Numirea unei echipe de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie până la finele lunii ianuarie 2012

● Reducerea costurilor (cum ar fi renegocierea contractelor, reduceri voluntare de personal, întreruperea liniilor şi zborurilor selectate etc.) şi de majorare a veniturilor (cum ar fi strategii alternative de vânzare şi politici de optimizare a preţurilor)

● Reducerea costurilor prin extinderea programului de economie a consumului de ulei

C.N. Poşta Română - S.A.

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate

● Numirea unei echipe de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie până la finele lunii decembrie 2011

● Reducerea subunităţilor poştale de la 7.100 la finele lui 2010 la aproximativ 5.800 până la finele lunii decembrie 2011

S.C. Oltchim - S.A.

● Numirea unei echipe de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie până la finele lunii decembrie 2011

● Desemnarea unei bănci de investiţii pentru privatizarea integrală până la finele lunii octombrie 2011, publicarea prospectului de SPO până la finele lunii noiembrie şi finalizarea privatizării până la finele anului 2011.

S.C. Termoelectrica - S.A.

● Desemnarea consultantului juridic şi a consultantului de tranzacţie pentru vânzarea activelor viabile (inclusiv societăţi mixte) şi demararea executării silite de către ANAF până la finele lunii octombrie 2011

● Continuarea desfiinţării unei capacităţi de producţie (faţă de finalul anului 2010) de 150 MW până la finele lunii octombrie 2011

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate

● Vânzarea integrală a activelor viabile până la finele anului 2011, inclusiv a Electrocentrale Galaţi şi a actualei filiale de la Brăila

● Depunerea cererii de lichidare a celorlalte părţi din Termoelectrica până la finele anului 2011

S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A.

● Eliminarea tuturor arieratelor către Romgaz până la finele lunii septembrie 2011

● Utilizarea plăţilor de la Guvern primite în cadrul schemelor de reducere a arieratelor aferente încălzirii centrale (în jur de 0,1 miliarde lei) pentru reducerea arieratelor până la finele lunii septembrie 2011

● Continuarea procesului de creare de societăţi mixte cu investitori strategici în scopul creării unor noi grupuri energetice cu participare privată majoritară în Bucureşti şi Constanţa

S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A.

● Separarea companiilor în companii regionale şi pregătirea pentru privatizare a tuturor companiilor până la finele lunii decembrie 2011

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a companiilor regionale prin ofertă publică (IPO) sau cu un investitor strategic până la finele anului 2011

● Desemnarea consultantului de tranzacţie pentru privatizare până la finele lunii martie 2012

● Finalizarea privatizării până la finele lunii iunie 2012 şi depunerea cererii de lichidare pentru toate filialele pentru care privatizarea nu a reuşit până la finele lunii septembrie 2012

● Continuarea evaluării posibilităţilor de a vinde sau închiria activele

S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A.

● Finalizarea fuziunii celor 3 filiale de furnizare ale Electrica în S.C. Electrica Furnizare - S.A. până la finele lunii decembrie 2011

● Numirea unei echipe de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie la S.C. Electrica Furnizare - S.A. până la finele lunii decembrie 2011

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a S.C. Electrica Furnizare - S.A. prin ofertă publică (IPO) sau cu un investitor strategic până la finele anului 2011

● Desemnarea consultantului de tranzacţie pentru privatizare până la finele lunii martie 2012

● Finalizarea privatizării până la finele lunii iunie 2012

S.C. Complexul Energetic Turceni - S.A.

● Reducerea personalului cu 200 de posturi (faţă de sfârşitul anului 2010) până la finele lunii septembrie 2011

● Crearea unui nou producător de energie prin fuziunea SNLO cu cele 3 complexuri energetice de la Craiova, Rovinari şi Turceni până la finele lunii decembrie 2011

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a nou-createi companii prin ofertă publică (IPO) sau cu un investitor strategic până la finele anului 2011

● Desemnarea consultantului de tranzacţie pentru privatizare până la finele lunii martie 2012

● Finalizarea privatizării până la finele lunii iunie 2012

C.N. a Huilei - S.A.

● Transmiterea prenotificării planului de restructurare ce include separarea activelor şi pasivelor în părţi viabile şi neviabile la DG Concurenţă din cadrul Comisiei Europene până la mijlocul lunii august 2011

● Transmiterea notificării oficiale incluzând evaluarea activelor şi pasivelor până la finele lunii septembrie 2011

● Reducerea personalului cu cel puţin 900 de posturi (faţă de sfârşitul anului 2010) până la finele lunii octombrie 2011

● Demararea executării silite de către ANAF pentru a se prelua părţile viabile ale CNH în schimbul obligaţiilor fiscale de îndată ce actele normative în acest sens au fost aprobate

● Aprobarea actelor normative necesare pentru separare, la o lună după aprobarea DG Concurenţă din cadrul Comisiei Europene

● Comasarea activelor viabile într-un nou producător de energie, împreună cu centralele de la Mintia şi Paroşeni

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea pachetului majoritar la noul producător de energie până la finele lunii decembrie 2011

● Desemnarea consultantului de tranzacţie pentru privatizarea pachetului majoritar la noul producător de energie până la finele lunii martie 2012

● Definitivarea privatizării majoritare a noului producător de energie până la finele lunii iunie 2012

S.N. a Lignitului Oltenia - S.A.

● Utilizarea sumelor primite de la Guvern în cadrul schemelor de reducere a arieratelor aferente încălzirii centrale şi apei grele (aproximativ 0,4 miliarde RON) pentru reducerea arieratelor până la finele lunii septembrie 2011

● Continuarea negocierii cu clienţii, inclusiv ÎS, pentru plata arieratelor datorate SNLO

● Crearea unui nou producător de energie prin comasarea SNLO cu cele 3 complexuri energetice de la Craiova, Rovinari şi Turceni până la finele lunii decembrie 2011 (vezi mai sus punctul referitor la Complexul Energetic Turceni - S.A.)

● Numirea unei echipe de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie la noua companie până la finele lunii decembrie 2011

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Bucureşti, 2 decembrie 2011

Doamnei Christine Lagarde

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimată doamnă Lagarde:

1.Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM). Performanţa realizată până în acest moment este semnificativă. Am atins toate ţintele cantitative prevăzute pentru cea de a treia evaluare a programului şi continuăm eforturile noastre pe o agendă structurală cuprinzătoare, deşi mai sunt încă necesare progrese în anumite domenii, care au fost descrise în Memorandumul ataşat privind politicile economice şi financiare (MPEF). Realizările obţinute de noi în ceea ce priveşte stabilitatea economică şi reformele încep să dea roade, odată cu creşterea economică devenită pozitivă în acest an, după 2 ani de declin. Continuarea implementării cu fermitate a politicilor şi menţinerea rezervelor fiscale, monetare şi financiare sunt necesare pentru protecţia faţă de riscuri, deoarece recuperarea rămâne vulnerabilă în faţa evoluţiilor nefavorabile de pe pieţele financiare internaţionale şi a riscurilor pronunţate de apariţie a blocajelor în recuperarea zonei euro.

2.Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda reformelor structurale pentru cea de-a treia evaluare sunt foarte bune (MPEF/tabelele 1 şi 2):

–Criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitative şi ţintele indicative stabilite pentru finele lunii septembrie 2011. Încadrarea în plafonul soldului bugetului general consolidat s-a realizat cu o marjă semnificativă de 0,7% din PIB. Inflaţia a reintrat în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie.

–Criterii structurale de referinţă. Am finalizat analiza portofoliului de investiţii şi preconizăm finalizarea activităţii de prioritizare a investiţiilor înainte de şedinţa Consiliului director. De asemenea, vom aproba legislaţia privind reforma guvernanţei corporatiste a întreprinderilor cu capital de stat (ÎS). Totuşi, progresul nu a fost corespunzător şi în celelalte domenii ale reformei ÎS şi în selecţia consultanţilor juridici şi de tranzacţionare. Ne propunem să îndeplinim restul componentelor criteriilor structurale de referinţă înainte de şedinţa Consiliului director. În fine, înregistrăm progrese în privinţa revizuirilor legate de taxa clawback şi intenţionăm îndeplinirea acestui criteriu înainte de şedinţa Consiliului director.

3.În cadrul documentului MPEF ataşat, evidenţiem planurile de a continua să înaintăm pe calea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul macroeconomic. Având în vedere performanţa semnificativă realizată de noi în cadrul programului susţinut de FMI şi UE, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită finalizarea celei de a treia evaluări. Intenţia noastră este de a continua să tratăm acest acord ca pe un acord de tip preventiv.

4.Programul va fi în continuare monitorizat prin evaluări trimestriale, acţiuni prioritare, criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative, precum şi criterii structurale de referinţă. Propunem modificarea criteriilor de performanţă cantitative la 31 decembrie 2011 şi stabilirea acestor criterii pentru 31 martie 2012 conform conţinutului documentului MPEF ataşat, dată la care se introduce un ajustor pentru criteriul de performanţă privind activele externe nete (AEN) şi la care a fost modificat ajustorul privind soldul bugetului general consolidat. Aşa cum se explică în MPEF, propunem de asemenea noi criterii structurale de referinţă pentru măsurarea progreselor înregistrate în cadrul programului (MPEF - Tabelul 2). În Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ) este explicat modul de măsurare a ţintelor programului.

5.Considerăm că politicile prevăzute în scrisorile din 10 martie 2011, 9 iunie 2011, 14 septembrie 2011 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Suntem pregătiţi să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Ne vom consulta cu FMI şi Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această scrisoare şi memorandumul ataşat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare în vederea monitorizării programului.

6.Acordăm permisiunea noastră FMI şi CE pentru publicarea Scrisorii de intenţie şi a anexelor la aceasta, precum şi a rapoartelor echipei aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.

Cu sinceritate,

Gheorghe Ialomiţianu,

ministrul finanţelor publice

Mugur Constantin Isărescu,

guvernatorul Băncii Naţionale a României

ROMÂNIA: MEMORANDUM DE POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

Evoluţii economice recente şi perspective

1.România şi-a reluat creşterea economică, cu toate acestea vântul potrivnic adus de încetinirea economică din regiune, precum şi turbulenţele financiare determină fragilitatea acestei recuperări. Anticipăm în continuare o creştere de aproximativ 1 1/2% în anul 2011, cu o creştere modestă, în jur de 1 3/4 - 2 1/4%, în anul 2012. Este posibil ca recolta favorabilă să conducă pe termen scurt la creşterea veniturilor din agricultură şi să compenseze cererea externă în scădere. Acest lucru reduce semnificativ şi presiunile inflaţioniste care erau evidente la începutul anului datorită preţurilor ridicate la produsele alimentare şi energie la nivel global. Preconizăm acum că inflaţia va rămâne în intervalul ţintit, în ciuda unor majorări ale preţurilor administrate. Pe fondul unor semne de îmbunătăţire treptată a pieţei muncii şi a absorbţiei anticipate a fondurilor europene, se anticipează că cererea internă va reprezenta principalul motor al creşterii în 2012. Anticipăm că deficitul contului curent se va menţine sub 5% din PIB în intervalul 2011-2012 pe fondul înregistrării unor rezultate îmbunătăţite în domeniul comerţului. Continuarea implementării cu fermitate a politicilor este o condiţie necesară pentru contracararea riscurilor, deoarece rămâne în continuare vulnerabilitatea faţă de evoluţiile nefavorabile din pieţele financiare internaţionale şi cea a recuperării zonei euro.

Politica fiscală

2.Pentru 2011 ne menţinem angajamentul referitor la ţinta de deficit fiscal cash agreată anterior de 4,4% din PIB sau în limita a 5% în termeni ESA. În cel de al treilea trimestru, veniturile sau situat sub aşteptări, însă un control strict al cheltuielilor curente ne-a permis îndeplinirea cu o marjă confortabilă a ţintei balanţei fiscale. Am continuat reducerea ocupării în sectorul public cu un număr de 20.000 de posturi în cel de al treilea trimestru, în concordanţă cu angajamentul pe care ni l-am asumat de a menţine cheltuielile salariale sub nivelul de 7,5% din PIB în anul 2011. În luna august am eliminat subvenţiile la încălzire acordate din bugetul de stat şi am îmbunătăţit legislaţia pentru acordarea de ajutoare de încălzire populaţiei celei mai vulnerabile. Administraţiile locale au de asemenea obligaţia de a include în buget şi de a finanţa integral subvenţiile la încălzire pe care le acordă. Pentru atingerea ţintei de deficit, vom continua gestionarea prudentă a cheltuielilor în vederea asigurării unui spaţiu de manevră prin care să contracarăm orice alte nerealizări în domeniul veniturilor. Rectificarea bugetară din luna noiembrie va aloca fondurile necesare pentru evitarea acumulării de noi arierate în sectorul de sănătate.

3.Pentru a apropia între ele rezultatele măsurării soldului fiscal prin metoda cash şi prin metoda ESA, vom începe în luna noiembrie monitorizarea lunară a întreprinderilor de stat (ÎS) selectate conform definiţiei din MTÎ ataşat; în momentul în care acest sistem va fi în întregime funcţional, vom solicita modificarea criteriului de performanţă privind soldul general pe cash al bugetului general consolidat, în vederea includerii soldurilor operaţionale ale acestor entităţi. Acest sistem va include - pe cât posibil - întreprinderile de stat care urmează să fie adăugate la definiţia ESA a bugetului general consolidat şi, beneficiind de asistenţa tehnică din partea Eurostat, ne vom îmbunătăţi capacitatea de a măsura deficitul fiscal pe bază de angajamente (accrual).

4.Pentru anul 2012 ne menţinem angajamentul de a aduce deficitul ESA sub 3% din PIB. Pentru a realiza acest obiectiv, având totuşi o marjă amplă care să ne permită să facem faţă unor şocuri neprevăzute, vom aproba un deficit bugetar cash de 1,9% din PIB, deşi ţinta noastră de deficit măsurată în cadrul programului FMI va fi de 2,1% din PIB datorită cheltuielilor din afara bugetului aferente Programului naţional de dezvoltare şi infrastructură (PNDI). Realizarea acestui ambiţios deficit fiscal va presupune o reducere susţinută a cheltuielilor. Iniţial, salariile din sectorul public vor fi îngheţate, la fel ca şi pensiile (prin amânarea acestui element al implementării legii pensiilor până în anul 2013). Totuşi, în cazul în care condiţiile economice vor permite acest lucru, avem în vedere aplicarea de majorări prudente la salarii şi pensii, mai târziu, în cursul anului. Vom realiza economii la bugetul de capital prin eliminarea proiectelor neperformante care au fost identificate în cadrul exerciţiului de prioritizare şi prin reducerea cofinanţării naţionale a proiectelor finanţate de Uniunea Europeană. Un nou regulament UE ne va permite să reducem temporar cota de cofinanţare cu 10 puncte procentuale (pe perioada în care România este acoperită de prezentul program FMI/CE), iar cadrul naţional de reglementare conferă eligibilitatea la rambursare TVA-ului nerecuperabil aferent proiectelor finanţate din fonduri structurale UE. Vom înlocui de asemenea subvenţiile de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea Uniunii Europene. Implementarea reformelor în sectorul de sănătate şi restructurarea întreprinderilor publice care sunt incluse în bugetul general consolidat vor fi cruciale pentru atingerea ţintei stabilite pentru anul 2012. Anticipăm realizarea unor economii şi din aplicarea mecanismelor de testare, în funcţie de mijloacele de trai a programelor de prestaţii sociale.

5.Intenţionăm să aducem cheltuielile totale cu salariile sub nivelul de 7,2% din PIB în anul 2012. Reducerea ocupării în sectorul public va continua cu politica de înlocuire a unui singur angajat din 7; totuşi, aceasta va fi implementată cu mai multă flexibilitate, prin aplicarea ei la nivel sectorial sau la un nivel superior şi nu pentru fiecare unitate instituţională în parte. Această abordare flexibilă va permite eliminarea unora dintre blocajele apărute în sectoarele în care problemele provocate de personalul insuficient au devenit acute, după cum au fost identificate în analizele funcţionale realizate recent.

6.Pe termen mediu ne menţinem angajamentul de a continua politicile fiscale responsabile, în concordanţă cu strategia fiscală şi cu Legea responsabilităţii fiscale. Vom continua să susţinem Consiliul fiscal independent, prin asigurarea de informaţii şi finanţare adecvată. Vom solicita Consiliului fiscal să elaboreze recomandări de îmbunătăţire a LRF, în sensul sporirii flexibilităţii acesteia, întărind în acelaşi timp angajamentul de a avea o politică fiscală transparentă şi responsabilă. Vom limita cu stricteţe alte modificări ad-hoc ale sistemului fiscal pentru a asigura caracterul predictibil şi stabilitatea acestuia. Vom acoperi lacunele fiscale şi vom îmbunătăţi eficienţa sistemul fiscal, asigurând în acelaşi timp neutralitatea veniturilor, prin asimilarea recomandărilor asistenţei tehnice acordate de FMI. Guvernul va crea un grup interministerial care să implementeze planurile de acţiune din analizele funcţionale. Vom demara implementarea planurilor de acţiune concentrându-ne asupra măsurilor cu rezultate rapide ("quick-win" measures) care nu presupun o finanţare suplimentară. Până la jumătatea lunii ianuarie 2012 vom asigura funcţionarea unei entităţi coordonate la nivel central şi vom transmite UE, BM şi FMI primele rapoarte trimestriale de implementare.

7.Arieratele şi facturile neplătite ale Bugetului general consolidat (fără ÎS) s-au redus de la începutul anului. Arieratele se situează acum sub 0,2% din PIB (aproape în totalitate la nivelul autorităţilor locale). La ÎS monitorizate în cadrul programului, arieratele s-au redus în trimestrul al treilea al anului 2011 cu aproximativ 0,2% din PIB până la 3,4% din PIB. La nivel general, arieratele ÎS din bugetul de stat au scăzut cu aproximativ 0,3% din PIB până la 3,8% din PIB. Cu sprijinul personalului FMI şi CE, implementăm planul de acţiune pentru rezolvarea arieratelor, conform celor de mai jos:

–În sectorul de sănătate, arieratele evidenţiate în facturile înregistrate sunt acum complet eliminate şi vom plăti facturile neînregistrate care au fost identificate în cursul exerciţiului de inventariere până la finele anului 2011. Au fost înregistrate aproximativ două treimi din facturile neachitate în valoare de 500 milioane RON care au fost descoperite în cadrul exerciţiului de inventariere. Vom înregistra facturile rămase până la finele anului şi vom specifică în bugetul pe 2012 faptul că toate facturile noi trebuie înregistrate în termen de 60 de zile de la livrarea bunurilor sau de la prestarea serviciilor aferente. În luna iulie s-au acordat alocări bugetare suplimentare în sectorul de sănătate şi se vor include în bugetul revizuit din noiembrie alte 750 de milioane RON pentru evitarea unor arierate noi, însă alocarea va fi condiţionată de progresul reformelor sistemice.

–La nivel local, arieratele s-au stabilizat din al doilea trimestru. Noile amendamente aduse Legii finanţelor publice locale (LFPL) sunt eficiente în prevenirea acumulării de noi arierate, însă trebuie să punem în aplicare mai bine prevederile acestei legi şi să explorăm posibilităţile de a reduce stocul arieratelor existente. În mod deosebit, vom asigura finanţarea adecvată, în limitele plafoanelor de cheltuieli ale ministerelor ordonatoare, a proiectelor autorităţilor locale cofinanţate de la bugetul de stat. Finanţarea pe termen mediu a acestor proiecte va fi garantată prin contracte multianuale semnate între ministerele ordonatoare şi autorităţile locale, cu respectarea prevederilor LFPL. Aceste proiecte vor fi incluse în baza de date a investiţiilor de capital, pentru a ne asigura că ministerele ordonatoare pot prioritiza şi finanţa în mod adecvat aceste proiecte.

–Pentru ÎS înregistrăm progrese în procesul de reducere a arieratelor în cadrul companiilor monitorizate prin operaţiuni de convertire a datoriilor în acţiuni, plăţi şi alte operaţiuni de ordin financiar. Per ansamblu anticipăm că aceste măsuri vor permite reducerea arieratelor companiilor monitorizate cu 5 până la 6 miliarde RON (1% din PIB) până în prima perioadă a anului 2012. În cadrul acestui proces, orice rezultate pozitive ce se situează peste nivelul anticipat al deficitului cash pe anul 2011 (după bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale) vor fi direcţionate spre eliminarea arieratelor de la CFR Infrastructură, acest lucru fiind condiţionat de viabilitatea ulterioară a companiei şi de negocierea renunţării la penalităţi de către furnizori.

–Următoarea fază a procesului de integrare a sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al trezoreriei a fost demarată, inclusiv pentru modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei. S-a finalizat proiectarea sistemului şi până la finele lunii martie 2012 se va semna şi contractul cu furnizorul aplicaţiei. Acest sistem va contribui la controlul angajamentelor de plată pentru a evita acumularea viitoare de arierate.

–În următorii 2 ani, perioada de plată a facturilor depuse în sistemul bugetului de stat şi în cel al asigurărilor sociale va fi redusă treptat. Directiva 7 a UE în acest domeniu va fi transpusă în legislaţia românească în timp util. În acest sens, vom încerca să utilizăm veniturile provenite din taxa de clawback pentru a începe să reducem termenul în care sunt plătite facturile de produse farmaceutice depuse.

–Pentru a preveni posibilele arierate viitoare datorate unor contracte nefinanţate, ne vom asigura că toate angajamentele asumate la nivelul administraţiei centrale în cadrul proiectelor de capital multianuale sunt reflectate în mod corespunzător în evidenţele fiscale şi că noile garanţii emise pentru finanţarea de către bănci a acestor proiecte sunt înregistrate în mod transparent în limitele plafonului programului de garantare de 14 miliarde RON.

8.Ne-am îmbunătăţit strategia de finanţare şi vom continua să ne concentrăm pe construirea curbei de randament şi consolidarea rezervelor financiare. Am lansat programul nostru de titluri în euro pe termen mediu cu o emisiune în luna iunie de 1,5 miliarde euro. Ne propunem să continuăm să emitem cu regularitate obligaţiuni externe o dată sau de două ori pe an, la o serie de maturităţi. Ne păstrăm angajamentul de a consolida rezervele financiare (inclusiv finanţarea de la BM DPL-DDO) la un nivel care să asigure acoperirea necesarului de finanţare pentru aproximativ 4 luni, cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute. Condiţiile mai puţin favorabile de pe piaţa externă ne-au determinat să reconsiderăm temporar prelungirea maturităţilor emisiunilor de datorie internă, însă vom continua să emitem la o serie de maturităţi şi la ratele de dobândă de pe piaţă. Efectuăm o analiză formală a strategiei privind administrarea datoriei publice cu asistenţă din partea experţilor FMI, CE şi ai BM până la finele trimestrului 1 (T1) din 2012; în lunile august şi octombrie 2011 am beneficiat de instruire pentru un sistem de administrare a datoriei menit să conducă la întărirea capacităţii de optimizare a portofoliilor de datorie. Vom continua de asemenea să îmbunătăţim sistemele informatice ale trezoreriei şi dotarea cu personal cu experienţă.

9.Îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor UE continuă să reprezinte o provocare dificilă şi sunt necesare eforturi suplimentare în acest sens. Am mutat autoritatea de coordonare a fondurilor structurale în noul înfiinţat Minister al Afacerilor Europene. În vederea unei creşteri semnificative a ratei absorbţiei în anul care urmează, am luat măsuri de identificare a proiectelor prioritare, întărire a capacităţii autorităţilor de management şi reducerea blocajelor procedurale. Am aprobat o listă de 100 de proiecte prioritare şi vom monitoriza cu stricteţe implementarea acestora. Mai mult, vom negocia cu CE o realocare a finanţării UE între programe operaţionale şi fonduri, cu scopul de a finanţa necesităţile suplimentare ce au apărut şi nu au fost avute în vedere spre a fi finanţate în cadrul actualei perioade de programare 2007-2013. Am sporit responsabilizarea agenţiilor de achiziţii publice în cadrul procesului de achiziţie publică şi am înregistrat progrese în elaborarea documentelor standard de licitaţie în 4 subsectoare-cheie şi a procedurilor standardizate de licitaţie acolo unde a fost posibil, urmând să finalizăm acest proces până la finele anului 2011. Avem de asemenea în vedere simplificarea procedurilor, creşterea numărului de angajaţi şi a experienţei tehnice a autorităţilor de management, precum şi sporirea transparenţei în implementarea proiectelor şi a situaţiei cererilor de plată.

10.Ne concentrăm asupra prioritizării investiţiilor pentru a asigura finanţare suficientă pentru proiectele-cheie. Am efectuat o analiză cuprinzătoare a portofoliului existent de investiţii şi am creat o bază de date ce cuprinde toate proiectele guvernamentale. Această bază de date va fi utilizată pentru a prioritiza şi evalua proiectele, pentru a ne concentra pe cele a căror finanţare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu, 3-5 ani) şi a întrerupe proiectele cu prioritate redusă şi pe cele neperformante ce nu pot fi integral finanţate în acest orizont de timp. În mod deosebit, vom prioritiza cu stricteţe proiectele finanţate din fonduri UE în anul 2012. Prioritizarea proiectelor de investiţii se va baza pe studii de fezabilitate şi va lua în considerare criterii precum analiza cost-beneficii, cota de finalizare estimată, cât de bine a fost gestionată implementarea proiectului de către minister până la această dată, corespondenţa cu priorităţile strategice ale Guvernului, precum şi analiza realizată de serviciul de monitorizare a capitalului din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) se vor asigura că aceste cheltuieli nu depăşesc suma de 1,0 miliarde RON în anul 2012 (820 de milioane RON pentru MDRT şi 180 de milioane RON pentru MMP). Totodată, autorităţile ce supraveghează parteneriatele public-privat (PPP) se angajează să raporteze împreună până la mijlocul lunii aprilie 2012 despre cum funcţionează relaţiile lor de lucru.

11.Pentru a soluţiona derapajele bugetare persistente din sistemul de sănătate şi pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor, pregătim o reformă fundamentală a sistemului. Pe termen mediu, dat fiind faptul că nivelul cheltuielilor de sănătate publică din România este printre cele mai mici din UE ca şi cotă din PIB, vom asigura finanţarea adecvată în concordanţă cu recomandarea Comisiei prezidenţiale din 2008 privind politica din domeniul sanitar, incluzând în necesarul de cheltuieli şi provocarea dată de impactul procesului de îmbătrânire a populaţiei în necesarul de cheltuieli. Această reformă va asigura de asemenea angajarea cheltuielilor în limita bugetului alocat. Pentru a limita creşterea cheltuielilor, vom căuta să reducem sfera de cuprindere a pachetului de beneficii publice, bazândune mai mult pe suportarea comună a costurilor şi asigurarea privată suplimentară. Explorăm de asemenea opţiunile existente privind o mai mare implicare a sectorului privat în furnizarea serviciilor de sănătate şi finanţarea acestora, în vederea sporirii eficienţei şi calităţii serviciilor, dar şi pentru a obţine resurse suplimentare. Suntem în curs de elaborare a unei legi-cadru având la bază aceste principii, care urmează a fi finalizată până la sfârşitul anului 2011 (criteriu structural de referinţă) şi aprobată până la finele lunii martie 2012.

12.În anul 2012, alocările bugetare pentru sectorul de sănătate vor fi în concordanţă cu un program de cheltuieli realist, în acelaşi timp incluzând economiile obţinute din reformele în desfăşurare, inclusiv:

● Pachetul de beneficii de bază. Cu asistenţă tehnică din partea Institutului Naţional de Sănătate şi Excelenţă Clinică în cadrul unui proiect finanţat de BM, suntem în curs de evaluare şi modificare a pachetului de beneficii asigurate de stat pentru a exclude serviciile şi medicamentele neesenţiale şi costisitoare. Până la finele acestui an va fi elaborată o listă negativă de servicii şi o listă revizuită a medicamentelor decontate.

● Cheltuielile cu produsele farmaceutice. În luna septembrie am inclus medicamentele generice pe lista C2 şi am modificat în consecinţă preţurile de referinţă. În contextul revizuirii pachetului de beneficii de bază, vom revizui de asemenea preţurile de decontare, precum şi lista medicamentelor compensate şi gratuite.

● Controlul cheltuielilor. Vom monitoriza în continuare bugetele agregate ale spitalelor, pentru a asigura concordanţa acestora cu cheltuielile programate în bugetul general consolidat, şi vom implementa toate acţiunile necesare pentru evitarea de noi arierate, inclusiv la nivelul spitalelor aflate în răspunderea administraţiilor locale.

● Sporirea veniturilor. Legea coplăţii serviciilor medicale a primit deja o recomandare pozitivă din partea comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor şi se anticipează că va fi implementată în prima jumătate a anului 2012. Versiunea actuală a taxei clawback la produsele farmaceutice, introdusă în luna octombrie, prezintă o serie de deficienţe care vor fi rezolvate până la finele anului. O lege revizuită, convenită cu FMI, UE şi BM, va fi aprobată până la finele lui 2011. Intrarea în vigoare a legislaţiei privind coplata şi taxa clawback revizuită va constitui acţiune prealabilă pentru încheierea celei de-a treia evaluări.

● Continuarea progreselor în implementarea noilor sisteme de tehnologia informaţiei în cadrul sectorului de sănătate. Auditarea registrelor de pacienţi este în curs de desfăşurare, această activitate urmând a fi finalizată până la finele anului 2011. În anul 2012, vom lansa noile carduri de sănătate de care vor beneficia toţi participanţii, care vor ajuta la procesul de control al fraudelor şi abuzurilor din sistem şi la o mai bună monitorizare a cheltuielilor angajate. Vom introduce de asemenea un nou modul electronic de prescripţii pentru Sistemul Informatic Naţional de Sănătate, în a doua jumătate a anului 2012. Vom internaliza Sistemul Conturilor Naţionale de Sănătate şi vom iniţia dezvoltarea Sistemului de Evaluare a Tehnologiei Sănătăţii până la sfârşitul anului 2011. Aceste mecanisme vor asigura menţinerea în viitor a cheltuielilor în limita alocărilor.

13.Îmbunătăţirea administrării fiscale şi lupta împotriva evaziunii fiscale reprezintă elemente cruciale în strategia noastră de creştere a veniturilor. Înregistrăm progrese în realizarea unei reforme cuprinzătoare a ANAF. Totuşi, nu s-au obţinut încă îmbunătăţiri susţinute în colectarea impozitelor şi sperăm că eforturile noastre continue vor genera astfel de rezultate pe viitor. Printre cele mai importante evoluţii se numără cele de mai jos:

● Am reconsiderat poziţia privind planurile anterioare de a introduce impozitarea simplificată pentru contribuabilii mici. Acum ne propunem să utilizăm mijloace administrative pentru a anula înregistrarea în scopuri de TVA a contribuabililor care contribuie cu sume mici la veniturile bugetului de stat, ce reprezintă 60% din companiile înregistrate, dar care contribuie doar cu 1% la veniturile fiscale ale bugetului. Prin consultarea cu experţii UE şi ai FMI, vom conveni măsuri de reducere cu 20% a numărului de persoane înregistrate ca plătitori de TVA până la finele lunii septembrie 2012 (comparativ cu finele lunii septembrie 2011) (criteriu structural modificat, finele lunii decembrie 2011). Acest sistem va ajuta la diminuarea fraudelor şi ne va permite să redirecţionăm resursele administraţiei fiscale către controlul conformării marilor contribuabili.

● Am demarat implementarea strategiei bazate pe metodele indirecte de control, în vederea începerii controlului persoanelor fizice în anul 2012. Pentru a accesa informaţiile deţinute de terţi, am încheiat acorduri cu majoritatea instituţiilor care furnizează astfel de date, inclusiv cu Registrul Fondului Funciar.

● Am adoptat hotărârea Guvernului privind restructurarea ANAF şi am închis 141 de administraţii la nivel regional pentru a reduce costurile colectării. Personalul ANAF a fost redus cu 8% de la finele anului 2010. Am iniţiat de asemenea o reformă de regionalizare, cu beneficii pe termen lung în eficientizarea administrării, începând cu direcţia pentru mari contribuabili.

● Vom reduce numărul de mari contribuabili aflaţi sub administrarea direcţiei mari contribuabili la aproximativ 2.000 începând cu anul 2012.

● În luna septembrie am adoptat o strategie de risc în materie de conformare, în concordanţă cu cele mai bune practici. Ca un prim pas, am înfiinţat deja un departament responsabil cu evaluarea riscului şi ne aflăm în plin proces de colectare a datelor pentru a putea realiza această analiză de risc. Procedura de analiză de risc a fost adoptată în luna septembrie, procedură pe baza căreia vor fi selectaţi contribuabilii persoane fizice în vederea controlului.

● Ne propunem să realizăm o extindere a depunerii electronice şi simplificarea în continuare a declaraţiilor fiscale şi a numărului de plăţi ce trebuie efectuate, cu scopul de a crea un birou unic pentru depunerea declaraţiilor şi efectuarea plăţilor. În perioada ianuarie-septembrie 2011, 40% din totalul declaraţiilor fiscale depuse la ANAF au folosit facilitatea de depunere electronică.

● Vom revizui totodată procesele de rambursare a TVA în sensul raţionalizării intervalului de timp în care sunt efectuate aceste rambursări şi al rezolvării dificultăţilor apărute de la expirarea schemei temporare de taxare inversă. Recent, direcţia mari contribuabili a renunţat la practica de a solicita documente suplimentare pentru examinarea cererilor de rambursare de TVA.

● Pentru reducerea arieratelor fiscale, care au crescut vertiginos odată cu criza economică, a fost aprobată în luna martie o nouă schemă de eşalonare la plată. În luna octombrie, am introdus o altă schemă care permite ştergerea parţială sau totală a penalităţilor aferente arieratelor anterioare lunii august 2011. Vom avea în vedere şi alte opţiuni dacă nu se va vedea o îmbunătăţire substanţială a situaţiei în următoarele luni.

Sectorul Financiar

14.Tensiunile de pe pieţele titlurilor de stat din zona euro au avut o influenţă puternică asupra condiţiilor pieţei economice şi financiare din România în trimestrul al treilea. Sectorul bancar românesc, în ansamblu, a înregistrat pierdere în acest trimestru, datorită creşterii provizioanelor. Creditele neperformante (credite trecute de scadenţă cu peste 90 zile şi/sau pentru care au fost iniţiate procedurile judiciare) au crescut la 14,2% în luna septembrie. Activitatea de creditare începe să îşi revină, creşterea consemnată pe segmentul companiilor devansând uşorul declin înregistrat pe segmentul persoanelor fizice, însă, în termeni reali, dinamica creditului rămâne fragilă. Sistemul bancar se menţine bine capitalizat, având o rată medie de adecvare a capitalului de 13,4% şi o rată a fondurilor proprii de nivel unu de 12,9 procente la finele lunii septembrie.

15.Amendamentele finale la legislaţia privind soluţionarea băncilor cu probleme, în vederea introducerii competenţelor de tip bridge bank, trebuie să fie finalizate până la finele lunii noiembrie. În lumina evoluţiilor nefavorabile din mediul internaţional, vom introduce în continuare măsuri de sprijinire a vigilenţei operaţionale şi al întărire a fundamentelor instituţionale ale mecanismelor de siguranţă financiară până la finele acestui an. Concret:

(i)Fondul de Garantare a Depozitelor va adera la Comitetul Naţional de Stabilitate Financiară ca membru cu drepturi depline; (îi) BNR şi FGD vor semna un memorandum de înţelegere care va include procedurile necesare pentru îmbunătăţirea schimbului de informaţii, asigurarea identificării timpurii a instituţiilor de credit cu probleme, precum şi elaborarea de planuri alternative pentru aceste instituţii în cazul situaţiilor neprevăzute;

(iii)sub îndrumarea Direcţiei supraveghere, BNR va înfiinţa un grup de lucru comun împreună cu Fondul de Garantare a Depozitelor (FGD), care va avea ca scop, printre altele, să elaboreze planuri alternative pentru situaţii neprevăzute, să finalizeze procedurile operaţionale intra- şi interinstituţionale şi să realizeze testări practice şi simulări. Acest grup de lucru va dispune de o experienţă adecvată şi de resursele necesare pentru a putea îndeplini aceste obiective care sunt prioritare. Finanţarea suplimentară necesară pentru îndeplinirea obligaţiilor FGD (inclusiv pentru băncile de tip bridge bank şi tranzacţiile de cumpărare de active cu asumare de pasive) va fi pusă la dispoziţie în termen de 5 zile lucrătoare de către MFP în conformitate cu termenii şi condiţiile ("de recuperare a costurilor") agreate de către MFP fără a mai fi limitată la soldul existent în contul de privatizare, iar amendamentele legislative vor permite finanţarea prin intermediul operaţiunilor de trezorerie ale MFP.

16.Pentru a respecta angajamentul de introducere a Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF) în sectorul bancar, la începutul anului 2012, BNR se va sigura că, în cazul în care provizioanele prudenţiale depăşesc provizioanele SIRF, calibrarea filtrelor prudenţiale pentru provizioane şi solvabilitate va păstra în mod substanţial abordarea curentă şi nu va conduce la o reducere a indicatorilor de solvabilitate a băncilor comparativ cu regimul actual de provizionare. BNR va finaliza urgent consultările cu comunitatea bancară pentru a ajunge la o înţelegere comună privind aspectele legate de calibrare până la finele lunii noiembrie 2011. Sumele nete care vor apărea la începutul anului 2012 din reluarea provizioanelor ca urmare a noului tratament contabil şi care sunt tratate ca rezultat reportat din provizioane specifice pentru a susţine capitalul de reglementare nu vor fi impozitate atâta timp cât ele sunt menţinute în contulde câştiguri reţinute. Autorităţile se vor asigura că pe o bază continuă provizioanele SIRF, precum şi orice alte filtre prudenţiale suplimentare aplicate de BNR sunt deductibile în scopuri fiscale atunci când sunt constituite şi sunt supuse impozitării în momentul când sunt reluate. Pentru a-şi menţine capacitatea actuală de supraveghere eficientă a sectorului bancar, BNR îşi va consolida expertiza în domeniul SIRF, inclusiv prin consultarea cu experţi internaţionali.

17.BNR va monitoriza îndeaproape impactul reglementărilor recente privind creditarea în valută a persoanelor fizice şi va recalibra limitele pe măsură ce va fi necesar pentru a se asigura că nivelul preţului aferent acestor credite în valută acordate persoanelor fizice, inclusiv creditele ipotecare, este evidenţiat corespunzător şi reflectă riscurile creditării către populaţie. Deoarece păstrarea disciplinei în domeniul creditării şi evitarea hazardului moral între debitori contribuie în mod semnificativ la îmbunătăţirea stabilităţii financiare, vom continua să evităm adoptarea de iniţiative legislative (precum legea insolvenţei persoanelor fizice şi propuneri privind colectarea debitelor) care ar submina disciplina în domeniul creditării. BNR se va asigura că orice proces viitor de consolidare a sectorului bancar va conduce la apariţia unor instituţii de credit bine capitalizate susţinute de o bază solidă de acţionari din mediul privat. Vom amenda legislaţia privind falimentul societăţilor de asigurări, care va intra în vigoare până la finele lunii aprilie 2012.

Politica monetară

18.În perioada scursă din luna iulie, rata anuală a inflaţiei totale a scăzut mai mult decât se prognozase anterior, pe fondul scăderii preţurilor produselor alimentare şi al dispariţiei efectului de runda întâi al majorării cotei TVA. Acum anticipăm atingerea de către BNR a ţintei de inflaţie stabilite pentru anul 2011, în condiţiile în care ne aşteptăm ca rata inflaţiei să îşi continue declinul până la nivelul de aproximativ 3,3% la finele anului. În ipoteza absenţei unor şocuri semnificative pe partea de ofertă şi a unei deprecieri a cursului de schimb, este foarte posibil ca inflaţia să se situeze în 2012 în interiorul intervalului din jurul punctului central al ţintei băncii centrale. Cu toate acestea, riscurile la adresa inflaţiei persistă în mod special din cauza ajustărilor în plus necesare în preţurile administrate şi din redresarea dinamicii costurilor salariale. Aceste presiuni, împreună cu instabilitatea care se manifestă pe pieţele financiare internaţionale, precum şi riscurile asociate unor presiuni exercitate asupra cursului de schimb şi fluxurilor volatile de capital necesită menţinerea, în continuare, a atitudinii prudente a politicii monetare. Vom menţine neschimbate în lunile următoare ratele rezervelor minime obligatorii şi vom acţiona judicios în privinţa ratei dobânzii de politică monetară.

Reforme structurale

Reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie

19.Suntem în continuare convinşi că reformele cuprinzătoare din sectoarele energie şi transporturi sunt cruciale pentru îmbunătăţirea eficienţei în sectorul public, îmbunătăţirea perspectivelor de creştere pe termen mediu şi creşterea ratei de absorbţie a fondurilor structurale. În sectorul transporturi, vom elabora în lunile următoare o nouă strategie generală de transport şi un master plan pentru România, echilibrând cererea în creştere, asigurând complementarităţile dintre diferitele moduri de transport într-o manieră eficientă, precum şi mijloacele fiscale disponibile, în paralel cu definirea priorităţilor de investiţii pe termen mediu şi lung. Continuăm implementarea măsurilor de reducere a cheltuielilor şi de creştere a veniturilor, în concordanţă cu cele specificate în scrisorile noastre din 9 iunie şi 14 septembrie 2011. Renegocierea contractelor existente şi aplicarea costurilor standard vor reduce substanţial costurile de transport rutier urban şi ale industriilor de cale ferată. Am reuşit să reducem arieratele companiilor de transport al pasagerilor şi de infrastructură prin intermediul unor scheme specifice şi avem în vedere paşi suplimentari în acest sens, condiţionaţi de viabilitatea financiară a acestor companii în urma aplicării reformelor şi de reglementările comunitare privind ajutorul de stat. Pentru a aduce sectorul de cale ferată mai aproape de viabilitatea economică, vom continua procesul de închidere a 1.000 kilometri de linie neutilizată la capacitate. În plus, vom scoate la licitaţie cei 1.600 de kilometri de linie rămaşi aşa cum am convenit şi, în cazul în care procedura eşuează, aceştia vor fi închişi. În sfârşit, vom elabora până la finele lunii martie 2012 modalităţi de îmbunătăţire a generării veniturilor şi gestionării fondului imobiliar al diferitelor companii de stat din sectorul transporturi, posibil prin înfiinţarea unei companii imobiliare speciale.

20.Avem în vedere reforme majore pentru sectorul energetic. Am modificat strategia naţională în domeniul energiei în sensul atragerii capitalului privat şi permiterii unei maniere mai transparente, flexibile şi competitive de a produce şi livra energie. În vederea îmbunătăţirii cadrului de stabilire a preţurilor şi a cadrului de reglementare, avem în vedere paşii următori*1):

*1) În cazul în care procedurile de infringement ale UE necesită acţiuni mai rapide, ne vom conforma acestor cerinţe.

● Guvernul va aproba şi va transmite către Parlament, până la mijlocul lunii decembrie, o lege prin care se va asigura transpunerea completă a Pachetului Energie 3, aşa cum s-a convenit cu CE, inclusiv independenţa funcţională şi financiară a ANRE, un regim unbundling corespunzător şi definirea categoriilor de consumatori vulnerabili.

● Vom aproba până la finele lunii ianuarie 2012 un memorandum guvernamental (după obţinerea acordului din partea FMI şi CE), o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate la gaze şi electricitate, specificând calendarul şi paşii intermediari, aşa cum s-a prevăzut în Memorandumul suplimentar de înţelegere cu UE. Vom înainta de asemenea Parlamentului legislaţia aferentă până la aceeaşi dată. Pentru a asigura buna funcţionare a procesului de dereglementare a preţurilor, vom elimina toate barierele de ordin legal, de reglementare şi fizice din calea comerţului transfrontalier cu electricitate şi gaze. De asemenea, vom asigura menţinerea competiţiei pe pieţele de energie, în special pe piaţa de gaze naturale.

● Am întreprins deja acţiuni pentru a ne asigura că nu vor fi prelungite contractele bilaterale pentru energie existente ale companiilor de stat şi că preţurile acestora vor fi ajustate la preţul pieţei cât de repede permite legea, precum şi că noile contracte bilaterale vor fi construite transparent şi nediscriminatoriu prin OPCOM (electricitate) şi alte proceduri competitive, inclusiv prin posibilitatea de a dezvolta o platformă de schimb (gaze), şi vor fi publicate.

● Pentru a alinia mai bine CUG la costurile efective, vom adopta o hotărâre de majorare a CUG pentru consumatorii industriali cu încă 5% de la 1 ianuarie 2012 (acţiune prealabilă).

Întreprinderile de stat

21.Ne menţinem ambiţiile pentru agenda de reforme a companiilor de stat, deşi este nevoie de acţiuni suplimentare pentru îndeplinirea acesteia. Eforturile noastre au contribuit la atingerea ţintelor indicative ale celui de al treilea trimestru stabilite pentru balanţa operaţională şi arieratele companiilor- cheie. Am îmbunătăţit de asemenea monitorizarea întreprinderilor de stat incluse în administraţia centrală şi am înregistrat progrese cu o bază de date similară pentru întreprinderile de stat de la nivel local. Restructurarea ÎS ale administraţiei centrale progresează. Planurile de restructurare pentru toate cele 154 de companii specificate în scrisoarea de intenţie din luna iunie au fost finalizate. Procesul de implementare şi perfecţionare a acestor planuri a demarat deja. Pentru companiile de stat ale administraţiei centrale rămase în baza noastră de date, vom elabora planurile până la finele lunii decembrie 2011, în concordanţă cu îndrumarea primită de la echipă cu privire la scopul şi conţinutul acestor planuri.

22.Eforturile de privatizare nu au progresat aşa de rapid cum anticipasem, însă ne menţinem angajamentul de a oferi spre vânzare pachete minoritare şi majoritare de acţiuni deţinute într-o serie de companii, în lunile care urmează. Criteriul structural legat de numirea consultanţilor de privatizare nu a fost îndeplinit, însă intenţionăm să rectificăm această situaţie până la următoarea şedinţă a consiliului FMI (acţiune prealabilă). Privatizarea acestor companii se va realiza printr-un proces care va ţine cont de realitatea pieţelor (market-friendly) şi ne vom consulta îndeaproape cu reprezentanţii FMI şi cu cei ai CE. Consultanţii de tranzacţie vor avea sarcina de a elabora rapoarte de evaluare şi de a recomanda şi justifica preţul la care se oferă acţiunile în vederea încheierii unor tranzacţii de succes. Acţiunile de privatizare planificate sunt următoarele:

● Primul grup de companii care vor fi oferitepână la finele lunii aprilie 2012 include:

(i)Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către un investitor strategic), (îi) Tarom (IPO pentru 20% din acţiuni), (iii) Transelectrica (SPO pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%), (iv) Transgaz (SPO pentru un pachet de acţiuni de 15%); şi (v) Poşta Română (pachet minoritar). De asemenea, Societatea de Exploatare Minieră de Cupru Cuprumin va fi privatizată până la mijlocul lunii februarie, iar IPO pentru un pachet de acţiuni de 15% la Romgaz va fi realizată până la finele lunii iunie.

● Al doilea grup de companii include (i) Hidroelectrica (IPO pentru 10% în vederea majorării de capital) şi (îi) Petrom (se va relansa SPO pentru 9,84% din acţiuni), (iii) CFR Marfă (privatizare majoritară parţială până la finele anului 2012, posibil cu sprijinul BERD şi IFC). Numirea consultanţilor de tranzacţie pentru acest grup va fi finalizată până la mijlocul lunii februarie 2012 (criteriu de referinţă structural).

● Al treilea grup include (i) Electrica Serv (privatizare majoritară a tuturor companiilor regionale în curs de înfiinţare); (îi) Nuclearelectrica (cel puţin 10% prin majorare de capital);

(iii)S.C. Electrica Furnizare - S.A. (inclusiv activitatea de furnizare transferată de la S.C. Electrica - S.A., privatizare majoritară);

(iv)cele 3 sucursale de distribuţie rămase ale Companiei Electrica (privatizare minoritară). Desemnarea consultanţilor juridici pentru acest grup va fi finalizată până la sfârşitul lunii ianuarie.

● Desemnarea consultanţilor juridici va fi finalizată până la sfârşitul lunii iunie pentru (i) noua companie producătoare de energie Hunedoara care se va înfiinţa prin fuzionarea centralelor electrice Paroşeni şi Mintia şi prin achiziţionarea celor 4 mine viabile de la CNH (privatizare majoritară); şi (îi) pentru noul producător de energie ce va fi creat prin fuziunea SNLO şi a celor 3 complexuri energetice de la Craiova, Rovinari; şi (iii) Turceni ElCen Bucureşti (privatizare majoritară).

23.Pe lângă privatizări, vom continua pregătirile pentru rezolvarea situaţiei financiare a companiei Termoelectrica. Până la finele anului 2011, activele valoroase vor fi fie extrase prin executare silită de către ANAF, fie vor fi vândute. Partea din companie rămasă va fi plasată în procedură de lichidare voluntară de asemenea până la finele lui 2011.

24.A fost elaborată o reformă generală a guvernanţei corporative, care necesită realizarea de audituri externe independente periodice, publicarea trimestrială a datelor financiare, întărirea principiilor OCDE privind guvernanţa corporativă şi a drepturilor acţionarilor minoritari. Am aprobat legislaţia în luna noiembrie 2011, cu o oarecare întârziere faţă de ceea ce s-a prevăzut iniţial prin criteriul de referinţă structural, pentru a permite o dezbatere publică completă. Pentru companiile de stat, această lege prevede o distincţie mai clară între rolul ministerelor de linie şi cel al conducerii, dar şi cerinţe privind calificarea corespunzătoare a conducerii şi membrilor consiliului. A fost aprobată o ordonanţă de guvern prin care se transferă controlul financiar al companiilor de stat de la ministerele ordonatoare la MFP, inclusiv mecanismele îmbunătăţite de raportare. Experienţa managementului privat va fi adusă în cele mai mari dintre companiile de stat care rămân cu capital majoritar de stat, în conformitate cu criteriile descrise în scrisoarea de intenţie din luna septembrie 2011. Căutările pentru management vor începe în luna noiembrie, iar echipele private de management vor fi selectate până la finele lunii ianuarie 2012, pentru ca apoi să poată prelua posturile aferente pe cât de repede va permite legea. În cazurile în care se vor vinde machete minoritare semnificative, acest calendar ar putea fi ajustat pentru a permite participarea unor noi acţionari minoritari. Pe baza experienţei din implementarea acestui exerciţiu, ne angajăm în mod ferm la creşterea numărului de companii de stat cu management privat în decursul anului 2012.

Alte reforme structurale

25.Continuăm reformele pieţei muncii, iar legislaţia recent implementată a avut un impact pozitiv. După intrarea în vigoare a noului Cod al muncii la 30 aprilie, pe fondul recuperării economice, au fost semnate peste un milion de noi contracte, 33% dintre acestea fiind contracte pe perioadă determinată. Vom continua să monitorizăm îndeaproape implementarea noului Cod al muncii şi efectele acestuia asupra rezultatelor de pe piaţa muncii. Implementarea Codului de dialog social a stagnat datorită prelungirii procesului de consultare cu partenerii sociali în privinţa definirii sectoarelor pentru negocierea contractelor colective de muncă. Vom facilita consultarea tripartită pentru a ajunge la un acord şi ne vom asigura că noua legislaţie respectă directivele Uniunii Europene şi convenţiile de bază ale ILO. Legea asistenţei sociale, care are scopul de a eficientiza prestaţiile sociale şi de a spori eficienţa protecţiei sociale, a fost adoptată de Parlament. Ea va fi urmată de modificări importante ale legislaţiei secundare. Măsurile globale de reformă a asistenţei sociale vor conduce la economii fiscale de aproximativ 0,8% din PIB în perioada 2010-2013.

26.Ne menţinem angajamentul de a îmbunătăţi intrarea pe pieţele de comerţ cu amănuntul pentru a menţine un mediu competitiv, pentru a încuraja inovarea şi a spori eficienţa. În acest sens, vom elimina, până la finele lui ianuarie 2012, barierele nejustificate în calea deschiderii magazinelor mari de comerţ cu amănuntul. Vom realiza un Raport privind Respectarea standardelor şi codurilor (ROSC) pe tema sistemelor de insolvenţa corporaţiilor şi a drepturilor creditorilor la începutul anului 2012.

27.Sunt în curs de implementare măsuri de reformă a sistemului judiciar menite să sporească eficacitatea acestuia, să unifice jurisprudenţa şi să combată corupţia, ceea ce va asigura un mediu de afaceri transparent şi va impulsiona performanţele economice. Una dintre priorităţile de vârf ale Guvernului în ceea ce priveşte reforma în justiţie o reprezintă implementarea cu succes a noilor coduri fundamentale de drept în România: Codul civil, Codul penal, Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală . Codul civil a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011 şi Guvernul a adoptat măsuri care să asigure implementarea fără probleme a acestuia. Totodată, Ministerul Justiţiei susţine tranziţia către noul cadru legal. Măsurile de implementare a celorlalte trei coduri noi şi orice alte măsuri suplimentare necesare pentru noul Cod civil vor fi identificate de studiile de impact ce sunt actualmente în curs de realizare. Vom întreprinde de asemenea reforme şi în sectorul agricol - inclusiv prin accelerarea identificării şi înregistrării terenurilor agricole - cu scopul de a îmbunătăţi siguranţa alimentară şi de a creşte perspectivele de export.

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul Programului

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.

*2) Fluxuri cumulate faţă de stocul la decembrie 2010. Ţinta pentru septembrie este ajustată în jos de la 250 de milioane la -150 de milioane datorită transferului întârziat de 400 de milioane de la Banca Mondială.

*3) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (ex. cifra la martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011).

*4) Ţinte indicative ajustate pentru finele lunii septembrie şi finele lunii decembrie.

*5) Cifre cumulate în cursul anului calendaristic (ex. cifra la martie 2012 este cumulat de la 1 ianuarie 2012).

Tabelul 2. România: Performanţe în cadrul celei de-a treia evaluări

Font 8

Anexa II. ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE (MTÎ)

30 noiembrie 2011

1.Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) defineşte variabilele incluse în criteriile de performanţă cantitative şi în ţintele indicative specificate în Memorandumul de politici economice şi financiare (MPEF), premisele principale, metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi obligaţiile în materie de raportare în vederea asigurării unei monitorizări adecvate a evoluţiilor economico-financiare. Criteriile de performanţă cantitative, ţintele indicative şi criteriile de performanţă structurale pentru 2011 şi 2012 sunt prezentate în tabelele 1 şi, respectiv 2, ale MPEF.

2.În accepţiunea programului, ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la 4,2848 RON = 1 euro, faţă de dolarul SUA la 3,2045 RON = 1 $, faţă de yenul japonez la 3,9400 RON = 100 yeni şi faţă de lira sterlină la 4,9673 RON = 1 liră sterlină, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2010. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2010.

3.În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetele pe 2011 şi 2012. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în "Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001". Autorităţile vor informa imediat experţii FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau program nou. După cum se precizează în MPEF (§3) şi (§11) de mai jos, această definiţie va fi extinsă pentru a include şi întreprinderile de stat incluse în bugetul general consolidat în cadrul ESA95, după finalizarea evaluării efectuate de către Eurostat.

Criterii de performanţă cantitative, ţinte

indicative, banda de consultare pe inflaţie

şi criterii de performanţă permanente

A. Limita privind variaţia activelor externe nete

4.În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile Trezoreriei faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5.AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele minime obligatorii ale băncilor comerciale menţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.

6.Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervei ţării la FMI, deţinerile de numerar, titlurile şi depozitele în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:

(i)aurul şi alte metale preţioase; (îi) activele în valute neconvertibile;

(iii)activele nelichide;

(iv)orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;

(v)creanţe asupra rezidenţilor; şi (vi) creanţe în valută decurgând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi, futures, forwards, swaps şi options).

7.Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi, futures, forwards, swaps şi options) şi tot creditul nerambursat de la FMI, dar excluzând (i) depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele minime obligatorii; şi (îi) depozitele în valută ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru variaţia cumulată a activelor externe nete de la începutul anului 2011 şi 2012(în milioane euro)*1)

*1) CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii. Fluxurile sunt cumulative de la începutul aceluiaşi an calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2012). Stocurile anului curent sunt obţinute prin adăugarea rulajelor la stocul final al anului precedent.

*2) CP îndeplinit cu o ajustare pentru suma de 300 de milioane de euro viraţi de BM.

8.Ţintele AEN la 31 decembrie 2011 şi 31 martie 2012 vor fi ajustate în sus (în jos) cu întregul cuantum al surplusului (deficitului) realizat faţă de proiecţia de bază din plasamentul de obligaţiuni externe al Ministerului Finanţelor Publice (MFP). Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate (i) în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază [tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (BM şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat total] şi (îi) în sus cu creşterea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale menţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2010 (6.797 milioane f2Ăκ'bc), măsurate la ratele de schimb ale programului.

Tragerile externe din program - proiecţii de bază (în mil. euro)

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9.Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu FMI cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii FMI în cazul în care rata inflaţiei IPC an-la-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

Intervalul de consultare pe inflaţie

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10.Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat în clasificarea GFS 1986. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

Font 9

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2012).

11.Începând cu criteriul de performanţă de la finele lunii martie 2012, deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Cheltuielile vor include valoarea lucrărilor executate în cadrul contractelor încheiate în Programul naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI).

12.Odată ce sistemul de raportare pentru întreprinderile de stat (ÎS) va fi pe deplin funcţional, ţinta de deficit bugetar va fi modificată în conformitate cu definiţia extinsă a bugetului general consolidat, ce va include următoarele ÎS*2): Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., Fondul Proprietatea - S.A., Metrorex - S.A., Administraţia Fluvială Dunărea de Jos, CFR Călători, C.N. Huilă Petroşani - S.A., S.N. a Cărbunelui - S.A., C.N. Radiocomunicaţii Constanţa, S.C. Intervenţii Feroviare, CFR Infrastructură, Termoelectrica, Societatea Naţională "Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu", S.C. Electrificare CFR - S.A., C.N. Administraţia Canalelor Navigabile Constanţa - S.A., S.C. CN Romarm - S.A. Bucureşti, Filiala S.C. Uzina Mecanică Cugir - S.A., S.C. Şantierul Naval Mangalia - S.A., Societatea Feroviară de Turism SFT CFR, S.C. Uzina Mecanică Orăştie, Societatea de Transport Maritim şi de Coastă CFR Ferry-boat - S.A., S.C. Avioane Craiova - S.A., S.C. Petromin - S.A., S.C. Construcţii Aeronautice - S.A., S.C. Sanevit 2003 - S.A., S.C. Uzina AutoMecanică - S.A. Moreni, S.C. Terom - S.A., S.N. Plafar - S.A., S.C. Nicolina - S.A.

*2) Lista ÎS ce vor fi incluse în definiţia bugetului general consolidat va fi determinată de Eurostat în lunile următoare, incluzând şi posibile revizuiri ale ÎS deja incluse.

13.Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

(i)finanţarea externă netă, excluzând câştigurileşi pierderile din reevaluare;

(îi) variaţia creditului intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valute străine şi incluzând ajustări pentru:

(a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

(b) cereri de rambursare ale Guvernului din fonduri UE;

(c) obligaţii ale fondului proprietatea neplătite încă;

(iii)variaţia stocului de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

(iv)variaţii nete ale altor finanţări.

14.Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2011 şi 2012, MFP se va consulta cu experţii FMI.

15.Criteriul de performanţă pentru soldul bugetului general consolidat la finele lunii martie 2012 (măsurat cumulat de la începutul anului) va fi ajustat în jos cu valoarea cu care cheltuielile de capital (inclusiv cheltuieli aferente fondurilor UE şi planurilor de reducere a arieratelor, dar exclusiv lucrări executate în cadrul contractelor din PNDI) depăşesc 6.970 milioane lei, până la o limită de 1.400 milioane lei.

D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice

16.Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul este stabilit la 14 miliarde RON, dar poate fi ajustat în sus cu până la 9,6 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării Proiectului Nabucco. Pe parcursul misiunilor de evaluare viitoare vor fi renegociate ţinte revizuite pentru a se permite garanţii publice rezonabile în contextul privatizării pachetelor majoritare de acţiuni la întreprinderile de stat şi al securitizării arieratelor interne.

Font 9

E. Criteriu de performanţă privind stocul de arierate interne al bugetului de stat şi sistemului de asigurări sociale

17.Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate la nivelul bugetului de stat şi al fondurilor sociale (definite în §3 mai sus) are în vedere eliminarea lor pe durata programului. Stocul va fi măsurat net de arieratele interguvernamentale, dar Guvernul va raporta atât arieratele brute, cât şi arieratele nete. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

Font 9

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate externe la nivelul bugetului general consolidat

18.La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la plăţile externe pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată externă va fi definit ca o plată a bugetului general consolidat, care nu a fost efectuată în termen de 7 zile de la data scadenţei. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

19.Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară. Cifrele realizate (faţă de care se va compara ţinta) vor include plăţile aferente planurilor de reducere a arieratelor.

Font 9

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând cu 1 ianuarie 2012).

H. Ţintă indicativă privind execuţia Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI)

20.Se stabileşte o ţintă indicativă pentru lucrările executate în cadrul programului PNDI.

Font 9

I. Ţintă indicativă privind arieratele la nivelul bugetelor locale

21.Ţinta indicativă privind stocul de arierate interne la nivelul bugetelor locale are în vedere neacumularea de noi arierate şi reducerea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

Font 9

J. Monitorizarea întreprinderilor publice

22.Întreprinderile de stat sunt definite ca fiind toate companiile, institutele de cercetare şi regiile autonome în care ponderea cumulată a capitalului public este de peste 50% inclusiv, deţinut direct sau indirect de autorităţile locale sau centrale.

23.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and taxes - câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), exclusiv subvenţii, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. Căi Ferate CFR - S.A., C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., C.N. a Huilei - S.A., C.N. Poşta Română - S.A., Complexul Energetic Turceni - S.A., S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A., S.C. Metrorex - S.A., S.N. de Transport Feroviar "CFR Marfă" - S.A., S.N. Transport "CFR Călători" - S.A., C.N. Tarom - S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A., S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A., S.C. Oltchim - S.A., S.C. Termoelectrica - S.A., S.N. a Lignitului Oltenia - S.A., S.C. Electrificare CFR - S.A., S.C. Intervenţii Feroviare - S.A., S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele:

sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

Font 9

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2011 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2011).

*2) Cifrele realizate la finele lunii septembrie şi ţinta la finele lunii decembrie exclud soldul operaţional al S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A.

24.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2012 pentru soldul agregat operaţional (EBIT - earnings before interest and taxes - câştiguri înainte de dobânzi, impozite şi taxe), exclusiv subvenţii, acumulat pe an calendaristic, pentru următoarele întreprinderi publice: C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., S.C. Metrorex - S.A., C.N. Căi Ferate CFR - S.A. (cuprinzând S.C. Intervenţii Feroviare - S.A.), S.C. Electrificare CFR - S.A., S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A., S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A., S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A., C.N. Tarom - S.A., S.C. Oltchim - S.A., C.N. a Huilei - S.A., S.C. Termoelectrica - S.A., S.C. Electrocentrale Deva - S.A., S.C. Electrocentrale Paroşeni - S.A., S.C. Electrocentrale Galaţi - S.A., S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A., S.N. a Lignitului Oltenia - S.A., S.C. Complexul Energetic Craiova - S.A., S.C. Complexul Energetic Rovinari - S.A., S.C. Complexul Energetic Turceni - S.A., S.C. Hidroelectrica, S.C. Electrica - S.A., C.N. Poşta Română - S.A. Datele vor fi furnizate împreună cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele vor fi următoarele:

Font 9

*1) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra din martie 2012 este cumulativă începând din 1 ianuarie 2012).

25.În eventualitatea în care una dintre aceste companii este lichidată sau pachetul său majoritar este privatizat ori este comasată cu o companie nelistată mai sus, ţinta agregată menţionată mai sus va fi ajustată cu ţinta iniţială a soldului operaţional pentru acea companie. În eventualitatea în care una dintre companiile menţionate mai sus este divizată într-o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. În eventualitatea în care mai multe dintre companiile de mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.

26.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2011 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la §23 de mai sus. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele:

Font 9

*1) Datele din execuţie la finele lunii septembrie 2011 şi ţinta pentru finele lunii decembrie 2011 nu includ arieratele companiei S.C. Electrica Furnizare Transilvania Nord - S.A.

27.Se stabileşte o ţintă indicativă trimestrială pentru anul 2012 pentru stocul de arierate al întreprinderilor de stat enumerate la §24 de mai sus. Datele vor fi furnizate la nivel de companie. Ţintele vor fi următoarele:

Font 9

În eventualitatea în care una dintre aceste companii este lichidată sau pachetul său majoritar este privatizat ori este comasată cu o companie nelistată mai sus, ţinta agregată menţionată mai sus va fi ajustată cu ţinta iniţială de arierate a acelei companii. În eventualitatea în care una din companiile menţionate mai sus este divizată într-o nouă companie, ambele companii vor rămâne sub monitorizare. În eventualitatea în care mai multe dintre companiile de mai sus sunt comasate, companiile nou-create vor rămâne sub monitorizare.

K. Management privat la principalele întreprinderi de stat

28.În conformitate cu cele menţionate în MPEF §24, se vor selecta echipe de management privat cel puţin la următoarele întreprinderi de stat:

(i)C.N. Poşta Română - S.A., (îi) C.N. Tarom - S.A.,(iii) S.C. Electrificare CFR - S.A., (iv) S.N. a Lignitului Oltenia - S.A., (v) S.C. Electrica Furnizare - S.A., (vi) S.C. Hidroelectrica, (vii) C.N. Romarm aparat central şi (viii) S.C. Oltchim - S.A.

29.Totodată, se are în vedere selectarea de echipe de management privat în cursul anului 2012 pentru următoarele societăţi suplimentare:

(i)C.N. Căi Ferate CFR - S.A., (îi) S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A., (iii) S.N. Nuclearelectrica, (iv) S.N. Transgaz, (v) CN Transelectrica, (vi) SN Romgaz şi (vii) C.N. Administraţia Porturilor Maritime Constanţa - S.A.

L. Cerinţe de raportare

30.Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI şi CE de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul de mai jos. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI şi CE orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI şi cu CE.

România: Furnizarea de date către FMI şi CE

*3) Datele privind solvabilitatea vor fi furnizate trimestrial.

Anexă

Măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor ÎS monitorizate

C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A.

● Asigurarea unei finanţări publice suficiente (prin fonduri structurale UE şi prin bugetul naţional) destinate investiţiilor necesare în infrastructura rutieră în bugetul pentru anul 2012, până la finele anului 2011

● Majorarea veniturilor prin extinderea sistemului informatic pentru taxa de drum; contractul pentru instalarea a 63 de noi puncte fixe de control va fi semnat până la finele anului 2011

● Finalizarea adaptării standardelor interne de management până la finele lunii martie 2012

● Reducerea costurilor prin aplicarea de standarde de cost atât pentru contractele existente, printr-un proces de renegociere, cât şi pentru contractele noi

S.N. de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" - S.A.

● Amendarea bugetului companiei până la finele lunii noiembrie 2011, pentru că majorarea de capital inclusă iniţial nu este cuprinsă în rectificarea bugetară guvernamentală

● Negocierea cu Ministerul Finanţelor Publice, cu Ministerul Afacerilor Interne şi cu Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri posibilităţi de scheme de anulare a arieratelor până la finele anului 2011

● Desemnarea băncii de investiţii/SSIF (societăţii de servicii de investiţii financiare) ce va asigura şi consultanţa juridică pentru privatizare pentru privatizarea majoritară către un investitor strategic până la finele lunii ianuarie 2012

● Fuziunea companiilor de întreţinere de la Marfă şi Călători (Societatea Comercială Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje "C.F.R. IRLU" - S.A. şi Societatea Comercială de Reparaţii locomotive C.F.R. SCRL Braşov - S.A.) pentru a fi direct deţinute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, până la finele lunii iunie 2012

● Publicarea prospectului până la mijlocul lunii iunie 2012

● Finalizarea privatizării până la finele lunii octombrie 2012

● Consolidarea continuă a eforturilor de a colecta facturile neîncasate, inclusiv prin notificarea în cadrul contractelor şi prin întreprinderea măsurilor legale împotriva companiilor cu arierate substanţiale

● Reducerea costurilor prin aplicarea de standarde de cost atât pentru contractele existente, printr-un proces de renegociere, cât şi pentru contractele noi

S.N. Transport Feroviar de Călători "CFR Călători" - S.A.

● Aprobarea restului de standarde de cost pentru întreţinerea materialului rulant până la finele lunii noiembrie 2011, standarde ce vor fi impuse pentru toate contractele noi

● Alocarea în bugetul de investiţii pe anul 2012 a sumelor necesare pentru demararea înlocuirii materialului rulant vechi cu vagoane diesel şi unităţi electrice multiple, până la finele anului 2011

● Realizarea unei analize a viabilităţii liniilor şi elaborarea unui plan de suspendare a serviciilor până la finele lunii ianuarie 2012

● Casarea a 240 de vagoane amortizate până la sfârşitul lunii iunie 2012

● Fuziunea companiilor de întreţinere de la Marfă şi Călători (Societatea Comercială Întreţinere şi Reparaţii Locomotive şi Utilaje "C.F.R. IRLU" - S.A. şi Societatea Comercială de Reparaţii Locomotive C.F.R. SCRL Braşov - S.A.), pentru a fi direct deţinute de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, până la finele lunii iunie 2012

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie în cursul anului 2012, dacă experienţa cu managementul privat la ÎS se dovedeşte pozitivă

C.N. Căi Ferate CFR - S.A.

● Semnarea, până la finele lunii noiembrie 2011, a contractului de consultanţă pentru analiza sistemului feroviar şi elaborarea strategiei de asigurare a sustenabilităţii până la finele lunii ianuarie 2012

● Revizuirea contractului PSO în februarie 2012 în concordanţă cu constatările studiului, având ca scop reducerea substanţială a liniilor aflate în administrarea CFR spre 10.000 în anii ce urmează, menţinând şi întărind în acelaşi timp reţeaua TEN-T actuală şi viitoare, şi includerea unei reduceri corespondente de personal, menţinând în acelaşi timp personalul ce se ocupă de implementarea fondurilor structurale

● Asumarea unui acord corespondent referitor la plata electricităţii aferente creanţelor de la CFR Infrastructură şi emiterea unui act normativ corespondent care să vizeze eliminarea penalităţilor aferente creanţelor S.C. Electrica - S.A. până la finele anului 2011

● Asigurarea unei finanţări publice suficiente (prin fonduri structurale UE şi prin bugetul naţional) destinate investiţiilor necesare în infrastructura feroviară în bugetul pentru anul 2012, până la finele anului 2011

● Elaborarea unui plan privind posibilităţile de majorare a veniturilor prin închirierea şi mai buna administrare a spaţiului comercial, inclusiv prin parteneriate public-public, până la mijlocul lunii ianuarie 2012

● Utilizarea majorării de capital anticipată a fi efectuată de guvern pentru reducerea arieratelor la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a celor ce vor fi preluate de la CFR Electrificare, până la finele anului 2011

● Utilizarea mijloacelor bugetare excedentare în 2011 şi/sau a unui credit garantat de stat pentru reducerea arieratelor către furnizorii de electricitate până la finele lunii martie 2012, strict condiţionat de măsurile de reformă

● Elaborarea, până la finele lunii martie 2012, a unor căi de îmbunătăţire a administrării proprietăţilor imobiliare deţinute de diferitele ÎS din sectorul transporturi, posibil prin înfiinţarea unei companii imobiliare speciale

● Continuarea procesului de licitare a obligaţiilor de servicii publice şi întreţinerea infrastructurii pentru 1.600 kilometri de cale ferată extinsă, aducând numărul total de kilometri de linie aflat sub management privat la 4000 de kilometri; închiderea tuturor liniilor pentru care licitaţiile nu au avut succes până la finele lunii aprilie 2012, aducând reţeaua aflată în administrarea CFR la 15.500 de kilometri

● În vederea reducerii liniilor pentru care se asigură mentenanţa şi a retehnologizării, reducerea personalului cu 2.000 de angajaţi (faţă de finele lunii septembrie 2011), nereducând însă personalul ce se ocupă de gestionarea fondurilor structurale, până la finele lunii aprilie 2012

● Continuarea procedurii de insolvenţă a filialei Tipografia; dacă lichidarea nu poate fi evitată, va fi demarat imediat procesul de privatizare a companiei

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie în cursul anului 2012, dacă experienţa cu managementul privat la ÎS se dovedeşte pozitivă

● Prezentarea unui scurt raport privind măsurile ce au fost implementate în cursul ultimei luni, principalele constatări ale diferitelor studii şi măsurile noi avute în vedere, în decursul primei săptămâni a fiecărei luni

S.C. Intervenţii Feroviare - S.A.

● Finalizarea integrării în compania-mamă până la finele anului 2011

● Reducerea personalului cu 28 de posturi până la finele anului 2011

● Aplicarea unui concediu neplătit de 4 zile pentru restul personalului până la finele anului 2012

S.C. Electrificare CFR - S.A.

● Arieratele la bugetul statului vor fi preluate de compania-mamă C.N. Căi Ferate CFR - S.A. împreună cu ANAF până la finele anului 2011

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie la începutul anului 2012

● Continuarea programului de restructurare şi modernizare, cuprinzând şi o reducere a personalului cu încă 85 de posturi până la finele anului 2012 (faţă de 1 septembrie 2011)

● Asigurarea achiziţionării de electricitate prin OPCOM la preluarea activităţii de furnizare şi distribuţie pentru energia de tracţiune pentru întregul sistem feroviar

S.C. Telecomunicaţii C.F.R. - S.A.

● Finalizarea formalităţilor administrative de aducere a S.C. Telecomunicaţii - S.A. sub autoritatea Ministerului Transportului şi Infrastructurii

● Continuarea elaborării legislaţiei de creare a noului cadru de furnizare a serviciilor de telecomunicaţii într-un sistem integrat

S.C. Metrorex - S.A.

● Elaborarea unui plan de majorare a veniturilor din activităţi comerciale, cum ar fi închirierea de spaţii publicitare şi comerciale până la mijlocul lunii ianuarie 2012

● Majorarea veniturilor prin introducerea în circulaţie a 16 noi trenuri în anul 2012

● Includerea S.C. Metrorex - S.A. pe lista potenţialilor beneficiari ai POS - Transporturi 2014-2020, pentru a putea utiliza Fonduri Structurale Europene.

C.N. Tarom - S.A.

● Publicarea anunţului de licitaţie pentru banca de investiţii/SSIF (societăţi de servicii de investiţii financiare) ce va asigura şi consultanţa juridică pentru privatizarea unui pachet de cel puţin 20% din acţiuni prin IPO, acţiune prealabilă

● Elaborarea Planului de dezvoltare a TAROM pentru 2012-2016, semnarea contractului pentru servicii de consultanţă până la finele lunii noiembrie 2011

● Publicarea prospectului până la finele lunii ianuarie 2012

● Finalizarea privatizării până la finele lunii aprilie 2012

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie imediat după finalizarea privatizării

● Reducerea costurilor (de exemplu, prin renegocierea contractelor, prin reducerea voluntară a personalului, prin întreruperea liniilor şi zborurilor selectate, prin renegocierea contractului de leasing de personal navigant, prin extinderea programului de economisire la consumul de petrol)

● Majorarea veniturilor (e exemplu, prin strategii alternative de vânzări şi prin optimizarea politicilor de preţuri, elaborarea de strategii pentru linii adiţionale către Europa de Est în cooperare cu partenerii de la Skyteam, reluarea vânzărilor la bordul navelor şi a produselor marca Tarom)

C.N. Poşta Română - S.A.

● Reducerea subunităţilor poştale de la 7.100 la finele anului 2010 la aproximativ 5.800 până la finele lunii decembrie 2011

● Asigurarea respectării anvelopei salariale prevăzute în bugetul anului 2011 până la finele anului 2011

● Rambursarea tuturor arieratelor (în funcţie de hotărârile judecătoreşti, acolo unde este cazul), până la finele anului 2011

● Angajarea consultantului juridic şi de tranzacţie pentru majorarea de capital cu cel puţin 20% până la finele lunii ianuarie 2012

● Demararea procesului de disponibilizări colective în conformitate cu planul de restructurare până la finele anului 2011

● Publicarea prospectului pentru majorarea de capital cu investitor strategic până la finele lunii februarie 2012

● Finalizarea majorării de capital până la finele lunii aprilie 2012

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie imediat după majorarea de capital în strânsă cooperare cu noul acţionar

S.C. Oltchim - S.A.

● Desemnarea unei bănci de investiţii pentru privatizarea integrală (acţiune prealabilă), publicarea prospectului de SPO până la mijlocul lunii februarie 2012 şi finalizarea privatizării până la finele lunii aprilie 2012

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie care să pregătească compania pentru privatizare până la finele lunii decembrie 2011

● Nici Oltchim şi nici Guvernul nu vor achiziţiona Arpechim înainte de privatizare

S.C. Termoelectrica - S.A., inclusiv filialele S.C. Electrocentrale Paroşeni - S.A. şi S.C. Electrocentrale Deva - S.A.

● Dezafectarea unei capacităţi de producţie de cel puţin 150 MW la grupurile 1, 2 şi 3 ale Electrocentrale Paroşeni (faţă de finele anului 2010) până la finele lunii decembrie 2011

● Plasarea în conservare a grupului 1 de 201MW de la Electrocentrale Deva până la finele lunii aprilie 2012

● Aplicarea de către ANAF a procedurii de executare silită pentru filialele Paroşeni şi Deva până la finele lunii decembrie şi demararea constituirii noii companii energetice Hunedoara prin comasarea acestor două companii

● Aplicarea de către ANAF a procedurii de executare silită pentru Electrocentrale Bucureşti până la finele lunii decembrie 2011 şi plasarea acesteia în proprietatea directă a Ministerului Economiei

● Aprobarea lichidării voluntare a Termoelectrica şi numirea unui administrator special unic până la finele anului 2011, pentru a numi lichidatorul până la finele lunii februarie 2012

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a noii companii energetice Hunedoara până la finele lunii iunie 2012

● Desemnarea consultantului de tranzacţie pentru privatizarea majoritară a noii companii energetice Hunedoara până la finele lunii august 2012

● Finalizarea ofertei de privatizare majoritară a noii companii energetice Hunedoara până la finele anului 2012

S.C. Electrocentrale Bucureşti - S.A.

● Accelerarea discuţiilor dintre ElCen Bucureşti, Radet Bucureşti şi Radet Constanţa, Ministerul Economiei şi municipalitatea Bucureşti pentru identificarea unor soluţii pentru plăţile restante

● Utilizarea sumelor primite de la buget în cadrul schemelor de reducere a arieratelor aferente CET-urilor (aproximativ 0,1 miliarde lei) pentru reducerea arieratelor până la finele lunii noiembrie 2011

● Eliminarea tuturor arieratelor Romgaz până la finele lunii decembrie 2011

● Aplicarea de către ANAF a procedurii de executare silită împotriva Termoelectrica până la finele lunii decembrie 2011 şi plasarea acesteia în proprietatea directă a Ministerului Economiei

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară până la finele lunii iunie 2012

● Desemnarea consultantului de tranzacţie până la finele lunii august 2012

● Publicarea prospectului până la finele lunii octombrie 2012

● Finalizarea ofertei de privatizare până la finele anului 2012

● Continuarea procesului de înfiinţare de societăţi mixte cu investitori strategici în scopul creării unor noi grupuri energetice cu participare privată majoritară în Bucureşti, Constanţa şi Fântânele

S.C. Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" - S.A.

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a companiilor regionale prin ofertă publică (IPO) sau către un investitor strategic până la mijlocul lunii februarie 2012

● Desemnarea consultantului de tranzacţie până la finele lunii martie 2012

● Finalizarea privatizării pentru noua companie activă în zona Transilvania Sud, Transilvania Nord şi Muntenia Nord până la finele lunii iunie 2012, finalizarea procesului pentru celelalte companii până în toamna anului 2012 şi depunerea cererii de lichidare pentru toate filialele pentru care privatizarea nu a reuşit imediat după aceea

S.C. Complexul Energetic Turceni - S.A., inclusiv complexele energetice S.C. Complexul Energetic Craiova - S.A. şi S.C. Complexul Energetic Rovinari - S.A.

● Turceni: reducerea personalului cu 200 de posturi (faţă de finele anului 2010) până la finele lunii decembrie 2011

● Crearea unui nou producător de energie prin fuziunea SNLO cu cele 3 complexuri energetice de la Craiova, Rovinari şi Turceni până la finele lunii martie 2012

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a companiei nou-create prin ofertă publică (IPO) sau cu un investitor strategic până la finele lunii iunie 2012

● Desemnarea consultantului de tranzacţie până la finele lunii august 2012

● Publicarea prospectului până la finele lunii octombrie 2012

● Finalizarea ofertei de privatizare până la finele anului 2012

C.N. a Huilei S.A.

● Demararea executării silite de către ANAF pentru a se prelua părţile neviabile ale CNH în schimbul obligaţiilor fiscale de îndată ce actele normative în acest sens au fost aprobate. Apoi, până la finele anului 2011, crearea unei companii separate, independente, pentru minele neviabile, spre a le închide în conformitate cu reglementările UE

● Valorificarea minelor viabile în cadrul unui proces de licitaţie deschis şi transparent în primăvara anului 2012

● Demararea ulterioară a procesului de lichidare

S.N. a Lignitului Oltenia - S.A.

● Utilizarea sumelor primite de la buget în cadrul schemelor de reducere a arieratelor aferente CET-urilor şi apei grele (aproximativ 0,3 miliarde lei) pentru reducerea arieratelor până la finele lunii noiembrie 2011

● Reducerea personalului cu 200 de posturi faţă de finele lunii septembrie 2011, până la finele lunii martie 2012

● Crearea unui nou producător de energie prin fuziunea SNLO cu cele 3 complexuri energetice de la Craiova, Rovinari şi Turceni până la finele lunii martie 2012 (vezi mai sus la S.C. Complexul Energetic Turceni - SA).

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie imediat după constituirea noului Complex Energetic Oltenia.

● Reducerea continuă a operaţiunilor în subteran, în vederea închiderii acestora până la finele lunii martie 2013

S.C. Hidroelectrica - S.A.

● Desemnarea consultantului juridic pentru majorarea de capital de 10% prin ofertă publică (IPO) acţiune prealabilă

● Transmiterea notificărilor de reziliere pentru toate contractele bilaterale ce nu au fost tranzacţionate pe OPCOM până la finele lunii decembrie 2011

● Numirea echipei de management privat şi a membrilor consiliului de administraţie până la finele lunii decembrie 2011

● Desemnarea băncii de investiţii până la mijlocul lunii februarie 2012

● Publicarea prospectului până la finele lunii iulie 2012

● Finalizarea ofertei de privatizare până la finele lunii octombrie 2012

S.C. Electrica - S.A. şi S.C. Electrica Furnizare - S.A.

● Păstrarea celor 3 filiale de distribuţie rămase în companii separate, deoarece comasarea lor ar conduce la restricţii în ceea ce priveşte concurenţa

● Asumarea unui acord corespondent referitor la plata electricităţii aferente creanţelor de la CFR Infrastructură şi emiterea unui act normativ corespondent care să vizeze eliminarea penalităţilor aferente creanţelor S.C. Electrica - S.A. până la finele anului 2011

● Transferarea activităţii proprii de furnizare a S.C. Electrica - S.A. la S.C. Electrica Furnizare - S.A. până la finele lunii ianuarie 2012

● Desemnarea consultantului juridic pentru privatizarea majoritară a Electrica Furnizare - S.A., inclusiv activitatea proprie de furnizare a S.C. Electrica - S.A., şi privatizarea minoritară a celor 3 filiale de distribuţie până la mijlocul lunii februarie 2012

● Desemnarea băncii de investiţii până la mijlocul lunii iunie 2012

● Publicarea prospectului până la mijlocul lunii august 2012

● Finalizarea ofertei de privatizare până la finele lunii octombrie 2012

● Reduceri de personal în paralel cu privatizarea filialelor şi a activităţii proprii de furnizare

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Bucureşti, 28 februarie 2012

Doamnei Christine Lagarde

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimată doamnă Lagarde:

1.Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM). Performanţele realizate până în acest moment continuă să fie semnificative. Am îndeplinit toate criteriile de performanţă stabilite pentru cea de-a patra evaluare a programului şi am avansat pe o agendă structurală cuprinzătoare şi dificilă. Deşi mai sunt încă necesare progrese în anumite domenii, suntem determinaţi să întreprindem acţiunile suplimentare descrise în Memorandumul ataşat privind politicile economice şi financiare (MPEF). Rezultatele obţinute de noi în ceea ce priveşte stabilizarea economică şi reformele încep să dea roade, odată cu revenirea creşterii economice în 2011, după 2 ani de declin. Redresarea rămâne vulnerabilă în faţa evoluţiilor nefavorabile de pe pieţele financiare internaţionale şi a slăbiciunilor economice din zona euro, aşadar, se impun continuarea implementării cu fermitate a politicilor şi menţinerea rezervelor fiscale, monetare şi financiare pentru a ne asigura protecţia faţă de riscuri.

2.Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda reformelor structurale pentru cea de-a patra evaluare sunt foarte bune (MPEF tabelele 1 şi 2)

● Criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitative stabilite pentru finele lunii decembrie 2011. Au fost de asemenea îndeplinite toate ţintele indicative. Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie.

● Criterii structurale de referinţă. A fost îndeplinit criteriul de referinţă privind elaborarea de măsuri de scoatere din evidenţă a unui număr semnificativ de plătitori mici de TVA cu scopul creşterii eficienţei colectării. Legislaţia de reformăa sectorului sanitar a fost elaborată; datorită opoziţiei întâmpinate acest proiect de lege a fost însă retras ulterior. Lucrăm acum la elaborarea unor propuneri alternative, în consultare cu Banca Mondială, şi sperăm ca noul proiect de lege să fie gata până la finele lunii iunie. Continuăm să avansăm în îndeplinirea unor criterii structurale anterioare ce au fost doar parţial îndeplinite: prioritizarea portofoliului de investiţii progresează, desemnarea consultanţilor juridici şi de tranzacţie pentru vânzarea pachetelor de acţiuni în cadrul ÎS rămâne un obiectiv principal al Guvernului şi continuăm restul acţiunilor de reformă a ÎS pentru a finaliza criteriul structural stabilit pentru iulie 2011 până în aprilie 2012.

3.În cadrul documentului MPEF ataşat evidenţiem planurile de a continua să înaintăm pe calea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul macroeconomic. Având în vedere performanţa semnificativă realizată de noi în cadrul programului susţinut de FMI şi UE, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită finalizarea celei de-a patra evaluări. Intenţia noastră este de a continua să tratăm acest acord ca pe un acord de tip preventiv.

4.Programul va fi în continuare monitorizat prin evaluări trimestriale, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative, precum şi criterii structurale de referinţă. Propunem o modificare a criteriului de performanţă cantitativ la 31 martie 2012 şi stabilirea acestor criterii pentru 30 iunie 2012 conform conţinutului documentului MPEF ataşat, în care se aduc modificări ajustoarelor pentru criteriul de performanţă privind activele externe nete (AEN) şi soldul bugetului general consolidat [descris în Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ)]. După cum se explică în MPEF, propunem de asemenea un nou criteriu structural de referinţă şi o acţiune prealabilă pentru măsurarea progreselor înregistrate în cadrul programului (MPEF tabelul 2). În Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ) este explicat modul de măsurare a ţintelor programului.

5.Considerăm că politicile prevăzute în scrisorile din 10 martie 2011, 9 iunie 2011, 14 septembrie 2011, 2 decembrie 2011 şi în această scrisoare sunt suficiente pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Suntem pregătiţi să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI şi Comisia europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această scrisoare şi memorandumul ataşat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare în vederea monitorizării programului.

6.Acordăm permisiunea noastră FMI şi CE pentru publicarea scrisorii de intenţie şi a anexelor la aceasta, precum şi a rapoartelor echipei aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.

Cu stimă,

Bogdan Alexandru Drăgoi, Mugur Constantin Isărescu,

ministrul finanţelor publice guvernatorul Băncii Naţionale a României

ROMÂNIA: MEMORANDUM DE POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

Evoluţii economice recente şi perspective

1.Redresarea economică a României continuă, dar perspectiva este mai precară datorită deteriorării condiţiilor în restul Europei. Indicatorii sugerează că pentru anul 2011 creşterea s-a situat la aproximativ 2 1/2%, peste nivelul anticipat anterior, datorită unei recolte excepţionale pe plan intern şi a exporturilor puternice. Inflaţia IPC a scăzut la 3,1% în decembrie datorită presiunilor puternice de reducere a preţurilor la alimente exercitate de recolta excelentă. Pentru anul 2012 anticipăm acum o creştere de 1 1/2-2%. Încetinirea ritmului în Europa va constitui o frână majoră pentru redresare, aceasta fiind însă parţial compensată de o mai bună absorbţie a fondurilor UE şi de redresarea treptată a cererii interne. Continuarea implementării cu fermitate a politicilor este o condiţie necesară pentru contracararea riscurilor, deoarece se menţin încă vulnerabilităţile faţă de evoluţiile nefavorabile din pieţele financiare internaţionale şi din zona euro. Se anticipează o menţinere a inflaţiei în interiorul intervalului ţintit de banca naţională în 2012, deşi încă se menţin riscuri ca aceasta să fie mai mare. Deficitul de cont curent ar trebui să se stabilizeze la aproximativ 4-4 1/2% din PIB, reflectând rezultatele comerciale mai bune.

Politica fiscală

2.În 2011 am realizat un deficit cash de 4,2% din PIB, menţinându-ne cu succes în limita ţintei de 4,4% din PIB. În trimestrul patru, veniturile fiscale realizate au depăşit nivelul anticipat, reflectând o redresare treptată a pieţei muncii şi eforturile sporite de colectare fiscală. Am redus totodată numărul de angajaţi în sectorul public cu încă 20.000 de posturi, aducând astfel nivelul cheltuielilor cu salariile sub 7% din PIB. Implementarea reformelor din domeniul pensiilor, printre care verificarea pensiilor de invaliditate şi înăsprirea condiţiilor de eligibilitate, a condus la o reducere semnificativă a numărului de persoane ce beneficiază de pensii de invaliditate. Scăderea şomajului şi raţionalizarea programelor ineficiente de protecţie socială au determinat scăderea cheltuielilor de asistenţă socială. În luna august am modificat legislaţia în sensul de a acorda ajutoare de căldură segmentelor de populaţie cu gradul cel mai ridicat de vulnerabilitate, eliminând în acelaşi timp subvenţiile de încălzire de la bugetul de stat. Veniturile fiscale suplimentare realizate şi controlul strâns exercitat asupra cheltuielilor cu salariile ne-au permis să alocăm resurse pentru eliminarea arieratelor şi facturilor neplătite de la ÎS şi din sectorul sanitar. Alte resurse au fost realocate către cheltuieli de capital şi transferuri de finanţare a proiectelor cu fonduri UE.

3.Pentru anul 2012 ne menţinem angajamentul de a aduce deficitul în termeni ESA sub 3 procente din PIB, cu un deficit bugetar cash de 1,9% din PIB [2,1% din PIB dacă se includ şi cheltuielile efectuate în cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI)]. Deşi perspectiva economică este mai precară, efectele favorabile ale colectării fiscale mai mari de anul trecut ar trebui să asigure venituri suficiente pentru a ne permite să ne atingem ţinta, deşi se va impune o reţinere susţinută de la efectuarea de cheltuieli. Salariile în sectorul public vor fi îngheţate în continuare, la fel ca şi pensiile. Cu toate acestea, în cazul în care condiţiile economice o vor permite, vom analiza posibilitatea modificării bugetului mai târziu în cursul anului, în conformitate cu prevederile Legii responsabilităţii fiscale. Reducerea numărului de angajaţi în sectorul public va continua prin politica de înlocuire a unui singur angajat din 7 care părăsesc sistemul; această politică va fi însă aplicată cu mai multă flexibilitate, pentru a se elimina blocajele determinate de lipsa de personal. În ceea ce priveşte bugetul de capital, se vor realiza economii prin eliminarea proiectelor neperformante şi prin reducerea cofinanţării naţionale a proiectelor cu fonduri UE, după cum permite Regulamentul (UE) nr. 1.311/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 13 decembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.083/2006 al Consiliului în ceea ce priveşte anumite dispoziţii referitoare la gestiunea financiară pentru anumite state membre care se confruntă cu dificultăţi grave sau sunt ameninţate de astfel de dificultăţi cu privire la stabilitatea lor financiară pentru statele membre ce au un program cu FMI/UE. Implementarea unei taxe de clawback va garanta neacumularea de arierate în industria farmaceutică. Restructurarea întreprinderilor de stat incluse în bugetul general consolidat va fi de asemenea esenţială pentru realizarea ţintei pe 2012. Transferurile de la buget au fost condiţionate de aprobarea unor planuri viabile de restructurare pentru ÎS. Este de aşteptat ca şi aplicarea programelor sociale pe baza testării mijloacelor de trai să genereze în continuare economii.

4.Arieratele şi facturile neplătite la nivelul bugetului general consolidat (excluzând ÎS) au continuat să scadă. Arieratele se situează acum sub 0,2 procente din PIB (aproape integral la nivelul autorităţilor locale). La ÎS monitorizate în cadrul programului, arieratele au scăzut în trimestrul patru al anului 2011 cu aproximativ 0,8 procente din PIB, ajungând la 2,6 procente din PIB.

● În sectorul sanitar, arieratele aferente facturilor înregistrate au fost acum integral eliminate, iar facturile neînregistrate descoperite în cursul exerciţiului de inventariere până la finele anului 2011 au fost integral înregistrate în sistem şi programate la plată. Implementarea taxei de clawback ar trebui să contribuie la prevenirea acumulării de noi arierate în sectorul sanitar.

● La nivelul autorităţilor locale, arieratele au scăzut în anul 2011, dar această tendinţă ar putea fi accelerată. O mai bună aplicare şi monitorizare a modificărilor aduse în anul 2010 legii finanţelor publice locale (LFPL) ar trebui să permită reducerea în continuare a arieratelor. În acest sens, ministerele ordonatoare ar trebui să încheie contracte multianuale de cofinanţare pentru fiecare dintre proiectele de la nivel local existente în portofoliile lor până în martie 2012, în limitele aprobate în legea bugetului de stat şi în Strategia fiscală 2012-2014. În acelaşi timp, ministerele ordonatoare vor realiza o prioritizare a proiectelor respective şi vor încărca datele relevante într-o bază de date cu investiţiile de capital.

● Pentru ÎS, înregistrăm progrese în procesul de reducere a arieratelor în cadrul companiilor monitorizate prin operaţiuni de convertire a datoriilor în acţiuni, plăţi şi alte operaţiuni de ordin financiar. Per ansamblu, anticipăm că aceste măsuri vor permite reducerea arieratelor companiilor monitorizate cu 5 până la 6 miliarde RON (1 la sută din PIB) în semestrul al doilea al anului 2012.

● Următoarea fază a procesului de integrare a sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al trezoreriei este în derulare, inclusiv pentru modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei. Proiectarea sistemului se va finaliza până la finele lunii aprilie 2012, iar până la mijlocul lunii mai 2012 se va lansa procesul de licitaţie pentru contractul cu furnizorul aplicaţiei. Acest sistem va contribui la controlul angajamentelor de plată pentru a evita acumularea viitoare de arierate.

● În următorii 2 ani, perioada de plată a facturilor depuse în sistemul bugetului de stat şi în cel al asigurărilor sociale va fi redusă treptat. Directiva 7 a UE în acest domeniu va fi transpusă în legislaţia românească în timp util. În acest sens, vom încerca să utilizăm veniturile provenite din taxa de claw-back pentru a începe să reducem termenul în care sunt plătite facturile de produse farmaceutice depuse până la finele lunii iunie.

● Pentru a preveni posibilele arierate viitoare datorate unor contracte nefinanţate, ne vom asigura că bugetele aferente tuturor angajamentelor asumate la nivelul administraţiei centrale în cadrul proiectelor de capital multianuale sunt integral cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu. Contractarea proiectelor multianuale de investiţii se va realiza în concordanţă cu aceste alocări multianuale de angajamente.

5.Ne continuăm eforturile de elaborare şi implementare a unor reforme cuprinzătoare în sectorul sanitar. Un proiect de lege-cadru pentru reforma sistemului a fost prezentat în luna ianuarie, dar a fost retras spre a fi reanalizat din cauza obiecţiilor semnificative primite din partea publicului, dar intenţionăm ca până la finele lunii iunie să elaborăm un proiect de lege revizuit, care să fie supus dezbaterii publice în perioada iulie-septembrie şi aprobat în Parlament până la finele lunii octombrie. Reforma va viza rezolvarea deficitelor bugetare persistente din sistemul sanitar şi sporirea calităţii serviciilor. Pe termen mediu, având în vedere faptul că nivelul cheltuielilor de sănătate în România este printre cele mai reduse din UE, ca pondere în PIB, vom asigura finanţarea adecvată în concordanţă cu recomandarea Comisiei Prezidenţiale din 2008 privind politica din domeniul sanitar, incluzând în necesarul de cheltuieli şi provocarea generată de impactul procesului de îmbătrânire a populaţiei. Reforma va asigura de asemenea angajarea cheltuielilor în limita bugetului alocat. Pentru a limita creşterea cheltuielilor vom căuta să reducem sfera de cuprindere a pachetului de servicii publice bazându-ne mai mult pe suportarea comună a costurilor şi asigurarea privată suplimentară. Explorăm de asemenea opţiunile existente privind o mai mare implicare a sectorului privat în furnizarea serviciilor de sănătate şi finanţarea acestora, în vederea sporirii eficienţei şi calităţii serviciilor, dar şi pentru a obţine resurse suplimentare.

6.Pentru a soluţiona dezechilibrele financiare din sectorul sanitar ne angajăm să implementăm măsuri majore în acest domeniu chiar anterior finalizării legislaţiei-cadru cuprinzătoare:

–Având în vedere problemele conceptuale ale legii privind coplata aprobate de curând de Parlament, vom revizui coplata, în sensul de a o baza pe o rată fixă modestă. Vom aproba rectificarea prin ordonanţă de urgenţă până la mijlocul lunii aprilie 2012, implementarea urmând a avea loc la scurt timp după această dată.

–În vederea controlării cheltuielilor şi asigurării unor plusuri de eficienţă pe termen scurt, vom elabora, până la mijlocul lunii aprilie 2012, şi vom implementa până la finele lunii iunie o listă negativă de servicii sanitare şi medicamente, pe baza rezultatelor asistenţei tehnice oferite de Institutul Naţional de Sănătate şi Excelenţă Clinică, ce va include (i) liste revizuite de medicamente decontate şi (îi) o reducere a perioadelor de spitalizare şi implementarea planului naţional de paturi de spital. Vom crea totodată cadrul legal de evaluare a tehnologiei sanitare şi vom demara implementarea acestuia. Vom modifica de asemenea programele naţionale de sănătate pentru a asigura concordanţa acestora cu noul pachet de servicii de bază.

–Vom monitoriza bugetele agregate ale spitalelor pentru a ne asigura că acestea corespund cu cheltuielile programate în bugetul general consolidat. Totodată, vom lua toate măsurile ce se impun pentru a evita apariţia de noi arierate. Pentru spitalele aflate în responsabilitatea autorităţilor locale, legislaţia de reformă a sistemului sanitar va conţine prevederi menite să faciliteze monitorizarea acestora de către Ministerul Sănătăţii.

–Vom continua implementarea noului sistem de tehnologia informaţiei în cadrul sectorului sanitar. Am demarat auditarea registrelor de pacienţi, această activitate urmând a fi finalizată până la finele anului 2012. Până la finele lunii aprilie vom începe distribuirea noilor carduri de sănătate de care vor beneficia toţi participanţii şi care vor ajuta la procesul de control al fraudelor şi abuzurilor din sistem şi la o mai bună monitorizare a cheltuielilor angajate. Am semnat un contract pentru achiziţia unui nou modul electronic de prescripţii pentru Sistemul informatic naţional sanitar şi se anticipează că sistemul va fi funcţional până la finele lunii mai 2012. Aceste mecanisme vor asigura menţinerea în viitor a cheltuielilor în limita alocărilor.

7.Vom încerca să eficientizăm sistemul fiscal pornind de la recomandările asistenţei tehnice FMI. Concret, aceste măsuri vor include:

(i)simplificarea schemelor de amortizare a mijloacelor fixe; (îi) simplificarea declarării şi plăţii impozitelor pe câştigurile de capital;

(iii)simplificarea mecanismului de deduceri pentru impozitul pe venit;

(iv)elaborarea unei strategii de revizuire a bazei impozabile pentru impozitele pe proprietate; şi (v) elaborarea unui plan de ajustare a cotelor de accize pentru a se asigura menţinerea valorii reale.

8.Guvernul va stabili prin Comitetul de planificare strategică priorităţile de politici publice ce vor fi susţinute de către strategia fiscală pe termen mediu. Guvernul a creat un grup interministerial coordonat de Centrul Guvernului (Center of Government) care să urmărească implementarea planurilor de acţiune pentru analizele funcţionale. Înregistrăm progrese în implementarea planurilor de acţiune generate de analizele funcţionale şi în luna ianuarie am transmis deja primul set de rapoarte de progres. Pe parcursul lunilor următoare vom avansa în implementarea activităţilor prioritare cu ajutorul IFI, după cum s-a convenit în MTÎ semnat de curând cu BEI şi BM. Vom raporta stadiul acestor activităţi în cel de-al doilea set de rapoarte de progres ce trebuie transmis până la mijlocul lunii aprilie. Centrul Guvernului va demara elaborarea de indicatori care să măsoare rezultatele intermediare obţinute pe parcursul implementării planurilor de acţiune. Totodată, Guvernul va aproba, pe baza celor primite de la ministere, un plan anual de activitate ce va conţine propuneri legislative şi de politici semnificative, plan ce va trebui aprobat până la finele anului 2012.

9.Condiţiile de finanţare a datoriei publice pe piaţa internă sau îmbunătăţit în anul 2012 până la acest moment şi deci am folosit această oportunitate pentru a creşte emisiunile de datorie în scopul consolidării rezervelor. Ne continuăm eforturile de dezvoltare a curbei de randament prin extinderea maturităţii emisiunilor noastre interne de obligaţiuni prin emisiunea unei obligaţiuni de 15 ani. Pe partea externă, după o amânare determinată de condiţiile dificile de pe piaţă de la finele anului 2011, în luna ianuarie am lansat cu succes o emisiune în valoare de 1,5 miliarde dolari SUA pe durată de 10 ani, în dolari SUA la o rată favorabilă, şi intenţionăm să revenim pe piaţa externă în anul 2012 atunci când condiţiile pieţei vor permite acest lucru, în conformitate cu strategia de management al datoriei. Pentru a facilita accesul mai bun la finanţarea externă ne vom accelera eforturile de sensibilizare a comunităţii internaţionale investiţionale. Ne vom continua eforturile în direcţia consolidării rezervelor fiscale (incluzând finanţarea DPL-DDO de la Banca Mondială), menţinându-ne obiectivul de a avea un nivel de acoperire a necesarului brut de finanţare pe 4 luni cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute. Dobânda plătită pentru aceste rezerve financiare reprezintă un cost necesar pentru asigurarea împotriva şocurilor. Ne-am îmbunătăţit strategia de management al datoriei şi vom iniţia un proiect cu asistenţă de la Banca Mondială al cărui scop este acela de consolidare a serviciului nostru de management al datoriei.

10.Deşi am înregistrat unele progrese în absorbţia fondurilor UE, se impun eforturi suplimentare pentru atingerea ţintei pe care ne-am stabilit-o, de a absorbi o sumă suplimentară de 6 miliarde de euro în anul 2012: 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune şi încă 2,5 miliarde de euro din Fondul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul pentru Pescuit. Urmărim implementarea Planului de acţiuni prioritare din mai 2011 şi am transmis Comisiei Europene două rapoarte de progres. În vederea impulsionării semnificative a absorbţiei în acest an, am identificat proiectele de prioritate ridicată, am întărit capacitatea autorităţilor de management şi am luat măsuri de reducere a blocajelor de ordin procedural. În mod deosebit, am transmis spre analiză Comisiei un plan revizuit de acţiuni prioritare ce include măsuri de sporire a transparenţei. Am adoptat de asemenea un cod de conduită pentru personalul ce lucrează cu fonduri UE şi pentru a asigura implementarea cu eficacitate a acestuia în prezent este în curs de elaborare un mecanism de monitorizare ce va fi adoptat până la finele lunii februarie. În scopul dezvoltării capacităţii autorităţilor de management (inclusiv pentru fondurile agricole), până în luna iunie 2012 vor fi ocupate 100 de posturi vacante şi 211 posturi nou-create (prin redistribuire în limita posturilor aprobate la nivelul principalelor instituţii bugetare). Am limitat de asemenea perioada de procesare a cererilor de rambursare către beneficiari la 45 de zile pentru toate autorităţile de management. Pentru a consolida experienţa tehnică a autorităţilor de management am semnat deja MTÎ cu BEI şi BM pentru acordarea de asistenţă tehnică, în concordanţă cu reglementările aplicabile proiectelor de asistenţă tehnică, şi până la finele lunii martie se va semna un nou MTÎ cu BERD. Vom asigura alocarea de resurse cash suficiente pentru finanţarea proiectelor de investiţii finanţate de UE, astfel încât să nu se acumuleze arierate.

11.Înregistrăm progrese în alcătuirea unui portofoliu de investiţii cu toate proiectele guvernamentale pentru a asigura monitorizarea şi prioritizarea adecvată a proiectelor. Acest portofoliu va fi utilizat pentru a evalua proiectele, pentru a ne concentra pe cele a căror finanţare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (de exemplu, 3-5 ani) şi a întrerupe proiectele cu prioritate redusă şi pe cele neperformante ce nu pot fi integral finanţate în acest orizont de timp. Am identificat 14 proiecte reprezentând peste 10% din valoarea totală a proiectelor, ce vor fi întrerupte. Vom perfecţiona în continuare baza de date privind portofoliul de investiţii pentru a include şi proiectele autorităţilor locale cofinanţate de la bugetul de stat şi pentru a întări monitorizarea proiectelor PNDI de către serviciul de monitorizare a cheltuielilor de capital din cadrul Ministerul Finanţelor Publice (MFP) (finele lunii martie 2012). Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) şi Ministerul Mediului şi Pădurilor (MMP) se angajează să garanteze că cheltuielile de execuţie din cadrul PNDI nu depăşesc suma de 1,0 miliard RON în anul 2012 (820 de milioane RON pentru MDRT şi 180 de milioane RON pentru MMP) şi 1,0 miliard RON în 2013. Totodată, autorităţile ce supraveghează parteneriatele public-privat (PPP) se angajează să raporteze împreună până la mijlocul lunii aprilie 2012 despre cum funcţionează relaţiile lor de lucru. În strategia fiscală pe termen mediu ce stă la baza programului de convergenţă ce va fi transmis UE se vor preciza sumele anuale alocate cheltuielilor în cadrul PNDI, iar totalul sumelor autorizate pentru contractare în cadrul PNDI va fi ajustat în concordanţă cu acestea.

12.Îmbunătăţirea administrării fiscale şi lupta împotriva evaziunii fiscale reprezintă elemente cruciale în strategia noastră de creştere a veniturilor. Înregistrăm progrese în realizarea unei reforme cuprinzătoare a ANAF. Printre cele mai importante evoluţii se numără cele de mai jos:

–Am revizuit prevederile Codului fiscal pentru a facilita, în anumite condiţii, anularea înregistrării în scopuri de TVA a firmelor. Suntem în curs de implementare a planului de reducere a numărului de contribuabili înregistraţi în scopuri de TVA cu 20% în perioada septembrie 2011-2012 prin măsuri administrative.

–Referitor la persoanele fizice cu averi mari (PFAM), strategia de conformare fiscală pentru PFAM este în prezent în curs de consolidare. Pe baza procedurii de analiză de risc adoptată în septembrie 2011, vor fi selectaţi contribuabilii persoane fizice ce vor face obiectul verificării fiscale. În acest sens, am accelerat procesul de analiză a datelor şi încercăm să obţinem acces la noi baze de date, pentru a putea demara verificări la persoane fizice la jumătatea anului 2012. Încercăm să identificăm finanţare pentru achiziţionarea unui instrument IT care să fie utilizat în analiza de risc şi pentru a acoperi costurile de formare privind metodele indirecte de control.

–Am adoptat hotărârea Guvernului privind restructurarea ANAF şi am închis 141 de administraţii la nivel regional pentru a reduce costurile colectării, reducând personalul ANAF cu 8% de la finele anului 2010. Ne propunem să sporim mai mult capacitatea şi eficienţa administrării, inclusiv printr-o AT din partea DAF al FMI şi cu sprijin de la Banca Mondială. Astfel, vom pregăti, cu sprijinul Băncii Mondiale, un proiect multianual de modernizare a administrării fiscale, proiect ce va fi aprobat (până la finele anului 2012). Vom aproba printr-un memorandum de Guvern un plan de acţiune conţinând principalele măsuri şi termene care vor sta la baza reformei administrării fiscale.

–Începând cu anul 2012 am redus numărul de contribuabili mari aflaţi în portofoliul direcţiei generale de administrare a marilor contribuabili la 2000.

–În luna septembrie 2011 am adoptat o strategie de risc în materie de conformare, în concordanţă cu cele mai bune practici. Am înfiinţat un departament responsabil cu evaluarea riscului care este funcţional la acest moment. În continuare vom întreprinde măsuri pentru prevenirea dificultăţilor care ar putea apărea la momentul expirării a derogării privind taxarea inversă la cereale.

–Ne propunem să realizăm o extindere a depunerii electronice şi simplificarea în continuare a declaraţiilor fiscale şi a numărului de plăţi ce trebuie efectuate, cu scopul de a crea un ghişeu unic pentru depunerea declaraţiilor şi efectuarea plăţilor. În decembrie 2011, 87% din totalul declaraţiilor fiscale depuse la ANAF au folosit noua facilitate de depunere electronică, ce a fost extinsă la toate categoriile de contribuabili şi pentru principalele obligaţii fiscale administrate.

–Până în luna iulie 2012 vom finaliza preluarea colectării contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice obligate să se asigure în temeiul legii.

Sectorul financiar

13.Provizionarea activelor depreciate, dar şi evoluţiile din zona euro au continuat să apese sectorul bancar românesc în cursul trimestrului 4. Sectorul în ansamblul său a înregistrat o pierdere echivalentă cu 1,4% din capitalul mediu la nivelul anului. Ponderea împrumuturilor neperformante în totalul împrumuturilor a ajuns la finele trimestrului 4 la 14,1%, mai mică cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior, mai ales datorită unei creşteri a împrumuturilor acordate sectorului corporatist. Provizioanele totale la finele lunii decembrie erau suficiente pentru a acoperi 99,5% din împrumuturile neperformante. Susţinut de noi injecţii de capital în valoare de 1,6 miliarde RON, sistemul bancar a continuat să se menţină bine capitalizat, cu o rată medie de adecvare a capitalului de 14,5% la finele lunii decembrie.

14.Pentru a contribui la atenuarea creşterii împrumuturilor depreciate şi la eficientizarea bilanţurilor bancare, până la finele lunii iunie ne vom asigura că regimul fiscal aplicabil creanţelor bancare vândute companiilor româneşti este unul neutru. Totodată, pentru a acorda băncilor flexibilitate în procesul de restructurare a împrumuturilor, BNR va monitoriza îndeaproape practicile bancare pentru a se asigura că provizionarea pentru împrumuturi generatoare de pierderi şi evaluarea riscului de credit al împrumuturilor restructurate continuă să se menţină prudente şi în concordanţă cu cele mai bune practici internaţionale. Autorităţile vor face obiectul unei evaluări efectuate de către Banca Mondială în ceea ce priveşte condiţiile de insolvenţă şi drepturile creditorilor în primăvara anului 2012. În luna ianuarie 2012 au fost adoptate amendamente la legislaţia de lichidare a băncilor, în sensul introducerii competenţelor de tip bridge bank şi a altor competenţe de stabilizare pentru a se soluţiona cazurile băncilor cu probleme, dar şi pentru a se consolida condiţiile de majorare rapidă a resurselor Fondului de garantare a depozitelor (FGD). În plus, autorităţile au luat măsuri de întărire a aranjamentelor instituţionale şi a coordonării dintre participanţii la plasa de stabilitate financiară. FGD a aderat la Comitetul naţional de stabilitate financiară (CNSF) şi a fost creat un grup de lucru comun BNR-FGD supravegheat de departamentul de supraveghere al BNR. Până la finele lunii februarie BNR şi FGD vor semna un MÎ prin care se va asigura că FGD este alertat suficient de devreme şi primeşte informaţii despre potenţialele instituţii cu probleme, ceea ce îi va da acestuia posibilitatea de a se pregăti să îşi îndeplinească obligaţiile în mod judicios. În continuare, BNR împreună cu FGD vor finaliza procedurile intra şi inter-agenţii de atribuire a competenţelor de lichidare a băncilor, inclusiv a competenţelor de bridge bank şi a celor de achiziţie şi asumare. Acestea vor avea la bază experienţa altor state UE, ce au adoptat de curând aceste competenţe, şi vor continua să fie reînnoite şi revizuite în baza experienţei, inclusiv lecţii învăţate din exerciţiul de simulare a crizei ce va avea loc în primăvara anului 2012. BNR, FGD şi MFP vor analiza şi aproba, la cele mai înalte niveluri, gradul de pregătire şi aranjamentele operaţionale până la finele lunii aprilie 2012. Legea prin care se amendează Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare va fi promulgată până la finele lunii aprilie 2012. Vom continua să ne consultăm cu echipele FMI şi CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi să evităm adoptarea unor iniţiative legislative, cum ar fi actualul proiect de lege a insolvenţei personale sau propuneri de lege de colectare a datoriilor, ce ar putea submina disciplina debitorilor.

Politica monetară

15.Inflaţia totală a scăzut la 3,1% în luna decembrie, închizându-se în interiorul intervalului de ţintire a inflaţiei pentru al doilea an de la adoptarea regimului de ţintire a inflaţiei în 2005. Scăderea inflaţiei a fost determinată în principal de scăderea preţurilor la alimente, datorită unei recolte excepţionale, dispariţiei efectelor de runda întâi ale majorării TVA, pe lângă o scădere a inflaţiei de bază. Pentru 2012, având în vedere cererea internă slabă şi presiunile mai uşoare asupra preţurilor mondiale la alimente şi energie, este probabil ca inflaţia să se menţină în intervalul ţintit de Banca Centrală de 3±1 procente. În conjuncţie cu presiunile inflaţioniste mai reduse am redus rata de politică cu 75 de puncte de bază în 3 etape din luna noiembrie. Condiţiile monetare se menţin adecvate. Impactul reducerii ratei asupra cursului de schimb şi a fluxurilor de capital a fost limitat până la acest moment. Cu toate acestea, riscurile de creştere se menţin, incluzând şi ajustări suplimentare ale preţurilor administrate, o posibilă revenire a preţurilor interne la alimente şi presiuni generate de deprecierea cursului de schimb. Având învedere instabilitatea care se manifestă pe pieţele financiare internaţionale, precum şi riscurile asociate de volatilitate excesivă a cursului de schimb şi de fluxuri reduse de capital, conjugate cu riscurile aferente inflaţiei, se impune menţinerea, în continuare, a unei atitudini prudente în materie de politică monetară, susţinută de un mix de politici macroeconimice coerent. Vom menţine neschimbate, în lunile următoare, ratele rezervelor minime obligatorii şi vom acţiona judicios în privinţa ratei dobânzii de politică monetară. Vom continua de asemenea operaţiunile periodice de repo, în funcţie de necesităţi, pentru a asigura un nivel suficient de lichiditate în sistemul bancar.

Reforme structurale

Reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie

16.Avansăm în planurile noastre de reforme majore în sectoarele transporturi şi energie pentru a consolida creşterea economică în România. În sectorul transporturi, elaborăm o nouă strategie generală de transport şi un master plan pentru România, ce va asigura echilibrul între cererea în creştere şi mijloacele fiscale existente, asigurând complementarităţile dintre diferitele moduri de transport şi definind priorităţile de investiţii pe termen mediu şi lung. Reducerea cheltuielilor şi schemele de eliminare a arieratelor au îmbunătăţit poziţia ÎS din sectorul transporturilor. Vom continua să căutăm să identificăm măsuri adiţionale de creştere a veniturilor şi reducere a costurilor (inclusiv prin aplicarea standardelor de cost). Suntem în curs de finalizare a planurilor pentru un împrumut garantat de stat sau resurse bugetare, prin care să se elimine arieratele CFR Infrastructură către furnizorii de energie până la finele lunii iunie 2012, realizând astfel economii semnificative prin anularea penalităţilor. Aceste eforturi vor fi completate de elaborarea, până la finele lunii martie 2012, a unor metode de îmbunătăţire a generării de venituri şi a gestionării proprietăţilor imobiliare ale diferitelor ÎS din sectorul transporturi, posibil prin crearea unei societăţi imobiliare speciale. În plus, vom demara imediat acţiuni de reconstituire a consiliilor de administraţie şi de angajare a echipelor de management privat la ÎS, după cum prevede legislaţia privind guvernanţa corporativă din noiembrie 2011. Am închis 1.000 de km de linii de cale ferată subutilizate, ceea ce aduce reţeaua totală aflată în administrarea CFR mai aproape de ţinta noastră de 15.500 km linie.

17.Pentru sectorul energetic, ne propunem să dezvoltăm cadrul de preţuri şi reglementare prin adoptarea următorilor paşi*1):

*1) În cazul în care procedurile de infringement ale UE necesită acţiuni mai rapide, ne vom conforma acestor cerinţe.

–Am elaborat legislaţia de transpunere a Pachetului Energie 3 în legislaţia română. Proiectul de lege prevede un regim unbundling corespunzător şi definirea categoriilor de consumatori vulnerabili. Înainte de aprobarea acestei legi, ne vom consulta cu echipa Comisiei Europene şi vom conveni cu Banca Mondială şiFMI amendamentele ce se impun pentru a se asigura independenţa financiară şi funcţională deplină a autorităţii de reglementare (ANRE). Deşi cu oarecare întârziere faţă de planul nostru iniţial, vom aproba prevederile legislative pentru electricitate prin ordonanţă de urgenţă până la mijlocul lunii martie 2012 şi o vom înainta Parlamentului spre aprobare. Pentru gaze, prevederile legislative vor fi elaborate până la finele lunii aprilie 2012.

–Ne menţinem angajamentul de a realiza funcţionarea deplină a pieţei energiei pentru a asigura stimularea corespunzătoare a investiţiilor în energie şi creşterea eficienţei energetice vitală pentru creşterea economică viitoare. Vom trece acum la implementarea dereglementării anterior convenite a preţurilor la electricitate, în totală conformitate cu regulamentul UE. Până la 22 februarie 2012, vom transmite Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi FMI traducerea în limba engleză a unei foi de parcurs pentru electricitate, care va include toate specificăţiile relevante, mai ales măsurile de protejare a consumatorilor vulnerabili şi de asigurare a concurenţei. De îndată ce va fi pe deplin agreată cu IFI, vom aproba foaia de parcurs pentru electricitate prin memorandum de Guvern (acţiune prealabilă) şi o vom include în proiectul de lege menţionat mai sus.

–În sectorul electricitate, procesul va începe cu o ajustare de 5% a tarifelor reglementate pentru consumatorii casnici şi industriali ce se va efectua mai târziu în cursul anului 2012. ANRE va majoră apoi treptat cota de electricitate obţinută de pe piaţa dereglementată de către companiile de distribuţie pentru consumatorii industriali ai acestora, începând de la 15% în septembrie 2012 şi ajungând la 100% până la finele anului 2013. De la 1 ianuarie 2014 vor fi eliminate preţurile reglementate pentru consumatorii industriali. Se va aplica mecanismul de transmitere a electricităţii achiziţionate de către companiile de distribuţie prevăzut în regulamentul de furnizare a energiei electrice. Pentru gospodării, tarifele nereglementate vor fi introduse treptat, începând din anul 2013 şi finalizându-se până în 2017.

–În sectorul gazelor naturale, vom elabora până la finele lunii aprilie 2012 (în consultare cu industria petrolului şi gazelor) un proiect de pachet ce va conţine măsuri fiscale, de redevenţe şi de reglementare pentru sectorul petrol şi gaze. Pachetul va acoperi explorarea petrolului şi gazelor, producţia de petrol şi gaze, depozitarea gazelor şi distribuţia şi livrarea de gaze. Pachetul va include o foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate pentru consumatorii industriali şi consumatorii casnici şi măsuri de protejare a consumatorilor vulnerabili. În paralel, vom accelera negocierile în derulare pentru Acordul interguvernamental pentru gaze naturale (IGA) cu Rusia şi ne vom strădui de asemenea să luăm măsuri pentru diversificarea ofertei de gaze. Suntem determinaţi să dezvoltăm o platformă de comercializare a gazelor naturale. În acest sens, vom desemna un operator de sistem până la 1 aprilie 2012, având ca scop începerea operaţiunilor de la 1 ianuarie 2013. În final, suntem pe deplin conştienţi că nerespectarea de către Parlament a dreptului de veto exprimat de preşedinte cu privire la interdicţia exportului de gaze ar putea duce la suspendarea programului, această acţiune contravenind principiilor de bază ale pieţei unice UE. Vom încerca în mod activ să evităm această nerespectare.

–A început procesul de reziliere a tuturor contractelor bilaterale de energie ale ÎS încheiate în afara OPCOM. Cele care nu pot fi reziliate pe termen scurt sunt renegociate în prezent, pentru a se asigura neprelungirea duratei acestora, reducerea cantităţilor, ajustarea preţurilor, după cum permit condiţiile pieţei şi termenii contractelor publicate. Totodată, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, susţinut de Ministerul Justiţiei (în limitele competenţelor sale legale), va evalua opţiunile de reziliere a tuturor contractelor bilaterale existente şi va informa IFI cu privire la concluziile la care au ajuns până la finele lunii februarie 2012. Noile contracte bilaterale vor continua să fie încheiate în mod transparent şi nediscriminatoriu prin OPCOM (pentru electricitate) şi prin alte proceduri concurenţiale (pentru gaze), condiţiile contractuale urmând a fi publicate. De îndată ce noua platformă de tranzacţionare a gazelor naturale va fi funcţională, contractele bilaterale de gaze vor fi tranzacţionate prin această platformă.

–Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu Ministerul Finanţelor Publice vor asigura aplicarea cu celeritate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate. Până la finele lunii martie 2012 vom elabora un raport privind preţurile pentru consumatorii finali la încălzirea centralizată comparativ cu cele recomandate de autoritatea de reglementare şi cu cele prevăzute în bugetele autorităţilor locale, raport ce va include şi informaţii despre plăţile efective. Aceasta ne va permite să evaluăm dacă recentele modificări legislative au contribuit la îmbunătăţirea finanţării sistemului de încălzire centralizată din România.

Întreprinderile de stat

18.Continuăm să implementăm măsurile de îmbunătăţire a performanţelor ÎS. Datele preliminare indică faptul că am îndeplinit ţintele indicative stabilite la trimestrul 4 pentru soldul operaţional şi arieratele la principalele companii. Deşi am realizat îmbunătăţiri majore la unele companii, încă mai trebuie adoptate măsuri substanţiale. Majoritatea planurilor de restructurare a ÎS de la nivel central au fost transmise, dar calitatea acestor planuri variază. Până la mijlocul lunii februarie 2012 ministerele de resort vor transmite planurile revizuite la MFP în conformitate cu instrucţiunile date de echipă referitoare la scopul şi conţinutul acestor planuri pentru toate entităţile ce au avut peste 20 de angajaţi şi o cifră de afaceri de peste 1 milion RON în anul 2010.

19.În ceea ce priveşte privatizarea, scopul nostru rămâne acela de a oferi în lunile ce urmează pachete minoritare şi majoritare într-o serie de companii. Vom încerca să obţinem consultanţă de specialitate privind strategia de ansamblu şi vom raţionaliza cadrul administrativ de privatizare, cu scopul de a atrage cei mai buni consultanţi şi de a obţine preţul cel mai mare posibil într-o manieră prietenoasă pentru piaţă. După cum se menţionează în Scrisoarea noastră de intenţie anterioară, consultanţii de tranzacţie vor avea sarcina de a elabora rapoarte de evaluare şi de a recomanda şi justifica oferta de preţ pentru acţiuni în vederea încheierii cu succes a tranzacţiei. Acţiunile de privatizare planificate sunt următoarele:

–Primul grup de companii care vor fi oferite până la finele lunii aprilie 2012 include:

(i)Oltchim (vânzarea acţiunilor publice rămase către un investitor strategic), (îi) Transelectrica (SPO pentru un pachet de acţiuni de 15% plus o majorare ulterioară de capital de aproximativ 12%), (iii) Transgaz (SPO pentru un pachet de acţiuni de 15%); şi (iv) Cuprumin (privatizare integrală).

–Al doilea grup de companii include (i) Poşta Română (pachet minoritar), (îi) Romgaz (IPO pentru un pachet de acţiuni de 15%), (iii) Electro Serv (privatizare majoritară a companiei create prin fuziunea companiilor Transilvania Sud, Transilvania Nord şi Muntenia Nord), şi (iv) Tarom (IPO de 20%). Desemnarea consultanţilor de tranzacţie pentru acest grup se va finaliza până în aprilie 2012.

–Al treilea grup include (i) Hidroelectrica (IPO de 10% pentru majorarea de capital); (îi) Electrica Serv (privatizare majoritară a tuturor companiilor regionale rămase);

(iii)Nuclearelectrica (IPO de cel puţin 10% prin majorare de capital);

(iv)S.C. Electrica Furnizare - S.A. (incluzând şi activitatea de furnizare transferată de la S.C. Electrica - S.A., privatizare majoritară); şi (v) CFR Marfă (privatizare majoritară). Desemnarea consultanţilor juridici pentru acest grup va fi finalizată până la finele lunii aprilie 2012.

–Următoarele companii vor fi oferite spre privatizare până la finele lunii decembrie 2012/începutul anului 2013:

(i)noua companie producătoare de energie Hunedoara care se va înfiinţa până în aprilie 2012 prin fuzionarea centralelor electrice Paroşeni şi Mintia şi cele 4 mine viabile de la CNH (privatizare majoritară), (îi) noul producător de energie Oltenia ce va fi creat prin fuziunea SNLO şi a celor 3 complexuri energetice de la Craiova, Rovinari şi Turceni (privatizare majoritară) şi (iii) Elcen Bucureşti (privatizare majoritară).

20.Pe lângă privatizări, vom continua pregătirile pentru rezolvarea situaţiei financiare a companiei Termoelectrica. Activele valoroase vor fi extrase sau vor fi vândute şi partea din companie rămasă va fi plasată în procedură de lichidare voluntară (finele lunii aprilie 2012).

21.Am început implementarea prevederilor legii guvernanţei corporatiste generale, legea a cărei adoptare a marcat o ameliorare semnificativă a cadrului de guvernare corporatistă a ÎS din România. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri a solicitat şi primit oferte pentru o firmă care să asiste în procesul de selectare a echipelor de management privat pentru principalele ÎS ce rămân în proprietatea majoritară a statului. Noile echipe de management şi membrii consiliilor de administraţie vor fi selectaţi până la finele lunii aprilie 2012 pentru a-şi prelua ulterior mandatele cât de repede permite legea. În cazurile în care vor fi vândute pachete minoritare semnificative, acest calendar ar putea fi ajustat pentru a permite participarea noilor acţionari minoritari. Pentru ÎS din portofoliul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii procesul corespondent va începe până la finele lunii februarie. Ne menţinem cu fermitate angajamentul de a creşte numărul ÎS cu echipe de management privat în cursul anului 2012.

Alte reforme structurale

22.Continuăm implementarea reformelor din domeniul pieţei muncii şi asistenţei sociale adoptate în anul 2011. Noul Cod de dialog social va intra în vigoare în acest an, deoarece acum s-a ajuns la un acord între partenerii sociali în privinţa definirii sectoarelor pentru contractele colective de muncă. Vom continua consultarea cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru a ne asigura că noul Cod de dialog social respectă convenţiile de bază ale OIM. Legea asistenţei sociale, care are scopul de a raţionaliza prestaţiile sociale şi de a spori eficienţa protecţiei sociale, a fost adoptată de Parlament. Lucrăm în prezent la legislaţia secundară în domeniul asistenţei sociale. Legislaţia implementată recent a demonstrat deja un impact pozitiv. Noul Cod al muncii a contribuit la redresarea nivelului de ocupare a forţei de muncă şi a dus la majorarea ponderii contractelor de muncă pe perioadă determinată. Aplicarea noii legi a pensiilor a redus drastic numărul pensionărilor anticipate şi rata de fraudă în rândul cererilor de pensii de handicap; cu toate acestea, în sistemul de pensii se menţine un deficit.

23.Ne menţinem angajamentul de a îmbunătăţi intrarea pe pieţele de comerţ cu amănuntul pentru a menţine un mediu concurenţial, pentru a încuraja inovarea şi a spori eficienţa. În acest sens, am eliminat la începutul lunii februarie 2012 barierele nejustificate în calea deschiderii magazinelor mari de comerţ cu amănuntul.

Tabelul 1. Ţinte cantitative în cadrul Programului

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.

*2) Fluxuri cumulate faţă de stocul la decembrie 2010. Ţinta pentru septembrie este ajustată în jos de la 500 de milioane la -500 de milioane datorită emisiunii cu întârziere a euroobligaţiunilor.

*3) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra pentru martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011).

*4) Ţinte indicative ajustate pentru finele lunii septembrie şi finele lunii decembrie 2011, reflectând fuziunea ÎS aflate sub monitorizare.

*5) Cifre cumulate în cursul anului calendaristic (de exemplu, cifra pentru martie 2012 este cumulativă de la 1 ianuarie 2012).

Tabelul 2. România: Performanţe în cadrul celei de-a patra evaluări

ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Bucureşti, 8 iunie 2012

Doamnei Christine Lagarde

Director general

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimată doamnă Lagarde:

1.Autorităţile din România îşi reafirmă angajamentul faţă de programul economic susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), Uniunea Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM). Performanţele realizate până în acest moment continuă să fie semnificative. Am îndeplinit toate criteriile de performanţă stabilite pentru cea de-a cincea evaluare a programului, cu o singură excepţie, şi am avansat pe o agendă structurală cuprinzătoare şi dificilă. Deşi mai sunt încă necesare progrese în anumite domenii, suntem determinaţi să întreprindem acţiunile suplimentare descrise în Memorandumul ataşat privind politicile economice şi financiare (MPEF). În pofida tulburărilor din zona euro, rezultatele obţinute de noi în ceea ce priveşte stabilizarea şi reforma economică încep să dea roade, creşterea economică revenind în anul 2011 şi fiind proiectată să continue în anul 2012. Redresarea rămâne vulnerabilă în faţa dificultăţilor de pe pieţele financiare internaţionale, ce impun continuarea implementării cu fermitate a politicilor şi menţinerea rezervelor fiscale, monetare şi financiare pentru a ne asigura protecţia faţă de riscuri.

2.Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi agenda reformelor structurale pentru cea de-a cincea evaluare au fost puternice (MPEF - Tabelele 1 şi 2).

–Criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative. Au fost îndeplinite toate criteriile de performanţă cantitative stabilite pentru finele lunii martie 2012, cu excepţia unuia. Criteriul de performanţă (CP) privind arieratele bugetului de stat a fost depăşit cu o marjă mică. Au fost îndeplinite toate ţintele indicative, cu excepţia plafonului impus la stocul de arierate la nivelul autorităţilor locale. Se iau măsuri corective pentru reducerea arieratelor, descrise în MPEF ataşat (§5). Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie.

–Criterii structurale de referinţă. Am înregistrat progrese în realizarea criteriilor de referinţă structurale, dar în câteva domenii se impun eforturi sporite. Am finalizat acţiunile incluse în criteriul de referinţă structural stabilit pentru data de 15 iulie 2011, prin semnarea, la mijlocul lunii iunie 2012, a unui contract cu un consultant juridic şi de tranzacţie pentru privatizarea CFR Marfă. Am realizat de asemenea criteriul de referinţă structural privind analiza cuprinzătoare a portofoliului de investiţii (din 30 septembrie 2011), prin includerea în acest portofoliu a proiectelor autorităţilor locale ce sunt cofinanţate de la bugetul statului. A fost îndeplinit şi criteriul de referinţă structural privind desemnarea consultanţilor juridici şi de tranzacţie pentru privatizarea întreprinderilor de stat (ÎS), stabilit pentru 15 februarie 2012. Pentru a permite o mai bună consultare publică în procesul de elaborare a reformei cuprinzătoare a sectorului sanitar, solicităm reprogramarea datei de îndeplinire a criteriului structural de referinţă privind elaborarea proiectului de lege a sănătăţii de la 31 decembrie 2011 la 30 iunie 2012, pentru a dispune de timp suficient pentru consultarea tuturor părţilor interesate.

3.În cadrul documentului MPEF ataşat, evidenţiem planurile de a continua să înaintăm pe calea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul macroeconomic. Având în vedere performanţa semnificativă realizată de noi în cadrul programului susţinut de FMI şi UE, Guvernul României şi Banca Naţională a României (BNR) solicită o derogare pentru criteriul de performanţă neîndeplinit şi finalizarea celei de-a cincea evaluări. Intenţia noastră este de a continua să tratăm acest acord ca pe un acord de tip preventiv.

4.Programul va fi în continuare monitorizat prin evaluări trimestriale, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative, precum şi criterii structurale de referinţă. Propunem modificări la criteriile de performanţă cantitative de la 30 iunie 2012 şi stabilirea acestor criterii pentru 30 septembrie 2012 conform MPEF ataşat. Modificările constau în modificarea ajustorului pentru criteriul de performanţă privind activele externe nete (AEN) şi a plafonului soldului total al bugetului general consolidat [descrise în memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ)]. După cum se explică în MPEF, propunem de asemenea două noi criterii structurale de referinţă şi două acţiuni prealabile pentru măsurarea progreselor înregistrate în cadrul programului (MPEF Tabelul 2). În memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ) este explicat modul de măsurare a ţintelor programului.

5.Considerăm că politicile prevăzute în scrisorile din 10 martie 2011, 9 iunie 2011, 14 septembrie 2011, 2 decembrie 2011, 28 februarie 2012 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor programului nostru economic. Suntem pregătiţi să luăm măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea acestor obiective. Ne vom consulta cu FMI şi Comisia Europeană (CE) înainte de a modifica măsurile incluse în această scrisoare şi MPEF ataşat sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene (CE) informaţiile necesare în vederea monitorizării programului.

6.Acordăm permisiunea noastră FMI şi CE pentru publicarea Scrisorii de intenţie şi a anexelor la aceasta, precum şi a rapoartelor echipei aferente. Scrisoarea este transmisă în copie domnului Olli Rehn.

Cu stimă,

Florin Georgescu Mugur Constantin Isărescu,

viceprim-ministru, guvernatorul Băncii Naţionale a României

ministrul finanţelor publice

ROMÂNIA: MEMORANDUM DE POLITICI ECONOMICE ŞI FINANCIARE

Evoluţii economice recente şi perspective

1.Redresarea economică a României continuă, dar o uşoară scădere a activităţii în ultimul trimestru al anului 2011 a confirmat semnalele anterioare ce indicau o încetinire a creşterii. PIB-ul real a crescut cu 2,5% în anul 2011, pe fondul unei recolte foarte bune şi a unei redresări modeste a cererii private. Cu toate acestea, în ultimul trimestru PIB a scăzut cu 0,2% (t/t), cererea internă a avut o creştere negativă şi creşterea exporturilor a încetinit. Datele preliminare sugerează că în primul trimestru al anului 2012 evoluţia PIB-ului a fost uşor negativă. Condiţiile meteorologice nefavorabile şi incertitudinea continuă de pe pieţele externe au afectat activitatea economică, dar vânzările cu amănuntul şi creditul privat s-au menţinut relativ bine. Inflaţia IPC a scăzut la un nivel record de 1,8% în luna aprilie 2012, ca rezultat al deflatării continue a preţurilor la alimente faţă de nivelul ridicat de acum un an.

2.Pentru tot anul 2012 anticipăm acum o creştere de 1'bd%, deşi slăbiciunile din zona euro vor continua să afecteze activitatea. Creşterea va fi determinată de o redresare a cererii interne şi de o mai bună absorbţie a fondurilor UE. Se proiectează o inflaţie care se menţine în intervalul ţintit de BNR, deşi aceasta va creşte temporar către limita superioară a acestui interval în trimestrul 3 datorită efectelor de bază. Se anticipează că deficitul de cont curent va fi de aproximativ 4'bd din PIB în 2012, reflectând rezultate ale activităţii comerciale puţin mai slabe decât se anticipase în primele luni ale anului. Riscurile privind activitatea economică continuă să fie acelea de a se înregistra niveluri mai scăzute datorită evoluţiilor de pe pieţele financiare internaţionale. Implementarea cu prudenţă a politicilor va fi aşadar esenţială pentru creşterea încrederii şi asigurarea unor rezerve de politici.

Politica fiscală

3.În primul trimestru al anului 2012 ne-am încadrat în ţinta de deficit fiscal, ajustată pentru a permite cheltuieli de capital mai mari. Veniturile fiscale realizate au depăşit nivelul anticipat, reflectând o redresare treptată a pieţei muncii, eforturi sporite de colectare fiscală şi introducerea taxei de clawback la produsele farmaceutice, precum şi măsuri de decalare a termenelor de plată pentru impozitele pe profit. Veniturile nefiscale înregistrează însă o rămânere în urmă, datorită scăderii dividendelor plătite de întreprinderile de stat (ÎS). Pe parte de cheltuieli am redus numărul de angajaţi în sectorul public cu încă 7.000 de posturi, ceea ce a dus la un nivel mai redus al cheltuielilor cu salariile. Aceste resurse au fost redirecţionate către cheltuieli mai mari de capital şi către cofinanţarea proiectelor finanţate din fonduri UE. Prin urmare, deşi execuţia proiectelor din cadrul Programului naţional de dezvoltare a infrastructurii (PNDI) a fost sub nivelul planificat, cheltuielile totale de capital au fost mai mari decât se programase. Din păcate, ţintele privind arieratele bugetului de stat şi ale autorităţilor locale au fost ratate, în principal datorită presiunilor de cheltuieli la nivelul spitalelor şi autorităţilor locale. Vom adopta măsurile compensatorii descrise în paragraful 7.

4.Pentru anul 2012 ne menţinem angajamentul de a aduce deficitul în termeni ESA sub 3% din PIB. Există totuşi riscuri şi se vor impune eforturi susţinute de colectare a impozitelor şi taxelor şi de limitare a cheltuielilor. În mod deosebit, cheltuielile de capital finanţate din resurse interne vor trebui să încetinească substanţial pentru a se putea încadra în limitele bugetare şi a se evita acumularea de arierate. Vom pune de o parte încă 0,1% din PIB ca măsură asiguratorie faţă de aceste presiuni pe parte de cheltuieli de capital. Vom întări monitorizarea bugetului de capital pentru a ne asigura că proiectele cu rezultate slabe sunt eliminate şi că sumele provenind din top-up-ul acordat pentru proiectele cu finanţare UE sunt utilizate pentru accelerarea implementării proiectelor cu finanţare UE. Implementarea în continuare a taxei de clawback ne va ajuta să ne asigurăm că faţă de industria farmaceutică nu se mai acumulează arierate.

5.Consolidarea fiscală va continua în anul 2012, deficitul scăzând cu aproximativ 2 puncte procentuale din PIB în termeni structurali comparativ cu anul 2011. Cu toate acestea, având în vedere condiţiile economice precare, am decis să relaxăm uşor procesul de consolidare fiscală comparativ cu ceea ce ne propusesem anterior. Deficitul cash va creşte de la 1,9% din PIB la 2,2% din PIB, în timp ce deficitul în termeni ESA se va menţine sub 3% din PIB, în conformitate cu angajamentele pe care ni le-am asumat în baza Procedurii de deficit excesiv a UE. Vom adopta totodată măsurile ce se impun pentru a asigura o ajustare structurală suplimentară de cel puţin 0,5% din PIB în anul 2013, în termeni ESA.

6.Utilizând spaţiul suplimentar permis de noua ţintă de deficit cash, vom proceda la o majorare a salariilor cu 8% începând din luna iunie, urmând ca reîntregirea deplină a salariilor să aibă loc în luna decembrie, dacă situaţia bugetară va permite acest lucru. Dată fiind reducerea continuă a numărul de angajaţi în sectorul public, cheltuielile de personal din sectorul public vor continua să se menţină în anul 2012 la 6,7% din PIB, ca şi în anul 2011. Vom utiliza resursele rămase pentru a restitui treptat pensionarilor contribuţiile obligatorii de asigurări de sănătate plătite în trecut, ce au fost de curând declarate neconstituţionale.

7.După un an de scădere a arieratelor şi facturilor neplătite la nivelul BGC (excluzând ÎS), la începutul anului 2012 arieratele au crescut, fapt ce a condus la neîndeplinirea ţintelor programului atât pentru BS, cât şi pentru BL. Arieratele au crescut cu 73 milioane RON, situându-se acum la aproximativ 0,2% din PIB (fiind concentrate mai ales la autorităţile locale). La ÎS monitorizate în cadrul programului, în primul trimestru al anului 2012 arieratele s-au menţinut la 2,7% din PIB, sub plafonul indicativ prevăzut în program.

–În sectorul sanitar, arieratele aferente facturilor înregistrate au fost acum integral eliminate. Taxa de clawback introdusă în primul trimestru al anului 2012 a generat 282 milioane RON, sumă ce va fi integral utilizată pentru a achita facturile neînregistrate identificate în cursul exerciţiului de inventariere şi înregistrate la finele anului 2011. Vom încerca de asemenea să limităm nivelul facturilor restante către spitale, de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, pentru a împiedica apariţia arieratelor la spitale. Vom căuta totodată să îmbunătăţim mecanismul taxei de clawback, în scopul de a facilita implementarea acesteia.

–La nivelul autorităţilor locale, arieratele au început să crească din nou, fiind concentrate la unităţile administrative mici şi către furnizorii de energie. Aceste evoluţii reflectă serioase deficienţe de monitorizare şi aplicare a Legii finanţelor publice locale (LFPL). Am alocat transferuri suplimentare de la bugetul de stat pentru a contribui astfel la reducerea acestor arierate. Vom efectua o analiză cuprinzătoare a arieratelor de la nivelul autorităţilor locale, pentru a stabili cauzele şi entităţile cărora li se datorează aceste sume. Vom solicita asistenţă tehnică pentru evaluarea modului de implementare a LFPL şi a aranjamentelor financiare pentru autorităţile locale, inclusiv în ceea ce priveşte formula de echilibrare după care se distribuie resursele între diferitele entităţi locale, sistemele de cote defalcate, procedurile de insolvenţă şi sancţiunile menite să prevină apariţia de arierate. În acest sens, mai multe ministere ordonatoare au încheiat contracte multianuale de cofinanţare pentru fiecare dintre proiectele de la nivel local pe care le au în portofoliul lor. Anticipăm că acest proces va fi finalizat până la finele lunii iunie 2012, în limitele aprobate prin legea bugetului de stat şi Strategia fiscală 2012-2014. În acelaşi timp, ministerele ordonatoare vor efectua o prioritizare a proiectelor respective şi vor încărca informaţiile relevante într-o bază de date cu investiţiile de capital.

–Pentru ÎS înregistrăm progrese în procesul de reducere a arieratelor în cadrul companiilor monitorizate prin operaţiuni de convertire a datoriilor în acţiuni, plăţi şi alte operaţiuni de ordin financiar. Anticipăm că aceste măsuri vor permite reducerea arieratelor companiilor monitorizate cu 5 până la 6 miliarde RON (1% din PIB) în semestrul al doilea al anului 2012.

–Înregistrăm progrese în procesul de integrare a sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al trezoreriei, inclusiv pentru modulul de control şi raportare a angajamentelor pentru toate nivelurile administraţiei. Am constituit un grup de lucru care să finalizeze proiectarea sistemului şi, până la finele lunii iunie 2012, vom lansa procesul de licitaţie pentru contractul cu furnizorul aplicaţiei informatice (criteriu de performanţă structural). Acest sistem va contribui la controlul angajamentelor de plată pentru a evita acumularea viitoare de arierate.

–În următorii 2 ani, perioada de plată a facturilor depuse în sistemul bugetului de stat şi în cel al asigurărilor sociale va fi redusă treptat. Directiva 7 din 2011 a UE în acest domeniu va fi transpusă în legislaţia românească în timp util, proiectul de lege urmând a fi transmis Parlamentului până la finele anului 2012. În acest sens, vom încerca să utilizăm veniturile provenite din taxa de claw-back pentru a începe să reducem termenul în care sunt plătite facturile de produse farmaceutice depuse până la finele lunii iunie. Totodată, în Strategia fiscală pe termen mediu 2013-15, vom asigura finanţarea necesară pentru reducerea treptată a întârzierilor la plată în sectorul sanitar de la 210 zile la 60 de zile, conform prevederilor Directivei UE 2011/7/UE. Pentru a preveni posibilele arierate viitoare datorate unor contracte nefinanţate ne vom asigura că angajamentele asumate la nivelul administraţiei centrale pentru proiecte de capital multianuale sunt integral cuprinse în cadrul bugetar pe termen mediu. Ne vom asigura că pentru proiectele multianuale de investiţii contractarea se va realiza în concordanţă cu aceste alocări multianuale de angajamente. Am decis de asemenea să anulăm toate proiectele de investiţii necontractate în cadrul PNDI pentru a ne asigura că pe viitor toate investiţiile sunt aduse în buget.

8.Ne continuăm eforturile de elaborare şi implementare a unor reforme cuprinzătoare în sectorul sanitar. Intenţionăm ca până la finele lunii iunie să elaborăm un nou proiect de lege (criteriu de performanţă structural), proiect de lege care să fie supus dezbaterii publice în perioada iulie-septembrie şi aprobat în Parlament până la finele lunii octombrie. Reforma va viza rezolvarea deficitelor bugetare persistente din sistemul sanitar şi sporirea calităţii serviciilor. Pe termen mediu, având în vedere faptul că în România nivelul cheltuielilor publice de sănătate ca pondere în PIB este printre cele mai reduse din UE, vom asigura finanţarea adecvată în concordanţă cu recomandarea Comisiei prezidenţiale din 2008 privind politica din domeniul sanitar, incluzând în necesarul de cheltuieli şi costurile aferente impactului procesului de îmbătrânire a populaţiei. Reforma va asigura de asemenea angajarea cheltuielilor în limita bugetului alocat. Pentru a limita creşterea cheltuielilor vom căuta să reducem sfera de cuprindere a pachetului de servicii publice bazându-ne mai mult pe suportarea comună a costurilor şi asigurarea privată suplimentară. Explorăm de asemenea opţiunile existente privind o mai mare implicare a sectorului privat în furnizarea serviciilor de sănătate şi finanţarea acestora, în vederea sporirii eficienţei şi calităţii serviciilor, dar şi pentru a obţine resurse suplimentare.

9.Pentru a soluţiona dezechilibrele financiare din sectorul sanitar în perioada 2012-2013, ne angajăm să implementăm măsuri majore în acest domeniu chiar anterior adoptării legislaţiei-cadru cuprinzătoare:

–Având în vedere problemele conceptuale ale legii privind coplata aprobate de Parlament la începutul anului 2012, vom revizui formula de coplată, în sensul de a o baza pe o sumă fixă modestă independentă de venit şi limitată la un plafon anual maxim. Legea revizuită va fi elaborată până la mijlocul lunii iulie 2012 şi adoptată până la finele lunii august 2012, implementarea urmând a avea loc la scurt timp după această dată.

–În vederea controlării cheltuielilor şi asigurării unor plusuri de eficienţă pe termen scurt, am aprobat Hotărârea Guvernului nr. 359/2012 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, privind introducerea unei liste negative de servicii, sanitare şi medicamente, pe baza recomandărilor asistenţei tehnice oferite de Institutul Naţional de Sănătate şi Excelenţă Clinică (NICE) din Marea Britanie. Am aprobat Ordinul ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 423/118/2012 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.301/500/2008 pentru aprobarea protocoalelor terapeutice privind prescrierea medicamentelor aferente denumirilor comune internaţionale prevăzute în Lista cuprinzând denumirile comune internaţionale corespunzătoare medicamentelor de care beneficiază asiguraţii, cu sau fără contribuţie personală, pe bază de prescripţie medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănăt ate, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 - ordin cu intrare în vigoare de la 15 mai 2012, ce include protocoalele terapeutice revizuite necesare pentru implementarea listei negative. Totodată, în concordanţă cu raportul NICE ne propunem să includem în contractul-cadru cu furnizorii de servicii sanitare prevederi de reducere a perioadelor de spitalizare. Implementarea planului naţional de paturi de spital ce stabileşte numărul de paturi spitaliceşti ce poate fi contractat în anul 2012 de fiecare judeţ cu casele de asigurări de sănătate s-a realizat deja prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.577/2011 privind aprobarea detalierii pe judeţe a numărului total de paturi, pe anul 2012, din unităţile sanitare publice şi private pentru care casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte de furnizare de servicii medicale spitaliceşti. Am creat totodată cadrul legal de evaluare a tehnologiei sanitare. Nu vom introduce medicamente sau indicaţii noi în lista medicamentelor compensate fără a dispune de o evaluare interimară a tehnologiei sanitare. Aceste acţiuni ar trebui să contribuie la limitarea costurilor şi la evitarea apariţiei de noi arierate la nivelul spitalelor. Vom continua să încurajăm, acolo unde este posibil, includerea pe lista de medicamente compensate şi gratuite a medicamentelor generice.

–Vom monitoriza bugetele agregate ale spitalelor publice pentru a ne asigura că acestea corespund cu cheltuielile programate în bugetul general consolidat. Totodată, vom actualiza întregul capitol referitor la spitale din actuala lege a sănătăţii. Acest nou capitol:

(i)va stabili obligativitatea auditului financiar la toate spitalele publice (aflate în subordonare centrală sau locală şi fundaţii) şi a auditului financiar a modului în care sunt cheltuite fondurile publice;

(îi) va stabili obligativitatea diseminării publice (prin pagini web) a bugetelor, veniturilor şi cheltuielilor pentru toate spitalele publice;

(iii)va introduce sancţiuni aplicabile directorilor de spitale ce realizează cheltuieli peste bugetele disponibile; şi

(iv)va crea cadrul legal pentru transformarea unor spitale publice tradiţionale în fundaţii publice (non-profit).

–Vom continua implementarea noului sistem de tehnologia informaţiei în cadrul sectorului sanitar. Am demarat auditarea registrelor de pacienţi, această activitate urmând a fi finalizată până la finele anului 2012. Contractul de realizare a cardurilor destinate pacienţilor şi a sistemului IT este semnat şi vom începe distribuirea cardurilor electronice de sănătate către un milion de participanţi până în luna august. Acestea vor ajuta la procesul de control al fraudelor şi abuzurilor din sistem, permiţând în acelaşi timp o mai bună monitorizare a cheltuielilor angajate. Toţi participanţii din sistemul de sănătate vor trebui acoperiţi până la finele anului 2013. Se anticipează că noul modul electronic de prescripţii pentru Sistemul informatic naţional sanitar va fi funcţional până la finele lunii iunie 2012. Se fac eforturi în cadrul unui proiect finanţat din fonduri UE aflat în derulare pentru crearea unei baze de date sanitare centralizate care să conţină dosarele electronice de sănătate şi se anticipează că aceasta va fi funcţională până la mijlocul anului 2013.

10.Am elaborat unele măsuri de eficientizare a sistemului fiscal pornind de la recomandările asistenţei tehnice FMI. Aceste măsuri, ce vor fi adoptate până în luna iulie 2012, vizează:

(i)simplificarea declarării şi plăţii impozitelor pe câştigurile de capital, prin trecerea la un sistem de reţinere la sursă de către intermediari (brokeri) a unor sume anticipate şi o singură declaraţie depusă de contribuabil la sfârşit de an; şi (îi) asigurarea unui tratament fiscal neutru pentru cesionarea creanţelor neperformante din sectorul bancar. Totodată, până în luna septembrie, vom aproba măsuri ce vizează:

(i)simplificarea schemei de amortizare a mijloacelor fixe; (îi) revizuirea bazei impozabile pentru impozitele pe proprietate, acestea variind în funcţie de destinaţia proprietăţii, şi nu în funcţie de contribuabil;

(iii)simplificarea mecanismului de deduceri pentru impozitul pe venit, prin aplicarea unui singur plafon de deducere pentru toţi contribuabilii, revizuirea sau eliminarea deducerilor personale. Aceste măsuri vor intra în vigoare în ianuarie 2013. Vom elabora de asemenea o strategie de lărgire a bazei de impunere şi vom efectua o evaluare a impactului bazată pe analiza impozitelor aplicate veniturilor agricole şi a contribuţiilor sociale la persoanele fizice autorizate. Până la mijlocul lunii iunie 2012 vom transmite un plan de ajustare a cotelor de accize ce va viza menţinerea valorii reale şi ne vom coordona acţiunile cu măsurile de îmbunătăţire a colectării, mai ales prin reducerea evaziunii în sfera accizelor la alcool.

11.Realizăm progrese în reforma cuprinzătoare a administraţiei fiscale (ANAF). Printre cele mai importante evoluţii se numără cele de mai jos:

–Se anticipează că măsurile administrative menite să conducă la reducerea numărului de contribuabili mici înregistraţi în scopuri de TVA vor produce rezultatele dorite începând cu luna iulie. Ne menţinem angajamentul de a reduce cu 20% numărul acestor contribuabili.*1) Ca urmare a revizuirii prevederilor Codului fiscal pentru a facilita anularea înregistrării în scopuri de TVA a firmelor, de la finele anului 2011, un număr de 11.000 de contribuabili mici au fost eliminaţi sau au ieşit în mod voluntar din evidenţele TVA.

*1) Ţinând seama de dificultăţile de ordin metodologic pe care le prezintă evaluarea cifrei de afaceri în cursul anului fiscal, evaluarea acestui obiectiv se va face pe baza nivelului din decembrie 2012 comparativ cu cel din decembrie 2011.

–Pentru a eficientiza în continuare rolurile fiscale, noul Guvern a decis să reactiveze planurile de introducere a unui sistem obligatoriu simplificat de impozitare a micilor contribuabili. Cu ajutorul FMI şi CE, vom elabora un proiect de lege în acest sens până la finele lunii octombrie 2012. Am primit deja aprobarea Consiliul de miniştri al UE pentru majorarea plafonului de la care înregistrarea ca plătitor de TVA devine obligatorie la 65.000 de euro. Sistemul simplificat va trebui discutat cu reprezentanţii companiilor din România şi confirmat de Comitetul de TVA al UE înainte de a intră în vigoare, la 1 ianuarie 2013.

● Referitor la persoanele fizice cu averi mari (PFAM), am identificat 300 de contribuabili persoane fizice ce vor fi incluse în programul nostru destinat asigurării conformării, pe baza informaţiilor publice disponibile şi analizării evidenţelor fiscale. Până pe 10 mai 2012 vom emite scrisori de notificare care să încurajeze conformarea voluntară, ca prim pas în aplicarea mai fermă a legii. Am ajuns la un acord în ceea ce priveşte furnizarea de cursuri de pregătire profesională în materie de metode indirecte de control de către experţi în administrare fiscală din alte ţări europene şi în prezent încercăm să identificăm finanţare pentru achiziţionarea unui instrument IT care să fie utilizat în analiza de risc.

● Vom merge mai departe în direcţia restructurării şi modernizării ANAF, pentru a spori capacitatea şi eficienţa administrării, inclusiv prin asistenţă tehnică din partea FMI. Ne propunem ca până la mijlocul anului 2013 să consolidăm activitatea în 8 direcţii regionale şi 47 de unităţi fiscale locale, de la nivelul actual de 221, până la începutul anului 2015. Vom aproba (până la finele anului 2012) un proiect multianual cu Banca Mondială, de susţinere a modernizării.

● Ne intensificăm eforturile de aplicare a legii prin creşterea capacităţii de care dispunem în domeniile analizei de risc şi inspecţiei şi prin îmbunătăţirea interoperabilităţii cu autoritatea vamală şi cu Garda Financiară. Am intensificat acţiunile de inspecţie, am reproiectat sistemele de urmărire a achiziţiilor intracomunitare (sistemul Traffic Control). Vom perfecţiona procedura de transmitere a dosarelor spre urmărire penală pentru infracţiuni fiscale şi vom întări cooperarea dintre ANAF, poliţie şi parchet. Până la data de 1 iulie vom constitui o unitate centrală de combatere a fraudei intracomunitare, cu concentrare pe domeniile cu risc ridicat. Vom implementa de asemenea transmiterea centralizată a ordinelor de poprire în cadrul procedurii de executare silită şi introducerea unui sistem electronic de monitorizare a rezultatelor executărilor.

● Suntem în curs de extindere a depunerii electronice şi de perfecţionare a unui ghişeu unic pentru depunerea declaraţiilor fiscale. În luna martie, aproximativ 90% din principalele declaraţii depuse la ANAF de către companii au fost depuse prin utilizarea de mijloace electronice.

● Începând cu luna iulie 2012, ANAF va prelua colectarea contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice autorizate. Până în luna decembrie 2012 vom adopta reglementările ce se impun pentru a finaliza integrarea acestor categorii de contribuţii sociale în cadrul proceselor de colectare fiscală ale ANAF şi pentru a permite contribuabililor persoane fizice ca, din ianuarie 2013, să depună o singură declaraţie atât pentru impozitul pe venit, cât şi pentru contribuţiile sociale.

12.Continuăm să avansăm în procesul de implementare a planurilor de acţiune bazate pe recomandările analizelor funcţionale realizate anul trecut la ministerele din administraţia centrală şi la agenţii. Deoarece un număr de termene-limită stabilite iniţial nu au fost respectate, va fi implementată o nouă procedură de monitorizare şi ministerele ordonatoare vor sugera măsurile corective, indicatorii de progres şi noi termene-limită realiste în rapoartele de progres pe care trebuie să le transmită până la mijlocul lunii iulie 2012. Până la finele lunii septembrie 2012 vom elabora un plan de personal pentru ministerele ordonatoare, care să se înscrie în parametrii cheltuielilor de personal prevăzute în buget şi, acolo unde este posibil, să fie fundamentat pe baza analizelor funcţionale realizate. Separat, vom avea în vedere creşterea eficienţei şi transparenţei procedurilor de achiziţii publice ca prioritate de vârf. Vom incorpora, până la finele lunii iunie 2012, în sistemul naţional de achiziţii publice recomandările evaluării efectuate de Comisia Europeană, în vederea implementării în conformitate cu calendarul convenit până la finele lunii decembrie 2012.

13.Deşi am înregistrat unele progrese în absorbţia fondurilor UE, se impun eforturi suplimentare pentru atingerea ţintei pe care ne-am stabilit-o, de a absorbi o sumă suplimentară de 6 miliarde de euro în anul 2012: 3,5 miliarde de euro din fondurile structurale şi de coeziune şi încă 2,5 miliarde de euro din Fondul pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul pentru Pescuit. Deşi, datorită condiţiilor de iarnă grea de la începutul anului, nu am realizat nivelul de absorbţie planificat pentru T1 din 2012, ne menţinem ţinta stabilită la nivelul anului. Ne vom accelera eforturile pentru a impulsiona absorbţia şi lucrăm îndeaproape cu CE în direcţia simplificării procedurii, fapt ce va contribui la absorbţia mai rapidă a fondurilor până la nivelul beneficiarilor.

14.Am alcătuit un portofoliu de investiţii cu toate proiectele guvernamentale pentru a asigura monitorizarea şi prioritizarea adecvată. Acest portofoliu va fi utilizat pentru a ne concentra pe cele a căror finanţare poate fi asigurată integral într-un orizont mediu de timp (3-5 ani) şi pentru a întrerupe proiectele cu prioritate redusă şi pe cele neperformante ce nu pot fi integral finanţate în acest orizont de timp. Am perfecţionat baza de date cu portofoliul de investiţii pentru a include şi proiectele de la nivel local cofinanţate de la bugetul statului. MinisterulDezvoltării Regionale şi Turismului şi Ministerul Mediului şi Pădurilor se angajează să garanteze că cheltuielile de execuţie din cadrul PNDI nu depăşesc suma de 1 miliard RON în anul 2012 şi de 1 miliard RON în 2013 şi că nu vor mai fi semnate proiecte noi în cadrul PNDI.

15.Condiţiile de finanţare a datoriei publice pe piaţa internă au fost pozitive în anul 2012 până la acest moment şi deci am folosit această oportunitate pentru a concentra finanţarea pentru întregul an în prima parte a anului şi pentru a consolida în continuare rezervele, ce constituie o protecţie esenţială împotriva şocurilor economice. Ne-am continuat totodată eforturile de dezvoltare a curbei de randament la lei şi de extindere a maturităţii datoriei noastre interne, prin noi emisiuni de obligaţiuni pe 4,7 şi 15 ani. Pe parte externă, în lunile ianuarie şi februarie am lansat cu succes o emisiune de obligaţiuni în dolari SUA cu durată de 10 ani, în valoare de 2,25 miliarde dolari SUA la o rată favorabilă. Intenţionăm să revenim pe piaţa externă în a doua jumătate a anului 2012 dacă piaţa va permite acest lucru, pentru a stabili o prezenţă constantă pe pieţele internaţionale. În conformitate cu strategia noastră de management al datoriei, am intensificat eforturile de sensibilizare a comunităţii internaţionale investiţionale şi am instituit un dialog permanent lunar cu intermediarii primari şi cu investitorii instituţionali, prin intermediul de întâlniri lunare. Curând vom finaliza amendarea criteriilor pentru intermediarii primari, ce vizează asigurarea eficienţei în emiterea şi distribuirea datoriei publice interne. Am susţinut de asemenea eforturi de centralizare a tranzacţionării obligaţiunilor naţionale pe platformele de tranzacţionare electronice. Ne vom continua eforturile în direcţia consolidării rezervelor fiscale (incluzând finanţarea DPL-DDO de la Banca Mondială) menţinându-ne obiectivul de a avea un nivel de acoperire a necesarului brut de finanţare pe 4 luni, cu scopul de a proteja finanţele publice împotriva unor şocuri externe neprevăzute. Dobânda netă plătită pentru aceste rezerve financiare reprezintă un cost necesar pentru asigurarea împotriva şocurilor. Vom realiza un proiect finanţat din fonduri UE şi implementat cu asistenţă de la Banca Mondială al cărui scop este acela de consolidare a departamentului nostru de management al datoriei.

Sectorul financiar

16.Sectorul bancar din România este bine capitalizat şi lichid, dar continuă să fie vulnerabil la efectele de contagiune din zona euro. Creditele sectorului privat au crescut, împrumuturile (a-l-a) acordate sectorului corporatist nefinanciar crescând în termeni reali cu până la 9,8%, iar cele acordate populaţiei cu până la 4% la finele lunii martie. Cu toate acestea, ponderea împrumuturilor neperformante (ÎNP) în totalul împrumuturilor a ajuns în luna martie la 15,9%, comparativ cu 14,3% la finele anului 2011. Totalul provizioanelor prudenţiale la finele lunii martie era suficient pentru a acoperi 99% din ÎNP, iar noua rată de provizionare IFRS s-a situat la un nivel confortabil de 68,4%. Recunoaşterea cu întârziere de către bănci a ÎNP şi aplicarea mai strânsă a cadrului de supraveghere ar putea reprezenta un motiv al acestei creşteri. Prin urmare, profitabilitatea băncilor se menţine slabă, dar a revenit la cifre pozitive în primul trimestru al anului 2012. Capitalizarea sectorului bancar se menţine puternică, cu o rată de 14,5% la finele lunii martie. Lichiditatea sectorului bancar în ansamblul său s-a îmbunătăţit în primul trimestru al anului 2012 comparativ cu semestrul al doilea din 2011.

17.Pentru a continua să ne dezvoltăm capacitatea de a răspunde oricăror potenţiale dificultăţi apărute în sectorul bancar, BNR, Fondul de garantare a depozitelor (FGD) şi Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vor coordona implementarea planurilor de pregătire şi a aranjamentelor la nivel operaţional pentru recent dobânditele competenţe de închidere a băncilor. Detaliile cadrului de planificare pentru situaţii neprevăzute vor fi transmise şi agreate cu echipele FMI şi CE până la finele lunii iunie, împreună cu planurile detaliate pentru băncile potenţial vulnerabile. Pe baza memorandumului de înţelegere, BNR şi FGD vor conveni până la finele lunii mai 2012 setul de informaţii financiare relevante, precum şi aranjamentele interne necesare pentru a transmite aceste informaţii FGD. BNR va continua să examineze îndeaproape practicile bancare, de exemplu, în aplicarea noilor standarde IFRS, pentru a se asigura că provizionarea pentru împrumuturi generatoare de pierderi şi evaluarea riscului de credit al împrumuturilor restructurate continuă să se menţină prudente şi în concordanţă cu cele mai bune practici internaţionale. Analiza experienţei în aplicarea filtrelor prudenţiale şi propunerile de aranjamente permanente ce se vor aplica în 2013 vor fi transmise spre consultarea cu industria până la finele lunii iulie. Vom continua să schimbăm cu promptitudine informaţii cu echipele FMI şi CE.

18.Ne vom asigura că regimul fiscal aplicabil creanţelor bancare vândute companiilor româneşti este unul neutru, pentru ca băncile să poată contracara creşterea împrumuturilor depreciate şi să îşi eficientizeze gestionarea bilanţurilor (până la finele lunii iunie). Vom amenda Ordonanţa Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit până la finele lunii octombrie, pentru a asigura astfel că tratamentul debitelor subordonate în masa creditorilor este determinat de termenii contractuali şi nu de limite de capital. Vom continua să ne consultăm cu echipele FMI şi CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare şi să evităm adoptarea unor iniţiative legislative, cum ar fi actualul proiect de lege a insolvenţei personale ori propuneri de lege de colectare a datoriilor, ce ar putea submina disciplina debitorilor. Legea de amendare a Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară şi falimentul societăţilor de asigurare va fi adoptată până la finele lunii octombrie 2012.

Politica monetară

19.Inflaţia totală a scăzut la un nivel record de 1,8% în luna aprilie ca rezultat al deflaţiei preţurilor la alimente în urma unei recolte excepţionale şi al scăderii preţurilor la mărfurile de alt fel decât carburanţi. Scăderea s-a înregistrat în pofida condiţiilor meteorologice proaste din primele două luni ale anului şi a preţurilor petrolului ce s-au situat peste nivelurile anticipate. Inflaţia de bază a continuat să scadă, ajungând la un nivel de 2% în luna martie. Se anticipează că, în trimestrul 3 al anului 2012, inflaţia totală va reveni temporar la niveluri apropiate de limita superioară a intervalului ţintit, pe măsură ce se va face simţit impactul deplin al preţurilor mai mari la petrol, iar efectele de bază ale deflaţiei preţurilor la alimente se inversează. Cu toate acestea, inflaţia ar trebui să se menţină în intervalul ţintit de BNR de 3+1% pe tot parcursul anului. Riscurile ca aceasta să fie mai mare se menţin însă, inclusiv din volatilitatea cursului de schimb ca urmare a menţinerii nivelului de incertitudine pe pieţele internaţionale şi din ajustarea mai mare decât se anticipase a preţurilor administrate.

20.Având în vedere perspectiva favorabilă în materie de inflaţie, din luna noiembrie 2011 am redus în 4 paşi rata de politică monetară cu 100 de puncte de bază, înregistrând un efect negativ mic asupra cursului de schimb, în timp ce anticipaţiile privind inflaţia au scăzut. Având însă în vedere instabilitatea care se manifestă în continuare pe pieţele financiare internaţionale, precum şi riscurile asociate de volatilitate excesivă a intrărilor de capital şi a cursului de schimb, conjugate cu alte riscuri aferente inflaţiei, se impune menţinerea, în continuare, a unei atitudini prudente în materie de politică monetară, susţinută de un mix de politici macroeconomice coerent. Vom menţine neschimbate, în lunile următoare, ratele rezervelor minime obligatorii şi vom acţiona judicios în privinţa ratei dobânzii de politică monetară. Vom continua de asemenea operaţiunile periodice de reachiziţie, în funcţie de necesităţi, pentru a asigura un nivel suficient de lichiditate în sistemul bancar.

Reforme structurale

Reforme strategice şi de reglementare în domeniile transporturi şi energie

21.Reforma cuprinzătoare a sectoarelor transporturi şi energie este esenţială pentru consolidarea creşterii în România. În sectorul transporturi, elaborăm un nou master plan pentru România, ce va asigura echilibrul între cererea în creştere şi mijloacele fiscale existente, asigurând complementarităţile dintre diferitele moduri de transport şi definind priorităţile de investiţii pe termen mediu şi lung. Vom continua să căutăm să identificăm măsuri adiţionale de creştere a veniturilor şi reducere a costurilor (inclusiv prin aplicarea standardelor de cost) pentru a îmbunătăţi în continuare poziţia financiară a ÎS din sectorul transporturi. Ca acţiune prealabilă, Guvernul va aproba o ordonanţă de urgenţă de acordare a unui împrumut-punte pentru eliminarea arieratelor CFR Infrastructură către furnizorii privaţi de energie şi va emite un memorandum guvernamental pentru eliminarea penalităţilor şi plata treptată a principalului la arieratele datorate Electrica. Acest împrumut-punte va fi înlocuit de un împrumut garantat de stat acordat companiei de căi ferate până la finele anului. Ca şi condiţie pentru această schemă de eliminare a arieratelor, CFR Căi Ferate va prezenta şi va trece la executarea măsurilor necesare de reducere a costurilor şi de sporire a veniturilor, pentru a-şi asigura viabilitatea financiară în anul 2013 şi pe mai departe. În plus, vom îngloba filialele companiilor CFR Căi Ferate, CFR Marfă şi CFR Călători în companiile-mamă ale acestora odată ce sunt rezolvate contestările în justiţie. Până la finele lunii iunie 2012 vom semna contracte cu firme de consultanţă, având ca obiect identificarea candidaţilor calificaţi pentru a reconstitui comitetele directoare şi pentru a instala echipe de management privat la CFR Căi Ferate şi CFR Călători, după cum prevede Legea guvernanţei corporative din noiembrie 2011. În final, ne propunem realizarea obiectivului pe care l-am stabilit, de reducere a reţelei totale de căi ferate aflate în administrarea CFR la 15.500 km linie prin închirierea sau închiderea a aproximativ 550 km de linie în trimestrul 2 al anului 2012.

22.Pentru sectorul energetic ne propunem să dezvoltăm cadrul de preţuri şi reglementare prin adoptarea următorilor paşi*2):

*2) În cazul în care procedurile de infringement ale UE necesită acţiuni mai rapide, ne vom conforma acestor cerinţe.

–Am transmis Parlamentului spre aprobare legislaţia de transpunere a celui de-al treilea pachet energie UE în legislaţia română. Proiectul de lege privind electricitatea prevede un regim unbundling corespunzător, definirea consumatorilor vulnerabili şi independenţa financiară şi funcţională a autorităţii de reglementare în domeniul energiei (ANRE). Anticipăm aprobarea de către Parlament a acestei legi până la mijlocul lunii iunie. Pentru gaze vom adopta proiectul de legislaţie până la finele lunii iunie.

–Vom publică foaia de parcurs aprobată pentru electricitate până la data de 30 iunie 2012 şi vom trece la eliminarea treptată a preţurilor reglementate la electricitate în luna septembrie 2012. Între timp vom implementa ajustarea convenită de 5% a tarifelor reglementate pentru consumatorii casnici şi industriali până la 30 iunie. ANRE va majoră apoi treptat cota de electricitate obţinută de pe piaţa dereglementată de către companiile de distribuţie pentru consumatorii industriali ai acestora, ajungând la 100% până la finele anului 2013. De la 1 ianuarie 2014 vor fi eliminate preţurile reglementate pentru consumatorii industriali. Se va aplica mecanismul de transmitere a electricităţii achiziţionate de către companiile de distribuţie prevăzut în regulamentul de furnizare a energiei electrice cu scopul sporirii investiţiilor în acest sector, în conformitate cu cadrul de reglementare. Pentru gospodării ANRE va majoră treptat cota de electricitate provenind de pe piaţa dereglementată, de la companiile furnizoare de electricitate începând de la 1 iulie 2013, această cotă ajungând la 100% până la finele anului 2017 în conformitate cu foaia de parcurs aprobată pentru electricitate în luna martie 2012.

–În sectorul gazelor naturale am elaborat şi transmis FMI, CE şi BM un proiect de foaie de parcurs pentru eliminarea treptată a preţurilor reglementate la gaze naturale. Această foaie de parcurs va fi aprobată prin memorandum guvernamental ca şi acţiune prealabilă de finalizare a acestei evaluări, urmând a fi ulterior publicată. Preţurile reglementate la gaze pentru consumatorii industriali vor fi majorate începând din decembrie 2012 şi vor ajunge la nivelul mediu al preţurilor internaţionale la gaze până la finele anului 2014 într-o manieră în general liniară. Preţurile vor fi integral liberalizate începând din ianuarie 2015, cu condiţia ca între preţul mediu european şi preţul de import să nu rămână o diferenţă mare (ce ar putea pune în pericol stabilitatea pieţei), caz în care ajustarea va continua până la finele anului 2015. Pentru consumatorii casnici, preţurile reglementate la gaze se vor majoră începând din iulie 2013 şi vor ajunge la nivelul preţurilor internaţionale la gaze până cel târziu în decembrie 2018. Parametrii-cheie ai foii de parcurs vor fi incluşi în legislaţia privind gazele naturale ce va fi aprobată prin ordonanţă de guvern.

–De asemenea, am constituit o comisie interministerială care să elaboreze (în consultare cu industria petrolului şi gazelor) un proiect de pachet ce va conţine măsuri fiscale, de redevenţe şi de reglementare pentru sectorul petrol şi gaze. Pachetul va acoperi două părţi: (a) o suprataxă care să capteze parţial veniturile extraordinare pe care le vor realiza companiile ca urmare a liberalizării preţurilor la gaze, după cum se prevede în foaia de parcurs. Fondurile astfel realizate vor contribui la finanţarea măsurilor de protejare a consumatorilor vulnerabili de impactul pe care îl va avea ajustarea preţurilor; şi (b) un nou regim de reglementare şi impozitare a sectorului petrol şi gaze pentru perioada 2015-2024, ce va fi elaborat, beneficiind de consultanţă de specialitate, până la finele anului 2012. În paralel, vom accelera negocierile în derulare pentru Acordul interguvernamental pentru gaze naturale (IGA) cu Rusia şi ne vom strădui de asemenea să luăm măsuri pentru diversificarea ofertei de gaze. Vom întreprinde demersurile necesare pentru a ridica restricţiile de export existente şi vom lua măsuri de implementare a fluxurilor inverse la interconectorii de gaze. În final, vom încerca în mod activ să evităm nerespectarea de către Parlament a dreptului de veto exprimat de preşedinte cu privire la interdicţia exportului de gaze, ceea ce ar putea duce la suspendarea programului cu UE, această acţiune contravenind principiilor de bază ale pieţei unice UE.

–Suntem determinaţi să dezvoltăm o platformă de comercializare a gazelor naturale. În acest sens, am desemnat operatorul pieţei de energie electrică (OPCOM) ca operator şi am solicitat OPCOM să realizeze această platformă, astfel încât aceasta să devină funcţională la data de 1 ianuarie 2013. Odată ce platforma va fi funcţională, vom oferi acţiuni OPCOM (prin vânzare sau majorare de capital) participanţilor pe piaţa electricităţii şi gazelor şi poate altor burse europene de energie, în scopul de a asigura o largă participare a participanţilor pe piaţă în acţionariatul OPCOM ca bază a unei puternice guvernanţe corporative.

–În ultimele luni a avansat procesul de reziliere sau renegociere a contractelor bilaterale de energie ale ÎS încheiate în afara OPCOM. 3 contracte bilaterale au expirat sau au fost reziliate în ultima parte a anului 2011. Contractele ce nu au putut fi reziliate legal au fost renegociate în sensul majorării preţurilor, scurtării duratei contractelor, reducerii cantităţilor şi transparentizării şi publicării condiţiilor şi termenilor contractelor. 9 din 10 companii au fost de acord în cursul negocierilor finalizate pe data de 23 aprilie 2012. Am programat încă o rundă de negocieri în luna mai, având în vedere că în data de 25 aprilie 2012 CE a anunţat investigaţii aprofundate menite să evalueze dacă Hidroelectrica a vândut electricitate la tarife preferenţiale încălcând astfel reglementările europene privind ajutorul de stat. Vom informa periodic FMI, CE şi BM în legătură cu stadiul renegocierilor. Elementele-cheie ale contractelor, printre care preţul mediu, durata şi cantităţile, vor fi publicate în termen de 30 de zile de la finalizare. Toate noile contracte bilaterale ale ÎS se vor încheia în mod transparent şi nediscriminatoriu prin OPCOM (pentru electricitate) şi prin alte proceduri concurenţiale (pentru gaze), condiţiile contractuale urmând a fi publicate. De îndată ce noua platformă de tranzacţionare a gazelor naturale va fi funcţională, toate contractele bilaterale de gaze vor fi tranzacţionate prin această platformă.

–Ministerul Administraţiei şi Internelor împreună cu MFP vor asigura aplicarea cu celeritate a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 69/2011 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor locale de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate. Deşi autorităţile locale au permis o oarecare majorare a preţurilor finale de consum în anul 2011, necesarul mare de subvenţii se menţine, autorităţile locale achitând doar parţial aceste subvenţii. Până la acest moment, doar un operator a depus plângere în baza ordonanţei de urgenţă, deşi condiţiile de iarnă grea din primul trimestru al anului 2012 au condus probabil la acumularea altor facturi neplătite către operatorii de energie termică. Vom continua să monitorizăm şi să raportăm trimestrial FMI, CE şi BM situaţia financiară a sistemului de încălzire centralizată şi să asigurăm aplicarea cu celeritate a prevederilor ordonanţei de urgenţă.

Întreprinderile de stat

23.Ţintele indicative stabilite pentru primul trimestru pentru soldul operaţional şi arieratele la întreprinderile de stat au fost îndeplinite. Am creat o direcţie integral funcţională de control financiar în cadrul MFP, cu scopul de a îmbunătăţi monitorizarea rezultatelor financiare şi în materie de restructurare ale ÎS. Deşi am realizat îmbunătăţiri majore la unele companii, progresul general a fost mai lent decât anticipasem şi încă mai trebuie adoptate măsuri substanţiale. Planurile de restructurare a ÎS de la nivel central au fost transmise şi au fost stabilite ţinte cuantificabile pentru aceste ÎS. Vom monitoriza trimestrial performanţele faţă de aceste ţinte. Până la mijlocul lunii iunie 2012 ministerele de resort vor transmite restul planurilor revizuite în conformitate cu instrucţiunile date de echipă referitoare la scopul şi conţinutul acestor planuri pentru toate entităţile ce au avut peste 20 de angajaţi sau o cifră de afaceri de peste 1 milion RON în anul 2010.

24.Cu o singură excepţie notabilă, a vânzării unui pachet de 15% din acţiunile Transelectrica în luna martie, programul de privatizare continuă să înregistreze întârzieri semnificative. După selectarea unui ofertant câştigător pentru privatizarea integrală a Cuprumin, nu s-a reuşit semnarea contractului de achiziţie în timpul prevăzut de lege. Vânzarea acţiunilor Oltchim rămase în proprietatea statului a fost amânată până în luna septembrie a anului 2012 datorită unor probleme tehnice. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte recrutarea consultanţilor juridici şi de tranzacţie au fost variate:

–Am selectat consultantul juridic şi de tranzacţie pentru privatizarea majoritară la CFR Marfă, consultanţii juridici pentru privatizarea majoritară a Electrica Serv şi Electrica Furnizare şi pentru Nuclearelectrica (IPO de cel puţin 10% prin majorare de capital). Vom semna contractul cu consultantul juridic şi de tranzacţie de la CFR Marfă până la mijlocul lunii iunie.

–Am angajat consultanţii de tranzacţie pentru Romgaz (IPO pentru un pachet de acţiuni de 15%), Hidroelectrica (IPO de 10% pentru majorarea de capital), dar încă trebuie să angajăm consultanţi de tranzacţie şi juridici pentru Poşta Română (pachet minoritar).

25.Pentru a accelera aceste reforme, am decis ca în anul 2012 să ne concentrăm eforturile pe vânzarea de acţiuni la Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Transgaz (pentru companiile din portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri). Ne propunem acum să organizăm oferte publice pentru Transgaz până la finele lunii iunie 2012, pentru Romgaz până la mijlocul lunii septembrie 2012 şi pentru Hidroelectrica până la mijlocul lunii octombrie 2012 şi vom urgenta pregătirile pentru vânzarea acţiunilor Nuclearelectrica până la finele anului 2012. Oferta publică pentru acţiunile Romgaz şi Hidroelectrica va constitui criteriu structural de referinţă de îndeplinit până la mijlocul lunii octombrie 2012. Privatizarea Tarom (IPO de 20%) şi CFR Marfă (privatizare majoritară) în acest an continuă să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

26.Totodată, ne vom continua eforturile de privatizare a următoarelor companii, având ca scop organizarea de licitaţii publice până în prima parte a anului 2013:

(i)Ne propunem acum o privatizare majoritară a Electrica (inclusiv Electrica Furnizare şi cele 3 companii de distribuţie) şi vânzarea restului de acţiuni ale Electrica în companiile de furnizare şi distribuţie de electricitate deja privatizate; (îi) noul producător de energie Hunedoara, ce va fi creat până în iulie 2012 prin fuzionarea centralelor Paroşeni şi Mintia şi a celor 4 mine viabile ale CNH (privatizare majoritară);

(iii)noul producător de energie Oltenia ce va fi creat până la mijlocul lunii mai 2012 prin fuzionarea SNLO şi a celor 3 complexuri energetice Craiova, Rovinari şi Turceni (privatizare majoritară); şi (iv) Elcen Bucureşti (privatizare majoritară). Vor continua eforturile şi la celelalte companii. Acordăm cea mai mare prioritate privatizării Complexului Energetic Oltenia, datorită volumului mare de investiţii de care are nevoie şi al rolului critic pe care îl joacă acesta în securitatea energetică a României. Ne vom continua dialogul cu Municipalitatea Bucureşti pentru a identifica o soluţie reciproc acceptabilă pentru companiile strâns legate Elcen Bucureşti şi Radet. Pentru toate companiile privatizate, Guvernul va monitoriza îndeaproape implementarea angajamentelor asumate în materie de investiţii.

27.Ne continuăm acţiunile de rezolvare a situaţiei financiare a companiei Termoelectrica. Am scos Electrocentrale Bucureşti, Electrocentrale Mintia şi Electrocentrale Paroşeni din Termoelectrica şi le-am plasat în directa coordonare a Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Rămân însă alte active valoroase ce trebuie extrase, active pe care intenţionăm să le plasăm într-o nouă entitate, Grup Electrocentrale. Partea din companie rămasă va fi plasată în procedură de lichidare voluntară până în prima parte a lunii septembrie. Vom transmite Registrului Comerţului o propunere juridică semnată de Consiliul de administraţie al Termoelectrica în baza unui ordin al Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, pentru separarea de Termoelectrica a CET Brăila şi CET Galaţi şi a acţiunilor deţinute la companiile energetice până la mijlocul lunii iunie 2012.

28.Am început implementarea prevederilor legii guvernanţei corporatiste generale, lege ce a marcat o ameliorare semnificativă a cadrului de guvernare corporatistă a ÎS din România. Am primit oferte pentru o firmă care să asiste în procesul de selectare a echipelor de management privat pentru principalele ÎS ce rămân în proprietatea majoritară a statului. Noile echipe de management şi membrii consiliilor de administraţie trebuiau selectate/selectaţi până la finele lunii aprilie 2012 pentru a-şi prelua ulterior mandatele cât de repede permite legea; cu toate acestea, am înregistrat întârzieri majore la majoritatea companiilor, excepţie făcând Complexul Energetic Oltenia. La Oltenia, însă, există îngrijorări serioase legate de cât de potriviţi sunt candidaţii selectaţi pentru Consiliu. Vom reevalua procesul de la Oltenia şi vom utiliza doar firme credibile şi independente de recrutare şi doar candidaţii pe deplin calificaţi vor fi numiţi membri ai consiliului. Recunoaştem faptul că dacă s-ar proceda altfel ar fi subminată credibilitatea programului nostru de reformă în faţa publicului şi în faţa potenţialilor investitori. Vom numi membrii Consiliului şi directorii executivi la Oltchim, Hidroelectrica şi Electrica Furnizare până la finele lunii iunie; numirile pentru membrii consiliului la Nuclearelectrica, Romgaz şi Complexul Energetic Oltenia se vor face până la finele lunii septembrie; iar directorii executivi vor fi numiţi până cel târziu la finele lunii octombrie 2012; iar numirea membrilor consiliului şi a directorului executiv la Tranzgaz se va face până la finele anului 2012. Din raţiuni de transparenţă toate numirile vor fi publicate. Pentru ÎS din portofoliul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii am demarat un proces corespondent de selectare a membrilor în consiliu pentru CFR Călători şi CFR Căi Ferate.

Alte reforme structurale

29.Continuăm implementarea noilor prevederi legislative în domeniul pieţei muncii şi asistenţei sociale. Am îmbunătăţit funcţionarea pieţei muncii prin implementarea noului Cod al muncii ce a dus deja la o redresare modestă a nivelului de ocupare şi la transformarea unui număr mare de acorduri de muncă informale în contracte noi înregistrate. Aproape o treime din aceste contracte sunt contracte cu durată fixă. Vom monitoriza implementarea Codului de dialog social şi vom continua cooperarea cu Organizaţia Internaţională a Muncii (OIM) pentru a ne asigura că noul Cod de dialog social respectă convenţiile de bază ale OIM. Noua Lege a pensiilor a redus semnificativ numărul pensionărilor anticipate şi al pensiilor de invaliditate, iar vârsta de pensionare continuă să crească. Am început redactarea legislaţiei secundare pentru Legea asistenţei sociale ce a fost aprobată anul trecut pentru raţionalizarea şi ţintirea mai bună a prestaţiilor sociale. Suntem determinaţi să integrăm diferitele categorii de prestaţii sociale într-o manieră eficientă, inclusiv prin asigurarea protecţiei familiilor celor mai vulnerabile faţă de majorările preţurilor la gaze şi electricitate programate a avea loc în anii următori.

30.Ne menţinem angajamentul de a îmbunătăţi intrarea pe pieţele de comerţ cu amănuntul pentru a menţine un mediu concurenţial, pentru a încuraja inovarea şi a spori eficienţa. A existat o întârziere în eliminarea barierelor în calea deschiderii magazinelor mari de comerţ cu amănuntul, ce se anticipa iniţial a fi realizată până în luna februarie 2012. Acum vom aproba amendamentul legislativ corespunzător prin ordonanţă de urgenţă până la începutul lunii iunie 2012. Suntem în curs de a realiza, împreună cu Banca Mondială, un Raport privind respectarea standardelor şi codurilor (ROSC) pe tema sistemelor de insolvenţa corporaţiilor şi a drepturilor creditorilor. Aşteptăm raportul de la Banca Mondială în lunile următoare şi ulterior primirii acestuia vom redacta un Cod al insolvenţei.

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul Programului

*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2010 reprezintă stocul.

*2) Ţinta pentru martie este ajustată în sus cu 532 de milioane euro pentru a reflecta plasamentul peste nivelul anticipat al obligaţiunilor în euro.

*3) Cifre cumulate pe parcursul anului calendaristic (de exemplu, cifra pentru martie 2011 este cumulativă de la 1 ianuarie 2011). Ţinta pentru martie este ajustată cu 1.450 milioane RON la 4.550 milioane RON pentru cheltuieli de capital.

*4) Cifre cumulate în cursul anului calendaristic (de exemplu, cifra pentru martie 2012 este cumulativă de la 1 ianuarie 2012).

Tabelul 2. România: Performanţe în cadrul celei de-a cincea evaluări

*1) Legislaţia din domeniul sanitar este în curs de revizuire pentru a încerca să rezolve mai bine lipsa controalelor financiare şi a nivelului corespunzător al finanţării în sectorul sanitar. Vor fi reanalizate şi prevederile privind asigurarea privată pentru unele beneficii din pachetul de bază.