Lege nr. 364 din 15 septembrie 2004 (republicată)

Notă *) Republicată în temeiul art. 107 alin. (3) din Legea nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.

Legea nr. 364/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 869 din 23 septembrie 2004 şi a mai fost modificată şi completată prin:

–Legea nr. 161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 6 iunie 2005;

–Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2013 privind stabilirea unor măsuri pentru eficientizarea activităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 iunie 2013, respinsă prin Legea nr. 324/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 746 din 2 decembrie 2013.

Articolul 1

Poliţia judiciară este organizată şi funcţionează în cadrul structurilor specializate ale Ministerului Afacerilor Interne.

Articolul 2

(1)Poliţia judiciară este constituită din ofiţeri şi agenţi de poliţie, specializaţi în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor, de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

(2)Ofiţerii şi agenţii specializaţi prevăzuţi la alin. (1) au calitatea de organe de cercetare ale poliţiei judiciare.

(3)Ca organe de cercetare ale poliţiei judiciare funcţionează lucrători specializaţi din Ministerul Afacerilor Interne anume desemnaţi de ministrul afacerilor interne, cu avizul favorabil al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau sunt desemnaţi şi funcţionează în alt mod, potrivit unor legi speciale.

(4)Parchetele de pe lângă instanţele judecătoreşti conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare.

(5)Poliţia judiciară a Direcţiei Naţionale Anticorupţie se organizează şi funcţionează potrivit legii speciale a Direcţiei Naţionale Anticorupţie**).

Notă **) A se vedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Articolul 3

(1)Poliţiştii care nu fac parte din poliţia judiciară au dreptul şi obligaţia de a efectua orice act de constatare a săvârşirii infracţiunilor, conform legii.

(2)Poliţiştii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a încunoştinţa de îndată procurorul sau organele de cercetare ale poliţiei judiciare cu privire la constatarea săvârşirii infracţiunilor şi de a le înainta, totodată, actele de constatare.

Articolul 4

Organele de cercetare ale poliţiei judiciare sunt organizate şi funcţionează în structura aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne, în structura Inspectoratului General al Poliţiei Române, Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră Române şi a unităţilor teritoriale ale acestora.

Articolul 5

În desfăşurarea celorlalte activităţi profesionale decât cele conduse şi controlate, potrivit legii, de către procuror, poliţiştii din cadrul poliţiei judiciare se subordonează ofiţerilor ierarhici numiţi potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 6

(1)Numirea, promovarea şi eliberarea poliţiştilor în/din funcţiile structurilor poliţiei judiciare se fac potrivit normelor de competenţă aprobate prin ordin al ministrului afacerilor interne, cu avizul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

(2)Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către lucrătorii poliţiei judiciare a obligaţiilor ce le revin în activitatea desfăşurată în calitatea de organ de cercetare penală al poliţiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate retrage avizul prevăzut la art. 2 alin. (3). Retragerea avizului conduce la încetarea calităţii de lucrător în cadrul poliţiei judiciare.

(3)La evaluarea profesională a poliţiştilor din cadrul poliţiei judiciare care se realizează de către şeful nemijlocit se va ţine cont şi de referatul conducătorului parchetului sub coordonarea, controlul şi conducerea căruia îşi desfăşoară activitatea aceştia.

(4)Regulamentul privind întocmirea şi comunicarea referatului prevăzut la alin. (3) se aprobă prin ordin comun al ministrului afacerilor interne şi al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Articolul 7

(1)Pentru faptele de indisciplină săvârşite de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate solicita ministrului afacerilor interne declanşarea cercetării prealabile pentru angajarea răspunderii disciplinare.

(2)Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Articolul 8

(1)Organele de cercetare ale poliţiei judiciare îşi desfăşoară activitatea sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să ducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

(2)Şefii ierarhici pot da poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară dispoziţii şi îndrumări în efectuarea activităţilor de constatare a infracţiunilor şi de strângere a datelor în vederea identificării autorilor infracţiunilor şi începerii urmăririi penale.

(3)Organele ierarhic superioare ale poliţiştilor care fac parte din poliţia judiciară nu pot să dea îndrumări sau dispoziţii privind cercetarea penală, procurorul fiind singurul competent în acest sens.

Articolul 9

(1)Lucrătorii de poliţie judiciară din structurile teritoriale îşi îndeplinesc atribuţiile, în mod nemijlocit, sub autoritatea şi controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale, corespunzător arondării acestora.

(2)Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel îşi exercită autoritatea şi controlul nemijlocit asupra lucrătorilor de poliţie judiciară din circumscripţia curţii de apel.

(3)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi exercită autoritatea şi controlul direct sau prin procurori desemnaţi asupra organelor de poliţie judiciară din întregul teritoriu.

Articolul 10

Lucrătorilor poliţiei judiciare li se aplică prevederile Statutului poliţistului***) şi ale celorlalte acte normative în vigoare care reglementează activitatea structurilor din care fac parte.

Notă ***) A se vedea Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările ulterioare.