privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice (actualizată până la data de 1 februarie 2014
Titlul legii a fost modificat de pct. 1 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Prezenta lege reglementează statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice.
Art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)În înfăptuirea actului de justiţie, munca personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti constituie un sprijin pentru judecători şi procurori, competenţa acestei categorii de personal şi îndeplinirea corectă a sarcinilor care îi revin jucând un rol important în buna desfăşurare a întregii activităţi a instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea.
(2)Activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice dispuse de instanţele judecătoreşti sau de organele de urmărire penală, realizată de personalul care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, constituie un factor important în sporirea eficienţei activităţii organelor judiciare, în cadrul procesului de înfăptuire a justiţiei.
Art. 2 a fost modificat de pct. 3 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul auxiliar de specialitate funcţionează în cadrul compartimentelor auxiliare ale instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, organizate potrivit art. 116-118 din Legea nr. 304/2004
privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentarişti, grefieri arhivari, grefieri registratori şi specialişti IT.
(3)Corpul grefierilor este alcătuit din grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.
(4)Sunt conexe personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea funcţiile de agent procedural, aprod şi şofer.
Art. 3 a fost modificat de pct. 4 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice şi al laboratoarelor interjudeţene de expertize criminalistice, denumite în continuare INEC, organizate potrivit Hotărârii Guvernului nr. 368/1998
privind înfiinţarea Institutului Naţional de Expertize Criminalistice - I.N.E.C., cu modificările ulterioare.
(2)Personalul de specialitate criminalistică este format din experţi criminalişti şi asistenţi criminalişti.
(3)Personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este format din tehnicieni criminalişti şi secretari-dactilografi laborator expertize criminalistice.
Art. 3^1 a fost introdus de pct. 5 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Personalul prevăzut la art. 3 şi 3^1 este obligat ca, prin întreaga sa activitate, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei şi să participe la formarea profesională continuă.
Art. 4 a fost modificat de pct. 6 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Recrutarea grefierilor se face, de regula, prin Şcoala Naţională de Grefieri.
(1)Concursul de admitere în Şcoala Naţională de Grefieri se organizează anual, la nivel naţional, de către Şcoala Naţională de Grefieri, sub coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Numărul de locuri se stabileşte în funcţie de necesarul de personal calificat al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
(3)Concursul se desfăşoară separat, pentru posturile de grefieri cu studii superioare şi grefieri cu studii medii.
Modul de organizare şi desfăşurare a concursului de admitere se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Titlul Secţiunii a 2-a din Cap. II a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
(1)Grefierii informaticieni se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.
Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
(2)Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curţi de apel sau fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel ori, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau Parchetul Naţional Anticorupţie, cu sprijinul Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), care coordonează din punct de vedere profesional activitatea grefierilor informaticieni, sau al compartimentului informatic din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, după caz.
Alin. (2) al art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(3)Concursul se desfăşoară potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Alin. (3) al art. 8 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
Art. 12
Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.
Recrutarea grefierilor arhivari, a grefierilor registratori şi a personalului conex
Titlul Secţiunii a 3-a din Cap. II a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Grefierii arhivari, grefierii registratori şi personalul conex se recrutează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante.
Alin. (1) al art. 9 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Concursul pentru ocuparea posturilor vacante se organizează la nivelul fiecărei curţi de apel sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Direcţia Naţională Anticorupţie, cu sprijinul Şcolii Naţionale de Grefieri, potrivit regulamentului de organizare şi desfăşurare a concursului, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Alin. (2) al art. 9 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
Grefierii arhivari şi grefierii registratori care promovează concursul prevăzut la art. 9 vor efectua un stagiu de specializare de doua luni în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri.
Art. 10 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Şcoala Naţională de Grefieri este o instituţie publică, cu personalitate juridica, aflata în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a grefierilor şi a celuilalt personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, precum şi formarea profesională continuă a acestora, în condiţiile legii.
(2)Şcoala Naţională de Grefieri nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supusă dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ şi recunoaşterea diplomelor.
(3)Şcoala Naţională de Grefieri are sediul în municipiul Bucureşti.
(4)Şcoala Naţională de Grefieri îşi poate desfăşura activitatea şi în teritoriu, în centre şi puncte zonale de formare profesională, organizate potrivit legii.
(1)Şcoala Naţională de Grefieri este condusă de consiliul de conducere, care este format din 9 membri, astfel:
a)un judecător şi un procuror desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii; b) 2 reprezentanţi aleşi din cadrul personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri;
c)directorul Institutului Naţional al Magistraturii;
d)un reprezentant al Direcţiei organizarea instanţelor şi resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; e) 2 reprezentanţi ai cursanţilor, unul dintre cursanţii cu studii superioare şi unul dintre cursanţii cu studii medii, aleşi pe durata cursurilor;
f)directorul Şcolii Naţionale de Grefieri, care face parte de drept din consiliul de conducere şi prezidează şedinţele acestuia.
(2)Mandatul membrilor consiliului de conducere este de 4 ani, cu excepţia mandatului reprezentanţilor cursanţilor, care sunt aleşi pe durata studiilor.
Consiliul de conducere propune proiectul de buget şi hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri, la propunerea directorului acestei instituţii.
(1)Şcoala Naţională de Grefieri este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii.
(2)Directorul Şcolii Naţionale de Grefieri este ordonator terţiar de credite.
(1)Numărul maxim de posturi pentru Şcoala Naţională de Grefieri este stabilit prin hotărâre a Guvernului.
(2)Structura organizatorica, statele de funcţii şi statele de personal ale Şcolii Naţionale de Grefieri se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.
(1)Conducerea curenta a Şcolii Naţionale de Grefieri este asigurată de director, 2 directori adjuncţi şi un director economic.
(2)Directorul şi directorii adjuncţi sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii din rândul personalului de instruire care are calitatea de judecător sau procuror, pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată.
Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(3)Directorul economic se recrutează prin concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Alin. (3) al art. 16 a fost introdus de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Organizarea şi funcţionarea Şcolii Naţionale de Grefieri se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
(1)Personalul de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri este numit de Consiliul Superior al Magistraturii dintre judecători sau procurori, grefieri cu studii superioare ori alţi specialişti.
Alin. (1) al art. 18 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit de Consiliul Superior al Magistraturii şi prin detaşare în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri, în condiţiile legii.
(1)Salarizarea personalului de conducere şi de instruire se face potrivit legii de salarizare a personalului din cadrul organelor autorităţii judecătoreşti.
(2)Salarizarea personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri la plata cu ora se face în funcţie de numărul de ore de seminar sau de curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător de curte de apel şi de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997
privind Statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, pentru formatorii care desfăşoară activitate didactica în cadrul formării iniţiale a grefierilor cu studii superioare juridice şi conform art. 43 lit. c) din aceeaşi lege pentru formatorii care desfăşoară activităţi didactice în cadrul formării iniţiale a grefierilor fără studii superioare juridice sau în cadrul formării continue*).
Alin. (2) al art. 19 a fost introdus de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Cadrele didactice din învăţământul superior juridic care deţin funcţii de conducere sau de execuţie în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri sunt asimilate judecătorilor şi procurorilor, pe perioada exercitării funcţiilor.
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Grefierii cu studii superioare care desfăşoară activităţi de instruire în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri sunt încadraţi potrivit funcţiei corespunzătoare din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.Secţiunea a 2-a Formarea iniţială a personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
(1)Formarea iniţială se desfăşoară diferit pentru grefierii cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare de alta specialitate şi grefierii cu studii medii.
(2)Pentru grefierii cu studii superioare juridice, durata cursurilor este de 6 luni şi consta în pregătirea teoretică şi stagiu practic.
Alin. (2) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(3)Pentru grefierii cu studii superioare de alta specialitate sau studii medii, durata cursurilor este de un an şi include pregătire teoretică şi stagiu practic.
Alin. (3) al art. 21 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(4)Stagiile practice se desfăşoară la instanţele judecătoreşti şi la parchetele de pe lângă acestea.
(1)La absolvirea cursurilor Şcolii Naţionale de Grefieri cursanţii vor susţine un examen final.
(2)Media de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri este cel puţin 6. (3) Cursanţilor care au promovat examenul de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri li se eliberează atestate.
Absolvenţii cu atestat ai Şcolii Naţionale de Grefieri vor fi repartizaţi, în ordinea mediilor de absolvire, pe posturile vacante de la instanţele judecătoreşti şi parchetele de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru care au susţinut concursul de admitere.
Art. 23 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(1)Absolvenţii care au obţinut media de absolvire cel puţin 7 vor fi încadraţi în treapta profesională imediat superioară celei de debutant.
(2)Absolvenţii care au obţinut medii între 6 şi 7 vor fi încadraţi ca debutanţi.
(3)Persoanele încadrate în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin un an de la numirea în funcţie.
Alin. (3) al art. 24 a fost introdus de pct. 1 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.
(1)În perioada studiilor, Şcoala Naţională de Grefieri acorda cursanţilor o indemnizaţie lunară de cursant, în cuantum egal cu salariul de baza brut pentru funcţia de grefier debutant, în raport cu nivelul studiilor absolvite.
(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se plăteşte din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.
(1)Perioada în care o persoană a avut calitatea de cursant al Şcolii Naţionale de Grefieri, dacă a promovat examenul de absolvire a Şcolii Naţionale de Grefieri, constituie vechime în munca şi vechime în specialitate.
(2)Atestatul eliberat absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri constituie actul doveditor pentru vechimea în munca.
Alin. (2) al art. 26 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(3)Perioada de şcolarizare prevăzută în contractul de şcolarizare va fi asimilată vechimii în specialitate, în raport cu nivelul studiilor de absolvire.
Alin. (3) al art. 26 a fost introdus de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Absolvenţii Şcolii Naţionale de Grefieri au obligaţia de a rămâne 5 ani în cadrul instituţiilor autorităţii judecătoreşti.
(2)În cazul în care un absolvent al Şcolii Naţionale de Grefieri este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 5 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, acesta este obligat să restituie indemnizaţia de cursant şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).
Stagiul de specializare prevăzut la art. 10 are loc în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, pentru care au susţinut concursul, sub îndrumarea personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are obligaţia de a participa cel puţin o dată la 5 ani la o formă de pregătire profesională continua, organizata de Şcoala Naţională de Grefieri.
(2)În cazul grefierilor informaticieni, pregătirea profesională continuă se realizează prin participarea, cel puţin o dată pe an, la cursuri de specialitate organizate la instituţii de profil, pe baza convenţiilor de colaborare încheiate cu curţile de apel ori cu parchetele de pe lângă curţile de apel sau, după caz, cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori cu Direcţia Naţională Anticorupţie.
Alin. (2) al art. 29 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(1)Formarea continuă se desfăşoară sub forma de seminarii, sesiuni de pregătire, conferinţe, vizite de lucru, stagii de formare în străinătate.
(2)Seminariile şi sesiunile de formare continuă a grefierilor care îşi desfăşoară activitatea în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se realizează pe baza unui program anual aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, care este comunicat tuturor instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea în luna decembrie a anului anterior.
(3)Grefierii vor avea posibilitatea să opteze, în limita locurilor disponibile, pentru activităţile de formare continuă care îi interesează.
(1)La sfârşitul fiecărui seminar sau fiecărei sesiuni de formare continua, organizata potrivit art. 30, personalul primeşte o adeverinţă în care sunt consemnate şi rezultatele obţinute în urma evaluării cunoştinţelor acumulate.
(2)Absolvirea oricărei forme de pregătire continua, organizata de Şcoala Naţională de Grefieri sau, după caz, de instituţiile de profil, constituie un punctaj care se are în vedere la evaluarea anuală a personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Alin. (2) al art. 31 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
În completarea formării continue organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, la nivelul fiecărei instanţe şi al fiecărui parchet se vor organiza, trimestrial, ore de pregătire profesională a personalului auxiliar de specialitate, sub îndrumarea unui judecător sau procuror desemnat de conducătorul fiecărei instanţe judecătoreşti, respectiv al fiecărui parchet de pe lângă aceasta.
Art. 32 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Cheltuielile de cazare şi masă ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, ale cursanţilor şi ale personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituţii.
(2)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Şcolii Naţionale de Grefieri.
(3)Cheltuielile de transport al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază.
(4)Cheltuielile de transport al cursanţilor şi al personalului de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, se suportă din bugetul acestei instituţii.
(5)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cursanţii, precum şi personalul de instruire al Şcolii Naţionale de Grefieri, care participă la activităţile de formare organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.
(6)Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului de conducere al Şcolii Naţionale de Grefieri care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Şcolii Naţionale de Grefieri.
Art. 32^1 a fost introdus de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care completează art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, cu pct. 1^1.
(1)Poate fi numită în funcţia de grefier persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
c)cunoaşte limba română;
d)este aptă, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei;
e)are studii superioare de specialitate sau studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere;
f)este absolventă a Şcolii Naţionale de Grefieri.
(2)La numirea în funcţia de grefier, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice sau de studii medii. Persoanele care au studii superioare de altă specialitate, altele decât cele prevăzute la alin. (3) şi (4), sunt asimilate celor cu studii medii din punct de vedere al încadrării.
Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(3)Pentru numirea în funcţia de grefier statistician, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice.
(4)Pentru numirea în funcţia de grefier documentarist, pentru îndeplinirea condiţiei prevăzute la alin. (1) lit. e), este necesară absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administraţie publică sau filologice ori studii medii.
Pentru numirea în funcţia de grefier informatician sunt necesare îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d) şi absolvirea de studii superioare de specialitate.
Art. 34 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
Funcţiile de grefier informatician pot fi nominalizate potrivit nomenclatorului de funcţii de specialitate prevăzute de lege pentru funcţiile de specialitate informatică.
Art. 35 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
(1)În cazul în care activitatea instanţelor sau parchetelor nu se poate desfăşura în condiţii normale din cauza numărului mare de posturi vacante, recrutarea grefierilor se poate realiza prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante. Concursul se desfăşoară la nivelul curţilor de apel, parchetelor de pe lângă curţile de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Alin. (1) al art. 36 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(2)Posturile de grefieri vacante temporar pot fi ocupate prin concurs organizat de către instanţele şi parchetele prevăzute la alin. (1), potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
(3)La concurs pot participa persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-e).
Art. 36 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Grefierii şi grefierii informaticieni sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea, în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea.
Art. 37 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
(1)Poate fi numita în funcţia de grefier arhivar, grefier registrator, agent procedural, aprod sau şofer persoana care are studii medii şi îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 33 alin. (1) lit. a)-d).
Alin. (1) al art. 38 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Numirea pe posturile prevăzute la alin. (1) se face pe bază de concurs, organizat la nivelul curţilor de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Alin. (2) al art. 38 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(3)Modul de organizare şi desfăşurare a concursului se stabileşte prin regulamentul prevăzut la art. 9 alin. (2).
Alin. (3) al art. 38 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Grefierii arhivari, grefierii registratori, agenţii procedurali, aprozii şi şoferii sunt numiţi prin decizie de către preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă acestea în a căror circumscripţie teritorială urmează să îşi desfăşoare activitatea.
Art. 39 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Înainte de a începe să îşi exercite funcţia, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea depune jurământul în fata conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, la care este numit.
(2)Dispoziţiile art. 34 din Legea nr. 303/2004
, republicată, cu modificările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.
Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Grefierii informaticieni sunt subordonaţi, din punct de vedere administrativ, conducătorului instanţei sau parchetului din care fac parte şi, din punct de vedere profesional, Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) sau, după caz, compartimentului corespunzător din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Art. 41 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, încadrat pentru prima data după terminarea studiilor, are calitatea de debutant o perioadă de 6 luni de la încadrare, fiind definitivat în funcţie pe bază de examen, cu excepţia absolvenţilor prevăzuţi la art. 24 alin. (1).
(2)În cazul nepromovării examenului de definitivare în funcţie, perioada prevăzută la alin. (1) poate fi prelungită cu încă 6 luni. Nepromovarea pentru a doua oara a examenului de definitivare atrage eliberarea din funcţie ca necorespunzător profesional.
Promovarea în funcţii de execuţie se face prin concurs sau examen, în funcţia imediat superioară.
(1)Promovarea în funcţii de execuţie în grade sau trepte profesionale superioare, în cadrul aceleiaşi instanţe sau aceluiaşi parchet, se face prin examen.
(2)Promovarea la instanţe sau parchete superioare se face numai prin concurs, organizat la nivelul curţilor de apel ori al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori la Direcţia Naţională Anticorupţie, pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, care are o vechime de cel puţin 3 ani în funcţia în care este încadrat şi calificativul "foarte bine" în această perioadă.
Alin. (2) al art. 44 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(3)Modul de organizare şi desfăşurare a concursului sau examenului se stabileşte prin regulament, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
(4)Pentru promovarea în funcţii de execuţie în cazul grefierilor informaticieni, la elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (3) vor fi avute în vedere, după caz, şi propunerile ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), ale preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alin. (4) al art. 44 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel:
Art. 12
Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei.
(1)Promovarea în funcţii de conducere de prim-grefier, de grefier-sef, grefier sef secţie sau de grefier informatician-sef se face prin concurs de verificare a pregătirii profesionale şi a aptitudinilor manageriale ale candidaţilor. Concursul se organizează la nivelul curţilor de apel, al parchetelor de pe lângă acestea sau, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Direcţia Naţională Anticorupţie, în baza regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(2)La concursul pentru promovarea în funcţii de conducere a grefierilor şi grefierilor informaticieni se are în vedere îndeplinirea următoarelor criterii:
a)o vechime de minimum 3 ani în funcţia de grefier, respectiv de grefier informatician. În cazul grefierilor cu studii superioare juridice este necesară o vechime de minimum 6 luni în funcţia de grefier;
b)activitate profesională deosebită, evaluată cu calificativul «Foarte bine» în ultimii 3 ani, respectiv 6 luni.
Art. 45 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Numirea în funcţia de prim-grefier, grefier-sef, grefier sef secţie se face pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanţă.
Alin. (1) al art. 46 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1^1)În cazul în care nu sunt candidaţi care să întrunească condiţiile prevăzute de lege pentru prezentarea la concurs, prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), persoanele numite în funcţiile de prim-grefier, grefier-sef, grefier sef secţie pot fi reinvestite în funcţie, pe durata a încă unui mandat, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanţă.
Alin. (1^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Numirea în funcţia de grefier informatician-sef se face pentru o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singură dată, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanţă.
Alin. (2) al art. 46 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2^1)În cazul în care nu sunt candidaţi care să întrunească condiţiile prevăzute de lege pentru prezentarea la concurs, prin derogare de la dispoziţiile alin. (1), persoana numita în funcţia de grefier informatician-sef poate fi reinvestită în funcţie pe durata a încă unui mandat, prin decizie a preşedintelui curţii de apel sau a procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta instanţă.
Alin. (2^1) al art. 46 a fost introdus de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(3)În cazul numirii în funcţia de grefier informatician-sef la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu este necesar avizul prevăzut la alin. (2).
Alin. (3) al art. 46 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
(4)La încetarea mandatului funcţiei de conducere, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea poate ocupa, în condiţiile prevăzute la art. 45, o funcţie de conducere la aceeaşi instanţă sau la acelaşi parchet ori la alta instanţă sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin ori la o instanţă sau parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii.
Alin. (4) al art. 46 a fost introdus de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Dispoziţiile art. 45 şi 46 se aplică în mod corespunzător şi în cazul promovării în funcţia de grefier arhivar-sef, în cadrul instanţelor şi al parchetelor de pe lângă acestea la care aceasta funcţie se impune.
Art. 47 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este suspendat din funcţie în următoarele cazuri:
a)când a fost pusă în mişcare acţiunea penala împotriva sa prin ordonanţă sau rechizitoriu;
Litera a) a alin. (1) al art. 48 a fost modificata de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
b)când suferă de o boala psihica, care îl împiedică să îşi exercite funcţia în mod corespunzător;
c)când săvârşeşte o abatere disciplinara grava, în condiţiile art. 88. (2) Suspendarea din funcţie se dispune de preşedintele curţii de apel sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea persoana în cauza. Pentru personalul auxiliar de specialitate al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, suspendarea din funcţie se dispune de conducătorii acestora.
Alin. (2) al art. 48 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(3)În perioada suspendării din funcţie, potrivit alin. (1) lit. a) şi c), celui suspendat nu i se plătesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în munca şi în specialitate.
(1)În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. a), preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta comunică de îndată persoanei în cauza şi conducerii instanţei sau parchetului unde aceasta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.
Alin. (1) al art. 49 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(2)Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penala, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fata de persoana în cauza, suspendarea din funcţie încetează, iar aceasta este repusă în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsită pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în munca şi în specialitate pentru această perioadă.
(3)Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător şi în cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. c), dacă se constata nevinovăţia persoanei în cauza.
(1)În cazul prevăzut la art. 48 alin. (1) lit. b), boala psihică se constată printr-o expertiză de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate. Comisia medicală de specialitate, precum şi condiţiile concrete de expertizare a persoanelor care suferă de o boală psihică se stabilesc prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii.
Alin. (1) al art. 50 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 214 din 28 iunie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 388 din 28 iunie 2013, care introduce art. XI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 30 ianuarie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 31 ianuarie 2013.
(2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a persoanei în cauza, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, o eliberează din funcţie.
(3)În perioada suspendării, persoanei în cauza i se plătesc drepturile de asigurări sociale pentru boala, potrivit legii.
Decizia de suspendare din funcţie poate fi contestată la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în următoarele cazuri:
a)demisie;
b)pensionare, în condiţiile legii;
c)constatarea nepregătirii profesionale corespunzătoare sau, după caz, îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei de conducere;
d)neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute pentru numirea în funcţie;
e)ca sancţiune disciplinara;
f)condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei.
Lit. f) a art. 52 a fost modificată de art. 78 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.
(1)Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a conducătorului instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta, care a dispus numirea în funcţie.
(2)Pentru personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea care a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Grefieri, decizia de eliberare din funcţie prevăzută la alin. (1) se aduce la cunoştinţă Şcolii Naţionale de Grefieri, în termen de 30 de zile de la emitere, dacă eliberarea din funcţie are loc înainte de împlinirea termenului de 5 ani prevăzut de art. 27 alin. (1).
(3)Pentru grefierii informaticieni, în cazul prevăzut de art. 52 lit. c), decizia de eliberare din funcţie se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) sau, după caz, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Alin. (3) al art. 53 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
Decizia de eliberare din funcţie prevăzută pentru cazurile menţionate la art. 52 lit. c)-f) poate fi contestată la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul reclamantul.
(1)În cazul în care o instanţă judecătorească sau un parchet nu poate funcţiona normal datorita lipsei temporare a unor categorii de personal auxiliar de specialitate, a existentei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel sau procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta instanţă, la propunerea conducătorului instanţei ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate delega personal auxiliar de specialitate din circumscripţia teritorială a aceleiaşi curţi de apel sau a aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta instanţă.
(2)Delegarea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită, cu acordul persoanei delegate, cel mult 60 de zile într-un an.
(3)Delegarea grefierilor informaticieni se poate dispune cu avizul prealabil al compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), respectiv al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Alin. (3) al art. 55 a fost modificat de art. III din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006, prin înlocuirea noţiunii de "informatician" cu noţiunea de "grefier informatician".
(1)Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, cu avizul conducătorului instanţei judecătoreşti ori al parchetului de pe lângă aceasta, poate dispune detaşarea personalului auxiliar de specialitate în cadrul altor instanţe judecătoreşti sau parchete de pe lângă acestea, în cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Consiliului Superior al Magistraturii ori al unităţilor subordonate acestora sau al celor aflate în coordonarea acestora.
Alin. (1) al art. 56 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Durata detaşării este de cel mult un an. În mod excepţional, durata detaşării poate fi prelungită, pentru motive obiective, din 6 în 6 luni, cu respectarea aceloraşi condiţii.
Pe perioada delegării şi detaşării, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru personalul din unităţile bugetare. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat personalul auxiliar de specialitate sunt inferioare celor de care acesta beneficiază la instanţă judecătorească sau la parchetul de pe lângă aceasta, la care este încadrat, acesta îşi păstrează salariul de încadrare şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei pe care o deţine.
Transferul personalului auxiliar de specialitate între instanţele judecătoreşti sau parchetele de pe lângă acestea se aproba, la cererea acestuia ori a unităţilor interesate, de preşedinţii curţilor de apel sau, după caz, de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe.
Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului auxiliar se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestuia în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea fiecărei funcţii, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru persoanele care sunt încadrate în instituţiile publice.
(1)Pentru activitatea desfăşurată, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanţei sau parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în munca şi în specialitate, precum şi cu alte criterii prevăzute de lege.
Alin. (2) al art. 60 a fost abrogat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
(3)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de salarii de baza, spor de vechime, prime şi de alte drepturi salariale, în condiţiile legii.
(4)Salarizarea personalului auxiliar de specialitate, a funcţionarilor publici şi a personalului contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, precum şi din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri se stabileşte prin lege speciala.
Alin. (4) al art. 60 a fost modificat de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(5)Până la intrarea în vigoare a legii speciale de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispoziţiile legale referitoare la salarizarea personalului prevăzut la alin. (4).
Alin. (5) al art. 60 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este liber să se asocieze ori să adere la organizaţii sindicale, precum şi la organizaţii profesionale, locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor sale profesionale, sociale şi economice.
(1)Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea îi este recunoscut dreptul la greva, în condiţiile legii, cu respectarea principiilor continuităţii şi al celerităţii activităţii de justiţie.
(2)În timpul grevei se vor asigura serviciile esenţiale, nu mai puţin de o treime din activitatea normală, asigurându-se participarea grefierilor la şedinţele de judecată sau, după caz, la activităţile de urmărire penala pentru soluţionarea cauzelor cu arestaţi în materie penala şi în alte materii, pentru cauzele privind obligaţiile de întreţinere de orice fel, asigurarea dovezilor, soluţionarea cererilor de ordonanţă preşedinţială, precum şi în alte cauze considerate urgente, potrivit legii, sau apreciate ca atare de către instanţă.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională.
(2)Pe perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
a)organizate la iniţiativa ori în interesul instanţei sau parchetului la care este încadrat;
b)urmate la iniţiativa personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu acordul preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta, în a căror circumscripţie teritorială funcţionează;
c)organizate de Şcoala Naţională de Grefieri, de centrele zonale de formare continua, în condiţiile legii, sau de alte instituţii specializate din tara sau din străinătate.
(3)În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul instanţa sau parchetul, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile art. 57. (4) Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a personalului auxiliar de specialitate, organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi c), curţile de apel şi parchetele de pe lângă acestea, precum şi, după caz, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Şcoala Naţională de Grefieri au obligaţia să prevadă în bugetul anual propriu sumele necesare pentru cheltuielile respective*).
Alin. (4) al art. 63 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(5)Cheltuielile privind masa şi cazarea personalului care participa la cursurile de perfecţionare profesională, organizate în condiţiile prevăzute la alin. (2) lit. c), se suporta de Şcoala Naţională de Grefieri, iar cheltuielile de transport, de către instanţa sau parchetul al cărui angajat este.
Alin. (5) al art. 63 a fost introdus de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Instanţele şi parchetele au obligaţia să asigure personalului auxiliar de specialitate condiţii normale de muncă şi igiena, de natura să le asigure sănătatea şi integritatea fizica şi psihica.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 30 de zile lucrătoare.
(2)În perioada concediului de odihnă personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază, o singură dată pe an, de transport gratuit dus-întors între localitatea de domiciliu şi localitatea din tara în care îşi petrece concediul de odihnă.
(3)Condiţiile de efectuare şi de plată a concediului de odihnă se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în condiţiile Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 123/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar, aprobata cu modificări şi completări prin Legea nr. 164/2004, cu completările ulterioare.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii fără plata, pentru studii sau pentru alte evenimente, în condiţii stabilite prin regulamentul prevăzut la art. 65 alin. (3).
(2)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la concedii medicale, potrivit legislaţiei în vigoare.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate sau pensionari, precum şi soţul/soţia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestuia beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
(2)Condiţiile de acordare în mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor şi protezelor sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(1)Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la atribuirea unei locuinţe de serviciu dacă, în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, acesta, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lui nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori nu i s-a atribuit o locuinţă de către autorităţile administraţiei publice locale.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1), căruia nu i s-a acordat locuinţă de serviciu de către ordonatorii principali de credite, are dreptul, în condiţiile alin. (1), la compensarea diferenţei dintre chiria ce s-ar stabili pentru o locuinţă de serviciu, potrivit legii, şi chiria plătită pe baza unui contract de închiriere încheiat în condiţiile legii. Acest drept nu are caracter salarial şi nu se impozitează. Compensarea nu se acordă în cazul în care contractul de închiriere este încheiat cu rude de gradul I sau II. În situaţii excepţionale, determinate de inexistenţa unui fond locativ adecvat în localitatea unde îşi desfăşoară activitatea, contractul de închiriere poate avea ca obiect o locuinţă situată în altă localitate din circumscripţia aceleiaşi curţi de apel.
Alin. (2) al art. 67^1 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din LEGEA nr. 214 din 28 iunie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 388 din 28 iunie 2013, care introduce art. XI din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 4 din 30 ianuarie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 31 ianuarie 2013.
(3)Plafonul în limita căruia se poate deconta chiria în condiţiile alin. (2) se stabileşte anual, pe localităţi, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop în legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Alin. (3) al art. 67^1 a fost modificat de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care modifică pct. 2 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.
(4)Au dreptul la locuinţă de serviciu potrivit alin. (1) sau, după caz, la compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3) şi cei delegaţi, detaşaţi sau transferaţi în altă localitate decât cea de domiciliu, dacă ei, soţul/soţia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor nu au în proprietate o locuinţă în localitatea în care sunt delegaţi, detaşaţi sau transferaţi.
(5)Personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, care nu beneficiază de locuinţă proprietate personală ori căruia nu i s-a acordat locuinţă de serviciu în condiţiile alin. (1) sau compensarea chiriei în condiţiile alin. (2) şi (3), în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, are dreptul la decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care îşi are domiciliul sau reşedinţa şi localitatea unde se află sediul unităţii. În situaţia în care deplasarea se face cu autoturismul, acesta beneficiază de decontarea contravalorii a 7,5 litri carburant la suta de kilometri, pentru perioada în care a lucrat efectiv.
(6)Locuinţele de serviciu nu pot fi vândute personalului auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea.
(7)Dacă personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti şi parchetelor de pe lângă acestea, inclusiv soţul/soţia acestuia sau copiii aflaţi în întreţinerea lor, au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după data numirii în funcţie în localitatea în care solicită drepturile prevăzute la alin. (1)-(4), nu mai beneficiază de aceste drepturi.
(8)În cazul pensionării, titularul contractului de închiriere şi soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii.
Art. 67^1 a fost introdus de pct. 2 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.
(1)Executorii judecătoreşti, pensionaţi anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000
privind executorii judecătoreşti, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate.
Alin. (2) al art. 68^1 a fost abrogat de lit. f) a art. 196 din LEGEA nr. 263 din 16 decembrie 2010 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 20 decembrie 2010.
Art. 68^1 a fost modificat de pct. 2 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
(1)Personalul auxiliar de specialitate cu o vechime continuă în justiţie de 25 de ani la data pensionarii sau a eliberării din funcţie pentru motive neimputabile beneficiază de o indemnizaţie egala cu 3 salarii de baza de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.
Alin. (1) al art. 69 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul activităţii de personal auxiliar de specialitate şi se înregistrează în dosarul personal, potrivit legii.
(3)Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul decesului personalului auxiliar de specialitate aflat în activitate. În acest caz indemnizaţia se acordă soţului sau, după caz, soţiei şi copiilor care se aflau în întreţinerea persoanei în cauza la data decesului.
Grefierii cu studii superioare juridice beneficiază de vechime în specialitate juridica, pentru perioada în care desfăşoară aceasta activitate.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în activitate, cu o vechime de 25 de ani şi, respectiv, 20 de ani, poate fi distins cu Diploma Meritul judiciar clasele II şi III, prevăzută de Legea nr. 303/2004, pentru merite deosebite în activitate, respectarea în mod exemplar a îndatoririlor de serviciu şi obţinerea în decursul întregii activităţi numai a calificativului "foarte bine".
(2)Modalitatea de propunere şi condiţiile concrete pentru acordarea Diplomei Meritul judiciar clasele II şi III se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii.
Grefierii de şedinţa au dreptul la asigurarea în mod gratuit a ţinutei vestimentare corespunzătoare instanţei la care funcţionează, potrivit legii.
Pe lângă drepturile prevăzute de prezenta lege, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea beneficiază şi de alte drepturi prevăzute de legislaţia muncii şi de legislaţia asigurărilor sociale.
(1)Activitatea personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este evaluată anual de către conducătorul instanţei judecătoreşti sau al parchetului de pe lângă aceasta în care îşi desfăşoară activitatea, prin acordarea calificativelor "foarte bine", "bine", "satisfăcător" şi "nesatisfăcător".
(2)Evaluările şi calificativele anuale se păstrează la dosarul profesional personal.
(3)În cazul grefierilor informaticieni, evaluarea se realizează cu sprijinul compartimentului de specialitate informatica din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) sau, după caz, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie şi se semnează atât de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă aceasta instanţă, cat şi de către seful compartimentului informatic din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), respectiv al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Alin. (3) al art. 74 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(1)Evoluţia activităţii personalului de la intrarea în justiţie şi până la încetarea funcţiei se consemnează în fisa profesională aprobata de Consiliul Superior al Magistraturii, aflata la dosarele profesionale care se întocmesc şi se păstrează de curtea de apel sau parchetul de pe lângă aceasta instanţă, în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea ori, după caz, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Direcţia Naţională Anticorupţie.
Alin. (1) al art. 75 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea în tot cuprinsul legii a sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(2)Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege.
(3)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar.Secţiunea a 3-a Îndatoririle personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu profesionalism, imparţialitate şi celeritate, în conformitate cu legea, şi să se abţină de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului justiţiei.
(1)Funcţia de grefier este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice.
Alin. (1) al art. 77 a fost modificat de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Grefierilor le este interzis:
a)să desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
b)să desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;
c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare ori de control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv la bănci sau la alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome;
d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.
(3)Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (2) lit. c), grefierii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să păstreze secretul profesional, confidenţialitatea în legătură cu faptele şi informaţiile despre care ia cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.
(2)Personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea nu îi este permis să comenteze sau să justifice în presa ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele despre care a luat cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să respecte programul de lucru şi să rezolve lucrările în termenele stabilite.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinută vestimentara corespunzătoare instanţei la care funcţionează.
(2)Ţinută vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura potrivit art. 72.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea este obligat să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interes.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea răspunde civil, disciplinar, administrativ şi penal, după caz, în condiţiile legii.
Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea răspunde disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru comportările care dăunează intereselor serviciului sau prestigiului justiţiei.
Constituie abateri disciplinare:
a)întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor;
b)absentele nemotivate de la serviciu, precum şi încălcarea dispoziţiilor din regulamentele privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, referitoare la programul de lucru;
c)intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiilor lui sau ale altor persoane, precum şi orice ale imixtiuni în activitatea judecătorilor sau a procurorilor;
d)atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu fata de judecători şi procurori, fata de colegi, avocaţi, experţi, martori, justiţiabili sau orice altă persoană cu care intră în relaţii;
e)nerespectarea confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
f)nerespectarea dispoziţiilor legale care reglementează modul de comunicare fata de terţe persoane a datelor şi informaţiilor referitoare la activitatea instanţelor judecătoreşti;
g)manifestări care aduc atingere demnităţii sau probităţii profesionale;
h)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii şi regulamentelor privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea ori alte atribuţii stabilite de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea;
i)neglijenta grava ori neglijenţe repetate în rezolvarea lucrărilor;
j)încălcarea incompatibilităţilor şi a interdicţiilor prevăzute de lege;
k)omisiunea grava de a-şi îndeplini atribuţiile ce îi revin potrivit legii;
l)nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
(1)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a)avertismentul;
b)reducerea cu 5-15% a salariului şi/sau a indemnizaţiei de conducere, pe o durată de 1-3 luni;
c)retrogradarea în gradul profesional sau treapta profesională în cadrul aceleiaşi funcţii, pe o durată de 1-3 luni;
d)revocarea din funcţia de conducere ocupată;
e)mutarea disciplinara la o alta instanţă sau parchet din circumscripţia teritorială a aceleiaşi curţi de apel sau, după caz, a aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel, pe o durată de 1-3 luni;
f)excluderea din profesie.
(2)În cazul nerespectării prevederilor cuprinse în Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, conducătorul instanţei sau al parchetului care aplica sancţiunea poate dispune ca, pe lângă sancţiunea disciplinara aplicata, acesta să urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Şcoala Naţională de Grefieri.
(1)Sancţiunea prevăzută la art. 85 alin. (1) lit. a) se aplică de conducătorul instanţei sau al parchetului în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea cel sancţionat.
(2)Sancţiunile prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. b)-f) se aplică de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori, după caz, de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel în a cărui circumscripţie teritorială îşi desfăşoară activitatea cel sancţionat.
Alin. (2) al art. 86 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(1)În cazul în care exista indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, conducătorii instanţelor judecătoreşti sau ai parchetelor de pe lângă acestea, prevăzuţi la art. 86, vor dispune efectuarea cercetării prealabile.
(2)Cercetarea prealabila este obligatorie în toate cazurile şi se efectuează prin judecători sau procurori desemnaţi de Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie ori, după caz, de preşedintele curţii de apel sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel. Cercetarea prealabila se finalizează printr-un act de constatare.
Alin. (2) al art. 87 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
Alin. (3) al art. 87 a fost abrogat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(4)În cadrul cercetării prealabile se vor stabili faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenta sau inexistenta vinovăţiei, precum şi orice date concludente.
(5)Citarea şi ascultarea persoanei în cauza şi verificarea apărărilor acesteia sunt obligatorii.
(6)Refuzul persoanei cercetate de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării.
(1)Pe perioada cercetării prealabile, conducătorul instanţei sau parchetului prevăzut la art. 86 va putea dispune, în raport cu gravitatea faptei, suspendarea din funcţie a persoanei în cauza.
Alin. (1) al art. 88 a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(2)Persoana cercetată poate contesta aceasta măsură în termen de 30 de zile de la data comunicării, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul.
(1)Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de 30 de zile de la data înregistrării actului de constatare la cabinetul conducătorului instanţei sau al parchetului competent să aplice sancţiunea, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii abaterii disciplinare.
(2)Sancţiunile disciplinare se aplică prin decizie emisa în forma scrisă, în termenul prevăzut la alin. (1), şi se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii; decizia produce efecte de la data comunicării.
(3)Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a)descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
b)precizarea prevederilor din actele normative în vigoare care au fost încălcate de cel sancţionat;
c)motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de cel sancţionat în timpul cercetării disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citată sau ascultată;
d)temeiul de drept în baza căruia se aplică sancţiunea disciplinara;
e)termenul în care sancţiunea disciplinara poate fi contestată;
f)instanţa competenţa la care sancţiunea disciplinara poate fi contestată.
(4)Decizia de sancţionare poate fi contestată în termen de 30 de zile de la comunicare, la tribunalul de muncă şi asigurări sociale în a cărui circumscripţie teritorială îşi are domiciliul contestatorul.
(5)Contestaţia formulata potrivit alin. (4) nu suspenda executarea. La cererea contestatorului, tribunalul poate dispune suspendarea executării.
Cap. VII^1 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea 1 din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Expertul criminalist care funcţionează în cadrul INEC este independent în formularea opiniilor exprimate în conţinutul raportului de expertiză criminalistică.
Art. 89^1 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Expertul criminalist are obligaţia să îşi îndeplinească îndatoririle de serviciu cu imparţialitate, profesionalism şi obiectivitate.
Art. 89^2 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Expertul criminalist trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitatea şi independenţa acestuia, precum şi de la orice faptă care ar putea aduce prejudicii prestigiului justiţiei şi al instituţiei în care funcţionează.
Art. 89^3 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Expertul criminalist trebuie să cunoască şi să respecte limitele competenţei sale în activitatea de efectuare a expertizelor criminalistice.
Art. 89^4 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 2-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Funcţia de expert criminalist este incompatibilă cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, a celor de instruire din cadrul instituţiilor de formare profesională, precum şi a funcţiilor de cercetare.
Art. 89^5 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Experţilor criminalişti le este interzis:
a)să participe la efectuarea expertizelor criminalistice în perioada în care deţin calitatea de experţi criminalişti în cadrul INEC;
b)să efectueze expertize criminalistice în afara celor realizate în cadrul INEC;
c)să exercite orice activităţi de natură să lezeze prestigiul instituţiei din care fac parte.
Art. 89^6 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Expertul criminalist nu poate acorda consultaţii de specialitate, în legătură cu atribuţiile ce îi revin, persoanelor care nu funcţionează în cadrul INEC.
Art. 89^7 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Expertul criminalist este obligat să dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere în care să menţioneze dacă soţul, rudele ori afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum şi locul de muncă al acestora.
(2)Declaraţia se înregistrează şi se depune la dosarul profesional personal al fiecărui expert.
Art. 89^8 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Experţii criminalişti nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(2)Experţii criminalişti completează anual o declaraţie autentică pe propria răspundere, potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.
(3)Consiliul Suprem de Apărare a Ţării verifică, din oficiu sau la sesizarea ministrului justiţiei, realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).
Art. 89^9 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Dispoziţiile art. 77 alin. (2) şi (3), art. 78, 79 şi 81 se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^10 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Prevederile prezentei secţiuni se aplică şi celorlalte categorii de personal care funcţionează în cadrul INEC.
Art. 89^11 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 3-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Recrutarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se realizează prin concurs pentru ocuparea posturilor vacante, cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, în condiţiile legii.
Art. 89^12 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)La concursul pentru ocuparea funcţiilor de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)are studii superioare de lungă durată, cu diplomă de licenţă în domeniul specializării în care candidează;
c)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
d)cunoaşte limba română şi are domiciliul în România;
e)are cunoştinţe de operare pe calculator;
f)este aptă din punct de vedere medical şi psihologic pentru exercitarea funcţiei;
g)nu a fost agent sau colaborator al organelor de securitate ca poliţie politică;
h)cunoaşte o limbă străină de circulaţie internaţională, la nivel mediu.
(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat prin ordin al ministrului justiţiei.
Art. 89^13 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)La concursul pentru ocuparea funcţiilor auxiliare de specialitate criminalistică se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de exerciţiu;
b)nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucură de o bună reputaţie;
c)cunoaşte limba română şi are domiciliul în România;
d)este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
e)are studii medii, cunoştinţe de operare pe calculator sau de dactilografiere.
(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează de INEC, potrivit regulamentului aprobat de directorul institutului, la propunerea Consiliului institutului.
Art. 89^14 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 4-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează în scopul îmbunătăţirii pregătirii profesionale a acestuia şi al creşterii calităţii nivelului ştiinţific al rapoartelor de expertiză criminalistică.
(2)Formarea profesională continuă trebuie să ţină seama de evoluţia procedeelor tehnice de analiză şi interpretare din diversele discipline ştiinţifice care concură la investigarea probelor materiale din punct de vedere criminalistic, în concordanţă cu standardele interne şi internaţionale în materie.
(3)Formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării acestuia pe genuri de expertiză criminalistică.
Art. 89^15 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Responsabilitatea pentru formarea profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică revine conducerii institutului prin Consiliul acestuia, şefilor laboratoarelor interjudeţene, precum şi fiecărui expert şi asistent în parte, prin pregătire individuală.
Art. 89^16 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul de specialitate criminalistică participă la programe de formare profesională continuă organizate de INEC, de instituţii de învăţământ superior din ţară şi din străinătate, precum şi la alte forme de perfecţionare profesională.
(2)Directorul institutului aprobă anual programul de formare profesională continuă a personalului de specialitate criminalistică propus de Consiliul institutului.
Art. 89^17 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţă şi performanţă profesională a personalului de specialitate criminalistică, activitatea acestuia este supusă evaluării anuale.
(2)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se realizează de superiorul ierarhic şi se avizează de directorul institutului.
(3)Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a personalului de specialitate criminalistică se poate acorda unul dintre următoarele calificative: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător.
(4)Experţii criminalişti şi asistenţii criminalişti care nu sunt de acord cu calificativul acordat pot face contestaţie la Consiliul institutului, în termen de 30 de zile de la comunicarea raportului de evaluare de către institut. Hotărârea pronunţată de Consiliul institutului este definitivă.
Art. 89^18 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Experţii şi asistenţii criminalişti care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a două evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze, pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni, cursuri speciale de formare profesională organizate de INEC.
(2)Cursurile prevăzute la alin. (1) se încheie prin susţinerea unui examen.
(3)Expertul care primeşte în urma a două evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" şi care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (2) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională, la propunerea Consiliului institutului, de către director.
Art. 89^19 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Evaluarea şi calificativele anuale obţinute de personalul de specialitate criminalistică se păstrează la dosarul profesional personal.
(2)Dosarele profesionale personale ale personalului de specialitate criminalistică se întocmesc şi se păstrează de INEC.
(3)Dispoziţiile art. 75 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^20 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Activitatea personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este evaluată anual de superiorul ierarhic, prin acordarea calificativelor prevăzute la art. 89^18 alin. (3).
(2)Dispoziţiile art. 89^18 alin. (4) şi art. 89^20 se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^21 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 5-a Promovarea în grade profesionale şi accesul la funcţii de conducere al personalului de specialitate criminalistică şi al personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică
Secţiunea a 5-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
§1. Promovarea în grade profesionale
Paragraful §1 din Secţiunea a 5-a din Cap. VII^1 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Promovarea personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică în grade profesionale se face numai prin examen. Transferul de la o structură la alta în cadrul INEC nu constituie promovare.
(2)Modul de organizare şi desfăşurare a examenului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin regulament aprobat de directorul institutului la propunerea Consiliului institutului.
Art. 89^22 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
§2. Accesul la funcţiile de conducere din cadrul INEC
Paragraful §2 din Secţiunea a 5-a din Cap. VII^1 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Directorul şi directorul adjunct ai institutului sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie prin ordin al ministrului justiţiei dintre experţii cu grad profesional maxim şi cu studii juridice care funcţionează în cadrul institutului.
Art. 89^23 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Numirea în celelalte funcţii de conducere se face de către directorul institutului.
(2)Pentru numirea în funcţia de şef laborator interjudeţean, precum şi pentru numirea în funcţia de şef de sector în cadrul institutului este necesară o vechime de peste 10 ani în profesia de expert criminalist şi minimum 3 ani vechime în cadrul INEC.
(3)Numirea şefilor de laboratoare interjudeţene nou-înfiinţate se poate face şi prin derogare de la condiţiile de vechime prevăzute la alin. (2), dar numai în situaţia în care numirea nu se poate face în condiţiile alin. (2).
Art. 89^24 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 6-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este suspendat din funcţie în cazurile prevăzute la art. 48 alin. (1).
(2)Suspendarea din funcţie se dispune de către directorul institutului, cu avizul Consiliului institutului, prin decizie motivată.
(3)Dispoziţiile art. 48 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^25 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Decizia prevăzută la art. 89^25 alin. (2) este comunicată de îndată de către directorul institutului persoanei împotriva căreia s-a dispus măsura suspendării din funcţie.
Art. 89^26 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Dispoziţiile art. 49 alin. (2) şi (3), art. 50 şi 51 se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^27 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 7-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică este eliberat din funcţia de execuţie sau de conducere în cazurile prevăzute la art. 52. (2) Eliberarea din funcţie se dispune prin decizie a directorului institutului.
(3)Prevederile art. 54 sunt aplicabile şi pentru categoriile de personal prevăzute la alin. (1).
Art. 89^28 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 8-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)În cazul în care institutul sau un laborator interjudeţean din subordinea acestuia nu poate funcţiona normal datorită volumului prea mare de lucrări, a lipsei temporare a personalului, a existenţei de posturi vacante ori a altor asemenea cauze obiective, directorul institutului poate delega, prin decizie motivată, personal de specialitate criminalistică sau personal care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC.
(2)Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^29 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică poate fi detaşat sau transferat prin decizie motivată a directorului institutului în condiţiile prevăzute la art. 56 şi 58, care se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^30 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Prevederile art. 57 sunt aplicabile şi în cazul delegării sau detaşării personalului de specialitate criminalistică sau a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică.
Art. 89^31 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 9-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Stabilirea drepturilor şi îndatoririlor personalului de specialitate criminalistică şi ale personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică se face ţinându-se seama de locul şi rolul acestora în desfăşurarea activităţii de justiţie, de răspunderea şi complexitatea îndeplinirii funcţiei deţinute, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru aceste categorii de personal şi urmăreşte garantarea independenţei şi imparţialităţii acestora.
Art. 89^32 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Pentru activitatea desfăşurată, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică din cadrul INEC au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu funcţia deţinută, cu vechimea şi cu alte criterii prevăzute de lege.
Art. 89^33 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi numit membru al unor comisii de examinare, de acreditare sau al unor comisii de elaborare a proiectelor de acte normative, precum şi a unor documente interne ori internaţionale.
(3)Personalul prevăzut la alin. (1) poate fi membru al societăţilor ştiinţifice ori academice, precum şi al asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional.
Art. 89^34 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul şi îndatorirea de a-şi perfecţiona în mod continuu pregătirea profesională.
(2)Pe perioada în care personalul prevăzut la alin. (1) urmează forme de perfecţionare profesională, beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situaţia în care acestea sunt:
a)organizate la iniţiativa ori în interesul INEC;
b)urmate la iniţiativa acestuia, cu acordul directorului institutului;
c)organizate de Ministerul Justiţiei sau de alte instituţii specializate din ţară ori din străinătate.
(3)În cazul în care formarea şi perfecţionarea profesională, în formele prevăzute la alin. (2), se organizează în afara localităţii în care îşi are sediul laboratorul, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică beneficiază de drepturile de delegare, în condiţiile prezentei legi.
(4)Pentru acoperirea cheltuielilor programelor de formare şi perfecţionare profesională a personalului de specialitate criminalistică şi a personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, organizate în condiţiile alin. (2) lit. a) şi c), INEC şi Ministerul Justiţiei au obligaţia să prevadă în bugetul propriu fondurile necesare.
Art. 89^35 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)INEC are obligaţia să asigure personalului de specialitate criminalistică şi personalului care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică condiţii normale de muncă şi igienă, de natură să le asigure sănătatea şi integritatea fizică şi psihică.
(2)Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică au dreptul la asigurarea în mod gratuit a echipamentului de protecţie adaptat specificului activităţii desfăşurate în cadrul INEC.
Art. 89^36 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Secţiunea a 10-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar, civil, administrativ şi penal, în condiţiile legii.
Art. 89^37 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.
Art. 89^38 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Constituie abateri disciplinare:
a)refuzul de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite;
b)părăsirea locului de muncă şi lipsa de la serviciu fără aprobarea celui în drept să acorde învoiri;
c)încălcarea normelor de protecţie, igienă şi securitate a muncii, precum şi a regulilor de prevenire şi stingere a incendiilor;
d)încălcarea normelor de comportare civică şi etică sau folosirea unui limbaj inadecvat în cadrul relaţiilor de muncă.
Art. 89^39 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Constituie abatere disciplinară gravă oricare dintre următoarele fapte:
a)absenţa nemotivată de la serviciu timp de 3 zile consecutiv;
b)plecarea în concediu de odihnă sau concediu fără plată înainte ca acesta să fie aprobat de angajator;
c)refuzul repetat de a executa la timp sarcinile încredinţate în mod legal de superiorul ierarhic, precum şi neexecutarea acestora din neglijenţă, în condiţiile cerute şi conform indicaţiilor primite;
d)asumarea de obligaţii sau responsabilităţi faţă de persoane, organe ori organizaţii, interne sau internaţionale, în numele INEC sau în nume propriu, pe baza calităţii de salariat, fără acordul sau împuternicirea prealabilă a angajatorului.
(2)Săvârşirea de către salariat a oricăreia dintre abaterile disciplinare grave prevăzute la alin. (1) se sancţionează cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă, independent de existenţa unor antecedente disciplinare ale acestuia.
Art. 89^40 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul de specialitate criminalistică sau de personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, în raport cu gravitatea acestora, se aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a)-d) şi f).
Art. 89^41 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Nicio sancţiune, cu excepţia celei prevăzute la art. 85 alin. (1) lit. a), nu poate fi aplicată înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
(2)Cercetarea prealabilă este efectuată de comisia de disciplină, numită de directorul INEC.
(3)În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de comisia de disciplină care realizează cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul întrevederii.
Art. 89^42 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Comisia de disciplină are următoarele atribuţii principale:
a)cercetează abaterile disciplinare pentru care a fost sesizată;
b)stabileşte persoanele care urmează să fie audiate;
c)audiază salariatul a cărui faptă constituie obiectul sesizării, persoana care a formulat sesizarea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot înlesni soluţionarea cazului;
d)poate solicita declaraţii scrise persoanelor prevăzute la lit. c);
e)poate solicita orice documente care sunt de natură să înlesnească soluţionarea cazului;
f)propune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârşite;
g)întocmeşte rapoarte cu privire la cauzele pentru care a fost sesizată, pe care le înaintează directorului institutului.
Art. 89^43 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
(1)Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data luării la cunoştinţă a săvârşirii abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de un an de la data săvârşirii faptei. Sancţiunea disciplinară este dispusă de către directorul institutului, prin decizie, emisă în termen de cel mult 10 zile de la data finalizării cercetării disciplinare.
(2)Decizia se comunică persoanei sancţionate în cel mult 5 zile de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(3)Prevederile art. 89 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.
Art. 89^44 a fost introdus de pct. 7 al art. V din LEGEA nr. 156 din 5 iulie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 519 din 22 iulie 2011.
Prevederile prezentei legi se aplică şi personalului auxiliar de specialitate de la instanţele şi parchetele militare, precum şi de la Secţia militara a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Art. 90 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
Prevederile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi personalului conex al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, cu excepţia dispoziţiilor art. 68, 68^2, 68^3 şi 68^4.
Art. 90^1 a fost introdus de pct. 4 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
(1)Funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, Institutului Naţional al Magistraturii şi al Şcolii Naţionale de Grefieri sunt salarizaţi potrivit dispoziţiilor legale aplicabile aceloraşi categorii de personal din aparatul Consiliului Superior al Magistraturii.
(2)Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 10% din cheltuielile cu salariile aferente funcţiilor publice şi personalului contractual prevăzute în statul de funcţii, cu încadrarea în fondurile aprobate anual prin buget cu această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici şi personalului contractual care au realizat sau care au participat direct la obţinerea unor rezultate în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare, în cadrul aceluiaşi an bugetar.
Art. 90^2 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 4^1.
(1)Personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, aflat în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi, se considera ca îndeplineşte condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care este numit.
(2)Grefierii dactilografi ale căror posturi au fost transformate în posturi de grefieri urmează să fie salarizaţi corespunzător legii speciale de salarizare. Tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor sunt asimilaţi grefierilor.
Alin. (2) al art. 91 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(3)La intrarea în vigoare a prezentei legi, registratorii şi informaticienii în funcţie vor fi încadraţi ca grefieri registratori, respectiv grefieri informaticieni, prin transformarea corespunzătoare a posturilor, urmând să fie salarizaţi corespunzător legii speciale de salarizare.
Alin. (3) al art. 91 a fost introdus de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
Dispoziţiile prevăzute de prezenta lege pentru preşedinţii curţilor de apel şi procurorii generali ai parchetelor de pe lângă aceste instanţe, în legătură cu numirea, promovarea, suspendarea, sancţionarea şi eliberarea din funcţie, precum şi cu alte aspecte privind raporturile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pentru personalul auxiliar de specialitate din aceste instituţii.
Art. 92 a fost modificat de pct. 3 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008, prin înlocuirea sintagmei "Departamentul Naţional Anticorupţie" cu sintagma "Direcţia Naţională Anticorupţie".
(1)Constituie vechime în specialitate perioada în care personalul auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit oricare dintre funcţiile prevăzute la art. 3, precum şi perioadele în care a îndeplinit, în cadrul instanţelor judecătoreşti, parchetelor de pe lângă acestea, procuraturii, fostelor arbitraje de stat sau departamentale şi fostelor notariate de stat, funcţia de: impiegat, secretar, secretar ajutor, secretar dactilograf, dactilograf, executor judecătoresc, conducător de carte funciară, arhivar, registrator, arhivar-registrator, curier, referent, stenodactilograf, şef de cabinet, funcţionar, statistician, grefier dactilograf, grefier analist programator, informatician.
Alin. (1) al art. 93 a fost modificat de pct. 5 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
(2)Constituie vechime în specialitate şi perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a îndeplinit funcţia de executor judecătoresc, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000
, cu modificările şi completările ulterioare.
(3)Perioada în care personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea a exercitat funcţii de aceeaşi natură în cadrul Curţii Constituţionale sau în cadrul fostelor structuri jurisdicţionale ale Curţii de Conturi constituie vechime în specialitate.
(4)Pentru grefierii informaticieni constituie vechime în specialitate şi perioadele lucrate în acelaşi domeniu, în alte unităţi.
Alin. (4) al art. 93 a fost modificat de pct. 5 al art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.
Art. 93 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 17 din 11 ianuarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 19 ianuarie 2006.
(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii aprobă Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
(2)În termenul prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii aprobă regulamentele prevăzute la art. 7, art. 8 alin. (3), art. 9 alin. (2), art. 17, art. 38 alin. (3), art. 44 alin. (3), art. 65 alin. (3) şi art. 71 alin. (2).
(1)Litigiile în legătură cu aplicarea prevederilor prezentei legi se soluţionează de tribunalele de muncă şi asigurări sociale.
(2)Până la înfiinţarea tribunalelor de muncă şi asigurări sociale, litigiile prevăzute la alin. (1) se soluţionează de secţiile sau completele specializate pentru soluţionarea conflictelor de muncă.
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu excepţia dispoziţiilor privind formarea profesională, care intră în vigoare la 16 iulie 2005.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 9 decembrie 2004.
Nr. 567.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.
Citiți o versiune anterioară, valabilă între 1 feb. 2014 și 12 iun. 2015.
Deschide forma actuală