Lege nr. 188 din 1 octombrie 2000

Parlamentul României adopta prezenta lege.

Capitolul 1Dispoziţii generale

Articolul 1

(1)Executarea silită a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii se efectuează de către executorii judecătoreşti, dacă legea nu prevede altfel.

(2)Executorii judecătoreşti îndeplinesc şi alte atribuţii date prin lege în competenţa lor.

Articolul 2

(1)Executorii judecătoreşti sunt investiti sa îndeplinească un serviciu de interes public.

(2)Actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competentelor legale, purtând ştampila şi semnatura acestuia, precum şi numărul de înregistrare şi data, este act de autoritate publică şi are forta probanta prevăzută de lege.

Articolul 3

(1)La cererea executorului judecătoresc cei care datorează sume de bani debitorului urmărit ori deţin alte bunuri ale acestuia, supuse urmăririi potrivit legii, au obligaţia sa dea informaţiile necesare pentru efectuarea executării silite.

(2)Executorul judecătoresc este obligat sa păstreze secretul informaţiilor primite, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 4

Coordonarea şi controlul activităţii executorilor judecătoreşti se exercită de către Ministerul Justiţiei.

Articolul 5

Activitatea executorilor judecătoreşti se înfăptuieşte în condiţiile legii, cu respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale părţilor şi ale altor persoane interesate, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de apartenenţa politică, de avere sau de origine socială.

Articolul 6

Executorii judecătoreşti nu pot refuza îndeplinirea unui act dat în competenţa lor decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege.

Capitolul 2Competenţa executorilor judecătoreşti

Articolul 7

Executorul judecătoresc are următoarele atribuţii:

a)punerea în executare a dispoziţiilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b)notificarea actelor judiciare şi extrajudiciare;

c)comunicarea actelor de procedura;

d)recuperarea pe cale amiabila a oricărei creanţe;

e)aplicarea măsurilor asiguratorii dispuse de instanţa judecătorească;

f)constatarea unor stări de fapt în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

g)întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de către debitor, potrivit dispoziţiilor Codului de procedura civilă;

h)întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor, după caz;

i)orice alte acte sau operaţiuni date de lege în competenţa lui.

Articolul 8

(1)Executorii judecătoreşti îşi îndeplinesc atribuţiile în circumscripţia judecătoriei pe lângă care funcţionează, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2)Competenţa teritorială a birourilor de executori judecătoreşti cu sediul în municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul municipiului.

(3)În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii nu exista nici un executor judecătoresc sau exista doar unul, Camera executorilor judecătoreşti poate delega executori judecătoreşti din circumscripţia altei judecătorii, situata în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel, pentru a îndeplini atribuţiile prevăzute la art. 7.

Articolul 9

(1)În cazul prevăzut la art. 7 lit. a) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a carei raza teritorială urmează să se facă executarea.

(2)În cazul urmăririi silite a bunurilor este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a carei raza teritorială sunt situate sau se afla acestea. Dacă bunurile urmaribile se afla în circumscripţiile mai multor judecătorii, competenţa aparţine oricăruia dintre executorii judecătoreşti care funcţionează pe lângă acestea.

(3)În cazul prevăzut la art. 7 lit. e) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia instanţei judecătoreşti care a încuviinţat măsura de asigurare.

(4)În cazul prevăzut la art. 7 lit. f) este competent executorul judecătoresc din circumscripţia judecătoriei în a carei raza teritorială se va face constatarea.

(5)În celelalte cazuri prevăzute la art. 7 este competent orice executor judecătoresc investit de partea interesată.

Articolul 10

(1)Executorii judecătoreşti pot fi recuzati în cazul în care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la art. 27 pct. 1, 2, 3, 5, 6*), 8 şi 9 din Codul de procedură civilă.

(2)Executorul judecătoresc pentru care este cerută recuzarea poate declara ca se abţine.

(3)Partea interesată poate cere instanţei de executare recuzarea executorului judecătoresc imediat ce a aflat despre una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), dar numai până la încheierea executării silite. Încheierea instanţei prin care s-a respins abţinerea, precum şi cea prin care s-a încuviinţat recuzarea nu sunt supuse nici unei cai de atac.

(4)Încheierea prin care s-a respins recuzarea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

(5)Încheierea prin care s-a hotărât recuzarea va arata în ce măsura actele îndeplinite de executorul judecătoresc recuzat vor fi păstrate.

Notă *) Punctul 6 al art. 27 din Codul de procedură civilă a fost modificat prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 138/2000.

Articolul 11

(1)Conflictele de competenţa între birourile executorilor judecătoreşti situate în aceeaşi circumscripţie a unei judecătorii se soluţionează de acea judecătorie, la sesizarea părţii interesate.

(2)Când conflictul intervine între birouri de executori judecătoreşti situate în circumscripţii diferite, competenţa aparţine judecătoriei în a carei circumscripţie se afla biroul executorului judecătoresc cel dintâi sesizat.

(3)Conflictele de competenţa se soluţionează de urgenta şi cu precădere.

(4)Instanţa se pronunţa în toate cazurile, motivat, prin încheiere irevocabilă.

Capitolul 3Organizarea activităţii executorilor judecătoreşti

Secţiunea 1Organizarea şi funcţionarea birourilor executorilor judecătoreşti

Articolul 12

(1)Activitatea executorilor judecătoreşti se desfăşoară în cadrul unui birou în care pot funcţiona unul sau mai mulţi executori judecătoreşti asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător.

(2)Prin asocierea în cadrul unei societăţi civile profesionale executorul judecătoresc nu îşi pierde dreptul la biroul individual.

(3)Executorul judecătoresc sau executorii judecătoreşti asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja executori judecătoreşti stagiari, alt personal de specialitate, precum şi personal auxiliar corespunzător, necesar pentru desfăşurarea activităţii biroului.

Articolul 13

(1)Ministerul Justiţiei, prin direcţia de specialitate, întocmeşte evidenta birourilor de executori judecătoreşti şi lucrările privind numirea şi încetarea funcţiei de executor judecătoresc.

(2)Numărul executorilor judecătoreşti se stabileşte şi se actualizează anual de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, avându-se în vedere şi numărul executorilor judecătoreşti stagiari care au promovat examenul de capacitate.

Articolul 14

În circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de executori judecătoreşti, a căror competenţa teritorială se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii.

Articolul 15

Executor judecătoresc poate fi persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)are numai cetăţenia română şi domiciliul în România;

b)are capacitatea deplina de exerciţiu;

c)este licentiata în drept;

d)nu are antecedente penale şi se bucura de o buna reputaţie;

e)cunoaşte limba română;

f)este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;

g)a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de executor judecătoresc stagiar şi a promovat examenul de capacitate sau, după caz, a exercitat timp de 3 ani o funcţie de specialitate juridică şi a promovat examenul de admitere în profesie.

Articolul 16

(1)Executorul judecătoresc este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, în baza cererii celui interesat şi după verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 15. (2) Tabloul executorilor judecătoreşti se întocmeşte şi se actualizează anual de Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti. Tabloul executorilor judecătoreşti se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se transmite instanţelor judecătoreşti.

Articolul 17

(1)În termen de 90 de zile de la numirea sa în funcţie executorul judecătoresc este obligat să îşi înregistreze biroul la curtea de apel în a carei circumscripţie îşi are sediul biroul sau. Pentru înregistrarea biroului executorul judecătoresc va prezenta ştampila şi specimenul de semnatura.

(2)Ministrul justiţiei poate, în cazuri temeinic justificate, sa prelungească acest termen.

(3)Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) atrage de drept revocarea din funcţie a executorului judecătoresc.

Articolul 18

(1)După numirea în funcţie executorul judecătoresc va depune jurământul în faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau a reprezentanţilor acestora.

(2)Jurământul are următorul conţinut:

Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, să-mi îndeplinesc cu onoare şi probitate, cu constiinta şi fără partinire atribuţiile ce-mi revin şi sa păstrez secretul profesional. Asa să-mi ajute Dumnezeu!

(3)Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a executorului judecătoresc. Executorul judecătoresc fără confesiune va depune jurământul fără formula religioasă, pe constiinta şi onoare.

(4)La depunerea jurământului se încheie un proces-verbal în doua exemplare, semnate de persoanele menţionate la alin. (1) şi de cel interesat. Un exemplar al procesului-verbal se păstrează la grefa curţii de apel şi celălalt exemplar se înmânează executorului judecătoresc respectiv.

(5)Executorii judecătoreşti intră în exerciţiul funcţiunii numai după depunerea jurământului.

Articolul 19

Poate fi executor judecătoresc stagiar cel care:

a)îndeplineşte condiţiile cerute la art. 15 lit. a)-f);

b)a promovat examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc, organizat de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti şi de Ministerul Justiţiei;

c)se afla în perioada de stagiu, până la promovarea examenului de capacitate;

d)este angajat într-un birou de executor judecătoresc.

Articolul 20

(1)Examenul de admitere în profesia de executor judecătoresc şi examenul de capacitate se vor desfăşura în faţa unei comisii din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentanţi ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, ai Ministerului Justiţiei şi cadre didactice din învăţământul superior de specialitate.

(2)Condiţiile de desfăşurare a acestor examene se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi, aprobat prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Articolul 21

(1)Executorul judecătoresc este obligat sa încheie contract individual de muncă cu executorul judecătoresc stagiar şi să asigure formarea profesională a acestuia.

(2)Executorul judecătoresc poate delega executorul judecătoresc stagiar sa îndeplinească atribuţiile prevăzute la art. 7 lit. a)-e).

(3)Verificarea formării profesionale şi a condiţiilor de încheiere a contractului individual de muncă al executorului judecătoresc stagiar este în sarcina Camerei executorilor judecătoreşti şi se stabileşte prin Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Articolul 22

(1)Calitatea de executor judecătoresc încetează:

a)la cerere;

b)prin pensionare sau în cazul constatării incapacităţii de muncă, în condiţiile legii;

c)prin desfiinţarea biroului executorului judecătoresc, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, în condiţiile legii, într-un alt birou, în termen de 6 luni;

d)prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, în condiţiile prezentei legi;

e)în cazul condamnării definitive la o pedeapsă privativă de libertate pentru săvârşirea unei infracţiuni;

f)în cazul constatării vaditei sale incapacităţi profesionale;

g)în cazul în care executorul judecătoresc nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f).

(2)Încetarea calităţii de executor judecătoresc se constata sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sau din oficiu.

Articolul 23

Exerciţiul funcţiei de executor judecătoresc se suspenda:

a)în situaţiile prevăzute la art. 46 lit. d) şi la art. 47 alin. (1);

b)în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 40, precum şi în cazul interdictiilor prevăzute de lege;

c)în caz de neplata a contribuţiilor băneşti profesionale, timp de 3 luni de la scadenta acestora, până la achitarea lor integrală;

d)în caz de incapacitate temporară de muncă;

e)la cererea executorului judecătoresc, pentru motive întemeiate.

Articolul 24

(1)În cazurile prevăzute la art. 23 lit. a), b) şi c) suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, din oficiu sau la cererea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(2)În cazul prevăzut la art. 23 lit. d) executorul judecătoresc are obligaţia de a informa de îndată Camera executorilor judecătoreşti din care face parte, care va solicita ministrului justiţiei sa ia act de aceasta împrejurare.

(3)În cazul prevăzut la art. 23 lit. e) suspendarea se aproba de ministrul justiţiei, cu avizul Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(4)Suspendarea încetează dacă au dispărut împrejurările care au determinat-o, dispoziţiile privind luarea măsurii fiind aplicabile în mod corespunzător.Secţiunea a 2-a Camera executorilor judecătoreşti

Articolul 25

(1)În circumscripţia fiecărei curţi de apel funcţionează câte o Camera a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică.

(2)Din Camera executorilor judecătoreşti fac parte toţi executorii judecătoreşti din circumscripţia curţii de apel respective.

Articolul 26

(1)Camera executorilor judecătoreşti este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-7 membri.

(2)Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor judecătoreşti, pentru o perioadă de 3 ani, dintre membrii acelei Camere a executorilor judecătoreşti.

(3)Preşedintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătoreşti în raporturile acesteia cu terţii. El primeşte pentru activitatea depusa o indemnizaţie al carei cuantum este stabilit de adunarea generală.

(4)Colegiul director are un secretar salarizat şi personal auxiliar, în numărul şi structura stabilite de adunarea generală.

Articolul 27

Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti are următoarele atribuţii principale:

a)rezolva plângerile părţilor împotriva executorilor judecătoreşti şi executorilor judecătoreşti stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

b)deleagă, în cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinata de cel mult 6 luni, un executor judecătoresc, pentru a asigura funcţionarea unui alt birou de executor judecătoresc, cu încunoştinţarea preşedintelui Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi a preşedintelui judecătoriei în a carei circumscripţie urmează să îşi exercite atribuţiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afară cazului în care executorul judecătoresc delegat îşi da acordul;

c)informează Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti în legătură cu activitatea birourilor executorilor judecătoreşti, asupra necesarului de executori judecătoreşti şi executori judecătoreşti stagiari şi face recomandări cu privire la persoanele care urmează să fie propuse de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti pentru numirea lor în funcţia de executor judecătoresc de către ministrul justiţiei;

d)întocmeşte documentarea juridică şi asigura consultarea şi informarea curenta a executorilor judecătoreşti;

e)tine evidenta veniturilor şi cheltuielilor Camerei executorilor judecătoreşti şi a contribuţiei membrilor săi;

f)procura datele şi lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătoreşti şi asigura difuzarea acestuia;

g)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia şi de Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.Secţiunea a 3-a Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti

Articolul 28

(1)Executorii judecătoreşti din România se constituie în Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, organizaţie profesională cu personalitate juridică, formată din toţi executorii judecătoreşti numiţi potrivit art. 16. (2) Organele de conducere ale Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt: congresul, consiliul şi preşedintele.

(3)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este constituit din delegaţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, preşedinţii Camerelor executorilor judecătoreşti şi ceilalţi membri ai Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(4)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se întruneşte anual la convocarea consiliului acesteia.

Articolul 29

(1)Convocarea Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se face în termen de 7 zile de la data hotărârii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi se va tine în termen de cel puţin o luna şi de cel mult două luni de la data convocării. Camerele executorilor judecătoreşti vor fi înştiinţate în scris şi prin publicarea într-un ziar central. Camerele executorilor judecătoreşti sunt obligate sa afiseze data convocării şi ordinea de zi la sediul lor şi la instanţele judecătoreşti din circumscripţia în care funcţionează.

(2)Camerele executorilor judecătoreşti sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(3)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este legal constituit în prezenta a două treimi din numărul membrilor şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

(4)În cazul în care nu se realizează cvorumul cerut la alin. (3) se face o noua convocare a Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti în aceleaşi condiţii, peste cel mult o luna. La aceasta convocare Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este legal constituit prin prezenta majorităţii delegaţilor. Dacă nici atunci nu se realizează cvorumul legal, Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se amana din nou şi va fi reconvocat de fiecare data până la realizarea cvorumului prevăzut în prezentul alineat.

Articolul 30

(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti va convoca un congres extraordinar la cererea unei treimi din numărul membrilor Camerelor executorilor judecătoreşti sau la cererea majorităţii colegiilor directoare ale Camerelor executorilor judecătoreşti.

(2)Convocarea congresului extraordinar se face în termen de 7 zile de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 29 alin. (4).

(3)Congresul extraordinar se va tine în cel mult 30 de zile de la data convocării.

Articolul 31

(1)Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti are următoarele atribuţii:

a)adopta Statutul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi pe cel al Casei de asigurări;

b)alege preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, precum şi alte organe stabilite prin statut;

c)alege Comisia de cenzori şi Consiliul de conducere ale Casei de asigurări;

d)alege şi revoca membrii Comisiei superioare de disciplina, fiecare Cameră a executorilor judecătoreşti având dreptul la câte un reprezentant;

e)analizează şi aproba raportul anual al Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti;

f)aproba bugetul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti şi al Casei de asigurări;

g)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

(2)Hotărârile Congresului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti sunt obligatorii pentru toţi membrii acesteia.

Articolul 32

(1)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti este constituit din reprezentanţi ai fiecărei Camere a executorilor judecătoreşti, potrivit normei de reprezentare stabilite prin statut, dintre care sunt aleşi de către Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti preşedintele şi 2 vicepreşedinţi.

(2)Preşedintele reprezintă Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti în raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional.

Articolul 33

Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti îndeplineşte următoarele atribuţii:

a)solicita ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea funcţiei de executor judecătoresc;

b)propune ministrului justiţiei numărul necesar de birouri de executori judecătoreşti şi condiţiile de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de capacitate;

c)stabileşte, cu aprobarea ministrului justiţiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de executorii judecătoreşti;

d)aproba cotele de contribuţie ale birourilor executorilor judecătoreşti la Camera executorilor judecătoreşti, precum şi cele ale Camerelor executorilor judecătoreşti la Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, potrivit statutului acesteia;

e)propune ministrului justiţiei condiţiile de desfăşurare a examenului de admitere în profesia de executor judecătoresc şi a examenului de capacitate;

f)îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezenta lege, de regulamentul de aplicare a acesteia sau de statut.

Articolul 34

În cadrul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti se va organiza şi va funcţiona o casa de asigurări pentru asigurarea de răspundere civilă a executorilor judecătoreşti, cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul propriu aprobat de Congresul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

Capitolul 4Drepturile şi îndatoririle executorului judecătoresc Secţiunea 1 Drepturile executorilor judecătoreşti

Articolul 35

Executorii judecătoreşti îşi exercită personal atribuţiile şi se bucura de stabilitate în funcţie, neputând fi transferati în alta localitate, fără acordul lor, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

Articolul 36

Executorii judecătoreşti nu pot fi cercetati, perchezitionati, reţinuţi, arestaţi sau trimişi în judecata penală fără avizul ministrului justiţiei pentru faptele săvârşite în legătură cu exerciţiul activităţii lor profesionale, cu excepţia infracţiunilor flagrante.

Articolul 37

Executorii judecătoreşti au dreptul la onorarii pentru serviciul prestat, stabilite în conformitate cu art. 33 lit. c).

Articolul 38

Executorul judecătoresc are dreptul la concediu de odihnă, în condiţiile stabilite prin statut.

Articolul 39

Executorii judecătoreşti beneficiază de drepturi de asigurări sociale, pe baza contribuţiilor la sistemele de asigurări sociale, în condiţiile legii.

Articolul 40

Exercitarea funcţiei de executor judecătoresc este incompatibilă cu:

a)activitatea salarizata în cadrul altor profesii, exceptând activitatea didactica universitară, activitatea artistică, literară şi publicistica;

b)calitatea de deputat sau de senator ori de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului;

c)desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

d)calitatea de asociat într-o societate în nume colectiv, asociat comandidat în societăţile în comandită simpla sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi civile.Secţiunea a 2-a Îndatoririle şi răspunderea executorilor judecătoreşti

Articolul 41

Executorii judecătoreşti şi personalul birourilor de executori judecătoreşti au obligaţia sa păstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţa în cadrul activităţii lor, chiar şi după încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor în care legea sau părţile interesate îi eliberează de aceasta obligaţie.

Articolul 42

(1)Răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajata, în condiţiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligaţiilor sale profesionale.

(2)Asigurarea de răspundere profesională a executorului judecătoresc se realizează prin Casa de asigurări constituită în acest scop, potrivit art. 34.

Articolul 43

Este interzis executorilor judecătoreşti sa dobândească direct sau prin persoane interpuse, pentru ei sau pentru alţii, bunurile ce au făcut obiectul activităţii de executare silită.

Articolul 44

Răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc intervine pentru următoarele abateri:

a)nerespectarea secretului profesional;

b)încălcarea incompatibilităţilor şi interdictiilor prevăzute de lege;

c)săvârşirea unor fapte care aduc atingere onoarei, probitatii profesionale ori bunelor moravuri;

d)neîndeplinirea obligaţiilor privind formarea profesională a executorilor judecătoreşti stagiari, angajaţi pe bază de contract;

e)întârzierea sistematica şi neglijenţa în efectuarea lucrărilor;

f)absenta nejustificată de la birou.

Articolul 45

(1)Acţiunea disciplinară se exercită de ministrul justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti şi se judeca de Consiliul de disciplina al acesteia, format din 3 membri aleşi de adunarea generală a Camerei executorilor judecătoreşti, pe o perioadă de 3 ani.

(2)Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie cercetarea prealabilă, care se efectuează de inspectori generali din cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei sau de Colegiul director al Camerei executorilor judecătoreşti.

(3)Audierea celui în cauza este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit sa ia cunoştinţa de conţinutul dosarului şi să-şi formuleze apărarea.

(4)Consiliul de disciplina al Camerei executorilor judecătoreşti citeaza părţile şi pronunţa o hotărâre motivată care se comunică acestora.

(5)Împotriva hotărârii Consiliului de disciplina al Camerei executorilor judecătoreşti părţile pot face contestaţie, în termen de 15 zile de la comunicare, la Comisia superioară de disciplina a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, care judeca în complet de 5 membri. Hotărârea Comisiei superioare de disciplina este definitivă şi poate fi atacată cu recurs la curtea de apel în a carei raza teritorială se afla sediul profesional.

(6)Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 46

Sancţiunile disciplinare se aplică în raport cu gravitatea faptelor şi constau în:

a)mustrare;

b)avertisment;

c)amenda de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei executorilor judecătoreşti în a carei raza teritorială este situat biroul executorului judecătoresc respectiv. Neachitarea amenzii în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a stabilit sancţiunea disciplinară atrage suspendarea de drept din funcţie a executorului judecătoresc până la achitarea sumei. Hotărârea definitivă constituie titlu executoriu;

d)suspendarea din funcţie pe o durată de la o luna la 6 luni;

e)excluderea din profesie.

Articolul 47

(1)În cazul în care împotriva executorului judecătoresc s-a luat măsura reţinerii, arestării preventive sau trimiterii în judecata penală, ministrul justiţiei, din oficiu sau la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, va lua măsura suspendării din funcţie a acestuia până la soluţionarea procesului penal, potrivit legii.

(2)Ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a executorului judecătoresc condamnat în condiţiile prevăzute la art. 22 alin. (1) lit. e), începând cu data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de condamnare.

Articolul 48

În caz de suspendare sau excludere din profesie ştampila, legitimatia, registrele şi lucrările executorului judecătoresc suspendat sau exclus vor fi depuse, în termen de 5 zile, sub luare de semnatura, la Camera executorilor judecătoreşti în a carei raza teritorială este situat biroul acestuia. Camera executorilor judecătoreşti are obligaţia de a asigura continuarea lucrărilor neexecutate.

Capitolul 5Desfăşurarea activităţii executorilor judecătoreşti

Articolul 49

(1)Executarea silită şi celelalte acte care sunt de competenţa executorului judecătoresc se îndeplinesc la cerere, dacă legea nu dispune altfel.

(2)Toate actele efectuate de executorul judecătoresc se redactează în limba română.

(3)Persoanele interesate care nu vorbesc sau nu înţeleg limba română au dreptul sa ia cunoştinţa de cuprinsul actului prin intermediul unui interpret sau traducător.

Articolul 50

(1)În îndeplinirea atribuţiilor lor executorii judecătoreşti întocmesc procese-verbale, dacă prin lege nu se dispune altfel.

(2)Un exemplar al proceselor-verbale întocmite rămâne la executor, iar celelalte exemplare se comunică instanţei de executare şi celor interesaţi, după caz.

(3)La cerere, în termen de cel mult 5 zile, executorul va elibera copii de pe actele întocmite în îndeplinirea atribuţiilor sale oricărei persoane care justifica un interes.

Articolul 51

Executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a prezentei legi, precum şi ale Codului de procedura civilă şi ale altor legi aplicabile în materie.

Articolul 52

(1)Actele privind executarea silită se îndeplinesc la sediul biroului executorului judecătoresc, în timpul programului de lucru afişat în mod corespunzător sau la locul efectuării executării.

(2)În cazul în care întocmirea unui act nu suferă amânare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit şi în afară programului de lucru.

Articolul 53

(1)Refuzul executorului judecătoresc de a îndeplini un act sau de a efectua o executare silită se motiveaza, dacă părţile stăruie în cererea de îndeplinire a actului, în termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.

(2)În cazul refuzului nejustificat de întocmire a unui act partea interesată poate introduce plângere în termen de 5 zile de la data la care a luat cunoştinţa de acest refuz la judecătoria în a carei raza teritorială îşi are sediul biroul executorului judecătoresc.

(3)Judecarea plângerii se face cu citarea părţilor. În cazul admiterii plângerii instanţa indica în hotărâre modul în care trebuie întocmit actul.

(4)Hotărârea judecătoriei este supusă recursului.

(5)Executorul judecătoresc este obligat să se conformeze hotărârii judecătoreşti rămase irevocabile.

Articolul 54

Actele îndeplinite de executorii judecătoreşti, care prezintă erori materiale sau omisiuni vadite, vor fi îndreptate sau completate de către aceştia, la cerere sau din oficiu, cu citarea părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibila îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Cererea de îndreptare a erorii materiale sau de completare se va soluţiona de urgenta. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.

Articolul 55

(1)La cererea părţii de a i se elibera un duplicat al actului original biroul executorului judecătoresc care a întocmit acel act va elibera duplicatul în termen de cel mult 5 zile.

(2)În textul duplicatului se reproduce, cuvânt cu cuvânt, cuprinsul actului. În locul semnaturilor originale se menţionează numele şi prenumele fiecărui semnatar.

(3)Duplicatul are aceeaşi forta probanta ca şi originalul.

Articolul 56

În cazul îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecătoresc şi client sunt supuse, prin asemănare, regulilor mandatului. Remiterea de către client a înscrisului original constatator al creanţei constituie mandat de încasare a acesteia.

Articolul 57

(1)Actele executorilor judecătoreşti sunt supuse, în condiţiile legii, controlului instanţelor judecătoreşti competente.

(2)Activitatea executorilor judecătoreşti este supusă controlului profesional, în condiţiile prezentei legi.

Articolul 58

Cei interesaţi sau vătămaţi prin actele de executare pot formula contestaţie la executare, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.

Articolul 59

(1)Controlul profesional se exercită de Ministerul Justiţiei, prin inspectori generali de specialitate, şi de Uniunea Naţionala a Executorilor Judecătoreşti, prin consiliul sau de conducere, şi va avea în vedere:

a)organizarea şi funcţionarea Camerelor executorilor judecătoreşti şi a birourilor executorilor judecătoreşti;

b)calitatea actelor şi lucrărilor efectuate de executorii judecătoreşti;

c)comportarea executorilor judecătoreşti în raporturile de serviciu, cu autorităţile publice şi cu persoanele fizice şi juridice.

(2)Consiliul Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti poate delega Colegiului director al Camerei executorilor judecătoreşti exercitarea controlului prevăzut la alin. (1) lit. b) şi c) în circumscripţia sa.

Articolul 60

(1)Biroul executorului judecătoresc va avea arhiva şi registratura proprii.

(2)Arhiva activităţii executorilor judecătoreşti este proprietatea statului, se păstrează, se conserva şi se preda în condiţiile legii.

(3)Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea şi expedierea corespondentei, înregistrarea şi indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar necesare pentru buna desfăşurare a activităţii executorului judecătoresc.

Articolul 61

Activitatea de arhiva şi de secretariat a birourilor executorilor judecătoreşti se reglementează prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Articolul 62

Birourile de executori judecătoreşti trebuie să ţină evidenta financiar-contabila, potrivit legii.

Capitolul 6Dispoziţii tranzitorii şi finale

Articolul 63

(1)La cerere, executorii judecătoreşti în funcţie, potrivit prezentei legi, devin executori judecătoreşti cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 15 lit. a), b), d), e) şi f).

(2)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu optează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi pentru continuarea activităţii ca executor judecătoresc, vor fi transferati în interesul serviciului în alte funcţii din subordinea Ministerului Justiţiei, pentru care îndeplinesc condiţiile cerute de lege.

(3)Executorii judecătoreşti în funcţie, care nu au 2 ani de activitate în aceasta calitate la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi numiţi executori judecătoreşti stagiari în cadrul unui birou de executori judecătoreşti.

Articolul 64

Cheltuielile efectuate pentru investiţii, dotări şi alte utilităţi necesare în activitatea biroului executorului judecătoresc se scad din veniturile impozabile, pe o durată de 3 ani de la începerea efectivă a activităţii.

Articolul 65

Sumele provenind din impozitele încasate din onorariile executorilor judecătoreşti constituie venituri la bugetul de stat şi se cuprind distinct în bugetul de venituri şi cheltuieli al Ministerului Justiţiei, în condiţiile şi cu destinaţia prevăzute de lege, pentru taxele judiciare de timbru.

Articolul 66

(1)Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi se pune în aplicare la 90 de zile de la această dată.

(2)Regulamentul de punere în aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiţiei în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Articolul 67

(1)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi executorii judecătoreşti vor proceda la constituirea Camerelor executorilor judecătoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti.

(2)În termen de 90 de zile de la constituirea Camerelor executorilor judecătoreşti şi a Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, Congresul Uniunii va adopta Statutul profesiei.

(3)Executorii judecătoreşti îşi vor începe activitatea în birouri, conform prezentei legi, după 6 luni de la data intrării în vigoare a acesteia.

Articolul 68

(1)La data începerii activităţii birourilor de executori judecătoreşti, prevăzute la art. 67 alin. (3), birourile de executori judecătoreşti de pe lângă judecătorii îşi încetează activitatea.

(2)Dosarele de executare silită aflate în curs de rezolvare la data începerii activităţii executorilor judecătoreşti, conform prezentei legi, vor fi repartizate între birourile constituite, de către un judecător delegat de la fiecare instanţa, cu respectarea dispoziţiilor art. 8.

Articolul 69

Prezenta lege se completează cu dispoziţiile Codului de procedura civilă.

Articolul 70

La data punerii în aplicare a prezentei legi se abroga prevederile art. 138 şi 139 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, dispoziţiile referitoare la salarizarea executorilor judecătoreşti din Legea nr. 50/1996 privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 18 noiembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

PREŞEDINTELE SENATULUI

MIRCEA IONESCU-QUINTUS

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 3 octombrie 2000, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,

VASILE LUPU