Decizie nr. 57 din 13 februarie 2013

Cu adresa nr. 51/1.007 din 8 februarie 2013, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Curţii Constituţionale, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi al art. 15 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea privind neconstituţionalitatea Legii bugetului de stat pe anul 2013, formulată de un grup de 54 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

La sesizare s-a anexat lista cuprinzând semnăturile a 54 de deputaţi, autori ai sesizării de neconstituţionalitate. Potrivit acestei liste, autorii sesizării de neconstituţionalitate sunt următorii: Roberta Alma Anastase, Gabriel Andronache, Sanda-Maria Ardeleanu, Ioan Balan, Lucian-Nicolae Bode, Camelia-Margareta Bogdănici, Claudia Boghicevici, Costică Canacheu, Dănuţ Culeţu, Ion Cupă, Constantin Dascălu, Florian-Daniel Geantă, Florin Gheorghe, Tinel Gheorghe, Vasile Gudu, Dragoş-Ionel Gunia, Adrian Gurzău, Gheorghe Ialomiţianu, Vasile Iliuţă, George Ionescu, Liviu Laza-Matiuţa, Mircea Lubanovici, Mircea Man, Ioan Mihăilă, Lucian Militaru, Petru Movilă, Mircia Muntean, Alexandru Nazare, Clement Negruţ, Ioan Oltean, Maria-Andreea Paul, Eusebiu-Manea Pistru-Popa, Dan-Cristian Popescu, Florin Aurelian Popescu, Alin-Augustin-Florin Popoviciu, Cezar-Florin Preda, Romeo Rădulescu, Cristian-Constantin Roman, Cornel-Mircea Sămărtinean, Valeria-Diana Schelean, Florin Mihail Secară, Mihai Stănişoară, Mihaela Stoica, Ştefan-Bucur Stoica, Cătălin-Florin Teodorescu, Mircea-Nicu Toader, Eugen Tomac, Raluca Turcan, Elena-Gabriela Udrea, Gheorghe Udrişte, Ionaş-Florin Urcan, Sergiu-Constantin Vizitiu, Iulian Vladu şi Valerian Vreme.

La sesizare a fost anexată, în copie, Legea bugetului de stat pe anul 2013 şi Precizările de natură tehnică privind modalitatea depunerii amendamentelor la Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2013/Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013.

Sesizarea a fost înregistrată la Curtea Constituţională sub nr. 560 din 8 februarie 2013 şi formează obiectul Dosarului nr. 90A/2013.

Prin această sesizare, autorii acesteia solicită Curţii să se pronunţe asupra constituţionalităţii legii criticate prin raportare la prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 56 alin. (2), precum şi la recomandările Comisiei de la Veneţia nr. 685 din 17 decembrie 2012, deoarece, "pe data de 7 februarie 2013, majoritatea parlamentară a adoptat Legea bugetului de stat pe anul 2013 după o analiză superficială şi neconstituţională a exigenţelor sociale, economice, juridice şi de altă natură din societatea românească."

1.Astfel, în ceea ce priveşte încălcarea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, în sesizare se arată că Legea bugetului de stat pe anul 2013 a fost adoptată fără respectarea dispoziţiilor art. 22 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit cărora, "În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui şedinţei comune verificarea întrunirii cvorumului."

În legătură cu acest aspect, autorii sesizării susţin că "Legea bugetului de stat pe anul 2013, aşa cum a fost adoptată la votul final, conţine articole care nu au fost dezbătute şi votate, lucru care duce la nulitatea prevederilor respective."

În continuare, autorii sesizării susţin, în esenţă, că, pe traseul de la parlamentari la comisii, din cauza modalităţii defectuoase de transmitere a amendamentelor, o parte dintre acestea s-au pierdut, motiv pentru care nu au mai putut fi puse în discuţie atât la comisii, cât şi în plenul celor două Camere ale Parlamentului, astfel că "legea criticată a fost adoptată fără analizarea, dezbaterea şi eventual admiterea sau respingerea tuturor amendamentelor opoziţiei parlamentare", ceea ce contravine dispoziţiilor art. 47 alin. (1) şi art. 50 alin (3) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, celor ale art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, precum şi prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5).

Autorii sesizării consideră că o înfrângere a acestor prevederi constituţionale şi a dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 24/2000 o constituie şi faptul că "fundamentarea bugetului s-a făcut pe un text de lege încă neadoptat, adică o modificare la Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor [...], care este încă în procedură parlamentară."

2.În sesizare se arată că "modalitatea de dezbatere şi de adoptare a legii criticate a avut ca rezultat discriminarea unei părţi din populaţia României, pentru care parlamentarii opoziţiei aveau de formulat amendamente", în timp ce "parlamentarii majorităţii şi cetăţenii pentru care au fost formulate amendamente care au fost admise s-au poziţionat mai presus de lege", ceea ce înfrânge art. 16 alin. (1) şi (2) din Constituţie.

3.Cât priveşte încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2), autorii criticii consideră că o justă aşezare a sarcinilor fiscale prin legea bugetului "nu s-a putut realiza atât timp cât amendamentele opoziţiei parlamentare nu au putut fi avute în vedere [...]."

4.În fine, autorii sesizării susţin că "atitudinea majorităţii parlamentare a încălcat recomandările Comisiei de la Veneţia cuprinse în Opinia nr. 685 din 17 decembrie 2012 [...]."

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, sesizarea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, pentru a transmite punctele lor de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/1057 din 12 februarie 2013, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 602 din 12 februarie 2013, prin care apreciază că sesizarea de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată, în esenţă, că măsurile adoptate prin legea criticată au fost dezbătute şi adoptate în conformitate cu prevederile constituţionale şi dispoziţiile regulamentare invocate. În susţinerea acestui punct de vedere face referire la jurisprudenţa constantă în materie a Curţii Constituţionale.

Guvernul a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 5/946/2013, înregistrată la Curtea Constituţională cu nr. 603 din 12 februarie 2013, prin care consideră sesizarea de neconstituţionalitate ca fiind neîntemeiată, deoarece "modalitatea de fundamentare a bugetului [...] reprezintă un aspect tehnic care nu este de natură a aduce atingere principiilor statului de drept şi supremaţiei legii." De asemenea, consideră că "modalitatea de analiză a unor amendamente propuse de parlamentari nu are nicio influenţă cu privire la aplicarea nediscriminatorie a unui act normativ; aceleaşi considerente sunt valabile şi în ceea ce priveşte respectarea principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale, de altfel legea bugetului de stat neavând ca obiect de reglementare stabilirea unor taxe sau impozite."

Preşedintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere asupra sesizării de neconstituţionalitate.

CURTEA,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispoziţiile legii criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţie şi ale art. 1, 10, 15, 16 şi 18 din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, să soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulată de cei 54 de deputaţi.

Obiectul controlului de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Legii bugetului de stat pe anul 2013, care, în opinia autorilor sesizării, contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5), art. 16 alin. (1) şi (2) şi art. 56 alin. (2), al căror cuprins este următorul:

–Art. 1 alin. (3) şi (5): "(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. [...];

(5)În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.";

–Art. 16 alin. (1) şi (2): "(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

(2)Nimeni nu este mai presus de lege.";

–Art. 56 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale."

De asemenea sunt invocate Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012 al Comisiei europene pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia), dispoziţiile art. 22, art. 47 alin. (1) şi art. 50 alin. (3) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi cele ale art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Examinând susţinerile autorilor sesizării de neconstituţionalitate, Curtea reţine cele ce urmează:

Bugetul reprezintă planul financiar al statului, aprobat prin lege, prin care sunt prevăzute veniturile şi cheltuielile publice stabilite în fiecare an, necesare îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor statului.

Potrivit alin. (2) al art. 138 din Constituţie, bugetul se elaborează anual, acest principiu aplicându-se atât actului denumit buget, cât şi componentelor sale, care, însumate, nu pot fi diferite de el.

Legea bugetului de stat pe anul 2013, potrivit art. 1, "prevede şi autorizează pentru anul 2013 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul de stat, bugetele Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, creditelor externe, fondurilor externe nerambursabile şi activităţilor finanţate integral din venituri proprii".

1.Cu privire la înfrângerea art. 1 alin. (3) şi (5) din Constituţie, prin nerespectarea dispoziţiilor art. 22, art. 47 alin. (1) şi art. 50 alin. (3) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Curtea reţine că nu este de competenţa sa să controleze modalitatea în care sunt puse în aplicare Regulamentele celor două Camere ale Parlamentului în procesul legislativ. În acest sens, s-a pronunţat prin Decizia nr. 1.466 din 10 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 21 decembrie 2009.

Totodată, prin Decizia nr. 786 din 13 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 12 iunie 2009, Curtea a statuat că nu este de competenţa sa "analizarea eventualelor încălcări ale Regulamentului şedinţelor comune. Curtea Constituţională nu îşi poate extinde controlul şi asupra actelor de aplicare a regulamentelor, întrucât ar încălca însuşi principiul autonomiei regulamentare al celor două Camere, instituit prin art. 64 alin. (1) teza întâi din Legea fundamentală. Analiza Curţii este una în drept, fără a viza aspecte de fapt ale procedurii parlamentare".

În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 19 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, Curtea observă că acestea reglementează "încorporarea actelor normative în codexuri pe materii", astfel că nu au nicio legătură cu procedura de adoptare a legii atacate. De altfel, fundamentarea bugetului nu este afectată de împrejurarea că la data dezbaterii şi aprobării acestuia legea referitoare la modificarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor era trimisă spre reexaminare la Parlament.

Pe de altă parte, potrivit prevederilorart. 64 alin. (1) teza a doua din Constituţie, "Resursele financiare ale Camerelor sunt prevăzute în bugetele aprobate de acestea", iar conform art. 34 alin. (2) din Legea privind finanţele publice nr. 500/2002, "Camera Deputaţilor şi Senatul, cu consultarea Guvernului, îşi aprobă bugetele proprii şi le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat." Aşa fiind, în proiectul legii criticate sunt incluse bugetele celor două Camere ale Parlamentului, astfel cum au fost aprobate prin Hotărârea Senatului nr. 1/2013 şi prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 1/2013, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49/2013.

În aceste condiţii, Curtea nu poate primi critica referitoare la încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5).

2.În legătură cu susţinerea potrivit căreia "modalitatea de dezbatere şi de adoptare a legii criticate a avut ca rezultat discriminarea unei părţi din populaţia României, pentru care parlamentarii opoziţiei aveau de formulat amendamente", în timp ce "parlamentarii majorităţii şi cetăţenii pentru care au fost formulate amendamente care au fost admise s-au poziţionat mai presus de lege", Curtea constată că prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie nu au aplicabilitate în sensul invocat de autorii sesizării, în cadrul procedurii parlamentare de adoptare a unui act normativ. De asemenea, Curtea nu poate reţine nici înfrângerea alin. (2) al art. 16 din Constituţie, deoarece însăşi legea permite formularea amendamentelor, admiterea sau respingerea acestora.

3.Cât priveşte încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 56 alin. (2), Curtea constată că autorii sesizării nu precizează modul în care amendamentele propuse de opoziţie la legea criticată ar contribui la aşezarea justă a sarcinilor fiscale şi nici dispoziţiile legii adoptate care ar contraveni acestui principiu constituţional. Curtea observă că textul constituţional menţionat nu are incidenţă în cauză, întrucât legea bugetului nu instituie impozite şi taxe, astfel că nu se pune problema îndeplinirii cerinţei constituţionale.

4.Referitor la susţinerea autorilor sesizării, potrivit căreia, prin atitudinea sa, majoritatea parlamentară a încălcat Avizul nr. 685 din 17 decembrie 2012 al Comisiei europene pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia), Curtea reţine că acesta are doar un caracter consultativ de recomandare. De altfel, Curtea constată că acest aviz priveşte "compatibilitatea cu principiile constituţionale şi statul de drept a acţiunilor Guvernului şi Parlamentului României cu privire la alte instituţii ale statului şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare a Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului de modificare şi completare a Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului."

Totodată, astfel cum a statuat Curtea Constituţională prin Decizia nr. 209 din 7 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012, "în domeniul dreptului parlamentar, principala consecinţă a naturii elective a mandatului reprezentativ şi a pluralismului politic o constituie principiul pe care doctrina l-a consacrat în mod sugestiv «majoritatea decide, opoziţia se exprimă». Majoritatea decide, întrucât, în virtutea mandatului reprezentativ primit de la popor, opinia majoritară este prezumat că reflectă sau corespunde opiniei majoritare a societăţii. Opoziţia se exprimă, ca o consecinţă a aceluiaşi mandat reprezentativ care fundamentează dreptul inalienabil al minorităţii politice de a-şi face cunoscute opţiunile politice şi de a se opune, în mod constituţional şi regulamentar, majorităţii aflate la putere. Aplicarea principiului «majoritatea decide, opoziţia se exprimă» asigură, pe de o parte, legitimitatea guvernării şi, pe de altă parte, condiţiile pentru realizarea alternanţei la guvernare."

În sfârşit, din examinarea stenogramei şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind dezbaterile asupra proiectului legii criticate, Curtea observă că, la momentul votului final, cvorumul era legal îndeplinit, legea fiind adoptată cu 309 voturi pentru, 108 voturi împotrivă, fără nicio abţinere.

Pentru argumentele expuse, Curtea constată că Legea bugetului de stat pe anul 2013 nu contravine prevederilor constituţionale invocate de autorii sesizării.

În temeiul art. 146 lit. a) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) şi al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992,

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Constată că Legea bugetului de stat pe anul 2013 este constituţională.

Definitivă şi general obligatorie.

Decizia se comunică preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi prim-ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dezbaterea a avut loc la data de 13 februarie 2013 şi la aceasta au participat: Augustin Zegrean, preşedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan şi Tudorel Toader, judecători.

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,

AUGUSTIN ZEGREAN

Magistrat-asistent-şef,

Doina Suliman