Lege
Lege nr. 238 din 7 iunie 2004
a petrolului
- Emitent
- Parlamentul
- Publicat în
- Monitorul Oficial nr. 535 din 15 iunie 2004
Textul actului · 65 de articole
100%
a petrolului
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
(1)Resursele de petrol situate în subsolul ţării şi al platoului continental românesc al Mării Negre, delimitat conform principiilor dreptului internaţional şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român.
(2)Petrolul reprezintă substanţele minerale combustibile constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarţa terestră şi care, în condiţii de suprafaţă, se prezintă în stare gazoasă, sub formă de gaze naturale, sau lichidă, sub formă de ţiţei şi condensat.
(3)Gazele naturale cuprind gazele libere din zăcăminte de gaz metan, gazele dizolvate în ţiţei, cele din capul de gaze asociat zăcămintelor de ţiţei, precum şi gazele rezultate din extracţia amestecurilor de gaz condensat.
În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile folosite se definesc după cum urmează:
1.abandonare semnifică ansamblul lucrărilor care conduc la închiderea exploatării unui zăcământ de petrol, incluzând lucrările de refacere şi reabilitare a mediului;
2.acord petrolier este actul juridic încheiat, potrivit prevederilor prezentei legi, între autoritatea competentă şi una sau mai multe persoane juridice române ori străine, în vederea efectuării de operaţiuni petroliere şi a concesiunii bunurilor necesare realizării acestora;
3.autoritate competentă este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care reprezintă interesele statului în domeniul resurselor de petrol, conform atribuţiilor stabilite de prezenta lege;
4.cadastru extractiv semnifică cadastrul de specialitate, reprezentând un subsistem de evidenţă şi inventariere sistematică a bunurilor imobile aferente operaţiunilor petroliere: terenuri, construcţii şi instalaţii, sub aspect tehnic, economic, juridic şi alte informaţii privind perimetrul instituit;
5.carte petrolieră este instrumentul de evidenţă care cuprinde:
a)toate datele privind regimul juridic al suprafeţelor aferente perimetrului dezvoltare şi exploatare, proprietatea, situaţia topografică a lucrărilor aferente operaţiunilor petroliere, a resurselor/rezervelor de petrol şi de producţie;
b)date referitoare la delimitarea perimetrelor şi operaţiunile petroliere efectuate în fazele de prospecţiune şi explorare;
6.concedent este autoritatea competentă abilitată de lege să acorde concesiunea;
7.concesiune petrolieră semnifică operaţiunea juridică prin care statul român, reprezentat de autoritatea competentă, în calitate de concedent, transmite, pe o perioadă determinată, unei persoane juridice române sau străine, în calitate de concesionar, dreptul şi obligaţia de a efectua, pe risc şi cheltuială proprii, operaţiuni petroliere ce cad sub incidenţa prezentei legi şi dreptul de a utiliza bunurile aflate în proprietate publică, necesare realizării operaţiunilor petroliere, în schimbul unei redevenţe;
8.concesionar este titularul căruia i se acordă concesiunea petrolieră;
9.conductă colectoare semnifică orice conductă sau reţea de conducte, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul petrolului de la punctele de colectare din cadrul zăcămintelor comerciale până la conducta magistrală;
10.conductă magistrală este orice conductă, inclusiv instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente, prin care se asigură transportul petrolului între punctele de preluare din conducte colectoare sau din import şi punctele de predare la unităţile de prelucrare, centrele de distribuţie şi la consumatorii racordaţi direct la aceasta sau la export;
11.conductă de tranzit este conducta care asigură transportul petrolului pe teritoriul României, între două puncte diferite situate pe frontiera de stat a ţării, construită în baza unui acord interguvernamental, care are regimul juridic şi este operată în conformitate cu prevederile legii speciale prin care se aprobă acordul;
12.depozit subteran este un spaţiu din scoarţa terestră cu calităţi naturale sau dobândite ca urmare a unor operaţiuni petroliere ori activităţi miniere anterioare, proprii pentru introducerea, stocarea şi scoaterea unor volume de petrol;
13.dezvoltare semnifică ansamblul lucrărilor care constau în realizarea sondelor de exploatare, construirea, montarea, reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor specifice, conductelor colectoare, conductelor magistrale, echipamentelor şi a altor utilităţi necesare extracţiei, tratării, stocării, transportului şi tranzitului petrolului;
14.exploatare semnifică ansamblul de lucrări efectuate la şi de la suprafaţă pentru extragerea petrolului, colectarea, tratarea, transportul, precum şi tranzitul acestuia prin conductele magistrale, în vederea realizării unor scopuri economice prin folosirea şi punerea în valoare a acestuia;
15.explorare semnifică ansamblul de studii şi operaţiuni care se realizează pentru cunoaşterea condiţiilor geologice de acumulare a petrolului şi cuprinde identificarea zăcămintelor, evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice şi economice de valorificare;
16.fond geologic naţional reprezintă totalitatea datelor privind resursele şi rezervele minerale, obţinute din activităţi miniere şi petroliere, indiferent de natura suportului de stocare;
17.fond naţional de resurse geologice/rezerve de petrol reprezintă totalitatea resurselor/rezervelor evidenţiate şi înregistrate de către autoritatea competentă pentru fiecare tip de resursă de petrol a ţării, determinate conform reglementărilor specifice;
18.forţă majoră semnifică un eveniment imprevizibil, inevitabil şi insurmontabil, care generează imposibilitatea temporară sau definitivă de executare, parţială ori totală, a operaţiunilor petroliere;
19.înmagazinare subterană reprezintă ansamblul de operaţiuni petroliere executate la şi de la suprafaţă pentru introducerea, stocarea în depozite subterane, precum şi scoaterea petrolului din acestea, în vederea valorificării;
20.mediu semnifică ansamblul de condiţii şi elemente naturale, definite conform Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care pot fi afectate prin operaţiuni petroliere;
21.operare a conductelor magistrale semnifică ansamblul activităţilor desfăşurate pentru realizarea transportului petrolului, construirea, exploatarea, dezvoltarea, întreţinerea, repararea, modernizarea şi abandonarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea;
22.operare a terminalelor petroliere semnifică ansamblul activităţilor pentru recepţionarea, stocarea şi transferul la facilităţile portuare prin care se face importul, respectiv exportul petrolului şi al produselor petroliere;
23.operator semnifică titularul sau o persoană juridică desemnată de titular să conducă operaţiunile petroliere prevăzute în acordul petrolier şi să îl reprezinte în relaţiile cu autoritatea competentă;
24.operaţiuni petroliere semnifică ansamblul de activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare şi abandonare a unui zăcământ petrolier, înmagazinarea subterană, transportul şi tranzitul petrolului pe conducte magistrale, precum şi operarea terminalelor petroliere;
25.perimetru petrolier reprezintă aria corespunzătoare proiecţiei la suprafaţă a conturului părţii din scoarţa terestră în interiorul căreia, pe un interval de adâncime determinat, se realizează lucrări de explorare, dezvoltare, exploatare sau înmagazinare, precum şi suprafeţele necesare desfăşurării activităţilor de explorare, dezvoltare, exploatare, înmagazinare şi transport al petrolului, situate în afara acestei arii;
26.perimetru de operare a conductelor magistrale şi a terminalului petrolier delimitează culoarul de protecţie şi siguranţă a conductelor, terenurile aferente staţiilor de pompare, comprimare şi depozitare, precum şi instalaţiilor de protecţie, securitate şi comunicaţii aferente;
27.permis de prospecţiune este actul juridic emis de autoritatea competentă prin care se acordă dreptul neexclusiv, în sensul că se poate acorda simultan mai multor solicitanţi, de a efectua lucrări de explorare într-un perimetru petrolier;
28.plan de abandonare semnifică complexul de documentaţii tehnice, economice, sociale şi de mediu care motivează închiderea exploatării şi conţine acţiunile necesare pentru asigurarea finanţării şi realizării efective a măsurilor de încetare a activităţii;
29.plan de refacere a mediului reprezintă ansamblul măsurilor de refacere şi reabilitare a mediului în perimetrul de explorare/exploatare, ţinându-se cont şi de opţiunile colectivităţilor locale privind utilizarea postînchidere a perimetrului, şi care conţine şi proiectul tehnic de realizare a acestora;
30.preţ de referinţă al petrolului reprezintă preţul stabilit de către autoritatea competentă, în baza unei metodologii fundamentate prin studii de specialitate, care se utilizează pentru calculul veniturilor bugetului de stat aferente redevenţei petroliere;
31.producţie brută de petrol reprezintă cantităţile de petrol extrase din zăcământ, determinate la punctele de măsură, după trecerea prin instalaţiile de separare şi/sau tratare;
32.provizion de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier reprezintă suma înregistrată în evidenţa contabilă şi dedusă anual la calculul impozitului pe profit, în condiţiile reglementărilor în vigoare;
33.redevenţă petrolieră reprezintă suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier şi a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere;
34.resursă geologică de petrol semnifică totalitatea cantităţilor sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite şi a celor presupuse a fi descoperite prin viitoarele operaţiuni petroliere;
35.rezervă de petrol reprezintă partea din resursa geologică estimată că poate fi extrasă în condiţiile tehnice şi economice existente la data la care a fost calculată;
36.reziliere este actul juridic prin care autoritatea competentă dispune încetarea, în condiţiile prezentei legi, a unui acord petrolier;
37.sistem naţional de transport al petrolului reprezintă ansamblul conductelor magistrale interconectate care asigură colectarea petrolului extras din perimetrele de exploatare sau a celui provenit din import şi dirijarea lui de la punctele de predare de către producători, respectiv importatori, la unităţile de prelucrare, spre centrele de distribuţie şi consum sau la export, staţiile de pompare şi comprimare, rampele de încărcare-descărcare pe calea ferată, precum şi toate instalaţiile, echipamentele şi dotările aferente acestora;
38.subcontractant reprezintă persoana juridică ce prestează servicii concesionarului în baza unui contract, care are ca obiect executarea în parte a operaţiunilor petroliere prevăzute în acordul petrolier;
39.terminal petrolier reprezintă ansamblul compus din rezervoare, conducte tehnologice, pompe şi instalaţii portuare care asigură transferul petrolului de la/la limita conductelor magistrale la/de la facilităţile portuare, pentru import, respectiv export;
40.titular semnifică persoana juridică română sau străină, căreia i s-a acordat dreptul de a efectua operaţiuni petroliere în baza unui acord petrolier;
41.transport desemnează ansamblul activităţilor pentru operarea conductelor magistrale sau a unor porţiuni din acestea, precum şi preluarea, manipularea, dispecerizarea, depozitarea, selecţionarea, transmisia şi livrarea petrolului la consumatori finali, la distribuitori, la export sau în tranzit;
42.transportator desemnează orice persoană juridică care este titular al unui acord petrolier pentru transportul petrolului prin conducte magistrale şi/sau de tranzit;
43.tranzit desemnează transportul pe teritoriul României al petrolului provenit dintr-un stat şi destinat altui stat;
44.zăcământ comercial desemnează acumularea sau ansamblul acumulărilor naturale de petrol, a căror valorificare unitară este justificată din punct de vedere tehnic şi economic;
45.zonă de protecţie desemnează suprafaţa de teren extinsă de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţă care asigură integritatea tehnică în funcţionarea acestora;
46.zona de siguranţă desemnează suprafaţa de teren extinsă de o parte şi de alta a proiecţiei în plan orizontal a conductelor magistrale şi a instalaţiilor/infrastructurii aferente, cu o distanţă stabilită pentru fiecare obiectiv, în funcţie de cerinţele de siguranţă şi intervenţie ale acestuia.
Operaţiunile petroliere se realizează de către persoane juridice, române sau străine, în condiţiile legii, numai în cadrul unor perimetre stabilite în acest scop de către autoritatea competentă.
(1)Toate datele şi informaţiile, indiferent de modalitatea de stocare, obţinute ca urmare a efectuării de operaţiuni asupra resurselor petroliere româneşti, determinate conform art. 1 alin. (1), aparţin statului român.
(2)Persoanele juridice care efectuează operaţiuni petroliere pot utiliza datele şi informaţiile obţinute, numai în interes propriu, pe toată durata acestora.
(3)Transmiterea către alte părţi interesate a datelor şi informaţiilor privind resursele petroliere din România se face cu acordul autorităţii competente, conform normelor de aplicare a prezentei legi.
(4)Autoritatea competentă, titularii de acorduri/permise, precum şi alte autorităţi publice şi instituţii cu atribuţii în aplicarea prevederilor prezentei legi au obligaţia de a păstra confidenţialitatea asupra datelor şi informaţiilor transmise de titularii acordurilor şi/sau permiselor de care iau cunoştinţă în executarea atribuţiilor de serviciu, pe toată durata operaţiunilor petroliere, în condiţiile prevăzute de lege.
(1)Lucrările de dezvoltare şi exploatare a zăcămintelor comerciale de petrol se pot executa numai pentru rezerve confirmate de autoritatea competentă, la propunerea titularului.
(2)Documentaţiile privind calculul rezervelor se întocmesc de către titular, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de autoritatea competentă.
Dreptul de folosinţă a terenurilor necesare efectuării operaţiunilor petroliere se dobândeşte în condiţiile legii, prin:
a)vânzarea-cumpărarea terenurilor şi, după caz, a construcţiilor situate pe acestea, la preţul convenit între părţi;
b)schimbul de terenuri, însoţit de strămutarea proprietarului afectat şi de reconstrucţia clădirilor pe terenul nou acordat, pe cheltuiala titularului care beneficiază de terenul eliberat, conform convenţiei părţilor;
c)închirierea terenului pe durată determinată, pe bază de contracte încheiate între părţi;
d)exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii;
e)concesionarea terenurilor;
f)asocierea dintre proprietarul terenului şi titularul de acord;
g)alte proceduri prevăzute de lege.
(1)Asupra terenurilor, altele decât cele declarate de utilitate publică, necesare accesului în perimetrele de explorare sau exploatare şi asupra terenurilor necesare oricăror activităţi pe care acestea le implică, altele decât cele declarate de utilitate publică, se instituie, în favoarea titularului, un drept de servitute legală.
(2)Exercitarea dreptului de servitute legală stabilit potrivit prevederilor alin. (1) se face contra plăţii unei rente anuale către proprietarii terenurilor afectate de acesta, pe baza convenţiei încheiate între părţi cu respectarea prevederilor legale, în termen de 60 de zile de la comunicarea către proprietarii de terenuri a unei notificări scrise din partea titularilor de acorduri şi/sau permise.
(3)În cazul în care părţile nu ajung la un acord de voinţă în termenul prevăzut la alin. (2), stabilirea cuantumului rentei se va face de către instanţă, în condiţiile legii.
(4)Durata servituţii legale stabilite potrivit prevederilor alin. (1) este cea a operaţiunilor petroliere, iar terenurile ce urmează a fi afectate vor fi determinate, în ceea ce priveşte suprafeţele şi proprietarii, după principiul celei mai mici atingeri aduse dreptului de proprietate.
(1)Accesul la terenurile afectate de servitutea legală prevăzută la art. 7 alin. (1) se stabileşte prin negocieri între titularul acordului petrolier şi proprietarii de terenuri, cu respectarea principiului egalităţii de tratament şi al echităţii.
(2)În caz de forţă majoră sau avarie, accesul la terenuri este neîngrădit, iar evaluarea efectelor accesului se va face ulterior, cu respectarea dreptului la despăgubire a proprietarului terenului.
Dreptul de acces în perimetrul de operare a conductelor este diferenţiat, în funcţie de natura operaţiunilor ce urmează a se efectua, astfel:
a)permanent, pentru verificarea zilnică a perimetrului de operare a conductelor magistrale, cu informarea anuală a proprietarilor terenurilor;
b)ocazional, pentru lucrări de intervenţii în caz de avarii şi de reparaţii programate, cu anunţarea proprietarilor de terenuri şi plata despăgubirilor potrivit legii.
(1)Orice neînţelegeri între titularii care desfăşoară operaţiuni petroliere şi proprietarii terenurilor se soluţionează de către instanţele judecătoreşti competente, potrivit legii.
(2)Despăgubirile se vor stabili avându-se în vedere contravaloarea producţiei estimate a culturilor şi plantaţiilor afectate, precum şi valoarea de circulaţie a bunurilor imobile afectate, stabilite în condiţiile legii, la momentul afectării.
În cazul în care statul vinde bunurile expropriate în condiţiile art. 6 lit. d), foştii proprietari sau, după caz, succesorii lor, au dreptul de a reintra în posesia acestora, la un preţ ce nu poate fi mai mare decât despăgubirea actualizată, scop în care vor fi înştiinţaţi despre condiţiile vânzării, pe cale administrativă sau prin publicitate.
(1)Efectuarea de operaţiuni petroliere pe terenurile pe care sunt amplasate monumente istorice, culturale, religioase, situri arheologice de interes deosebit, rezervaţii naturale, zone de protecţie sanitară şi perimetre de protecţie hidrogeologică a surselor de alimentare cu apă, precum şi instituirea dreptului de servitute pentru operaţiunile petroliere pe astfel de terenuri sunt interzise.
(2)Excepţiile de la prevederile alin. (1) se stabilesc prin lege, cu stabilirea de despăgubiri şi alte măsuri compensatorii.
Dreptul de proprietate asupra terenului nu conferă dreptul de preemţiune asupra concesionării operaţiunilor petroliere.
(1)Sistemul naţional de transport al petrolului face parte din proprietatea publică a statului şi este de importanţă strategică.
(2)Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, pe durata concesiunii, în vederea operării sistemului naţional de transport al petrolului, concretizate în dezvoltări şi modernizări ale sistemului naţional de transport al petrolului, fac parte din proprietatea publică a statului.
(3)Investiţiile prevăzute la alin. (2) sunt considerate active corporale supuse amortizării, potrivit prevederilor legale.
(4)Investiţiile efectuate în baza unui contract de parteneriat public-privat au regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (1).
(5)Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, finanţate din surse bugetare, nu se supun amortizării.
(6)Bunurile aflate în proprietatea publică a statului, precum şi cele prevăzute la alin. (2) se predau de către titular autorităţii competente, la data încetării concesiunii.
(1)Investiţiile efectuate din surse proprii ale titularului, concretizate în bunuri noi similare celor prevăzute la art. 14, dar care nu fac parte din sistemul naţional de transport al petrolului, au regimul juridic de bunuri proprietate privată şi se pot conecta la acesta.
(2)Titularul are obligaţia să permită accesul la aceste conducte în condiţiile art. 47 lit. b).Secţiunea 1 Tranzitul petrolului
Tranzitul petrolului se efectuează prin conducte magistrale, pe baze contractuale, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a acordurilor internaţionale la care România este parte.
Contractele de tranzit al petrolului vor fi negociate de entităţile desemnate de statul român cu entităţile corespondente din statele implicate, având la bază şi clauzele contractuale stabilite prin mandatul autorităţilor competente.
Condiţiile prevăzute în contractele de tranzit nu vor include clauze restrictive nejustificate sau care să pericliteze securitatea furnizării şi calitatea serviciilor, ţinându-se cont de rezerva de producţie, capacitatea de depozitare şi de eficienţa modului de operare a sistemului existent.
Transportul petrolului prin sistemul naţional de transport constituie un serviciu public de interes naţional şi importanţă strategică.
(1)Concesionarul sistemului naţional de transport al petrolului are calitatea de transportator comun şi obligaţia de a asigura, potrivit prevederilor legale, accesul liber la capacitatea disponibilă a sistemului, tuturor solicitanţilor, persoane juridice autorizate, în condiţii egale, în mod nediscriminatoriu şi transparent.
(2)Capacitatea disponibilă reprezintă diferenţa dintre capacitatea fizică totală a sistemului şi capacitatea angajată prin obligaţiile contractuale asumate de către transportator, prin contracte încheiate şi în vigoare la data solicitării de către un beneficiar, asigurând totodată:
a)transportul petrolului aparţinând transportatorului;
b)îndeplinirea unor obligaţii privind prestarea unor servicii publice de către transportatorul comun, conform legislaţiei în vigoare;
c)menţinerea unei rezerve de capacitate necesare operării sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţă, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentă.
(3)Accesul la capacitatea disponibilă a sistemului naţional de transport al petrolului reprezintă dreptul oricărui solicitant autorizat de a beneficia de racordare efectivă la sistem şi/sau de transport al propriilor cantităţi de ţiţei, condensat şi/sau gaze naturale, corespunzător contractului de transport încheiat şi în schimbul achitării tarifelor de transport.
(4)Tarifele de transport din sistemul naţional de transport se stabilesc de către autoritatea competentă, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(1)Transportatorul comun nu este obligat să asigure accesul la sistemul naţional de transport al petrolului atunci când:
a)nu există capacitate disponibilă în conductele magistrale, potrivit prevederilor art. 20 alin. (2), pentru rutele solicitate. În cazul în care nu există suficientă capacitate disponibilă pentru a transporta întreaga cantitate solicitată, transportatorul comun va informa solicitantul, iar acesta va putea să îşi ajusteze cererea în mod corespunzător;
b)există considerente temeinice de ordin tehnic, operaţional sau de siguranţă, care pot afecta securitatea operării sistemului;
c)calitatea petrolului solicitat să fie transportat nu respectă:
(i)specificaţiile de calitate corespunzătoare pentru sistemul naţional de transport al petrolului;
(îi) specificaţiile de calitate a transporturilor de petrol contractate;
(iii)calitatea transporturilor de petrol solicitate, cărora li s-a acordat un nivel mai înalt de prioritate în cadrul cererii.
(2)Orice refuz al transportatorului comun de a asigura oricărui solicitant accesul la sistemul naţional de transport va fi motivat în mod corespunzător şi transmis în scris acestuia şi către autoritatea competentă.
(3)Transportatorul comun are următoarele obligaţii:
a)asigură integritatea calitativă şi cantitativă a petrolului transportat, cu deducerea cantităţilor aferente pierderilor tehnologice, calculate conform instrucţiunilor tehnice în vigoare;
b)asigură o rezervă de capacitate, necesară operării sistemului în condiţii de securitate, flexibilitate şi eficienţă, potrivit normelor tehnice emise de transportator şi avizate de autoritatea competentă.
(4)Solicitantul va avea dreptul de a se adresa autorităţii competente referitor la refuzul transportatorului comun, a cărui soluţionare se va face printr-o procedură stabilită de aceasta prin reglementări, iar soluţia autorităţii competente este obligatorie pentru transportator şi solicitant.
Autoritatea competentă are dreptul să investigheze, să analizeze şi să soluţioneze, din proprie iniţiativă, orice caz de refuz al accesului la sistemul naţional de transport, înregistrat de către transportatorul comun.
(1)Nu pot avea calitatea de transportator comun persoanele juridice care:
a)sunt controlate, fie prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, fie prin orice altă formă de exercitare a controlului asupra managementului ori administrării, fie în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport al petrolului, de o terţă persoană juridică angajată în mod direct ori indirect în activităţi de producţie, prelucrare, rafinare sau comercializare a petrolului;
b)sunt controlate simultan de persoane fizice sau juridice care deţin controlul ori sunt capabile să exercite controlul asupra persoanelor juridice prevăzute la lit. a), prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori prin altă formă de deţinere a controlului, sau în orice alt mod ce ar putea fi considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.
(2)Persoana juridică ce deţine calitatea de transportator comun nu se va angaja în mod direct sau indirect în operaţiuni petroliere de explorare, dezvoltare şi exploatare, precum şi în activităţi de prelucrare, rafinare ori comercializare a petrolului, inclusiv prin deţinerea de acţiuni sau pachete de acţiuni, ori printr-un contract de management în care este implicată oricare dintre persoanele prevăzute la alin. (1), sau în orice alt mod ce ar putea fi rezonabil considerat ca determinant al unui conflict de interese ce poate pune în pericol prevederea de transparenţă şi nediscriminare a accesului la sistemul naţional de transport.
Prin derogare de la prevederile art. 23 alin. (2), transportatorii comuni au dreptul de a efectua operaţiuni comerciale de cumpărare-vânzare a petrolului în condiţiile stabilite şi în limitele aprobate de autoritatea competentă, strict în vederea asigurării echilibrului fizic şi menţinerii în parametrii operaţionali a sistemului naţional de transport. Orice astfel de operaţiune se comunică autorităţii competente la momentul executării, iar evidenţele contabile privind astfel de operaţiuni vor fi ţinute distinct de cele privind transportul prin sistemul naţional de transport.
(1)Pentru a asigura întreţinerea sistemului naţional de transport al petrolului şi pentru a elimina apariţia posibilelor pericole în exploatarea acestuia se instituie zone de protecţie şi de siguranţă.
(2)Zonele de protecţie şi de siguranţă se determină în conformitate cu normativele şi prescripţiile tehnice specifice aprobate de autoritatea competentă.
(3)Asupra terenurilor aflate în proprietatea terţilor, cuprinse în zonele de protecţie şi de siguranţă, se stabileşte drept de servitute legală.
(4)Transportatorii au dreptul să realizeze lucrări de intervenţii numai cu anunţarea proprietarului terenului. Despăgubirile pentru intervenţiile executate se stabilesc ulterior prin negocieri cu proprietarul terenului, iar în caz de divergenţă cuantumul despăgubirilor se stabileşte de către instanţele judecătoreşti.
(1)Regimul juridic al transportului gazelor naturale prin sistemul naţional de transport se stabileşte prin lege specială.
(2)Modul de reglementare a accesului, a refuzului de acces la sistem, a avizării normelor tehnice privind transportul gazelor naturale, a operaţiunilor comerciale efectuate în baza art. 24, precum şi tarifele pentru prestarea serviciului de transport al gazelor naturale se stabilesc de către autoritatea competentă.
(3)Autoritatea competentă având funcţie de reglementare în sectorul şi pe piaţa gazelor naturale este Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale.
(1)Operaţiunile petroliere, inclusiv bunurile necesare realizării acestor operaţiuni aflate în proprietate publică, se concesionează în condiţiile prezentei legi de către autoritatea competentă.
(2)Durata iniţială a concesiunii poate fi până la 30 de ani, cu posibilitate de prelungire de până la 15 ani.
(1)Lucrările de explorare pot fi executate şi numai pe bază de permise neexclusive de prospecţiune, acordate de autoritatea competentă pe baza primirii unei solicitări scrise, pentru un perimetru definit prin coordonate topogeodezice.
(2)Forma şi dimensiunile perimetrului de prospecţiune se stabilesc de către autoritatea competentă.
(3)Permisul de prospecţiune se acordă pentru o durată de maximum 3 ani, fără drept de prelungire.
(1)Autoritatea competentă stabileşte, prin ordin, lista perimetrelor pentru executarea operaţiunilor petroliere care se concesionează, precum şi a bunurilor necesare realizării acestor operaţiuni. Lista se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La momentul aderării la Uniunea Europeană, lista se va publică şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(1)Concesionarea operaţiunilor petroliere se realizează prin acord petrolier, încheiat de autoritatea competentă cu persoane juridice române sau străine.
(2)Acordul petrolier se încheie cu câştigătorul unui apel public de ofertă, organizat de autoritatea competentă în condiţiile prezentei legi.
(3)Iniţiativa concesiunii operaţiunilor petroliere poate aparţine autorităţii competente ori persoanelor juridice române sau străine interesate.
(4)În vederea participării la apelul public de ofertă, persoanele juridice române sau străine vor depune ofertele într-un termen care nu poate fi mai mic de 30 de zile şi nu poate depăşi 270 de zile calendaristice, determinat de autoritatea competentă, prin ordin.
(5)Ofertele conţin programul de explorare, de dezvoltare-exploatare sau de exploatare, după caz, propus, actele doveditoare privind capacitatea tehnică şi financiară a ofertantului, precum şi alte documente stabilite de autoritatea competentă.
(6)Programul de explorare propus cuprinde descrierea operaţiunilor petroliere şi cheltuielile aferente acestora, obligatoriu de realizat.
(7)Programul de dezvoltare-exploatare sau de exploatare va cuprinde rezervele estimate, perioada de valorificare economică a rezervelor şi lucrările de dezvoltare propuse.
(8)Condiţiile de organizare şi desfăşurare a apelului public de ofertă prevăzut la alin. (2), criteriile de selectare şi desemnare a câştigătorului, precum şi alte aspecte se stabilesc, prin derogare de la legislaţia privind regimul concesiunilor, prin norme metodologice transparente şi nediscriminatorii, aprobate de Guvern.
(1)Acordul petrolier se încheie în formă scrisă şi intră în vigoare după aprobarea lui de către Guvern.
(2)Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepţia adoptării unor dispoziţii legale favorabile titularului acordului petrolier.
(3)În situaţia în care, pe parcursul realizării operaţiunilor petroliere, apar situaţii care nu au putut fi prevăzute la încheierea acordului, cu excepţia prevederilor care au condus la câştigarea concursului public de ofertă, părţile, de comun acord, vor încheia acte adiţionale, care vor intra în vigoare la data aprobării lor de către Guvern.
Începerea operaţiunilor petroliere se autorizează în scris de către autoritatea competentă, în baza autorizaţiilor şi avizelor impuse de legislaţia în vigoare.
(1)Persoanele juridice străine care au obţinut dreptul de a efectua operaţiuni petroliere sunt obligate ca, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acordului petrolier, să înfiinţeze şi să menţină, pe toată durata concesiunii şi în condiţiile acordului petrolier, o filială sau sucursală cu sediul în România.
(2)În cazul în care doi sau mai mulţi parteneri străini dobândesc drepturi petroliere cu privire la acelaşi perimetru, obligaţia înfiinţării şi menţinerii unei filiale sau sucursale în România revine companiei desemnate să reprezinte interesele lor.
(1)Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite şi obligaţiile asumate, numai cu aprobarea prealabilă scrisă a autorităţii competente.
(2)Orice transfer făcut fără aprobarea autorităţii competente este lovit de nulitate.
(3)Aprobarea transferului drepturilor dobândite şi al obligaţiilor asumate se face în condiţiile în care persoana juridică, care preia drepturile şi obligaţiile acordului petrolier, dovedeşte că are capacitatea tehnică şi financiară necesară efectuării operaţiunilor petroliere în condiţiile stabilite prin acord.
(4)În cazul în care titularul acordului petrolier îşi modifică statutul prin reorganizare, acordul petrolier, aşa cum a fost negociat, va fi transferat succesorilor legali ai titularului prin ordin al preşedintelui autorităţii competente, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (3).
În limitele unui perimetru de explorare sau de exploatare petrolieră se pot acorda, în condiţiile legii, unor persoane juridice, altele decât titularul acordului petrolier, dreptul de explorare şi/sau exploatare pentru substanţe minerale utile, altele decât cele prevăzute la art. 1, cu condiţia ca aceste activităţi să nu influenţeze în mod negativ operaţiunile petroliere.
Dreptul obţinut prin concesionare este un drept distinct de cel de proprietate asupra terenurilor şi nu poate fi transmis de către titular în beneficiul oricărei alte părţi decât în condiţiile art. 34.
Titularul poate contracta împrumuturi bancare în vederea executării operaţiunilor petroliere, cu certificarea existenţei concesiunii de către autoritatea competentă.
Concesiunea încetează:
a)prin expirarea duratei pentru care a fost acordată;
b)prin renunţarea de către titularul acordului petrolier, în condiţiile stabilite la art. 40 alin. (1);
c)prin rezilierea acordului de către autoritatea competentă, conform prevederilor art. 42;
d)la cererea titularului, în caz de survenire a unor evenimente care constituie cauze de forţă majoră şi care determină imposibilitatea obiectivă şi definitivă de îndeplinire a unor obligaţii şi/sau realizare a unor drepturi ale titularului, prevăzute în acord şi care sunt esenţiale pentru realizarea operaţiunilor petroliere.
Concesiunea încetează la data expirării acordului petrolier, dacă acesta nu a fost prelungit de părţi, prin hotărâre a Guvernului, înainte de expirare.
(1)Titularul poate renunţa la acordul petrolier, dacă la data notificării renunţării către autoritatea competentă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:
a)pune la dispoziţia autorităţii competente toată documentaţia privind activitatea desfăşurată până la data notificării renunţării, precum şi rezultatele acesteia;
b)pune la dispoziţia autorităţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrărilor prevăzute în programul minimal de explorare stabilit prin acordul petrolier şi al celor de dezvoltare şi exploatare, scadente la data notificării renunţării şi neexecutate din motive imputabile titularului acordului petrolier. Suma rezultată se face venit la bugetul de stat;
c)pune la dispoziţia autorităţii competente documentul de atestare a execuţiei lucrărilor de refacere a mediului deteriorat ca urmare a operaţiunilor petroliere desfăşurate până la momentul renunţării, emis de autoritatea competentă în domeniul mediului;
d)pune la dispoziţia autorităţii competente suma reprezentând contravaloarea lucrărilor de abandonare neexecutate, aferente operaţiunilor petroliere desfăşurate până la momentul renunţării şi programului de monitorizare a factorilor de mediu postînchidere, prevăzute în planul de abandonare. Suma rezultată se face venit la bugetul de stat.
(2)Autoritatea competentă verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) în termen de 60 de zile de la data notificării renunţării.
(3)La împlinirea termenului de 60 de zile prevăzut la alin. (2), acordul petrolier încetează dacă autoritatea competentă nu a comunicat refuzul său, aceasta fiind obligată să emită decizia de încetare a concesiunii.
(4)În caz de refuz al autorităţii competente, titularul poate cere instanţei judecătoreşti sau arbitrale, inclusiv celor internaţionale, după caz, constatarea îndeplinirii condiţiilor renunţării la acordul petrolier.
(5)În cazul în care instanţele judecătoreşti sau arbitrale, inclusiv cele internaţionale, constată îndeplinirea condiţiilor renunţării la acordul petrolier, autoritatea competentă emite decizia de încetare a concesionării, cu efect de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii.
(1)Autoritatea competentă poate suspenda concesiunea când titularul acordului petrolier, în pofida sancţionării contravenţionale şi/sau a notificării ce i-a fost făcută, dacă şi după 60 de zile de la primirea acesteia, se află în una dintre următoarele situaţii:
a)nu respectă hotărârea unei instanţe judecătoreşti privind litigiile apărute în executarea operaţiunilor petroliere;
b)este supus procedurii reorganizării judiciare şi/sau a falimentului;
c)periclitează, prin modul de executare a operaţiunilor petroliere, posibilitatea exploatării viitoare a zăcământului, încalcă normele privind protecţia şi exploatarea în siguranţă a zăcămintelor;
d)aduce grave încălcări privind sănătatea, siguranţa şi securitatea muncii.
(2)Suspendarea acordului/permisului pentru oricare dintre motivele prevăzute la alin. (1) produce efect asupra titularului de la data comunicării făcute de către autoritatea competentă, până la dispariţia cauzei care a determinat suspendarea, dar nu mai mult de un an.
(1)Autoritatea competentă reziliază concesiunea când constată că titularul acordului petrolier:
a)nu îşi îndeplineşte, din vină proprie, obligaţiile asumate cu privire la termenul de începere a operaţiunilor petroliere;
b)continuă sistarea operaţiunilor petroliere pe o perioadă mai mare de 60 de zile, fără acordul autorităţii competente;
c)nu respectă prevederile studiilor tehnico-ştiinţifice de exploatare;
d)execută operaţiuni petroliere fără autorizaţiile prevăzute de lege sau dacă i s-a retras acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau cea de protecţie a muncii;
e)furnizează, cu bună ştiinţă, autorităţii competente date şi informaţii false cu privire la operaţiunile petroliere sau încalcă clauzele de confidenţialitate prevăzute în licenţă;
f)nu achită în termen de 6 luni de la data scadentă redevenţa petrolieră datorată statului;
g)nu respectă o clauză prevăzută prin acordul petrolier, cu sancţiunea revocării concesiunii;
h)nu realizează volumul minim de lucrări prevăzute în acordul petrolier pentru o perioadă dată şi expirată;
i)nu înlătură, în termenul stabilit la art. 41 alin. (1), cauza pentru care a fost suspendată concesiunea.
(2)Rezilierea concesiunii pentru oricare dintre motivele prevăzute la alin. (1) produce efect asupra titularului după împlinirea a 30 de zile de la data notificării făcute de către autoritatea competentă.
(1)În cazul în care survine un eveniment dintre cele prevăzute la art. 38 lit. d), titularul notifică autorităţii competente situaţia în termen de 5 zile de la producerea evenimentului; documentele care certifică forţa majoră sunt eliberate de instituţia legal abilitată în acest scop şi se depun în termen de 15 zile de la producerea evenimentului. Încetarea concesiunii produce efect după 30 de zile de la data notificării cauzei de forţă majoră.
(2)Dacă, în limita termenului de 30 de zile prevăzut la alin. (1), autoritatea competentă notifică titularului acordului refuzul său de a accepta evenimentul invocat de titular ca fiind o cauză de forţă majoră, provocând imposibilitatea definitivă a iniţierii sau a continuării executării operaţiunilor petroliere, neimputabilă acestuia, titularul acordului poate cere instanţei de contencios administrativ pronunţarea încetării acordului pentru caz de forţă majoră, fără obligarea la plata de daune-interese.
(3)După rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti, autoritatea competentă va emite decizia de încetare a concesiunii.
(1)Decizia de încetare a concesiunii petroliere se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu menţiunea datei de la care produce efect, şi se înscrie în Cartea petrolieră de către autoritatea competentă.
(2)La încetarea concesiunii petroliere pentru oricare dintre cauzele prevăzute la art. 38, concesionarul este obligat să restituie, în deplină proprietate, libere de orice sarcină, bunurile concesionate, inclusiv investiţiile realizate la acestea, legate nemijlocit de realizarea operaţiunilor petroliere.
(3)În cazul în care, la încetarea cauzei de forţă majoră, titularul decide să renunţe la acordul petrolier, despăgubirea va fi în obligaţia noului titular, licenţiat de către autoritatea competentă în condiţiile legii, şi va acoperi valoarea activelor preluate, aşa cum este aceasta înscrisă în Cartea petrolieră.
În termen de maximum 6 luni de la primirea notificării privind încetarea concesiunii petroliere, autoritatea competentă va stabili şi va comunică titularului măsurile ce urmează a fi luate cu privire la perimetrul petrolier, la perimetrele de operare a conductelor magistrale şi terminalului petrolier şi la dotările aferente acestora, după caz.
(1)Titularul acordului petrolier rămâne ţinut, potrivit regulilor răspunderii civile delictuale, la repararea prejudiciilor cauzate terţilor din culpa sa prin operaţiunile petroliere efectuate până la data renunţării, chiar dacă asemenea prejudicii sunt constatate după încetarea concesiunii petroliere.
(2)Concesionarii răspund patrimonial până la refacerea tuturor factorilor de mediu afectaţi de operaţiunile petroliere, în conformitate cu planul de refacere a mediului, aprobat de autoritatea competentă de mediu.
Titularul acordului petrolier are următoarele drepturi:
a)de folosinţă şi de acces, în condiţiile legii, la terenurile necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere, în limitele perimetrului prevăzut în acordul petrolier;
b)de acces, în condiţiile legii, la conductele petroliere, porturile, docurile şi la alte instalaţii, în cazul în care folosirea acestora îi este necesară pentru realizarea operaţiunilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare, cu plata tarifelor respective către titularii acordurilor de concesiune a sistemului naţional de transport şi a terminalelor petroliere;
c)să execute, în limitele perimetrului acordat, toate operaţiunile petroliere prevăzute în acordul petrolier;
d)să folosească, cu respectarea prevederilor legale din domeniul gospodăririi apelor şi al protecţiei mediului, surse de apă de suprafaţă sau subterane, necesare desfăşurării operaţiunilor petroliere;
e)să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte;
f)să monteze conducte colectoare şi instalaţii proprii pentru transportul petrolului şi al produselor sale petroliere la staţii de separare şi tratare, la rampe de încărcare, la punctele de predare-primire şi la consumatori, cu respectarea reglementărilor în vigoare;
g)să construiască drumuri, poduri şi căi ferate necesare efectuării operaţiunilor petroliere şi transportului produselor rezultate din exploatare, în condiţiile legii;
h)să solicite, în regim de prioritate, concesionarea exploatării unor substanţe minerale utile, altele decât petrolul, descoperite prin operaţiunile sale petroliere, în cazul în care acestea pot face obiectul exploatării şi al valorificării, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare;
i)să solicite autorităţii competente extinderea perimetrului, în cazul în care se dovedeşte continuitatea dezvoltării zăcământului în afara limitelor perimetrului acordat iniţial, în cazul în care suprafeţele respective nu fac obiectul unui alt acord petrolier;
j)să se asocieze cu alte persoane juridice, în vederea executării operaţiunilor petroliere prevăzute în acord, cu aprobarea prealabilă a autorităţii competente. Responsabilitatea îndeplinirii obligaţiilor din acord revine în exclusivitate asociatului care are calitatea de titular de acord. În vederea emiterii aprobării asocierii, autoritatea competentă va avea în vedere cel puţin următoarele elemente: capacitatea tehnică şi financiară a celui cu care se încheie asocierea, obiectul asocierii, modul de delimitare a drepturilor şi obligaţiilor asociaţilor. Companiile şi societăţile naţionale care execută operaţiuni petroliere vor obţine aprobarea autorităţii competente numai cu acordul prealabil al ministerului de resort;
k)să obţină de la autoritatea competentă, în condiţiile legii, datele necesare operaţiunilor petroliere de realizat, să deţină şi să utilizeze aceste date, precum şi pe cele obţinute din operaţiunile proprii, pe durata valabilităţii acordului petrolier;
l)să desemneze operatorul şi limitele de competenţă ale acestuia;
m)să efectueze operaţiuni de înmagazinare a petrolului, cu avizul prealabil al autorităţii competente, numai după obţinerea licenţei de înmagazinare subterană, potrivit reglementărilor legale în vigoare.
(1)Titularul acordului petrolier are următoarele obligaţii:
a)să respecte normele şi instrucţiunile emise în aplicarea prezentei legi şi prevederile acordului petrolier;
b)să elaboreze, pe baza acordului petrolier, documentaţii tehnice şi economice pentru realizarea operaţiunilor petroliere şi să le supună aprobării autorităţii competente;
c)să obţină, să întocmească, să ţină la zi şi să transmită la termenele fixate toate datele, informaţiile şi documentaţiile stabilite de către autoritatea competentă referitoare la operaţiunile petroliere executate şi la rezultatele obţinute;
d)să informeze autoritatea competentă cu privire la actele de control efectuate de către autorităţile locale de protecţia mediului şi de protecţia muncii;
e)să păstreze confidenţialitatea asupra datelor prevăzute în acordul petrolier şi asupra altor informaţii obţinute în condiţiile legii de la autoritatea competentă şi ministerul de resort, precum şi din activitatea proprie şi să le difuzeze numai în condiţiile prevăzute în acord;
f)să se asocieze, la solicitarea autorităţii competente, cu titularii unor perimetre adiacente, în cazul în care se constată, prin lucrările executate, continuitatea hidrodinamică a zăcământului în acele perimetre, pentru a se asigura o valorificare eficientă a rezervelor;
g)să procedeze la predarea către autoritatea competentă a perimetrului acordat, în termen de 60 de zile de la încetarea concesionării, prin oricare dintre modurile prevăzute la art. 38;
h)să îndeplinească, în termenele stabilite, măsurile dispuse în scris de autoritatea competentă în exercitarea atribuţiilor ce-i revin, potrivit legii;
i)să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizionul de abandonare, de refacere a mediului şi de redare în circuitul agricol sau forestier; calculul şi limita deductibilităţii provizionului pe toată durata de exploatare a zăcământului se fac potrivit legii privind impozitul pe profit;
j)să obţină avizul autorităţilor portuare şi al autorităţilor publice competente în domeniul transporturilor şi gospodăririi apelor, pentru efectuarea operaţiunilor petroliere în zona căilor navigabile;
k)să suporte cheltuielile aferente transferului de tehnologie şi perfecţionare profesională, prevăzute în acord;
l)să achite redevenţa petrolieră la termenele stabilite prin prezenta lege.
(2)Dezactivarea unui sector din sistemul naţional de transport al petrolului se poate face numai cu acordul autorităţii competente şi cu obligaţia titularului de a asigura preluarea şi transportul petrolului din sectorul respectiv şi realizarea lucrărilor de refacere şi reabilitare a mediului.
(1)Titularii acordurilor petroliere sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe petroliere.
(2)Redevenţa petrolieră se stabileşte astfel:
a)o cotă procentuală din valoarea producţiei brute extrase, pentru operaţiunile petroliere de exploatare a zăcămintelor petroliere, după cum urmează:
| Redevenţa | Producţia brută | ||
|---|---|---|---|
| % | ţiţei/condensat 103tone/trimestru | ||
| 3,5% | pentru zăcăminte care produc | sub 10 | |
| 5% | pentru zăcăminte care produc | între 10 şi 20 | |
| 7% | pentru zăcăminte care produc | între 20 şi 100 | |
| 13,5 | pentru zăcăminte care produc | peste 100 | |
| % | gaze naturale 106 m3/trimestru | ||
| 3,5% | pentru zăcăminte care produc | sub 10 | |
| 7,5% | pentru zăcăminte care produc | între 10 şi 50 | |
| 9% | pentru zăcăminte care produc | între 50 şi 200 | |
| 13% | pentru zăcăminte care produc | peste 200 |
b)o cotă de 5% din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport şi tranzit al petrolului prin sistemele naţionale de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminalele petroliere aflate în proprietatea publică a statului.
(3)Redevenţa petrolieră este datorată din ziua începerii operaţiunilor petroliere şi este plătibilă trimestrial, cu scadenţa la data de 25 a primei luni a trimestrului următor.
(4)Calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se face pe baza preţurilor de referinţă stabilite de autoritatea competentă.
(5)Pentru cantităţile de petrol destinate constituirii stocului minim de siguranţă nu se datorează redevenţă.
(1)Gazele din producţia internă extrase şi reinjectate în scopul înmagazinării sunt supuse plăţii redevenţei petroliere, în momentul scoaterii din depozitele de înmagazinare.
(2)Pentru gazele naturale reinjectate în zăcământ în scop tehnologic nu se datorează redevenţă petrolieră.
(3)Gazele extrase din sonde concomitent cu ţiţeiul, neutilizate şi nevalorificate de către titular, se predau autorităţii competente, fără plată, iar titularul este scutit de la plata redevenţei petroliere. Dreptul de valorificare a acestor gaze se va concesiona de către autoritatea competentă prin acord petrolier, noul titular urmând să suporte cheltuielile de preluare, riscurile de utilizare, precum şi redevenţa petrolieră aferentă cantităţilor preluate.
(4)Pentru gazele extrase din depozite de înmagazinare, provenite din import, nu se datorează redevenţă petrolieră.
(1)Verificarea exactităţii datelor pe baza cărora se calculează redevenţa petrolieră se face de către autoritatea competentă, precum şi de către organele de stat cu atribuţii în domeniul controlului financiar.
(2)Pentru neplata la termen a redevenţei petroliere se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform legislaţiei fiscale în vigoare.
(3)În cazul în care se constată întârzieri de peste 6 luni în achitarea acestor obligaţii, autoritatea competentă reziliază concesiunea petrolieră, conform art. 42 alin. (1) lit. f).
(1)Pentru actele eliberate în exercitarea atribuţiilor sale - avize, permise de prospecţiune şi exploatare, documente de înregistrare a rezervelor, decizii de încetare a operaţiunilor petroliere, aprobări de asociere, de transfer al acordului petrolier, atestate, autorizări sau alte asemenea acte -, autoritatea competentă percepe tarife stabilite pe baza costurilor aferente cuprinzând cheltuieli cu salarii, contribuţii sociale aferente salariilor şi cheltuieli materiale.
(2)Pentru consultarea şi utilizarea unor documente şi informaţii referitoare la resursele de petrol, în vederea participării la concursuri de ofertă, precum şi pentru consultarea Cărţii petroliere, se percep taxe calculate în baza valorii de utilizare a documentelor şi informaţiilor. Taxele se calculează în funcţie de volumul informaţiei oferite, calitatea acesteia, metoda de investigare folosită pentru obţinerea informaţiei şi vechimea acesteia.
(3)Tarifele prevăzute la alin. (1) şi taxele prevăzute la alin. (2) constituie venituri extrabugetare.
(4)Veniturile extrabugetare realizate conform prevederilor alin. (1) şi (2) de către autoritatea competentă se fac venit la bugetul de stat, cu excepţia unei cote de până la 20%, destinată acordării de stimulente personalului acesteia.
Autoritatea competentă, abilitată pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi, este Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.
În domeniul resurselor de petrol, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale are următoarele atribuţii:
a)gestionează resursele de petrol ale statului;
b)negociază clauzele şi condiţiile acordurilor petroliere şi încheie în numele statului astfel de acorduri;
c)reglementează operaţiunile petroliere desfăşurate în temeiul acordurilor petroliere, precum şi al normelor şi instrucţiunilor tehnice emise în aplicarea legii;
d)primeşte, verifică şi înregistrează datele şi informaţiile privind resursele şi rezervele de petrol, asigură stocarea, sistematizarea şi valorificarea acestora; constituie fondul naţional de resurse geologice/rezerve de petrol; datele oficiale cu privire la resursele geologice/rezervele de petrol sunt cele înscrise în acesta;
e)efectuează studii pe baza cărora fundamentează şi stabileşte preţul de referinţă al petrolului extras în România, tarifele de transport prin conductele magistrale al ţiţeiului şi condensatului, precum şi tarifele prevăzute la art. 52 alin. (1);
f)urmăreşte şi verifică producţia petrolieră pentru calcularea redevenţelor;
g)urmăreşte aplicarea măsurilor stabilite pentru protecţia suprafeţei şi a subsolului în cursul operaţiunilor petroliere;
h)controlează respectarea de către concesionar a prevederilor din acordul petrolier, precum şi a celor din normele şi instrucţiunile din domeniu şi dispune măsuri pentru respectarea acestora;
i)ordonă sistarea lucrărilor de explorare sau de exploatare executate în afara perimetrului instituit, a celor fără documentaţii tehnice aprobate, precum şi a celor care, prin modul de desfăşurare, pot conduce la exploatarea neraţională şi la degradarea zăcămintelor, până la înlăturarea cauzelor care le-au produs;
j)emite norme şi instrucţiuni tehnice cu caracter obligatoriu, pentru ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentei legi;
k)elaborează şi ţine Cartea petrolieră; actele juridice şi documentele neînregistrate în Cartea petrolieră nu sunt opozabile terţilor;
l)constată executarea de activităţi fără permis sau acord petrolier şi o aduce la cunoştinţă organelor de stat competente;
m)avizează planul de abandonare şi aprobă încetarea concesiunii în baza îndeplinirii prevederilor planului de refacere a mediului, aprobat de autorităţile abilitate prin legislaţia privind protecţia mediului.
Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Nerespectarea de către titularul acordului petrolier a următoarelor dispoziţii ale prezentei legi constituie contravenţie şi se sancţionează după cum urmează:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 33 alin. (1) şi ale art. 48 alin. (1) lit. b), c) şi h) - cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei;
b)nerespectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (2), (3) şi (4), art. 41 alin. (1) lit. c), art. 42 alin. (1) lit. a), b) şi d), precum şi ale art. 48 alin. (1) lit. a) şi f) - cu amendă de la 300.000.000 lei la 700.000.000 lei;
c)nerespectarea dispoziţiilor art. 48 alin. (1) lit. e) şi i) - cu amendă de la 700.000.000 lei la 1.000.000.000 lei;
d)realizarea de către persoane juridice, române sau străine, de operaţiuni petroliere în cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de către autoritatea competentă - cu amendă de la 700.000.000 lei la 1.000.000.000 lei; totodată, în această situaţie se confiscă instalaţiile şi echipamentele cu care se efectuează operaţiunile petroliere şi cantităţile de petrol extrase din cadrul altor perimetre decât cele stabilite în acest scop de către autoritatea competentă şi/sau, după caz, se percep daune reprezentând contravaloarea cantităţilor nerecuperate de la persoana juridică română sau străină care a comis contravenţia.
Executarea de operaţiuni petroliere fără permis sau acord petrolier constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
Săvârşirea pentru a doua oară şi în continuare a vreuneia dintre contravenţiile sancţionate prin prevederile art. 56 şi pentru care legea nu prevede revocarea concesiunii se sancţionează cu amendă, limitele amenzii prevăzute pentru contravenţia respectivă fiind fixate la dublu, fără a depăşi suma de 1.000.000.000 lei.
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către agenţi constatatori anume desemnaţi de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.
Contravenţiilor prevăzute la art. 56 le sunt aplicabile, în măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(1)Prevederile acordurilor petroliere aprobate de Guvern rămân valabile, pe întreaga lor durată, în condiţiile în care au fost încheiate.
(2)Acordarea facilităţilor de natura ajutorului de stat pentru titularii acordurilor petroliere încheiate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru cele în curs de aprobare de către Guvern şi pentru noii solicitanţi se face cu respectarea legislaţiei în domeniul ajutorului de stat.
Soluţionarea litigiilor în legătură cu interpretarea şi executarea prevederilor acordurilor petroliere este de competenţa instanţelor din România, dacă părţile nu au convenit soluţionarea pe cale arbitrală. În litigiile cu elemente de extraneitate părţile pot conveni asupra competenţei, inclusiv a instanţelor arbitrale internaţionale.
În termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, autoritatea competentă va elabora normele de aplicare a acesteia, pe care le va supune aprobării prin hotărâre a Guvernului.
Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea petrolului nr. 134/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 301 din 29 decembrie 1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALER DORNEANU
PREŞEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VĂCĂROIU
Bucureşti, 7 iunie 2004.
Nr. 238.
Forma oficială este cea publicată în Monitorul Oficial.