Decizia nr. 370 din 16 iunie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.

1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Cristea în Dosarul nr. 700/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.812D/2018.2. La apelul nominal, se prezintă pentru comuna Frecăței, județul Brăila, domnul avocat Cristian Dumitru din Baroul București, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.866D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Viorel Luca în Dosarul nr. 630/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. 2.884D/2019 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cornelia Elena Delimoț, Lucia Victoria Miștar, Cristina Culda și de Ana Maria Udrea în Dosarul nr. 4.044/117/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și în Dosarul nr. 6D/2020 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de unitatea administrativ-teritorială Zau de Câmpie, județul Mureș, prin primar, în Dosarul nr. 1.593/102/2019 al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal.

4.La apelul nominal se prezintă, în Dosarul nr. 1.866D/2019, personal, autorul excepției de neconstituționalitate, pentru partea comuna Bărăganul, județul Brăila, domnul avocat Cristian Dumitru, cu împuternicire avocațială depusă la dosar, iar în Dosarul nr. 6D/2020, pentru partea Curtea de Conturi Mureș, doamna consilier juridic Andrea Fodor Nagy, cu delegație depusă la dosar, iar pentru unitatea administrativ-teritorială Zau de Câmpie prin primar, domnul avocat Ovidiu Miheț din Baroul București, cu delegație de substituire a doamnei avocat Claudia-Jiana Oltean, depusă la dosar, lipsind celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.866D/2019, nr. 2.884D/2019 și nr. 6D/2020 la Dosarul nr. 1.812D/2019.6. Atât părțile prezente, cât și reprezentantul Ministerului Public pun concluzii de conexare a dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarelor nr. 1.866D/2019, nr. 2.884D/2019 și nr. 6D/2020 la Dosarul nr. 1.812D/2019, care a fost primul înregistrat.

7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului comunei Bărăganul, domnul avocat Cristian Dumitru, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. Se arată că prevederile legale criticate au creat o diferență clară între cei care au studii superioare și cei care nu au studii superioare. Astfel, dispozițiile legale criticate împiedică funcționarii să parcurgă treptele administrative privind cariera prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În acest context, se arată că personalul urmează tot felul de cursuri de perfecționare pentru a fi la zi cu legislația și problemele actuale.

8.Viceprimarul primește indemnizație, în timp ce funcționarii primesc salariu. Or, art. 417 din Codul administrativ se referă la salariu, prime și alte drepturi. Astfel, prevederile legale criticate golesc de conținut prevederile art. 417 din Codul administrativ, ducând la încălcarea principiului egalității în fața legii.

9.În continuare, președintele acordă cuvântul domnului Viorel Luca, parte în Dosarul nr. 1.866D/2019, care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, invocând Hotărârile Guvernului nr. 937/2018 și nr. 935/2019 care prevăd posibilitatea acordării unui salariu minim brut pe țară în funcție de studiile superioare avute. Acesta mai arată că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 41 privind dreptul la muncă din Constituție.

10.Președintele acordă cuvântul reprezentantului unității administrativ-teritoriale Zau de Câmpie, domnul avocat Ovidiu Miheț care arată că prevederile legale criticate sunt neconstituționale prin raportare la dispozițiile art. 16 și art. 41 din Constituție. Acesta evocă aspecte legate de gestionarea fondurilor europene și de implicarea funcționarilor în programele cu finanțare europeană. Astfel, se arată că este vorba de o muncă suplimentară pe care, pe de o parte, legiuitorul dorește să o stimuleze, dar, pe de altă parte, limitează acordarea sporurilor aferente. Astfel, se ajunge în situația în care funcționarii sunt implicați în gestionarea programelor cu finanțare europeană, dar nu sunt remunerați pentru munca prestată. Se mai menționează că jurisprudența instanței de contencios constituțional în materie nu a avut în vedere aspectele pe care el le-a invocat.

11.Președintele acordă cuvântul reprezentantului Curții de Conturi Mureș, doamna consilier juridic Andreea Fodor Nagy, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Se arată că scopul declarat al legii este eliminarea discrepanțelor prin echilibrarea sistemului de salarizare, iar dispozițiile legale criticate reprezintă opțiunea liberă a legiuitorului. Nu este vorba de vreo discriminare, remunerarea făcându-se în funcție de responsabilitate, importanța și specificul muncii prestate.

12.În continuare, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Astfel, se arată că în motivarea excepției de neconstituționalitate s-au comparat texte legale diferite, ceea ce este inadmisibil prin prisma jurisprudenței instanței de contencios constituțional. Instanța de contencios constituțional a mai analizat în jurisprudența sa principiile care reies din dispozițiile legale criticate și nu există niciun motiv ca aceasta să își modifice jurisprudența. Faptul că legiuitorul stabilește un cuantum maxim al salariului nu reprezintă o problemă de constituționalitate. Criteriile folosite de legiuitor sunt juste și, în consecință, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

13.Președintele acordă cuvântul în replică domnului avocat Cristian Dumitru, care arată că este vorba de funcționarii publici care nu pot depăși indemnizația unui ales local, respectiv a viceprimarului. Nu este vorba de raportarea la vreo grilă de salarizare, ci, în mod concret, de raportarea la o indemnizație a unui ales local.

14.Președintele acordă cuvântul în replică domnului avocat Ovidiu Miheț care arată că excepția de neconstituționalitate îndeplinește criteriile de admisibilitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

15.Prin Încheierea din 20 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 700/113/2019, Tribunalul Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Elena Cristea într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.812D/2019.16. Prin Încheierea din 28 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 630/113/2019, Tribunalul Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Viorel Luca într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.866D/2019.17. Prin Încheierea din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 4.044/117/2018, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de Cornelia Elena Delimoț, Lucia Victoria Miștar, Cristina Culda și de Ana Maria Udrea într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.884D/2019.18. Prin Încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.593/102/2019, Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, excepție ridicată de U.A.T. Zau de Câmpie prin primar, într-o cauză având ca obiect un litigiu privind drepturi salariale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 6D/2020.19. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că plafonarea cuantumului brut al salariului de bază care nu poate depăși indemnizația viceprimarului comunei este discriminatorie. În condițiile în care viceprimarul comunei nu are studii superioare, coeficientul de ierarhizare al acestuia stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017 se înmulțește doar cu salariul minim brut pe țară garantat în plată pentru studii medii în valoare de 2.080 de lei. Din această perspectivă, un salariat cu studii superioare este clar dezavantajat.

20.De asemenea, în condițiile în care autorii excepției de neconstituționalitate au fost obligați prin dispoziție a primarului - act administrativ - să participe la implementarea unor proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile, deși acesta din urmă avea posibilitatea de a angaja personal calificat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, este discriminatorie obligarea acestora la o muncă suplimentară fără să fie plătiți pentru aceasta. Se arată că aceste sarcini de serviciu erau suplimentare față de cele prevăzute în fișa postului.

21.În acest context, în Dosarul nr. 6D/2020 se arată că dispozițiile legale criticate sunt neconstituționale în măsura în care există o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte, diferențe care se manifestă prin plafonarea veniturilor salariale pentru prima categorie și acordarea în mod neîngrădit a acestora, către celei de-a doua categorii, respectiv a viceprimarilor.

22.Tribunalul Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, contrar dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea a Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.

23.Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

24.Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată. Dispozițiile constituționale invocate instituie egalitatea în fața legii a cetățenilor, persoane fizice sau juridice care alcătuiesc populația stabilă a statului român, or, dispozițiile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt discriminatorii în condițiile în care permit remunerarea diferită în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv cea a personalului din instituțiile și/sau autoritățile publice, pentru munca prestată în echipele de proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile, în condiții identice sau similare.

25.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

26.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, precum și ale reprezentanților acestora, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:

27.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

28.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017, care au următorul cuprins: „(4) Nivelul veniturilor salariale se stabilește, în condițiile prevăzute la alin. (1) și (3), fără a depăși nivelul indemnizației lunare a funcției de viceprimar sau, după caz, a indemnizației lunare a vicepreședintelui consiliului județean, sau, după caz, a viceprimarului municipiului București, corespunzător nivelului de organizare: comună, oraș, municipiu, sectoarele municipiului București, primăria generală a municipiului București, exclusiv majorările prevăzute la art. 16 alin. (2), cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate în bugetele de venituri și cheltuieli.“29. Autorii excepției de neconstituționalitate invocă prevederile art. 1 alin. (5) în componenta sa privind respectarea legii, ale art. 11 privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1) și (2) privind principiul egalității în fața legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 41 privind dreptul la muncă în componenta sa privind dreptul la salariu, precum și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Se mai invocă art. 21 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și Convenția nr. 111/1958 privind discriminarea în domeniul ocupării forței de muncă și exercitării profesiei.

30.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, analizând prevederile art. 11 alin. (1), (3) și (4) din Legea-cadru nr. 153/2017, prin Decizia nr. 834 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 6 aprilie 2020, a amintit jurisprudența sa în materie, respectiv Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019, în care a mai analizat dispozițiile Legii-cadru nr. 153/2017 prin prisma unor critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, Curtea a reținut, în esență, că soluția legislativă care deleagă competența legiuitorului de stabilire a salariului de bază al funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul familiei ocupaționale „Administrație“ din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora către consiliul local, consiliul județean sau Consiliul General al Municipiului București, după caz, respectiv către ordonatorul de credite, pentru stabilirea salariului lunar, reprezintă o excepție de la principiul legalității sistemului de salarizare. Opțiunea legiuitorului pentru adoptarea acestei soluții legislative este însă justificată prin invocarea în cuprinsul art. 6 lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017 a dispozițiilor art. 120 din Constituție privind principiile de bază ale administrației publice din unitățile administrativ-teritoriale. Curtea a mai arătat că marja de apreciere a autorităților administrației publice locale nu este nelimitată, ci aceasta se exercită cu încadrarea între limitele minime și maxime prevăzute prin lege pentru drepturile salariale. De asemenea, a observat că Legea-cadru nr. 153/2017 consacră criterii clare pentru stabilirea salariului de bază și a salariului lunar al personalului din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, criterii care sunt obligatorii pentru autoritățile administrației publice locale.

31.Referitor la critica de neconstituționalitate formulată în raport cu art. 16 din Constituție, prin prisma unei pretinse discriminări salariale existente între funcționarii publici care își desfășoară raporturile de serviciu în aparatul propriu al diferitelor autorități ale administrației publice locale la nivel național, precum și între această categorie de personal bugetar și celelalte categorii de personal reglementate de Legea-cadru nr. 153/2017, Curtea a reținut, în esență, că atribuțiile, competențele, sarcinile specifice, responsabilitățile și importanța activității desfășurate sunt diferite chiar și pentru personalul care este încadrat pe funcții similare în aparatul propriu al unor autorități ale administrației publice diferite, ceea ce permite în raport cu criterii obiective, realizarea unor diferențieri în stabilirea salariului de bază/salariului lunar al personalului bugetar din aparatul propriu al consiliilor județene, primării, consilii locale, din instituțiile și serviciile publice de interes local și județean din subordinea acestora, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi. Pe de altă parte, Curtea a arătat că reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din aparatul propriu al autorităților administrației publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean sau a Consiliului General al Municipiului București, în limitele prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017 (limita minimă - salariul minim brut pe țară și limita maximă - indemnizația lunară corespunzătoare funcției de viceprimar/vicepreședinte al consiliului județean), este opțiunea liberă a legiuitorului, ținând seama de responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor specifice în cadrul acestei categorii de personal, diferită de alte categorii de personal plătit din fonduri publice.

32.Astfel, criticile formulate, prin care se afirmă că plafonarea cuantumului brut al salariului de bază nu poate depăși indemnizația viceprimarului comunei este discriminatorie, sunt neîntemeiate, întrucât dispozițiile legale criticate vin să dea expresie tocmai principiului autonomiei locale prevăzut de art. 120 din Constituție. Viceprimarii ocupă funcții de demnitate publică, iar opțiunea legiuitorului a fost aceea de a corela salariile funcționarilor din cadrul organelor administrației publice locale cu indemnizația funcției de viceprimar, ca o expresie a principiului constituțional menționat. În aceste condiții, poziția de funcționar public în cadrul organelor administrației publice locale ajunge să fie asumată prin acceptarea încheierii unui raport de serviciu ori a continuării raporturilor de muncă deja existente. Scopul legiuitorului a fost acela de a institui un sistem prin care să se asigure o anumită coerență și previzibilitate în ceea ce privește cheltuielile cu personalul din cadrul autorităților publice locale, cu alte cuvinte, pentru a se asigura că aplicarea art. 120 din Constituție se va putea face în condiții de funcționabilitate optimă a autorităților menționate.

33.Coeficienții corespunzători indemnizațiilor pentru primari și viceprimari se regăsesc în anexa nr. IX lit. C - Funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Așadar, viceprimarii [aleși din rândul consilierilor locali - atât potrivit art. 57 alin. (3) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, cât și potrivit art. 152 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ], ocupând funcții de demnitate publică, fiind aleși, se află într-o situație juridică diferită ce nu permite compararea celor două categorii aflate în discuție (demnitari locali și funcționari publici locali). Așadar natura funcției de ales local este diferită de cea a funcționarilor publici.

34.În ceea ce privește modul concret de calcul al salariilor funcționarilor publici din cadrul administrației publice locale, Curtea constată că acest aspect ține de modul de interpretare și aplicare a legii de către organele abilitate, respectiv de către instanțele judecătorești, excedând competenței Curții Constituționale.

35.În ceea ce privește susținerile potrivit cărora autorii au fost obligați să participe la implementarea unor proiecte finanțate prin fonduri europene nerambursabile, prin atribuirea unor sarcini suplimentare față de cele prevăzute în fișa postului, Curtea apreciază că acestea sunt chestiuni care țin de interpretarea și aplicarea legii de către instanțele judecătorești.

36.Referitor la critica potrivit căreia există o diferență de tratament între funcționarii care participă la proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile și viceprimarii care participă la aceleași proiecte, diferențe care se manifestă prin plafonarea veniturilor de natură salarială pentru prima categorie și acordarea în mod neîngrădit a acestora, celei de-a doua categorii, în cotă de până la 25% , Curtea reține că aceasta nu poate fi reținută, întrucât funcționarii publici și aleșii locali (care fac parte din categoria aleșilor locali) se află într-o situație juridică diferită. Așadar, nu se poate vorbi despre încălcarea acestui principiu decât atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără să existe o motivare obiectivă și rezonabilă (a se vedea și Decizia nr. 838 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragraful 25). În cazul de față, opțiunea legiuitorului a avut în vedere un criteriu obiectiv menit să limiteze cheltuielile cu personalul angajat din cadrul administrației publice locale.

37.Pentru toate aceste motive, Curtea constată că nu se încalcă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), ale art. 11, ale art. 16 alin. (1) și (2), ale art. 41, și nici cele convenționale invocate.

38.În ceea ce privește art. 21 din Constituție, Curtea reține că acesta nu are incidență în cauză. Dispozițiile legale criticate nu se referă la exercitarea dreptului de acces la o instanță judecătorească, ci la alte aspecte care nu au legătură cu menționatul articol.

39.Cu privire la dispozițiile art. 53 din Constituție, având în vedere faptul că nu s-a constatat încălcarea unui drept fundamental, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 53 din 12 februarie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 martie 2013, invocarea prevederilor constituționale referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți nu poate fi reținută dacă nu s-a constatat încălcarea vreunei prevederi constituționale care consacră drepturi sau libertăți fundamentale, astfel cum sunt prevăzute în capitolul II - Drepturile și libertățile fundamentale din titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale - din Constituție.

40.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Elena Cristea în Dosarul nr. 700/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Viorel Luca în Dosarul nr. 630/113/2019 al Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Cornelia Elena Delimoț, Lucia Victoria Miștar, Cristina Culda și de Ana Maria Udrea în Dosarul nr. 4.044/117/2018 al Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și de unitatea administrativ-teritorială Zau de Câmpie, prin primar, în Dosarul nr. 1.593/102/2019 al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal și constată că prevederile art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.

Definitivă și general obligatorie.

Decizia se comunică Tribunalului Brăila - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curții de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Pronunțată în ședința din data de 16 iunie 2020.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU

Magistrat-asistent,

Fabian Niculae