Normă de metrologie legală nml 005-05 din 23 noiembrie 2005

Anexă

NORMA DE METROLOGill LEGALĂ NML 008-05 ăAparate de cântărit cu funcţionare automată"

l. Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice aparatelor de cântărit cu funcţionare automată definite la punctul 2.1 din prezenta normă, destinate determinării masei unui produs în domenii de interes public.

În prezenta normă aparatele de cântărit cu funcţionare automată sunt denumite 1' aparate".

1.2.Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, aparatele de cântărit cu funcţionare automată trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelele 12, 13, 14, 15 şi 16.

2 Terminologic

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt defmiţi după cum urmează:

2.1 aparat de cânlărit cu funcţionare automată: aparat care determină masa unui produs fără intervenţia unui operator şi care urmăreşte un program prestabilit de procese automate caracteristice aparatului.

2.2 aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare: aparat de cântărit cu funcţionare automată care detemlină masa unor sarcini individuale asamblate în prea]abi] (de exemplu produse preambalate) sau a unor sarcini individuale de produse în vrac.

2.3 aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru cunfrol: aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare care subîmparte produsele cu masa diferită în două sau mai multe subgrupe, în funcţie de valoarea diferenţei dintre ma.sa acestora şi un punct nominal de reglare.

2.4 aparal pentru etichetarea masei: aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare­ etichetare care imprimă valoarea masei fiecărui produs.

2.5 aparat pentru etichetarea masei/preţului: aparat de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare care imprimă valoarea masei şi a preţului fiecărui produs.

2.6 dozator gravimetric cufuncţionare automată: aparat de cântărit cu funcţionare automată care umple recipiente cu o masă predeterminată şi practic constantă dintr-un produs în vrac.

2.7 totalizator discontinuu: aparat de cântărit cu funcţionare automată care dctem1ină masa unui produs în vrac, prin subdivizare în sarcini discrete. Aparatul măsoară masa fiecărei sarcini discrete şi calculează masa totală. Fiecare sarcină discretă este apoi descărcată sub formă de vrac.

2.8 totalizator continuu (cântar de bandă): aparat de cântărit cu funcţionare automată care determmă în mod continuu masa unei cantităţi de produs în vrac, pe o bandă transportoare, fără subdivizarea sistematică a produsului şi iliră întreruperea mişcării benzii transportoare.

2.9 instalaţie pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată: aparat de cântărit cu funcţionare automată prevăzut cu un receptor de sarcină ce include şine pentru transportul vehiculelor de cale ferată.

3.Cerinţe metrologice şi tehnice comune tuturor tipurilor de aparate de cântărit cu funcţionare automată

3.1 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice condiţiile nominale de funcţionare ale aparatului, după cum urmează:

3.1.1 Pentru mărimea supusă măsurării:

Domeniul de măsurare al aparatului, adică limitele minimă şi maximă de cântărire.

3.1.2 Pentru mărimile de influentă datorate alimentării e]ectricc:

În cazul alimentării în curent alt mativ: tensiunea nominală de alimentare, sau

limitele domeniului tensiunii de alimentare.

În cazul alimentării în curent continuu: tensiunea nominală şi minimă de alimentare, sau

limitele domeniului tensiunii de alimentare.

3.1.3 Pentru mărimile de influenţă de natură mecanică şi climatică

Producătorul trebuie să specifice temperatura limită superioară şi temperatura limită inferioară de funcţionare a aparatului. Dacă nu se specifică altceva în cerinţele corespunzătoare fiecărei categorii

30 °C.

Pentru aparatele care sunt utilizate în condiţii de solicitare mecanică specială, de exemplu aparate jncorporate în vehicule (condiţii de mediu mecanic clasă Ml din NML 001-05), producătorul trebuie să definească condiţiile mecanice de utilizare.

3.1.4 Pentru alte mărimi de influenţă (dacă este cazul)

–viteza sau vitezele de funcţionare,

–caracteristicile produsului sau produselor de cântărit, etc.

3.2 Repetabilitate

Pentru un aparat afectat de erori aleatoare semnificative, diferenţa între valorile medii ale seriilor de rezultate consecutive trebuie să fie mică în comparaţie cu eroarea maximă tolerată.

3.3 Adecvare

3.3.1 Aparatele trebuie să fie prevăzute cu mijloace pentru limitarea efectelor datorate înclinării, încărcării şi vitezei de funcţionare, astiel încât erorile maxime tolerate să nu fie depăşite în condiţii nominale de funcţionare.

3.3.2 Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcţionării normale, trebuie prevăzute facilităţi adecvate pentru manipularea materialelor.

3.3.3 Orice interfaţa de comandă la dispoziţia operatorului trebuie să fie explicită şi eficientă.

3.3.4 Integritatea afişajului (dacă există) trebuie să poată fi verificată de către operator.

3.3.5 Pentru a permite aparatului respectarea erorilor maxime tolerate în timpul funcţionării normale, trebuie prevăzută o funcţie adecvată pentru a asigura reglarea la zero.

3.3.6 Rezultatele situate în afara domeniului de măsurare trebuie să fie semnalate distinct atunci când sunt tipărite.

3.4 Informaţii furnizate de mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare

3.4.1 Un aparat trebuie să poarte următoarele inscripţii:

–marca sau nume1e producătorului;

–clasa de exactitate;

–domeniul de măsurare;

–valoarea diviziunii; plus, după caz:

–date referitoare la condiţiile de utilizare;

–tipul şi seria aparatului;

–numărul aprobării de model.

–informaţii precizând dacă dispozitivele suplimentare, care furnizează rezultate metrologice, satisfac cerinţele prezentei norme.

3.4.2 Când un aparat are dimensiuni prea mici sau este produs dintr-un material prea sensibil pentru

a permite să fie inscripţionat cu informapi1e cerute, containerul şi/sau documentaţia care îl însoţeşte trebuie să fie inscripţionate într-o manieră corespunzătoare, conform punciului 3.4.1 din prezenta normă.

3.4.3 Un aparat trebuie să fie însoţit de informaţii despre modul său de funcţionare. Informaţiile,

concentrate într-un manual de utilizare, pot include, după caz:

–condiţiile nominale de funcţionare:

–limitele superioare şi inferioare de temperatură şi umiditate penlru funcţionarea aparatului;

–montarea în spaţii închise sau deschise;

–instrucţiuni privind instalarea, întreţinerea, repararea, reglajele admise;

–instrucţiuni privind utilizarea corectă şi condiţiile speciale de utilizare.

3.4.4 Unităţile de măsură folosite şi simbolurile lor trebuie să fie în concordantă cu dispoziţiile legale privind unităţile de măsură şi simbolurile lor în domeniul mase.

3.5 Posibilitatea evaluării conformităţii

3.5.l Un aparat trebuie să fie conceput astfel încât să permită evaluarea imediată a conformităţii sale atât cu cerinţele NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal" cât şi cu cerinţele prezentei norme de metrologie legală.

3.5.2 Modulele de evaluare a conformităţii sunt următoarele:

–încercarea aparatului în vederea obţinerii aprobării de model,

–verificarea metrologică iniţială pentru aparatele care au aprobare de model şi

–verificarea metrologică periodică.

4 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice aparatelor de cântărit cu funcţionare automată pentru sortare-etichetare

4.1 Clase de exactitate

4.1.1 Aparatele sunt împărţite în categorii principale indicate prin litere majuscule: X sau Y, conform specificaţiei producătorului.

4.1.2 fiecare din aceste categorii principale este împărţită în patru clase de exactitate: XI, X.li, XIII şi XIIII şi Y(I), (YII), Y(a) şi Y(b), care trebuie specificate de producător.

4.2 Aparate din categoria X

4.2.1 Categoria X se aplică aparatelor utilizate pentru verjficarea produselor preambalate realizate în conformitate cu cerinţele prevăzute în reglementările în vigoare aplicabile cu privire Ia preambalate.

4.2.2 Simbolul clasei de exactitate este completat cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x), care cuantifică abaterea standard maximă tolerată aşa cum este specificat la pct. 4.4.2.

Producătorul trebuie să specifice factorul de desemnare a clasei de exactitate (x), unde x trebuie să fie 2 şi de fom1a I x 1o\ 2x 1Ok sau 5 x Jo\ unde k este un număr întreg, negativ sau zero.

4.3 Aparate din categoria Y

Categoria Y se aplică tuturor celorlalte aparate pentru sortare-etichetare cu foncţionare automată.

4.4 Erori maxime to1erate

4.4.1 Eroarea medie maximă tolerată pentru aparate din categoria X/ Eroarea maximă tolerată pentru aparate din categoria Y

Tabelul I - Erori maxime tolerate

4.4.2 Abaterea standard

Valoarea maximă tolerată a abaterii standard pentru aparatele din clasa X (x) este rezultatul înmulţirii factorului (x) cu valoarea din tabelul 2.

Tabelul 2 - Abaterea standard

4.4.3 Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu un singur domeniu

Tabelul 3 - Diviziunea de verificare - aparate cu un singur domeniu

4.4.4 Valoarea diviziunii de verificare - aparate cu mai multe domenii

Tabelul 4 - Diviziunea de verificare - aparate cu mai multe domenii

Unde:

i = 1, 2,

r

i = domeniu parţial de cântărire

r = numărul total de domenii parţiale de cântărire

(1)Pentru i = r, coloana corespunzătoare din tabelul 3 se aplică cuc înlocuit cu er

4.5 Domeniu de măsurare

La specificarea domeniu]ui de măsurare pentru aparatele clasa Y, producătorul trebuie să ia în considerare faptul că limita minimă de cântărire nu trebuie să fie mai mică decât:

Pentru clasa Y(I): 100 e

Pentru clasa Y(II): 20 e pentru 0,001 g s. e s 0,05 g, şi

Pentru clasa Y(a):

Pentru clasa Y(b):

Aparate utilizate pentru sortare,

50 e pentru 0,1 g :s; e 20 e

10 e

de exemplu balanţe poştale şi bascule pentru gunoi 5 e

4.6 Reglare dinamică

4.6.1 Funcţia de reglare dinamică trebuie să fie activă în domeniul de cântărire specificat de producător.

4.6.2 În cazul în care aparatul este prevăzut cu un dispozitiv de reglare dinamică pentru compensarea efectelor dinamice ale sarcinii allaie în mişcare, acesta trebuie să nu poată funcţiona în afara domeniului de cântărire şi trebuie să poată fi protejat.

4.7 Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice

4.7.1 Erori tolerate Ia :fimcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă

4.7.1.1 Pentru aparate din categoria X:

–pentru funcţionare automată conform specificaţiilor din tabelele 1 şi 2,

–pentru cântărire statică, în funcţionare neautomată, conform specificaţiilor din tabelul 1.

4.7.1.2 Pentrn aparate din categoria Y:

–pentru fiecare sarcină, în cântărire dinamică, conform specificaţiilor din tabelul 1,

–pentru cântărire statică, în modul de funcţionare neautomată, conform specificaţiilor pentru categoria X din tabelul I.

4.7.2 Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este de o diviziune de verificare.

4.7.3 Intervalul de temperatură:

–Pentru clasa XI şi Y(I) interva1u1 minim este de 5 °C,

–Pentru clasa XII şi Y(II) intervalu] minim este de 15 °C.

5 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice dozatoarelor gravimetrice cu funcţionare automată

5.1 Clase de exactitate

5.1.1 Producătorul trebuie să specifice atât clasa de exactitate de referin{ă Ref (x) cât şi clasa de exactitate de funcţionare X(x).

5.1.2 Unui tip de aparat i se atribuie o clasă de exactitate de referinţă Ref (x), corespunzătoare celei mai bune exactităţi posibile pentru ap<;lrate de acest tip. După instalare, aparatelor individuale le sunt atribuite una sau mai multe clase de exactitate de func ionare X(x), în funcţie de natura produsului de cântărit. Factorul de desemnare a clasei de exactitate (x) trebuie să fie s 2 şi de forma 1x1Ok, 2x1Ok sau 5x IOk, unde k este un număr întreg, negativ sau zero.

5.1.3 Clasa de exactitate de referinţă, Ref(x) este aplicabilă în cazul sarcinilor statice.

5.1.4 Pentru clasa de exactitate de funcţionare X(x), X simbolizează relaţia dintre exactitate şi masa sarcinii, iar (x) este un multiplicator pentru limitele abaterii specificate la pct. 5.2.2.

5.2 Erori şi abateri maxime tolerate

5.2.1 Erori maxime tolerate pentru cântărirea statică

5.2.1.1 În cazul sarcinilor statice, în condiţii nominale de funcţionare, eroarea maximă tolerată pentm clasa de exactitate de referinţă Ref (x) este 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze faţă de valoarea medie, indicată în tabelul 5, multiplicată cu factorul de desemnare a clasei de exactitate (x).

5.2.1.2 Pentru aparatele la care dozarea se realizează din mai multe, sarcini (de exemplu aparate de dozat cumulative sau cu combinaţii selective) abaterile maxime tolerate sunt egale cu exactitatea impusă dozelor aşa cum este specificat la pct. 5.2.2. (adică nu suma abaterii maxime tolerate pentru fiecare sarcină individuală).

5.2.2 Abaterea faţă de valoarea medie a dozelor

!image

Tabelul 5 - Abaterea maximă tolerată fa ă de valoarea medie a dozelor Valoarea masei dozelor, m (g) Abaterea maximă tolerată pentru fiecare doză faţă de

valoarea medie, pentru clasa X(1)

5.2.3 Eroarea maximă tolerată a valorii predeterminate (eroare de reglare)

În cazul aparatelor pentru care este posibil{1 predeterminarea masei dozei, diferenţa maximă între valoarea predeterminată şi valoarea medie a masei dozelor trebuie să nu depăşească 0,312 din abaterea maximă tolerată a fiecărei doze faţă de valoarea medie, aşa cum este indicată în tabelul 5.

5.3 Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice

5.3.1 Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă sunt cele specificate la pct. 5.2.1.

5.3.2 Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturba ii este o modi11care a indicaţiei pentru

cântărfre statică egală cu eroarea maximă tolerată specificată Ia pct. 5.2.1., calculată pentru doza nominală minimă, sau o modificare ce are un efect echivalent asupra dozei în cazul aparatelor care efectuează dozarea din mai multe sarcini. Valoarea calculată a variaţiei admise trebuie rotrn ită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d).

5.3.3 Producătorul trebuie să specifice valoare nominală minimă a dozei.

6 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice totalizatoarelor discontinue

6.1 Clase de exactitate

Aparatele sunt împărţite în patru clase; după cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2.

6.2 Erori maxime tolerate

Tabelul 6 - Erori maxime tolerate

6.3 Valoarea diviziunii de totalizare

Valoarea diviziunii de totalizare (dt) trebuie să fie cuprinsă între valorile următoare: 0,01 % Max :S d1::; 0,2 % Max

6.4 Sarcina totalizată minimă

Sarcina totalizată minimă (Lmin) trebuie să nu fie mai mică decât sarcina pentru care eroarea maximă tolerată este egală cu valoarea diviziunii de totalizare (d1) şi nici mai mică decât sarcina minimă specificată de producător.

6.5 Reglarea la zero

Aparatele care nu tarează după fiecare descărcare trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv de reglare la zero. Funcţionarea aparatului în regim automat trebuie inhibată în cazul în care indicaţia la zero variază cu:

-1 d1 în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero automat,

–0,5 dt în cazul aparatelor cu dispozitiv de reglare la zero semiautomat sau neautomat.

6.6 Interfaţa cu operatorul

În timpul funcţionării automate, reglajele efectuate de către operator şi reiniţializarea (resetarea) trebuie să nu fie posibile.

6.7 ''1ipărirea rezultatelor

În cazul aparatelor prevăzute cu dispozitiv de tipărire, aducerea la zero a sarcinii totalizate trebuie nu să fie posibilă până în momentul în care se tipăreşte sarcina totalizată. În cazul unei întreruperi a funcţionării automate, sarcina totalizată trebuie tipărită.

6.8 Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice

6.8.1 Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă sunt cele specificate în tabelul 7.

Tabelul 7 - Erorile maxime tolerate la funct,ionarea în prezenţa factorilor de influentă

6.8.2 Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este egală cu o diviziune de totalizare pentru orice indicaţie de masă şi orice sarcină totalizată memorată.

7 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice totalizatoarelor continue (cântarelor de bandă)

7.1 Clase de exactitate

Aparatele sunt împărţite Îll trei clase, după cum urmează:

0,5; 1; 2.

7.2 Domeniul de măsurare

7.2.1 Producătorul trebuie să specifice domeniul de măsurare, sarcina minimă totalizată şi raportul dintre sarcina netă minimă a unităţii de cântărire şi limita maximă.

7 .2.2Sarcina minimă totalizată Lmin trebuie să nu fie mai mică decât:

–800 d pentru aparatele clasă 0,5;

–400 d pentru aparatele clasă 1;

–200 d pentru aparatele clasă 2.

Unde d este diviziunea de totalizare a dispozitivului de totalizare generală.

7.3 Eroarea maximă tolerată

Tabelul 8 - Eroarea maximă tolerată

7.4 Viteza benzii

Producătorul trebuie să specifice viteza benzii transportoare. Atât pentru cântarele de bandă cu viteză constantă cât şi pentru cântarele de bandă cu viteză variabilă, care au comandă manuală pentm reglarea vitezei, viteza trebuie să nu varieze cu mai mult de 5% din valoare nominală. Produsul de cântărit trebuie să nu aibă o viteză diferită de viteza benzii.

7.5 Dispozitiv de totalizare generală

Aducerea la zero a dispozitivului de totalizare generală trebuie să nu fie posibilă.

7.6 Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice

7.6.1 Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prezenţa unui factor de influenţă, pentru o sarcină care nu este mai mică decât Lmin, este de O,7 din valoarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, rotun,jită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni de totalizare (d).

7.6.2 Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este de 0,7 din eroarea corespunzătoare specificată în tabelul 8, pentru o sarcină egală cu Lmin, pentru clasa de exactitate specificată a cântarului de bandă, rotunjită la valoarea imediat superioară corespunzătoare unui număr întreg de diviziuni (d).

8 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice instalaţiilor pentru cântărirea în mers a vagoanelor de cale ferată

8.1 Clase de exactitate

Instalaţiile sunt împărţite în patru clase, după cum urmează:

0,2; 0,5; l; 2.

8.2 Erorile maxime tolerate

8.2.1 Erorile maxime tolerate pentru cântărirea în mers a unui vagon de calc ferată sunt specificate în tabelul 9.

Tabelul 9 - Erorile maxime tolerate pentru cântărirea în mers

8.2.2 Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a vagoanelor cuplate sau necuplate este cca mai mare dintre următoarele valori:

–valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;

–valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripţii);

–o diviziune (d).

8.2.3 Eroarea maximă tolerată pentru cântărirea în mers a unui tren este cea mai mare dintre următoarele valori:

–valoarea calculată conform tabelului 9, rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;

–valoarea calculată conform tabelului 9, pentru masa unui vagon egală cu 35 % din masa maximă a vagonului (specificată în inscripţii), înmul ită cu numărul vagoanelor de referinţă din tren (nu mai mult de 1O) şi rotunjită la o valoare corespunzătoare celui mai apropiat număr întreg de diviziuni;

–o diviziune (d) pentru fiecare vagon din tren , dar fără a depăşi 1O d.

8.2.4 În cazul cântăririi vagoanelor cuplate, erorile pentru maximum 10% din rezultatele cântăririi obţinute din una sau mai multe treceri ale trenului pot depăşi eroarea maximă tolerată aplicabilă, specificată la pct. 8.2.2, dar nu pot depăşi dublul erorii maxime tolerate.

8.3 Valoarea diviziunii

Relaţia dintre clasa de exactitate şi valoarea diviziunii trebuie să fie cea specificată în tabelul 1O.

Tabelul 1O - Valoarea diviziunii

8.4 Domeniul de cântărire

8.4.l Limita minimă de cântărire trebuie să nu fie mai mică de l t şi nici mai mare decât valoarea rezultată în urmă împărţirii masei minime a vagonului la numărul de cântăriri parţiale.

8.4.2 Masa minimă a vagonului trebuie să nu fie mai mică de 50 d.

8.5 Funcţionarea în prezenţa factorilor de influenţă şi a perturbaţiilor electromagnetice

8.5.1 Erorile maxime tolerate la funcţionarea în prez;enţa unui factor de inflµenţă sunt cele specificate în tabelul 11.

Tabelul 11 - Erorile maxime tolerate la functionarea în prezenţa unui factor de influentă

8.5.2 Valoarea admisă a variaţiei datorate unei perturbaţii este egală cu o diviziune

9 Atestarea legalităţii

9.1 Atestarea legalităţii unui aparat se rca]izează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute în prezenta norma de metrologie legală, conform tabelelor 12...16, de mai jos.

9.2 ConJormitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligaţiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare iniţială sau periodică. Marcajele metrologice pot fi însoţite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare.

9.3 Marcajul aprobării de model se aplică de către, sau sub responsabilitatea producătomlui, în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare se aplică, de către hboratoru! autorizat care a efectuat verificarea. Totodată se aplică o sig.ilare prin utiJizarea unor mijloace şi metode destinate să împiedice intervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.

9.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.

9.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-m1 set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.

Tabelul 12- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile aparatelor pentru sortare - etichetare

L--....,_, ----· ....' •.,-- --

--·•··

I)Evaluările la factori de influenţă de natură electrică şi la perturbaţii electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice şi electronice.

Tabelul 13- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile dozatoarelor gravimetrice cu

functionare automată

I) Evaluările la factori de influenţă de natură electrică şi la perturbaţii electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice şi electronice.

Tabelul 14- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile totalizatoarelor discontinue

6.5 I NML 008-05

6.6 I NML 008-05

6.7 I NML 008-05

1> Evaluările la factori de influenţă de natură electrică şi la perturbaţii electrice se efectuează numai la aparatele prevăzute cu dispozitive electrice şi electronice.

Tabelul 15- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile totalizatoarelor continue

!image

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 005-05 îContoare de energie electrică activă“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 5-02-97 îContoare de energie electrică activă“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate le art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— timp de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 6 luni de la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 288.

!image

*)Ordinul nr. 288/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

ANFXA

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 005-05

,,Contoare de energie electrică activă"

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală se referă la contoarele monofazate şi trifazate de energie electrică activă statice şi de inducţie de clasă de exactitate A, B şi C, utilizate în reţelele de curent alternativ ca mijloace de măsurare de lucru destinate măsurărilor în tranzacţii comerciale cu energic electrică.activă

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes

public, contoarele de energie electrică activă prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală Niv1L 001-05 ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul 7.

1.3 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la contoarele la care tensiunea între bornele de conexiune depăşeşte 600V (între faze), la contoarele etalon, precum şi la contoarele care măsoară pierderi de energie.

2 Terminologie

în sensul prezentei norme de metrologie legală termenii specifici sunt definiţi după cum urmează :

2.1 contor de energie electrică activă. dispozitiv care măsoară energie electrică activă consumată într-un circuit începând din momentul în care valoarea indicată este zero. În funcţie de tehnica de măsurare aplicată, acesta poate fi utilizat în combinaţie cu un transformator pentru măsurare.

2 2 curent electric (I) : curentul electric care trece prin contor;

2 3 curent nominal (Iu)· valoare nominală a curentului I pentru care a fost proiectat contorul ;

2.4 curent de pornire(lp) : cea mai mică valoare a curentului I, la care contorul măsoară energie electrică activă ;

2 5 curent minim (Irru11) : valoarea curentului I de la care eroarea trebuie să se situeze între cde mai mici valori ale erorii maxime tolerate ;

2.6 curent de prag (Itr) : valoarea curentului I de la care eroarea trebuie să se situeze între cele mai mici valori ale limitelor erorii maxime tolerate corespunzătoare clasei de exactitate declarate a contorului ,

2.7 curent maxim Omax) : valoarea maximă a curentului I pentru care eroarea trebuie să se situeze între limitele erorilor maxime tolerate ;

2.8 tensiunea electrică (U) : tensiunea electrică furnizată contorului;

2.9 tensiunea de referinţă (Un) . valoarea nominală a tensiunii U, pentru care a fost proiectat contorul;

2.10 frecvenţa (f) : frecvenţa curentului electric care alimentează contorul;

2.l Ijrecvenţa nominală (t ,) : valoare nominală a frecvenţei f, pentru care a fost proiectat contorul;

2.12 factor de putere (FP) : factor de putere= coscp, unde cp este diferenţa de fază dintreI şiU;

2.13 temperatura (T) : temperatura ambiantă ;

2.14 coeficient mediu de temperatură (Cr): raport între variaţia erorii în procente şi diferenţa de temperatură care produce această variaţie

2.15 temperatura nominală (Tn): temperatura pentru care a fost proiectat contorul;

3 Cerinţe metrologice şi tehnice

3 .1 Clase de exactitate

Producătorul trebuie să specifice clasa de exactitate a contorului sub forma unuia din indicii A, B sau C definiţi ca în tabelul 1.

3.2 Condiţii nominale de funcţionare

Producătorul trebuie să specifice condiţiile nominale de funcţionare ale contorului şi în special: valorile Un; In; f.1; Imit,; Ir şi Imax care sunt aplicabile contorului. Pentru valorile curentului specificate, contorul trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în tabelul 1.

De asemenea producătorul trebuie să specifice clasa de mediu climatic, mecanic şi electromagnetic pentru care contorul de energie electrică activă a fost proiectat

3.2 l Limita superioară şi cea inferioară a temperaturii vor fi conform cu punctul 2.1.3.1 din N1½L 001-05. La toate temperaturile prevăzute, condiţiile de umiditate vor fi fără condensare, iar locul utilizării prevăzut este închis

–-···

Tabelul J - Clase de exactitate

-

*J Pentru contoare de inducţie clasă B se va considera Irrun :S 0,4 I1r

3 2.2 Din punct de vedere mecanic, condiţ11le de mediu vor fi conform cu punctul 2.1 3.2 din NML 001-05.

3.2.3 Din punct de vedere electromagnetic, condiţiile de mediu vor fi conform cu punctul 2.1.3.3 din NML 001-05.

3.3 Calitatea energiei electrice

Intervalele de tensiune şi de frecvenţă trebuie să fie cel puţin.

–0,9•Un SUS I,1•U1

–0,98•[,_1 SUS l,02•fn

Factoiul de putere se situează înlre limitele O,Sind şi 0,8cap.

3.4 Erori maxime tolerate

Efectele (a,b,c) ale variaţiilor fiecărui rnăsurand şi a fiecărei mărimi de influenţă se evaluează separat, ceilalţi măsuranzi şi celelalte mărimi de influenţă fiind păstrate relativ constante la valorile lor de referinţă. Eroarea de măsurare, care nu trebuie să depăşească valorile prevăzute în tabelul 5, se calculează astfel·

!image

Eroarea de măsurare == a 2 + b2 + c2 •••

Atunci când contorul măsoară la curenţi de sarcină variabili erorile nu trebuie să depăşească limitele prevăzute în tabelul 2.

!image

Temperatura ambiantă

5°C ..30°C

-10 °C...5 °C

sau

30 °C...40 °C

-25 °C...-1O 0e

sau

40 °C. 55 °C

-40 °e. -25 °C

sau

55 °C..70 °C

Contoare de clasă

A

B

C

A

B

C

A

B

C

A

B

C

Contoare monofazate; contoare trifazate cu încărcare echj)ibrată

lmin:Sl 3,5

---,-

ltr:51:Slmax 3,5

2

-

2

Contoare trifazate cu încărcare pe o singură fază

,._

ltr:SISluax*

---·---- ·-

--

2

Tabelul 2 - Limitele (în procente pozitive sau negative) ale erorilor maxim tolerate în condiţii nominale şi diferîti curenţi de sarcină şi temperaturi ambiante.

*)Domeniul de curent penim contoarele trifazate de inducţie, având curent aplicat pe o singură fază, este fimjfat la 511r -sl-sI,,,a»

3.5 Verificarea curentului de pornire

Contoarele de energie electrică activă monofazate sau trifazate trebuie să pornească şi să înregistreze, fiind alimentate la o tensiune U egală cu Un ,un factor de putere egal cu unitatea şi un curent egal cu Ip.

3 6 Verificarea mersului în gru

Contoarele de energie electrică activă monofazate sau trifazate trebuie să nu înregistreze energie fiind alimentate la o tensiune cuprinsă între (0,8-1,1) U11 şi un curent egal cu zero

3.7 Efectul tolerat al perturbatiilor de lungă durată

3.7.1 Variaţia erorilor unui contor ca efect al perturbaţiilor de lungă durată trebuie să fie mai mică decât valoarea variaţiei critice indicate. în tabelul 3.

Tabelul 3 - Valorile variatiei critice datorate perturbatiilor de lungă durată

>Iii Jn cazul contoarelor de inducţie nu sunt definite variaţiile maxime tolerate ale erorilor pentru conţinut de armonici în circuitele de curent şi pentnt componenta continuă şi armonici în circuitul de curent_

3.7.2 Efectul tolerat al fenomenelor electromagnetice tranzitorii

Efectul unei perturbaţii electromagnetice asupra unui contor de energie electrică în timpul şi imediat după perturbaţie trebuie să fie astfel încât:

–orice ieşire destinată verificării exactităţii contorului nu trebuie să producă impulsuri sau semnale corespunzătoare unei energii mai mare decât valoarea critică de schimb şi, după perturbaţie, într-un interval rezonabil de timp contorul trebuie

–să-şi reia funcţionalitatea în interiorul limitelor erorilor maxime tolerate, şi

–să aibă toate funcţiile de măsurare asigurate, şi

–să permită recuperarea tuturor datelor de măsurare prezente anterior perturbaţiei, şi

–să nu indice o schimbare a valorii energiei înregistrate cu mai mult decât valoarea critică de schimb.

Valoarea variaţiei critice, în kWh, este egală cu m•Un•Imax•l0-6, unde m este numărul sistemelor de măsurare, Un este în volţi şi Imax în amperi.

3.7.3 Pentru proba de supracurent de scurtă durată se aplică bobinelor contorului un impuls de

curent egal cu 20 Imax timp de 0,5 s. Valoarea variaţiei critice este de 1,5%.

3.8 Verificarea izolatiei electrice

Contorul de energie electrică activă trebuie să nu prezinte deteriorări şi să corespundă condiţiei 3.4 din prezenta normă, după ce a fost supus la următoarele încercări :

–încercarea rezistenţei de izolaţie ;

–încercarea rigidităţii dielectrice.

3.8.1 Încercarea rezistenţei de izolaţie se execută cu un megohmmetru cu eroare de max ±10%. Condiţiile încercării sunt specificate în tabelul 4.

Tabelul 4 - Condit,ii de verificare a rezistentei de izola.tie

3.8 2 Încercarea rigidităţii dielectrice se execută cu ajutorul unor instalaţii specializate şi constă din încercarea la tensiunea de impuls şi încercarea la tensiune alternativă. Condiţiile încercării sunt specificate în tabelul 5.

Tabelul 5 - Conditii de verificare a rigiditătii dielectrice

–forma impulsului: 1,2/50 µs;

–timp de creştere: 30%;

–timp de cădere: 20%;

–impedanţa sursei: 500 Q±SO Q;

–energia sursei: 0,5 J±0,05 J

!image

!image

!image

–tensiune alternativă sinusoidală;

–frecvenţă· 45 Hz...,.,65 Hz;

–puterea sursei: 500 VA

Tabelul 5 - Condiţii de verificare a rigiditătii dielectrice (continuare)

-

3.9 Verificarea erorii datorată modificării temperaturii ambiante

3.9.1 Când contorul lucrează la diverse sarcini de curent, eroarea în procente nu trebuie să depăşească valorile indicate în tabelul 2 pentru diferite valori ale temperaturii

3 9.2 Coeficientul mediu de temperatură, definit conform 2.14, trebuie să nu depăşească valorile din tabelul 6.

!image

!image

!image

t

Tabelul 6 - Valorile maxime ale coeficientului mediu de temperatură

!image

!image

!image

-

3 10 Verificarea conditiilor climatice

Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe climatice:

–încercare la căldură uscată ,

–încercare la frig ; .-

–încercare la căldură umedă în regim stabil.

După terminarea acestor probe, contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informaţie şi să corespundă condiţiei 3.4 din prezenta normă

3.11 Verificarea conditiilor mecanice

Contoarele de energie electrică activă vor fi supuse următoarelor probe mecanice:

–încercare la şocuri

–încercare la vibraţii sinusoidale

După terminarea acestor probe contoarele nu trebuie să prezinte deteriorări sau modificări exterioare sau de informaţie şi să corespundă condiţiei 3.4 din prezenta normă.

3.12 Adecvare

3.12.1 Contorul trebuie să fie prevăzut cu dispozitiv de afişare a cărui indicaţie să fie vizibilă pentru consumator, atunci când contorul este instalat în poziţia normală de funcţionare, specificată de producător

3.12.2 Scăderea tensiunii de alimentare sub limitele tensiunii de funcţionare nu trebuie să producă o eroare pozitivă a contorului mai mare de 10%.

3 12.3 Afişajul trebuie să aibă un număr suficient de cifre, astfel încât indicaţia acestuia să nu revină la valoarea sa iniţială atunci când energia electrică consumată în circuit corespunde unei funcţionări a contorului timp de 4000 ore la I=Imax, U=Un şi FP= 1

3.12.4 Atunci când energia electrică măsurată este indicată pe mai multe afişaje corespunză­ toare unor tarife diferite, contorul trebuie să indice tariful activ.

3.12.5 În timpul utilizării contorului trebuie să fie imposibilă aducerea la zero a indicaţiei privind energia electrică măsurată.

3.12.6 În cazul întreruperii alimentării cu energie electrică a contorului, informaţia de măsurare trebuie să rămână disponibilă pentru citire timp de cel puţin 4 luni.

3.12.7 Contorul prevăzut cu un dispozitiv de preplată trebuie să indice valoarea creditului restant. Eroarea valorii energiei electrice consumate pc unitatea descrescătoare a creditului restant trebuie să fie mai mică decât valoarea diviziunii

3.13 Protecţia împ5)1riva interventiilor neautorizate şi a degradării informaţiei

Caracteristicile metrologice ale contorului nu trebuie să fie influenţate într-o manieră inadmisibilă de conectarea la un alt dispozitiv, de orice dispozitiv sau caracteristică a dispozitivului conectat care comunică de la distanţă cu contorul.

Programele informatice care sunt importante pentru caracteristicile metrologice trebuie să fie identificate şi făcute inviolabile: dovezile privind intervenţiile trebuie să fie disponibile pentru perioade de timp rezonabile.

3.14 Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de mlisurare şi informaţii însotitoare Orice contor de energie electrică activă trebuie să poarte următoarele inscripţii·

–firma constructoare,

–tipul constructiv,

–numărul de faze şi de conductoare ale circuitului în care urmează să fie utilizat,

–seria, anul de fabricaţie;

–tensiunea de referinţă,

–curentul de bază şi curentul maxim;

–frecvenţa nominală,

–constanta contorului;

–indicele clasei de exactitate;

–temperatura nominală, când aceasta este diferită de 23 °C;

–semnul @] pentru contor cu carcasă izolantă de clasă de protecţie II,

–tensiunea auxiliară, dacă există;

–raportul sau rapoartele de transformare ale transformatoarelor de măsură În plus, după caz mai trebuie să fie insc,:ripţionate :

–date privind condiţiile de utilizare;

–numărul certificatului aprobării de model;

–informaţii care să precizeze dacă dispozitivele suplimentare care furnizează rezultatele metrologice îndeplinesc dispoziţiile prezentei norme de metrologie legală.

3 .15 Unităti de măsură

Energia electrică măsurată trebuie să fie afişată în kilowattoră, simbol kWh sau megawattor simbol MWh

4 Atestarea legalităţii

4.1 Modalităţile de control metrologic legal aplicabile contoarelor de energie electrică activă sunt prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

4.2 Cerinţele metrologice şi tehnice care se verifică în cadrul modalităţilor de control metrologic legal sunt indicate în tabelul 7.

4.3 Atestarea legalităţi unui contor se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice (certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologică) în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare.

.

Tabelul 7 - Cerinte metrologice şi tehnice aplicabile rnodalitătilor de control metrologic legal

'

!image

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 044-05 îMăsuri de volum pentru cereale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Instrucțiunile 131-58 îVerificarea măsurilor de capacitate folosite la măsurarea materiilor uscate“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementării prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 289.

!image

*)Ordinul nr. 289/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 044-05 "Măsuri ele volum pentru cereale"

1 Domeniu de aplicare

Prezenta normă de metrologie legală se referă Ia măsurile de volum destinate măsurării în tranzacţiile comerciale a unor cantitaţi de seminţe de cereale, cum sunt : porumbul, grâul, ovăzul, secara, meiul, cânepa, rapiţa, etc

2 Terminologie

În sensul prezentei nonne de metrologie legală termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 măsură de volum· măsura de volum de tip "cu preaplin", alcătuită dintr-un co1p de fonnă cilindrică. şi un fond plan circular,

2 2 capacitate a măsurii. volumul interior al corpului măsurii delimitat la partea inferioară de fundul măsurii, iar la partea superioară de planul determinat de marginea superioară a corpului măsurii;

2.3 riglă de radere. accesoriu cu care este utilizată măsura de volum destinat îndepărtării smplusului de seminţe care umple măsura peste capacitatea ei

3 Cerinţe metrologice

3.1 Conditii de referintă

Poziţia corectă la măsurare. măsura de volum este aşezată liber pe o suprafaţă plană şi oriwntală.

3.2 Capac .IB:!iJJ.ominale 1 dm3, 2 dm3 şi 20 dm3

3 .3 Erori maxime tolerate

Erorile maxime tolerate ale măsurilor de voll1m trebuie să fie conform tabelului I

Tabel 1 - Erori maxime tolerate

!image

!image

4 Cerinţe tehnice

4.1 Durabilitate

4.1.l Măsurile de volum trebuie confecţionate din lemn sau metal având caracteristici adecvate care să asigure, în condiţiile prevăzute de utilizare, stabilitatea formei şi dimensiunilor. Aceiaşi cerinţă se aplică şi materialului din care este confecţionată rigla de radere.

4.1.2 Dacă este necesar pentru asigurarea invariabilităţii capacităţii, măsurile de volum trebuie prevăzute cu elemente de rigidizare, cu condiţia ca ele să nu influenţeze rezultatul măsurării

4.2 Adecvare

4.2.1 Înălţimea interioară şi diametrul interior ale corpului măsurii de volum trebuie să fie egale Diferenţa maximă admisă între valorile acestor dimensiuni trebuie să nu fie mai mare de 4%.

4.2.2 Elementele componente ale măsurilor de volum trebuie astfel asamblate Încât să nu reţină Ia îmbinări seminţe de cereale, atunci când măsurile sunt golite.

4.2.3 Aşezate liber pe o suprafaţă plană şi orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil.

4.2.4 Rigla de radere trebuie să aibă muchia netedă şi dreaptă. Lungimea riglei trebuie să depăşească

diametrul exterior al măsurii cu care este utilizată cu cel puţin 50 mm.

4.3 Protecţie impotriva interventiilor neautorizate

Măsurile de volum trebuiue astfel concepute încât să nu fie posibilă modificarea intenţionată a capacităţii lor Măsurile de securitate prevăzute trebuie să permită obţinerea de dovezi asupra interven

ţiilor neautorizate.

4.4 JnformaJii_pe care trebuie să le prezinte măsura de volum

4.4.1 Măsurile de volum trebuie să prezinte cel pu n următoarele inscripţii: marca sau numele producătorului,

numărul şi anul de fabricaţie,

valoarea nominală a capacită i, urmată de simbolul unităţii de măsură (dm3 sau litru); numărul certificatului aprobării de model.

4.4.2 Inscripţiile trebuie să fi uşor de citit, neambigue, netransferabile şi de neşters în condiţii normale

de utilizare

4.5 Aplicarea marcaj lor verificărilor metrologice

Pe corpul măsurilor de volum trebuie prevăzut un suport pe care se aplică marcajele verificărilor metrologice Suportul trebuie conceput şi realizat în aşa fel încât să permită aplicarea unor marcaje neambigue, netransferabile şi de neşters în condi îi normale de utilizare.

4 Atestarea legalităţii

4.1 Modalităţile de control metrologic legal aplicabile măsurilor de volum sunt cele prevăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare.

4.2 Atestarea legalităţii unei măsuri de volum, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă sau utilizării, se realizează numai după demonstrarea conformită i acesteia cu cerinţele metrologice şi tehn.ice prevăzute în tabelul 2.

4.3 Conformitatea unei măsuri de volum cu cerinţele din prezenta normă se atestă prin marcajul aprobării de model şi marcajul verificării metrologice. Marcajele sunt însoţite de certificatul aprobării de model şi de buletinul de verificare metrologică.

Tabel 2 - Cerinte metrologice şi tehnice specifice modalitătilor de control metrolog-ic legal

I

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 066-05 îAnsambluri de măsurare a puterii calorifice a combustibililor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele tehnice de metrologie NTM 5-27-86 îVerificarea și etalonarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi și lichizi“, NTM 5-28-86 îVerificarea metrologică a instalațiilor pentru măsurarea puterii calorifice superioare a combustibililor gazoși“, NTM 5-29-87 îVerificarea metrologică a instalațiilor radiometrice pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor solizi, tip AWQC-3“, NTM 7-35-95 îVerificarea și etalonarea contoarelor de gaze umede“, NTM 7-36-95 îVerificarea bombelor calorimetrice“ și procedurile P 39-98 îEtalonarea

și verificarea calorimetrelor cu circulație de apă“, P 67-99 îSisteme calorimetrice adiabatice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 4000“, P 99-99 îSisteme calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 5000“, P 134-00 îSisteme calorimetrice izoperibolice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi tip 1261 și 1266“, P 186-03 îSisteme calorimetrice automate de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe și a densității relative a gazelor combustibile, tip CWD 2000“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor și procedurilor prezentate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 290.

!image

*)Ordinul nr. 290/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest

număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ

NML 066-05 "Ansamblm·i de măsurare a puterii calorifice a combustibililor" 1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii specifice ansamblurilor şi sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile, ansamblurilor, sistemelor şi bombelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, precum şi instalaţiilor radiometrice pentm măsurarea în flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi.

1.1.1 Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a gazelor combustibile, este alcătuit din: calorimetru cu circulaţie de apă, contor de gaze umede, termometre calorimetrice, arzător, umidificator şi regulator de presiune joasă Subansamblurile sale sunt interschimbabile. Modul de lucru este manual.

1.1 2 Sistemul calorimetric automat de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe şi a densitaţii relative a gazelor combustibile este un mijloc cu trei funcţii de măsurare, alcătuit dintr-un controller cu microprocesor, un calorimetru cu circulaţie de aer, o celulă de măsurare a densitaţii relative, o imprimantă şi un program de aplicaţii specializat. El are în dotare cel puţin un material de referinţă (MR) certificat. Dispunerea se face on-line, pe o conductă by-pass. Subansamblurile sale sunt interschimbabile Din punct de vedere al domeniului de măsurare, produsul se poate prezenta în următoarele variante:

–în configuraţie standard: (50 - 100) % din l.s.i m.

–cu două domenii (opţional): (20 - l 00) % din I.s.i.m.

–cu trei domenii (opţional): (O - 100) % din J.s.i.m.

1.1.3 Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă, este alcătuit din: termostat calorimetric cu circulaţie de apă, izotcrmic/izoperiboic sau adiabatic, vas calorimetric cu apă, bombă calorimetrică, agitator electric, creuzet, suport vas calorimetric, termometru calorimetric dispozitiv de alimentare electrica si comanda şi accesorii opţionale. Modul de lucru este manual. Componentele sale nu sunt interschimbabi1e.

I .1.4 Sistemul calorimetric pentru măsurarea puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă, are în componenţă drept unitate centrală de comandă un controller cu microprocesor care în cursul procesului de măsurare poate realiza comunicarea cu celelalte unităţi modulare: subansamblu de măsurare a puterii calorifice cu apă (având alcătuirea prezentată la paragraful 1.1.3), subansamblu de răcire (opţional la unele sortimente), subansamblu de preparare a apei (opţional), subansamblu de umplere cu oxigen şi (opţional), cu aparatele periferice: balanţă analitică, suport probe, imprimantă, calculator extern, in funcţie de configuraţie Subansamblurile calorimetrului nu sunt interschimbabile.

1.1.5 Sistemul calorimetric aneroid de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi­ lichizi, este alcătuit din calorimetru, răcitor, instalaţie de încărcare cu oxigen şi bombă calorimetrică. Sistemul calorimetric are un microprocesor montat in baza bombei calorimetrice la care sunt conectaţi senzorii de temperatură aflaţi în corpul acesteia. Subansamblurile sale sunt interschimbabile.

1.1.6 Bomba calorimetrică, utilizată la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a combustibililor solizi-lichizi, poate servi şi la determinarea concentraţiei unor elemente (clor, sulf, etc.) prezente în combustibili solizi-lichizi şi produse petroliere. Este alcătuită din corp, inel de strângere, capac, ecran (opţional), electrozi si supape. Componentele sale nu sunt interschimbabile.

1.1.7 Instalaţia radiometrică pentru măsm·are in flux, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi este alcatuită din bloc electronic, traductor de cenuşă, traductor de umiditate şi programul de aplicaţii specializat. Ea are în dotare câte un set de materiale de referinţă (MR) artificiale (grafit-nisip cuarţos) şi naturale (cărbune). Dispunerea traductoarelor se face on-line, pe o bandă transportoare by-pass, cu o împrejmuire de protecţie şi cu semnalizari corespunzatoare surselor de radiaţii. Blocul electronic se dispune într-o cameră de comandă. Subansamblurile sale nu sunt interschimbabile.

1.2 Prezenta normă de metrologie legală nu se referă la:

–ansamblurile, sistemele şi bombele calorimetrice utilizate la măsurări asupra unor probe din materiale explozive, care nu se ard in oxigen şi care generează prin ardere presiuni mari şi o energie mai mare de 36 OOO J/g

–ansamblurile, sistemele şi bombele calorimetrice utilizate la măsurarea puterii calorifice superioare la volum constant a gazelor combustibile.

–sistemele calorimetrice, cu calorimetru cu circulaţie de aer, utilizate la măsurarea puterii calorifice a gazelor combustibile, care nu au în componenţă celula de măsurare a densităţii relative.

1.3 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune şi utilizate la măsurarile de interes public, ansamblurile şi sistemele de măsurare a puterii calorifice a combustibililor specificate la articolul

1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă de

metrologie legală, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea acestor cerinţe rezu1tă din tabe1e1e 1...6 din prezenta normă.

2 Terminologie

2.1 Definiţii

2.1.1 Condi,ti.i de referinţă la ardere: Temperatura specificată t1 şi presiunea specificată p1. Acestea sunt condiţiile presupuse în care este ars combustibilul.

2.1.2 Condiţii de referinţă la măsurare: Temperatura specificată t2 şi presiunea specificată p2 în care se presupune că este măsurată cantitatea de gaz combustibil ce urmează a fi ars.

–·-

Tabelul 2- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice automate

de măsurare continuă a puterii calorifice, a indicelui Wobbe şi a

densitătii relative a J;?:azelor combustibile

~

Tabelul 3- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile ansamblurilor şi sistemelor calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă

3 Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării infor- matiei

4 Informaţii pe care trebuie să le prezinte mijlocul de măsurare şi informaţii însoţitoare

5 Indicarea rezultatului măsurării

6 Prelucrarea ulterioară a infor- maţii lor de măsurare pentru încheierea tranzacţiei comerciale

7 Posibilitatea evaluării confor- mităţii

-

3.4.16/NML 066-05 X - -

!image

2.8/NML 001-05 X - -

3 1.5/NNfL 066-05 X - -

2 9/NML 001-05 X X -

3.1.6 /NML 066-05 X - -

3.4.18/NML 066-05 X - -

2.10/NML 001-05 X - -

3.1.7 /NML 066-05 X - -

2.11/NML 001-05 X - -

3.1.8 /NML 066-05 X - -

2 12/NML 001-05 X - -

5 1/NML 066-05 X X X

5.2/NML 066-05 X X X

Tabelul 4- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile sistemelor calorimetrice aneroide, de măsurare a 1mtcri'i calorifice a combustibililor solizi-lichizi

Tabe1u1 5- Cerinte metro]ogice şi tehnice aplicabile bombelor calorimetrice

Tabelul 6- Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile instalaţiilor radiometrice pentru măsurari influx, pe bandă, a puterii calorifice a combustibililor solizi

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 059-05 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Norma de metrologie legală prevăzută la art. 1 înlocuiește Procedura de încercare/verificare metrologică P 216-04 îInstalații portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite folosirea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a instrucțiunilor menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare ce au aprobare de model acordată baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 291.

!image

*)Ordinul nr. 291/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 059-05

,,Instalaţii portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere"

1.Domeniul de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice instalaţiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule mtiere, care sunt utilizate în domenii de interes public. În continuare se va utiliza denumirea de

,,instalat,ii"

Aceste instalaţii sunt folosite în special pentru constatarea respectării reglementărilor privind sarcinile maxime admise pe drumurile publice. În cazul depăşirii acestor sarcini, se procedează în conformitate cu reglementările în vigoare.

Norma se aplică instalaţiilor ce efectuează cântărirea succesivă a axelor unui vehicul, masa totală a autovehiculului fiind calculată prin însumarea rezultatelor obţinute succesiv pentru axele acestuia.

Cântăririle se efectuează atunci când vehiculul se află în mişcare (funcţionarea fiind în regim dinamic). Ca un caz particular, cântăririle pot fi efectuate atunci când vehiculul se află în repaus (viteza vehiculului fiind egală cu zero în timpul efectuării detenninării de masă, funcţionarea fiind în regim static).

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalaţiile prevăzute la pct. 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice din prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din nom1a de metrologie legală NML 001-05 ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor din nonneie mai sus menţionate rezultă din tabelul 6.

1.3 Norma se aplică instalaţiilor portabile care sunt montate într-o zonă de cântărire special amenajată, sau pe suprafeţe rutiere care satisfac cerinţele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea şi rezistenţa în timp prevăzute de producător şi de prezenta normă.

1.4 Prezenta normă nu se aplică instalaţiilor portabile care efectuează cântărirea simultană a tuturor axelor unui autovehicul, în regim static. Instalaţiile menţionate la acest punct vor fi încadrate în categoria aparatelor de cântărit cu funcţionare neautomată şi li se vor aplica reglementările în vigoare pentru această categorie de aparate.

2.Simbolurile utilizate:

L Sarcină;

d Valoarea diviziunii;

Max Limita maximă de cântărire= Sarcina maximă pe care o instalaţie de cântărire în mers o poate cântăti fără totalizare (masa maximă a axei, sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă şi/ sau grup de axe).

Min Limita minimă de cântărire = Sarcina sub care rezultatul cântăririi înainte de totalizare este afectat de o eroare relativă excesivă (masa minimă a axei sau a grupului de axe în cazul cântăririi pe axă şi/ sau grup de axe).

3.Cerinţe metrologice

3 1 Clase de exactitate

3.1.1 Clase de exactitate pentru masa totală a autovehiculelor:

Instalaţiile sunt împărţite în şase clase de exactitate după cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2; 5; 10.

3.1.2 Clase de exactitate pentru masa axelor şi pentru masa grupurilor de axe:

Instalaţiile sunt împărţite în şase clase de exactitate după cum urmează: A; B; C; D; E; F.

3.2 Erori şi abateri maxime tolerate, valoarea diviziunii

3.2.1 Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului trebuie să fie cea mai mare dintre unnătoarele valori:

a)valoarea din tabelul 1, rotunjită la cea mai apropiată diviziune;

b)1d x numărul de cântăriri parţiale (axe) însumate

Tabelul l • Eroarea maximă tolerată pentru masa totală a vehiculului

La încercările de model, la verificarea iniţială sau periodică a unei instalaţii, erorile la cel mult 10% din rezultatele cântăririlor unui vehicul pot să depăşească erorile maxime tolerate aplicabile, fără a depăşi dublul acestor erori

3.2.2 Abaterea maximă tolerată pentru masa unei axe şi pentru masa unui grup de axe, trebuie să fie

cea mai mare dintre următoarele valori:

a)valoarea din tabelul 2, rotunjită la cea mai apropiată diviziune;

b)1d x numărul de cântăriri parţiale (axe) însumate,

Tabelul 2. Abaterea maximă tolerată pentru masa axelor şi pentru masa grupurilor de axe

3 2 4 Unităţile de măsură

Unităţile de măsură utilizate sunt kilogramul (kg) şi tona (t). Unitatea de măsură trebuie stabilită astfel încât indicaţia să nu conţină mai mult de un zero nesemnificativ

3 2.5 Valoarea diviziunii (d)

Toate dispozitivele de indicare şi de tipărire trebuie să aibă aceeaşi valoare a diviziunii.

În cazul indicaţiilor suplimentare sau informative privind masa pe roată, se admite ca valoarea diviziunii pentru acestea să fie mai mică decât cea corespunzătoare masei pe axă.

Relaţia dintre clasa de exactitate, valoarea diviziunii şi numărul de diviziuni pentru limita maximă (Max) trebuie să fie cea specificată în tabelul 4.

Tabelul 4: Relatia dintre clasa de exactitate valoarea diviziunii şi numărul de diviziuni

Valoarea diviziunii trebuie să aibă forma: 1 x 10k, 2 x 10k, 5 x 10k, k fiind un număr întreg, pozitiv, negativ sau zero.

3.2.6 Limita minimă de cântărire

Limita minimă de cântărire (Min) trebuie să fie mai mare sau cel puţin egală cu:

–50 d pentru clasele de exactitate 0,2, 0,5 şi 1,

–10 d pentru clasele de exactitate 2, 5 şi 10;

3.3 Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)

Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator) sunt cele specificate în tabelul 5 .

Tabelul 5: Erorile maxime tolerate pentru verificările statice (în laborator)

3.4 Corespondenţa între dispozitivele de indicare şi de imprimare

Pentru aceeaşi sarcină, diferenţele dintre indicaţiile de la toate dispozitivele de indicare şi imprimare trebuie să fie zero.

3.5 Vatiaţii în funcţie de mărimile de influenţă şi de timp

3.5.1 Temperatura

3.5.1 .1 Limitele de temperatură

Instalaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabile la temperaturi cuprinse între - 10 °C şi+ 40 °C.

Pentrn aplicaţii speciale, limitele domeniului de temperatură poate să difere de cele specificate anterior, dar intervalul de temperatură trebuie să nu fie mai mic de 30 °C şi trebuie să fie inscripţionat pe instalaţie.

3 5 1 2 Efectul temperaturii asupra indicaţiei la sarcină nulă

Indicaţia la zero sau în apropiere de zero trebuie să nu varieze cu mai mult de o diviziune la o variaţie a temperaturii mediului de 5 °C.

3 5.2 Sursa de alimentare

Instalaţiile trebuie să îndeplinească cerinţele tehnice şi metrologice aplicabile, dacă tensiunea de alimentare variază după cum urmează.

alimentare în curent alternativ· variaţii de - 15 % până la + 1O % faţă tensiunea înscrisă pe instrument,

alimentare în curent continuu· tensiunea minimă de operare - 20 % din tensiunea înscrisă pe instrument (tensiunea nominală).

a)Zonele de cântărire trebuie să fie delimitate în mod corespunzător de zonele de trafic rutier intens, astfel încât să se evite producerea accidentelor în timpul cântăririlor;

b)Zonele de cântărire trebuie să aibă lungimea şi lăţimea corespunzătoare pentru vehiculele ce urmează a fi cântărite; lungimea fiecărei zone de apropiere trebuie să fie mai mare sau egală cu lungimea celui mai mare vehicul ce urmează a fi cântărit; în cazul în care pe zonele de apropiere este prevăzut să fie folosite platforme oarbe sau covoraşe, lungimea acestora trebuie să îndeplinească aceeaşi condiţie.

c)Zonele de cântărire trebuie să menţină toate roţile autovehiculului în acelaşi plan, în timp ce autovehiculul traversează receptorul de sarcină. Locurile din zonele de cântărire, în care trebuie montate platformele portabile, rampele de acces, platfonnele oarbe sau covoraşele, trebuie să fie marcate, astfel încât să permită o poziţionare uşoară şi corectă a acestora; de asemeni trebuie marcată linia centrală (longitudinală) a zonei de cântărire.

d)Zonele de cântărire trebuie să fie stabile; structura care susţine sarcina trebuie să fie

construită din beton sau dintr-un material cu durabilitate echivalentă şi să aibă o fundaţie corespunzătoare; această structură trebuie să asigure orizontalitatea, planeitatea, duritatea şi rezistenţa în timp a zonelor de cântărire.

e)Cerinţele privind orizontalitatea, planeitatea, duritatea şi rezistenţa în timp ale zonelor de cântărire trebuie să fie verificate de personal calificat, cu mijloace de măsurare adecvate, înainte de utilizarea iniţială şi ulterior la intervale de timp care să nu depăşească 12 luni.

f)Pentru instalaţiile portabile ce efectuează cântăriri dinamice ale axelor vehiculelor, zonele de apropiere trebuie să nu aibă pantă longitudinală, iar panta transversală, pentru drenaj, trebuie să fie mai mică sau egală cu 1%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină şi ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte şi după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±3 mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim ±6 mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale. Totodată trebuie asigurate o planeitate şi o orizontalitate rezonabile înainte de intrarea în zona de apropiere, pe o lungime suficientă, pentrn ca vehiculele să poată atinge aproximativ viteza de încercare înainte de intrarea în zona de apropiere.

g)Pentru instalaţiile p01iabile care sunt utilizate numai pentru cântăriri statice ale axelor vehiculelor, panta longitudinală maximă admisă este de 1%, iar panta transversală maximă admisă este de 4%. Denivelările maxime ale receptorului de sarcină şi ale zonei de apropiere, pe 8 metri înainte şi după receptorul de sarcină, trebuie să fie de maxim ±6 mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale sau longitudinale, iar planeitatea zonei de apropiere în afara celor 8 metri trebuie să fie de maxim ±IO mm faţă de orizontală sau faţă de planul pantei transversale sau longitudinale.

4.l.4 În cazul unei instalaţii destinate să fie montate direct pe o suprafaţă de drum obişnuită

(nemarcată şi neverificată), instalaţia trebuie să conţină dispozitive de avertizare şi de blocare, care să împiedice montarea şi funcţionarea pe un amplasament necorespunzător.

4.1.5 Instalaţiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parţială (axă cu axă) a vehiculelor ce conţin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi îşi modifică poziţia centrului de greutate.

4.2 Protecţie împotriva intervenţiilor neautorizate

4.2.1 Defecţiuni accidentale şi dereglări

Instalaţiile trebuie construite astfel încât să nu se poată produce defecţiuni accidentale şi dereglări ale elementelor de comandă care pot perturba buna funcţionare, fără ca efectul acestora să fie evident.

4.2.2 Blocări

În timpul funcţionării automate, instalaţia trebuie să împiedice utilizarea oricărui dispozitiv care ar putea perturba operaţia de cântărire.

4.2.3 Dispozitiv de reglare la zero

Instalaţia trebuie să fie echipată cu un dispozitiv semiautomat sau automat de reglare la zero pentrn fiecare receptor de sarcină. Dispozitivul automat trebuie să funcţioneze numai când instalaţia este în echilibru stabil şi corecţiile nu sunt mai mari de 0,5 d / s.

Dispozitivul de reglare la zero trebuie să poată efectua operaţia de reglare la zero cu o eroare de cel mult ±0,25 d.

4.2.4 Reacţia la defecte semnificative

Defectul semnificativ este o diferenţă mai mare decât d, apărută între eroarea de indicaţie şi eroarea intrinsecă a instalaţiei

Când a fost detectat un defect semnificativ instalaţia trebuie să genereze un semnal vizual sau auditiv care să persiste până când operatorul intervine sau defectul dispare.

Instalaţia nu trebuie să totalizeze rewltatele cântăririlor parţiale atunci când apare un defect semnificativ.

4.2.5 Alimentarea electrică de la reţea (c.a.)

O instalaţie care este alimentată la reţeaua de c.a trebuie, în eventualitatea defectării reţelei, să păstreze informaţiile metrologice din momentul defectării cel puţin 24 h. Comutarea pe o sursă de alimentare de urgenţă nu trebuie să provoace un defect semnificativ.

4.2.6 Alimentarea electrică de la baterie (c c.)

O instalaţie care este alimentată de la baterie trebuie, atunci când tensiunea scade sub valoarea prescrisă de fabricant, să funcţioneze corect sau să fie automat scos din funcţiune.

4.2.7 Interfaţa

O instalaţie poate fi echipată cu o interfaţă care să îi permită cuplarea Ia echipamente periferice Când este folosită interfaţa, instalaţia trebuie să funcţioneze în continuare corect şi caracteristicile metrologice ale acesteia să nu fie influenţate.

4.3 Dispozitive de indicare şi de imprimare

4.3.1 Calitatea indicaţiilor

Tndicarea masei trebuie să se facă automat Dispozitivele de indicare şi tipărire trebuie să permită o citire uşoară, simplă şi neambiguă a rezultatelor prin simpla alăturare a caracterelor. Rezultatele indicate şi tipărite trebuie să conţină numele sau simbolul unităţii de masă corespunzătoare.

4.3.2 Procedura de punere sub tensiune

La punerea sub tensiune (la punerea sub tensiune a indicatorului) o procedură specială trebuie să se realizeze indicând toate semnele respective ale indicatorului în stare activă şi neactivă, pe o perioadă suficient de mare pentru ca operatorul să le poată verifica.

4.3.3 Imprimare

Informaţia minimă imprimată la fiecare operaţie normală de cântărire trebuie să cuprindă, după caz, numărul de ordine al axei cântărite sau al grupului de axe, masa fiecărei axe sau grup de axe, masa totală, data şi ora cântă1irîî.

4.3.4 Domeniul de cântărire

Instalaţia nu trebuie să indice sau să tipărească o masă rezultată în urma cântăririi, înainte de totalizare, dacă aceasta este mai mare decât Max+ 9 d.

4.3.5 Viteza de operare

Instalaţia nu trebuie să indice şi / sau să tipărească masa (masa totală, masa pe axă sau pe grup de axe) a oricărui vehicul care traversează receptorul de sarcină cu o viteză aflată în afara domeniului specificat, fără o atenţionare din care să rezulte că rezultatul cântăririi poate fi afectat de erori.

4.4 Montare

4.4.1 Generalităţi

Instalaţia trebuie montată astfel încât efectele cerinţelor de instalare asupra rezultatelor cântăririi să fie minime. Dacă detalii particulare aJe instalării pot avea efecte asupra procesului de cântărire, aceste detalii trebuie înregistrate în certificatul de aprobare de model.

4.4.2 Drenaj

Dacă receptorul de sarcină este amplasat într-un locaş special (cuvă), acesta trebuie să fie prevăzut un sistem de drenare, astfel încât nici o parte a instalaţiei să nu fie scufundată, nici măcar parţial, în apă sau în oricare alt lichid.

4.5 Inscripţii

Instalaţiile trebuie să prezinte unnătoarele inscripţii de bază pe fiecare dispozitiv de indicare sau de 1mpnmare.

4.5.1 Inscripţii în formă completă:

marca de identificarea a fabricantului;

marca de identificarea a importatorului (dacă este cazul); denumirea şi destinaţia instalaţiei;

sena,

masa maximă a vehiculului masa minimă a vehiculului

inscripţia ăa nu se folosi la cântărirea produselor lichide"; viteza maximă de traversare

în kg sau t; în kg sau t,

în km/h;

regimul de cântărire

sensul de cântărire (dacă este cazul); tensiunea de alimentare

cântărire statică şi/sau dinamică

în V;

frecvenţa tensiunii de alimentare în Hz; limitele intervalului de temperatură (dacă diferă de - 10 °e / + 40 °C) în °e

4.5 2 Inscripţii în formă simbolizată

–clasa de exactitate pentru masa totală a vehiculului

–clasa de exactitate pentru masa pe axă sau pe grup de axe limita maximă Max

o 2• o s• 1• 2• 5 sau l O·

'

) ' ' ' ' '

}\ B, C, D, E sau F,

kg sau t;

–limita minimă

–valoarea diviziunii

–viteza maximă

–viteza minimă

-- numărul maxim de axe pe vehicul

–marca de model

4.5.3 Inscripţii suplimentare

Min

d

Vmax Vmin

kg sau t; kg sau t; în km/h; în km/h;

După caz, în conformitate cu destinaţia particulară a instalaţiei, în timpul încercărilor de model, se poate cere solicitantului să fie aplicate inscripţii suplimentare.

4.5.4 Prezentarea inscripţiilor

Indicaţiile de identificare trebuie să nu·poată fi şterse şi să aibă o mărime, o fonnă şi o claritate care să permită o citire uşoară a acestora, atunci când instalaţia este în funcţionare

Indicaţiile trebuie să fie grupate pe un loc vizibil al instalaţiei, fie direct pe indicator, fie pe o etichetă fixată pe indicator.

Eticheta trebuie să poată fi sigilată, cu excepţia cazului când scoaterea acesteia antrenează distrugerea sa.

4.6 Marcajul de verificare

4.6.1 Amplasare

Instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu un Ioc care să permită aplicarea marcajului de verificare. Acest loc trebuie:

–să fie astfel încât piesa pe care se găseşte să nu poată fi ridicată de pe aparat fără a distruge marcajul,

–să permită aplicarea uşoară a marcajului fără să strice calităţile metrologice ale instalaţiei,

–să poată fi văzut fără a deplasa indicatorul, atunci când instalaţia este în funcţiune.

4.6.2 Suport

Instalaţiile trebuie să aibă în locul prevăzut mai sus, un suport al marcajului de verificare în stare să asigure conservarea acestuia, după cum unnează:

dacă marcaju! rezultă prin poansonare, acest suport poate fi constituit dintr-o plachetă de plumb sau alt material cu calităţi similare, înserată într-o placă fixată pe carcasa instalaţiei sau într-o alveolă frezată în carcasă; suprafaţa plachetei trebuie să fie de minim 200 mm2.

dacă marcajul este reprezentat de o ştampilă sau un timbru adeziv, trebuie săi se rezerve un loc de aplicare cu suprafaţa de minim 200 rnm2.

5 Atestarea ]egalităţii

5.1 Atestarea legalităţii unei instalaţii se realizează numai după demonstrarea conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile specificate în tabelul 6 de mai jos.

5.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerinţele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice· marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare iniţială sau periodică. Verificarea metrologică se efectuează în două etape: A (în laborator) şi B (la locurile de montare). Marcajele metrologice pot fi însoţite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare metrologică.

5.3 Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică de către laboratorul care a efectuat verificarea din etapa B. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate să împiedice intervenţiile neautorizate asupra instalaţiei verificate.

5.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor.

5.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.

Tabelul 6 Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile instalaţiilor portabile pentru determinarea sarcinii pe axă la vehicule rutiere.

-- " - -·· -

_,,_.!image - -

~---·---- ---

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 073-05 îLentile de testare oftalmologică“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele

autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 292.

!image

*)Ordinul nr. 292/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

ANEX{

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 073-05 ăLentile de testare oftalmologică"

I Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a lentilelor de testare oftalmologică, utilizate în scopuri de stabilire a diagnosticului.

1.2 Norma nu se referă la lentile de contact, interoculare şi lentile cu indice de refracţie variabil.

1.3 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, lentilele de testare oftalmologică trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă.

2 Terminologic

În sensul prezentei norme de metrologie legală termenii specifici utilizaţi au următoarea semnificaţie:

2.1 vergenţă: curbură, inversul razci;

2.2 vergenţa luminii: curbura frontului de undă provenind de la o sursă punctiformă de lumină, egală cu inversul distanţei de la sursă până în punctul considerat, dacă propagarea luminii se produce în aer.

2.3 lentilă: mediu optic Cmodifică vergenţa luminii incidente cu o cantitate constantă.

2.4 axa optică a unei lentile: dreapta care trece prin centrele de curbură ale suprafeţelor lentilei.

2.5 puterea optică a unei lentile sau vergenţa unei lentile· .inversul distanţei (denumită şi distanţă focală) măsurată de la punctul principal imagine la punctul focal imagine al lentilei, dacă aceasta se consideră imersată în aer.

2.6 puterea la vârf a unei lentile sau puterea frontală posterioară: inversul distanţei de la vârful suprafeţei posterioare a lentilei la punctul focal imagine, distanţă cunoscută şi sub denumirea de distanţă frontifocală posterioară.

2.7 dioptrie: puterea sferică a unei lentile având distanţa frontifoca1ă posterioară de 1 m, într-uh mediu al

cărui indice de refracţie este egal cu 1 (notată cu simbolul dpt, D).

2.8 meridiane principale (la lentile astigmatice): liniile de intersecţie ale secţiunilor unde puterea frontală este minimă, respectiv maximă, cu suprafaţa lentilei (există două meridiane principale).

2.9 fascicule paraxiale: fascicule de lumină infinit subţiri care fac unghiuri infinit mici cu axa optică a unei lentile.

2.1 O astigmatism al suprafeţei sferice sau astigmalism pe axă: la lentilele sferice, diferenţa dintre puterea frontală maximă şi puterea frontală minimă în paraxial.

2.11 putere sferică şi putere cilindrică: la lentilele a,;;tigmatice, una din puterile frontale ale celor două meridiane este denumită putere sferică,'îar diferenţa dintre cealaltă putere frontală şi această putere sferică este denumită putere cilindrică.

2.12 direcţia axei cilindrului: direcţia meridianului principal care se exprimă prin unghiul pe care îl face axa cilindrului cu linia orizontală de vedere {măsurat în sens invers mişcării acelor de ceasornic).

2.13 putere prismatică: devierea prin efect de prismă a unui fascicul de lumină incident nonnal la suprafaţa posterioară a lentilei, măsurată perpendicular pe direcţia de incidenţă.

Unitatea de măsură a puterii prismatice este centimetru pe metru, cm/m.

2.14 dioptrie prismatică: puterea prismatică a lentilei car produce o deviere de l cm a fasciculului de lumină la o distanţă de I m.

2.15 muchia prismei: intersecţia imaginară dintre cele două suprafeţe plane ale unei lentile prismatice.

2.16 secţiune principală: la lentile prismatice, secţiunea aparţinând unui plan perpendicular pc muchia prisn1ei şi care trece prin centrul optic.

2.17 direcţia vârf-bază; la lentile prismatice, direcţia perpendicularei din vârf pe baza prismei în secţiunea principală.

2.18 centru geometric: centrul curbei de contur.

2.19 punct de referinţă pentru măsurarea puterii frontale: punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii frontale.

2.20 punct de referinţă pentru măsurarea puterii prismatice: punct desemnat de producător pentru măsurarea puterii prismatice

3 Cerinţe metrologice şi tehnice

3.1 Cerinţe metrologice

3.1.1 Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor sferice trebuie să nu depăşească erorile maxim tolerate din tabelul 1:

!image

Valoarea puterii sferice (marcată pc montură)

dpt

-

de la -6,0 până la O

I

-- ·

de la O până la+ 6,0

de la- 20,0 până_l_a -6-,0--· I

de la+ 6,0 până la+ 20,0

Eroare maxim tolerată

dpţ --· -

± 0,06

± 0,12

Tabelul l - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor sferice

3.1.2 Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor cilindrice trebuie să nu depăşească erorile maxim tolerate din tabelul 2.

Tabel ul 2 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor cilindrice

3.1.3 Erorile de bază ale puterii frontale a lentilelor prismatice trebuie să nu depăşească erorile maxim tolerate din tabelul 3.

Tabelul 3 - Erori maxim tolerate ale puterii frontale ale lentilelor prismatice

-··

3.I.4 Eroarea de bază a astigmatismului pe axă la lentilele sferice trebuie să nu depăşească eroarea maxim

tolerată de ± 0,06 dpt.

3.1.5 În cazul lentilelor cilindrice se admite în secţiunea principală de putere zero, o eroare de bază a puterii sferice de maxim± 0,06 dpt şi o eroare de bază a puterii prismatice de maxim ± O,12 p.dpt.

3.J .6 În cazul lentilelor prismatice, erorile maxim tolerate pentru puterea sferică şi astigmatismul pe axă sunt de± 0,06 dpt.

3.I,7 Eroarea maxim tolerată a puterii prismatice în centrul geometric este dată în tabelul 4.

Tabelul 4 - Erori maxim tolerate ale puterii prismatice în centrul geometric al conturului

3.l.8 Eroarea maxim tolerată a poziţiei axei cilindrului sau a direcţiei vârf - baza prismei este indicată în tabelul 5.

Tabelul 5 -- Erori maxim tolerate ale pozitiei axei cilindrului, respectiv ale directiei vârf- baza prismei

3.2 Cerinţe tehnice

3.2.1 Nu se admit defecte de suprafaţă (zgârieturi, ciobituri) vizibile cu ochiul liber, care să formeze aglomerări în zona centrală a lentilei.

3.2.2 Nu se admit deformaţii locale ale suprafeţei componentelor optice, vizibile cu ochiul liber.

3.2.3 Lentila trebuie să nu se rotească în montură sau să prezinte joc în aceasta.

3.2.4 Nu se admit defonnări sau bavuri provenite din turnarea monturilor şi nici rupturi ale muchiei de sertizare.

3.2.5 Pe cutia de ambalaj trebuie să fie inscripţionate firma producătoare şi seria de fabricaţie.

3.2.6 Inscripţionarea monturii trebuie să fie clară, fără întreruperi, rezistentă la ştergere (prin frecare sau dizolvare).

Pc montură trebuie inscripţionate:

a)puterea optică a lentilei (sferică, cilindrică, prismatică);

b)direcţia axei cilindrului (pentru lentilele cilindrice);

c)direcţia vârf bază (pentru lentile prismatice)

3.2.7 Marcaje

Toate marcajele şi inscripţiile se dispun grupat, într-un loc vizibil, direct pe cutie. Acest loc trebuie să permită aplicarea marcajului de verificare metrologică, în condiţii de siguranţă, pentru a fi imposibilă modificarea marcajului, fără deteriorarea lui.

4 Atestarea legalităţii

4.1 Pot fi supuse verificării metrologice periodice numai lentilele de testare care au fost introduse pe piaţă şi puse în funcţiune confonn prevederilor legale.

4.2 La verificările metrologice periodice lentilele trebuie să îndeplinească cerinţele prezentei norme. Pentru acestea sc eliberează buletin de verificare metrologică cu menţiuna ăadmis" şi se aplică marcajele metrologice de verificare.

4.3 Pentru lentilele care nu îndeplinesc cerinţele prezentei nonne se eliberea;ză buletin de verificare cu menţiunea ,,respins"şi specificarea cerinţelor la care nu au corespuns.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 030-05 îAudiometre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 4-01-96 îAudiometre tonale“.

Art. 3

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 293.

!image

*)Ordinul nr. 293/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

ANJiXĂ

NOR.MĂ DE METROLOGIE LEGALĂ

Nl'vfL 030-05 "Audiometre"

1 Domeniu de aplicare

I.I Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească atât audiometrele tonale cât şi audiometrele tonale şi vocale utilizate în stabilirea diagnosticului medical, pentru a fi admise la verificarea metrologică periodică

1.2 Prezenta normă se aplică tuturor blocurilor de măsurare care îndeplinesc funcţii de audiometru, indiferent de tipul de aparat în care sunt incluse (de ex. impedanţmetru utilizat în audiologic; analizor pentru proteze auditive, etc)

1.3 Prezenta normă nu conţine cerinţele care trebuie îndeplinite în scopul introducerii pe

piaţă şi al punerii în fimcţiune (cerinţe de tip)

1.4 Pentrn a putea fi utilizate în măsurările de interes public care intervin în stabilirea diagnosticului medical, audiometrele prevăzute la punctul 1 1, precum şi blocurile de măsurare care îndeplinesc funcţii de audiometrn prevăzute la punctul 1.2 trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă

2 Terminologie

În prezenta normă de metrologic legală termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii .

2.1 audiometru tonal: aparat pentrn măsurarea audibilităţii pentrn tonuri şi în particular a pragului de audibilitate;

2.2 audiometru vocal (aparat pentru audiometrie vocah1): aparat destinat măsurării

audibilităţii pentrn semnale de încercare vocale,

2.3 conducţie aeriană (CA): transmitere a sunetului la urechea internă prin urechea externă şi urechea medie;

2.4 conducţie osoasă (CO): transmitere a sunetului la urechea internă în principal prin intermediul vibratiei mecanice a osului cranian;

2.5 nivei echivalent de presiune acustică liminală (ascultare monoaurală prin cască): nivel de presiune acustică produs de cască într-un simulator de ureche specificat (cuplor acustic sau ureche artificială) când casca este excitată la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, casca fiind aplicată pe urechea la care se face referire, pentru o ureche dată, la o frecvenţă specificată, pentru un tip de cască specificat şi pentru o forţă dată de aplicare a căştii pe o ureche umană,

2.6 nivel echivalent de forţr'i liminalr'i (ascultare monoaurah1): nivel al forţei de vibraţie produs de vibratorul osos pe un cuplor mecanic specificat, când vibratorul osos este excitat la tensiunea corespunzătoare pragului de audibilitate, vibratorul osos fiind aplicat pe apofiza mastoidă sau pe osul frontal, pentru o ureche dată, la o frecvenţă specificată, pentru un tip specificat de vibrator osos şi pentru o forţă dată de aplicare a vibratorului osos pe un cuplor mecanic specificat;

2.7 nivel de referinţâ echivalent al presiunii acustice liminale (RETSPL = reference

equivalent threshold sound pressure level): valoare medie a nivelurilor echivalente ale presiunii acustice liminale specifice urechilor aparţinând unui număr suficient de mare de subiecţi otologic normali, de ambele sexe, în vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unei urechi artificiale sau unui cuplor acustic specificat pentru un tip de cască specificat, la o frecvenţă specificată,

2.8 nivel de referinţii echivalent al forţei liminale (RETFL = reference equivalent threshold force levei): valoare medie a nivelurilor echivalente ale forţei liminale specifice urechilor aparţinând unui număr suficient de mare de subiecţi otologic normali, de ambele sexe, în vârstă de la 18 la 30 de ani inclusiv, exprimând pragul de audibilitate corespunzător unui cuplor mecanic

specificat pentru pentru o configuraţie specificată de vibrator osos, la o frecvenţă specificată,

2.9 nivel de audibilitate pentru un ton (HL = hearing levei): diferenţă între nivelul de presiune acustică sau al forţei de vibraţie corespunzător semnalului produs de traductor într-un

simulator de ureche sau într-un cuplor mecanic specificat şi nivelul de referinţă echivalent de presiune acustică liminală sau nivelul de referinţă echivalent de forţă liminală, Ia o frecvenţă specificată, pentru un tip de traductor specificat aplicat într-un mod specificat;

2.10 prag de audibilitate pentru 111t ton: la o frecvenţă specificată, pragul de audibilitate pentru o ureche dată, la acea frecvenţă, exprimat sub formă de nivel de audibilitate;

2.11 mascare:

a)proces prin care pragul de audibilitate al unui sunet este relevat prin prezenţa unui alt sunet (mascant),

b)valoare a acestei creşteri a pragului de audibilitate, exprimată în dccibeli,

2.12 nivel de mascare efectiv: nivel al unui sunet specificat de mascare care este numeric egal cu nivelul de audibilitate corespunzător creşterii pragului de audibilitate pentru un ton datorat prezenţei sunetului de mascare, pentru o persoană considerată normală.

3 Descric1·c şi clasificare

3.1 Descriere

Audiometrele sunt aparate medicale destinate măsurării audibilităţii cu semnale tonale, în particular măsurării pragului de audibilitate, sau a inteligibilităţii vorbirii cu semnale vocale

Audiometrele sunt realizate în principiu conform unei scheme bloc care cuprinde generatoare de semnale sinusoidale în bandă de frecvenţe audibile , generator pentrn zgomotul de mascare ; traductoare pentru conducţie aeriană, conducţie osoasă şi câmp liber; dispozitiv pentru răspunsul pacientului.

Funcţiile minime obligatorii pentru diferite tipuri de audiometre tonale cu frecvenţe fixe sunt date în tabelul 1.

!image

!image

!image

!image

!image

–două că.şti

–cască inserată, suplimentară _

–prezentarea tonului

–întreruperea tonului

–ton pulsatoriu

–căşti contraJaterale

–căşti ipsilaterale

–vibrator osos

Tabelul I - Funcţii minime pentru audiometrele tonale cu frecvenţe fixe

!image

Ton de referinţă

–prezentare alternată

–rezentare simultană Dispozitiv de răs uns al subiectului

X

X

X

X

X

X

X

-

!image

!image

!image

"

Ieşire a semnalului electdc x x

+ + <

1Indicator de semnal ·· ·

Control acustic al semnalului de

încercare

–tonuri şi zgomote

–intrări exterioare Comunicare vocală

–operator - subiect

–subiect - operator

x + x + l 1

X X

X

Funcţiile minime obligatorii pentru diferite Lipuri de audiometre vocale sunt date în tabelul2 Tabelul 2 - Funcţii minime pentru audiometrele vocale

!image

·!image·-·!image·-

!image !image

!image

(x)Ieşirea căştii corectată pentru echivalenţa în câmp liber nu este obligatorie dar este recomandată. Când există această ieşire, desemnarea clasei aparatului trebuie să fie A-E sau B-E

3.2 Clasificare

Audiometrele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere

3.2.1 După tipul de semnal furnizat, audiometrele se clasifică în •

–audiometre tonale ,

–audiometre vocale

3.2.2 După complexitatea caracteristicilor, audiometrele tonale se clasifică astfel (tabelul 1)·

–tip 1, tip 2, tip 3, tip 4

3.2.3 După complexitatea caracteristicilor, audiometrele vocale se clasifică astfel (tabelul 2):

–A (cu posibilităţi complexe),

–B (numai cu posibilităţi esenţiale),

–A-E (cu posibilităţi complexe cu nivel de ieşire corectat pentru câmp liber),

–B-E (numai cu posibilităţi esenţiale cu nivel de ieşire corectat pentru câmp liber)

4 Cerinţe metrologice şi tehnice

4.1 Cerinţe metrologice

4.1.1 Numărul minim de frecvenţe pe care audiometrele tonale cu frecvenţe fixe trebuie să le furnizeze şi intervalul minim de valori pentru nivelu] de audibilitate trebuie să fie conform datelor din tabelul 3

!image

--..---

Niveluri de audibilitate

Frecvenţă Hz

· ··

dB

Tip l

Ti

2

CA co

70 -

90 45

120 60

120 60

120 70

120 70

120 70

120 70

120 60

110 50

110 -

CA

(i()

80

11O

-

110

110

1 l O

110

110

100

90

-·-·-··

125

250

500

750

1 OOO

1 500

2 OOO

3 OOO

4 OOO

6 OOO

8 OOO

<

co

-

45

60

-

70

70

70

70

60

-

., ....

-

Dp 3

CA co

–-

70 35

100 50

–-

100 60

–-

JOO 60

100 60

100 50

90 -

80 -

Tip 4 CA

-

70

70

-

70

-

70

70

70

70

-

Tabelul 3 - Numărul minim de frecvenţe care trebuie furnizate ş1 domeniul minim al valorilor nivelului de audibilitate pentrn audiometrele cu frecvenţe fixe

4.1.2 Eroarea de emitere a frecvenţei nu trebuie să depăşească valoarea erorii tolerate indicată de producător

4.1.3 Distorsiunea armonică totală atât pentru conducţie aeriană cât şi pentru conducţie osoasă nu trebuie să depăşească valoarea indicată de producător

4.1.4 Eroarea de emitere a nivelului, atât pentru conducţ.ie aeriană cât şi pentru conducţie osoasă, nu trebuie să depăşească valoarea erorii tolerate indicată de producător.

4.L.5 Eroarea de emitere a tonului de mascare nu trebuie să depăşească valoarea erorii tolerate indicată de producător

4.1.6 Foiţa de apăsare a dispozitivului de fixare a căştilor pe urechea umană nu trebuie să depăşească valoarea indicată de producător

4.1.7 Forţa de apăsare a dispozitiVlilui de fixare a traductorului pentru conducţie osoasă pe mastoida umană nu trebuie să depăşească valoarea indicată de producător

4.2 Cerinţe tehnice

4.2.1 Audiometrele prezentate la verificare metrologică trebuie să fie încadrate (prin etichetare, declaraţie, etc) în unul din tipurile/clasele prezentate în tabelele 1 şi 2

4.2.2 Audiometrele supuse verificării metrologice trebuie să îndeplinească funcţiile minime obligatorii, specifice tipului/clasei în care au fost încadrate

4.2.3 Audiometrele trebuie concepute astfel încât să permită controlul funcţiilor de măsurare după ce a fost pus pe piaţă, la verificarea periodică

4.2.4 Audiometrele, inclusiv traductoarele cu care sunt dotate, supuse verificărilor metrologice trebuie să prezinte integritate constructivă, să nu prezinte coroziuni, deformări şi defecţiuni mecanice, care pot influenţa buna lor funcţionare (deteriorarea afişajelor, a comutatoarelor, tastelor, mufelor, conectoarelor, comutatorul de răspuns al pacientului).

4.2.5 Toate comutatoarele, tastele, elementele afişajelor, LED-urile de semnalizare, trebuie să funcţioneze corect, conform destinaţiei fiecăruia, fără jocuri mari sau înţepeniri pe/între poziţiile normale de funcţionare.

4.2.6 Inscripţionările sa fie lizibile, clare, astfel încât să nu existe posibilitatea confuziei la manevrare.

4.2.7 Informaţiile de pe eticheta cu care este prevăzut audiometrul trebuie să fie lizibile.

4.2.8 Comutatorul de răspuns al pacientullii şi dispozitivul de răspuns oral al pacientului trebuie să funcţioneze conform prescripţiilor producătorului

4.2.9 Audiometrele nu trebuie să prezinte alte sunete decât cele de încercare, pentru conducţia aeriană, conducţia osoasă sau drnp liber

4.2.1 O Banda de prindere a traductoarelor pentru conducţie aeriană, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică. şi sa permită culisarea căştilor

4.2.11 Banda de prindere a traductornlui pentru conducţie osoasă, pe capul pacientului, trebuie să fie elastică şi sa permită culisarea traductorului

4.2.12 Audiometrele se prezintă la verificarea periodică cu toate traductoarele şi accesoriile cu care funcţionează

4.2.13 Cablurile de legătură dintre aparat şi traductoare să nu fie segmentatţ

4.2.14 Calibrarea audiometrului să nu poată fi modificată întâmplător, de către personal neautorizat, printr-o comandă întâmplătoare de la tastatură

4.3 Cerinţe privind sigilarea

4.3.1 Aplicarea marcajului metrologic sub formă de sigilii trebuie să împiedice accesul neautorizat la operaţiuni care pot influenţa rezultatele măsurărilor.

4.3.2 Aceste sigilii se aplică .de către verificatorii metrologi autorizaţi de Biroul Român de Metrologie Legală.

5 Atestarea legalităţii

5.1 Se supun verificării metrologice periodică aparatele care au obţinut Certificatul de aprobare de model până în anul 2003 sau care au obţinut avizul de introducere pe piaţă şi punere în funcţiune din partea Ministerului Sănătăţii, prin organismul notificat de către acesta.

5.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologie legală în vigoare

5.3 Intervalele maxime între două verificări metrologice succesive sunt pravăzute în Lista Oficială a mijloacelor de măsurare supuse coniro/ului metrologic legal, în vigoare

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 045-05 îMăsuri de volum pentru lapte“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-122-90 îVerificarea metrologică a măsurilor de volum, pentru lapte“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— timp de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 294.

!image

*)Ordinul nr. 294/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 045-05 "Măsm·i de volum pentru lapte"

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală se referă la măsurile de volum cu plutitor pentru lapte - denumite în continuare măsuri de volum - destinate măsurării volumului de lapte in cadrul unor tranzacţii comerciale

2 Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală tennenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 măsură de volum: ansamblu format dintr-un recipient de formă cilindrică şi un plutitor care urmăreşte nivelul lichidului din recipient; solidar cu plutitorul, se deplasează o riglă gradată cu scara pe care se citeşte volumul lichidului din recipient.

2.2 ghidajul riglei gradate. dispozitiv în fom1ă de mâner fixat rigid la partea superioară a recipientului,

în mijlocul căruia este practicată o decupare prin care culisează rigla plutitornlui.

2.3 indice de volum: muchia superioară a decupării practicată în ghidajul riglei gradate, a cărei poziţie în raport cu reperele scării permite să se detern1ine valoarea volumului de lapte conţinut de măsură.

3 Cerinţe metrologice

3 1 Conditii de reforintă

Poziţia corectă de citire a indicaţiei scării: măsura de volum este aşezată liber pe o suprafaţă plană şi orizontală

3.2 Domeniu de măsurare·(3

15) dm3.

3.3 Valoarea diviziunîi: maxim 0,5 dm3.

3.4 Sensibilitate

O variaţie a volumului lichidului din recipient egală cu eroarea maximă tolerată trebuie să ducă la o variatie a nivelului lichidului de cel puţin J ,5 mm

3.5 Eroarea maximă tolerată·± 75 cm3, pe tot domeniul de măsurare.

4 Cerinţe tehnice

4.1 Durabilitate

Măsurile de volum trebuie să fie confecţionate din materiale suficient de rigide pentru a se asigura, în condiţii normale de utilizare,stabilitatea formelor şi dimensiunilor elementelor componente. Dacă este necesar, măsura poate fi prevăzută cu elemente de rigidizare, dacă acestea nu influenţează rezultatul măsurării.

4.2 Adecvare

4.2.1 Materialele folosite la confecţionarea măsurilor de volum trebuie să fie adecvate pentru utilizarea lor cu lichide alimentare.

4.2.2 Dimensiunile şi execuţia plutitorului şi a riglei gradate trebuie să fie astfel încât să se reducă la minimum eventualele frecări dintre.

plutitor şi peretele interior al recipientului; decuparea din ghidaj şi rigla gradată.

4.2.3 Indicele de volum trebuie să fie astfel realizat încât să permită o citire uşoară şi sigură a scării.

4.2.4 Dispozitivele cu care sunt prevăzute măsurile de volum pentru uşurarea manevrării lor şi pentru golirea laptelui nu trebuie să introducă erori suplimentare la măsurare.

4.2.5 Aşezate pe o suprafaţă plană şi orizontală, măsurile de volum trebuie să fie în echilibru stabil.

4.2.6 Recipientul măsurii şi corpul plutitorului trebuie să fie etanşe.

4.3 Indicarea rezultatului măsurării

4 3.1 Reperele scării trebuie să fie drepte, cu grosime uniformă pe toată lungimea lor şi trasate perpendicular pe muchia riglei gradate. Reperele trebuie să fie uşor vizibile şi de neşters în condiţii normale de utilizare

4.3 2 Când plutitorul este aşezat pe fundul măsurii, abaterea dintre reperul "zero" al scării şi indicele de volum trebuie să nu depăşească± 1 mm.

4.3.3 Lungimea şi cifrarea reperelor scării trebuie să fie conform tabelului 1.

Tabel 1 - Lungimea şi cifrarea reperelor scării

4 3 4 Unitatea de măsură a volumului sau simbol ul ei trebuie inscripţionate pe rigla gradată într-un !oc­ vizibil, oric u-e ar fi poziţia plutitorului.

4.4 Informalii pe care trebuie să le prezinte măsura de volum

4.4.1 Pe o plăcuţă fixată pe corpul recipientului trebuie inscripţionate cel puţin următoarele informaţii: marca sau numele producătorului,

numărul şi anul fabricaţiei;

numărul certificatului aprobării de model.

4.4.2 Pe rigla gradată trebuie inscripţionate: marca sau numele producătorului; numărul şi anul fabrica1iei;

masa ansamblului plutitor - riglă gradată (în grame).

4.4 3 Pe suprafaţa superioară a ghidajului riglei gradate trebuie inscripţionate indicaţia "citirea se face aici" şi o săgeată orientată către indicele de volum.

4.5 Protectie împotriva intervcntiilor neautorizate şi a deteriorării informatiei

4 5 1 Legăturile dintre ghidajul riglei gradate şi recipientul măsurii şi dintre rigla gradată şi plutitor trebuie să fie inviolabile.

4.5 _2 Îndepărtarea plăcuţei cu inscripţii (prevăzută la pct.4.4.l) trebuie să nu fie posibilă fără distrugerea unor sigilii.

4.6 Aplicarea marcajelor verificării metrologice

Pe corpul recipientului măsurii trebuie prevăzut un loc pentru aplicarea prin poansonare a marcajelor verificării metrologice.

5 Atestarea legalităţii

Atestarea legalităţii măsurii de volum cu plutitor pentru lapte, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă sau utilizării se realizează numai după demonstrarea conformităţii acesteia cu cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute in tabelul 2.

!image

Tabel 2- Cerinte metrologice si tehnice aplicabile modalită-t; iior de control metrologic legal.

'

Tabel 2 (încheiere)

1.•• · ··-· · ·-••- - ·-·

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 031-05 îRefractometre și polarimetre pentru determinarea concentrației de zahăr“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma de metrologie legală NML 8-02-95 îRefractometre electronice de laborator“ și normele tehnice de metrologie NTM 8-18-87 îVerificarea metrologică a refractometrelor de laborator“ și NTM 9-26-94 îVerificarea metrologică a zaharimetrelor polarimetrice“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 295.

!image

*)Ordinul nr. 295/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 031-05 "Refractometre si polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar"

1.Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice si tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice refractometrelor si polarimetrelor destinate măsurării concentratiei de zahar ( zaharoza,glucoza, fructoza) in scopul asigurarii corectitudinii tranzactiilor comerciale cu sucuri, musturi, siropuri si alte produse sau subproduse, la care suma de plata se calculeaza in functie de concentratia de zahar, in laboratoarele de expertiza care emit buletine de analiza etc

Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, refractomertrele si polarimetrele prevăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atat cerinţele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NJ'v1L 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate rezulta din tabelul 3.

2 Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici sunt definiţi după cum urmează:

2.1 Refractometre pentru determinarea concentratiei de zahar: aparate pentru masurarea indicelui de refractie, nn si/sau a concentratiei, %, solutiilor apoase de zaharoza.

2 2 Refractometre portabile (de mana) si refractometre tip Abbe: aparate la care proba de masurat

se aplica manual pe suprafata de masurare, indicatia fiind citita pe o scala adecvata.

2.3 Refractometre electronice: aparate la care indicatia este afisata digital sau tiparita

2.4 Polarimetre pentru determinarea concentratiei de zahar: aparate care utilizeaza metoda polarimetrica pentru determinarea concentratiei de zaharoza.

3 Cerinte metrologice si tehnice specifice

3.1 Cerinţe metrologice

3.1.1 Eroarea maximă tolerată

Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii, pentru refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar, trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator , dar nu pot depasi valorile specificate in tabelele 1 si 2

Tabelul I Erorile maxime tolerate ale refractometrelor Indice de refractie, n + 0,0005

!image

Fractîe masica, % mas + 0,4

Tabelul 2 Erorile maxime tolerate ale polarimetrelor

3.1.2 Repetabilitatea îndicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca ½ din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelele 1 si 2.

3.2 Cerinţe tehnice

3.2.1 Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului

3.2.2 Partile constituente ale aparatelor nu trebuie sa prezinte urme de lovituri, pete de coroziune. deformari vizibile.

3.2 3 Partite optice nu trebuie sa prezinte zgarieturi sau alte defecte vizibile care ingreuneaza

masurarile,

3.2 4 Ocularele de citire a indicatiilor trebuie sa dea posibilitatea unei puneri la punct a imaginii de cel putin ± 3 dioptrii.

3 2.5 Campul vizual trebuie sa fie net conturat, luminat uniform, fara contururi întunecate, sa aibă

aceeasi culoare in pozitii de egalitate a luminarii.

3.2 6 Diviziunile scarii gradate si ale dispozitivului de afisare precum si cifrele afisate, trebuie sa fie clare si fara întreruperi

3 2.7 Partile mobile ale aparatelor trebuie sa se deplaseze lin, fara socuri sau blocari

3 2 8 Imaginea liniei de delimitare a campului luminat de cel întunecat trebuie sa fie dreapta, paralela cu diviziunile scarii gradate si fara întreruperi, fara irizatii sau contururi colorate cand aparatele contin proba de masurare.

3.2.9 Garniturile si mufele cu filet trebuie sa asigure etanseitatea partilor componente ale

aparatelor, inclusiv buna fixare a tuburilor polarimetrice.

3.3 Protecţia împotriva intervenţiilor neautorizate şi a degradării informaţiei

3 3.1 Pe refractomertrele si polarimetrele destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzut un loc de aplicare a marcajului de verificare metrologică, ales astfel încât acesta să fie vizibil fără demontarea aparatului.

3.3.2 Refractomertrele si polarimetrele electronice destinate măsurării concentratiei de zahar trebuie să fie prevăzute cu mijloace de protecţie/sigilare concepute astfel încât să prevină demontarea, modificarea sau reglarea, rară distrugerea acestor mijloace de protecţie.

3.3.3 Pentru aparatele electronice, in cazul în care accesul la parametrii care influenţează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecţia trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiţii:

–accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului;

–dacă este posibilă memorarea mai multor intervenţii şi dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ştergerea celei mai vechi dintre interventiile anterioare.

3.3.4 în' cazul aparatelor cu părţi componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiţii:

–accesul, prin deconectarea părţilor componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil dacă nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2.3.3;

interpunerea oricărui dispozitiv care poate influenţa exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice şi informatice, sau, dacă aceasta nu este posibil, prin mijloace mecanice.

3.3.5 În cazul refractometrelor si polarimetrelor cu părţi componente neinterschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite prevederile punctului 2.3.4. În plus, aceste aparate trebuie prevăzute cu dispozitive care să nu le permită funcţionarea dacă unele părţi componente nu sunt conectate conform configuraţiei prevăzute de producător.

3.4 Unităţi de măsură

La refractometru:

procente masice, simbol % mas si/sau indice de refractie ; La polarimetru

–gradul sexazecimal, 0 si/sau concentratia exprimata in g/100 cm3;

Simbolul unităţii de măsură trebuie să fie inscripţionat sau să fie afişat pe dispozitivul indicator al aparatului.

4 Atestarea legalităţii

4.1 Atestarea legalităţii unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu

cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 3

Tabelul 3- Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal

4.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate obligaţiile prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model şi marcajul de verificaremetrologică. Marcajele metrologice pot fi însoţite,•după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare metrologică.

4.3 Marcajul aprobării de model se aplică în confonnitate cu prevederîle certificatului aprobării de model. Marcajul de verificaremetrologică se aplică, de către laboratorul care a efectuat verificarea. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate să împiedice intervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat.

4.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificatia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor

4.5 În ca l unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare.

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 046-05 îButoaie (altele decât cele pentru bere) și budane“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 1-109-88 îVerificarea metrologică a butoaielor și budanelor“.

Art. 3

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 296.

!image

*)Ordinul nr. 296/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

!image

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 046-05

,,Butoaie (altele decât cele pentru bere) şi budane"

l Domeniu de aplicare

l .l Prezenta nonnă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii aplicabile butoaielor (altele decât cele pentru bere) şi budanelor, denumite în continuare, pe scurt, ,,butoaie".

1.2 Butoaiele pot fi utilizate ca mijloace de măsura1c ale volumului lichidelor numai dacă pot fi complet umplute Ele sunt măsuri cu valoare unică, utilizarea lor la măsurarea unor fracţiuni din această valoare fiind interzisă.

2 Terminologic

2.1 capacitate nominală totală· volumul inscripţionat pe butoi;

2.2 capacitate conven,tional adevărată. volumul ocupat de lichidul din butoi, la temperatura de referinţă de 20 °C, când acesta este umplut complet până la marginea inferioară a orificiului de umplere,

2.3 calibrare: ansamblu de operaţii de măsurare executate în vederea determinării capacităţii convenţional adevărate a butoaielor

3 Cerinţe metrologice

3.1 Capacităti

3.1.1 Când sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială, butoaiele din metal cu o capacitate egală cu cel mult 100 dm3 trebuie să aibă inscripţionată valoarea capacităţii nominale.

3.1 2 Butoaiele din metal cu o capacitate mai mare de 100 dm3 şi butoaiele din alte materiale decăt metalul pot fi prezentate la verificarea metrologică iniţială având sau nu inscriptionată valoarea capacităţii nominale.

3.1.3 Capacitatea nominală a butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială având

inscripţionată valoarea capacităţii nominale poate lua um1ătoarele valori:

un multiplu de 5 dm3, dacă capacitatea nominală este mai mică sau egală cu 100 dm3, un multiplu de 50 dm3, dacă capacitatea nominală este mai mare de 100 dm3.

3.1.4 Butoaiele prezentate la verificarea metrologică iniţială fără indicaţia capacităţii nominale pot avea orice capacitate mai marc sau egală cu 2 dm3.

3.2 Clase de exactitate Sunt admise:

butoaie din metal de clasă A;

butoaie din alte materiale de clasă A sau B

3.3 Erori tolerate

3.3.1 Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor care sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială cu indîca a capacită î nominale sunt:

±0,5%, rară să fie mai mici de 0,1 dm3, pentru butoaiele de clasă A;

±1 %, fără să fie mai mici de 0,2 dm3, pentru butoaiele de c]a.<;ă B;

3.3 .2 Butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică iniţială fără indicaţia capacităţii vor fi calibrate de laboratorul autorizat care efectuează verificarea. Măsurarea capacităţii convenţional adevărate a butoaielor trebuie astfel realizată încât incertitudinea extinsă atribuită să nu fie mai mare decât:

0,1 dm3, pentru capacităţi mai mici sau egale cu 30 dm3; 0,3%, pentru capacităţi mai mari de 30 dm3.

După calibrare, valoarea capacităţii convenţional adevărate, rotunjită în conformitate cu prevederile din tabelul 1, va fi inscripţionată pe butoi

3.3.3 Erorile maxime tolerate la capacitate ale butoaielor prezentate la verifică.lile metrologice periodice sunt indicate în tabelul 2.

Tabe11 - RotunJirea va om ca:Jac,tatn conventional adevarate

–•-- •M

!image

±1%,

fără să fie mai mică de 0,2 dm3

Capacitate nominală

..

clasă A

.. ---- -----·· -,

Tabel 2 - Erori maxime tolerate la verificările periodice

clasă B i

Eroarea maximă I

i

tolerată i

3

75 dm

60 dm3

peste 5 dm3

15 dm3

,,

"

"

"

,,

15 dm3 ,,

60 dm3

,,

,,

,, 75 dm3

pfmă la 5 dm , inclusiv

4%

±0,3 dm3

±1 dm3

±1,5 dm3

±2%

4 Cerinţe tehnice

4.1 Materiale

4 1.1 Butoaiele trebuie executate din materiale a căror rezistenţă mecanică asigură stabilitatea formei şi

dimensiunilor acestora în condiţiile prevăzute de utilizare (ex. lemn masiv, lemn placat, metale).

4.1 2 Butoaiele utilizate la măsurarea volumului lichidelor alimentare trebuie confecţionate din materiale compatibile din punct de vedere sanitar cu lichidele cu care vin în contact

4.1.3 Suprafaţa interioară a butoaielor poate fi acoperită cu un strat de material protector compatibil cu materialul din care sunt confecţionate butoaiele şi cu lichidul cu care vine în contact.

4.2 Constructie

4.2.l Butoaiele trebuie să fie so1id construite şi să fie rezistente la uzură şi defom1aţii în condiţiile normale de utilizare

4.2.2 Butoaiele din lemn masiv, cu doage menţinute împreună cu cercuri metalice, trebuie să aibă un corp bombat, al cărui perimetru să fie maxim la mijlocul său şi două funduri plate sau uşor bombate.

4.2.3 Butoaiele construite din alte materiale decât lemnul masiv trebuie să aibă forma unui butoi din lemn masiv, sau a unui cilindru, sau al unui corp asimilabil cu un cilindru, sau a unei sfere.

4.2.4 Forma corpului şi a fundurilor şi construcţia şi amplasarea orificiului de umplere trebuie să fie astfel încât să fie împiedicată formarea pernelor de aer şi butoiul să poată fi complet umplut.

4 2.5 În afara orificiului de umplere, butoaiele pot fi prevăzute cu unul sau mai multe orificii de golire de golire, net distincte de orificiul de umplere.

4 2.6 Butoaiele trebuie să fie etanşe în condiţiile prevăzute de funcţionare.

4.2.7 Legăturile diverselor părţi componente ale butoiului trebuie să fie protejate sau făcute inviolabile, la nevoie prin sigilare

4.3 Inscripţii

4.3.1 Butoaiele trebuie să aibă inscri pţinatc următoarele indicaţii:

valoarea capacităţii nominale sau a capacităţii convenţional adevărate(conform pct.3.1 sau pct.3 3.2);

clasa de exactitate, indicată prin litera A sau B,

natura materialului, la butoaiele executate din materiale altele decăt lemnul masiv, natura acoperirii interioare, dacă aceasta există;

numele sau sigla producătorului, pe butoaiele care sunt prezentate la verificarea metrologică ini ală având inscripţionată valoarea capacităţii nominale.

4.3.2 Indicaţiile trebuie să fie uşor vizibile, citeţe, neambigue, netransferabile şi de neşters în condiţii nonuale de utilizare.

4.3 .3 Indicaţiile pot fi inscripţionate direct pc suprafaţa butoiului sau pe o placă metalică de identificare şi poansonare fixată pe butoi. Îndepărtarea plăcii nu trebuie să fie posibilă fără distrugerea unor sigilii.

4.4 Aplicarea.marcajeJqcyerificărilor metrologi

Marcajele verificărilor metrologice se aplică fie pe plăcuţa de sigilare şi poansonare, dacă aceasta

există, fie pe o placă de poansonare fixată solidar pe butoi prin sigilare.

5 Atestarea legalităţii

5.1 Modalităţile de control metrologic legal aplicabile butoaielor sunt cele prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal, în vigoare

5.2 Atestarea legalităţii unui butoi, pentru fiecare modalitate de control specifică introducerii pe piaţă şi utilizării, se realizează numai după demonstrarea confom1ităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice din tabelul 3.

5.3 Atestarea legalităţii se realizează şi prin aplicarea marcajelor verificărilor metrologice şi eliberarea

unui buletin de verificare metrologică.

Tabel 3 Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 080-04 îAnalizoare electrochimice pentru lichide“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 8-06-98 îpH-metre și electrozi pH“, NML 8-08-98 îpX-metre și electrozi ion selectivi“, NML 8-13-98 îAnalizor pentru determinarea concentrației de oxigen dizolvat din soluții apoase“ și norma tehnică de metrologie NTM 8-17-87 îVerificarea metrologică a redoxmetrelor“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma de metrologie legală prevăzută la art. 1, a reglementărilor prevăzute la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 297.

!image

*)Ordinul nr. 297/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALA NML 080-04 "Analizoare electrochimice pentru lichide"

I.Domeniu de aplicare

1 1 Prezenta norma de metrologie legala stabileste cerintele metrologice si tehnice si modalitatile de atestare a legalitatii, pe care trebuie sa le indeplineasca pH-metrele, pX-metrele, redoxmetrele si oxigenometrele care sunt supuse controlului metrologic legal;

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piata , puse în fonctiune sau utilizate în masurarile de interes public, pH-metrele, pX-metrcle, redoxmetrele si oxigenometrele trebuie sa indeplineasca atat cerintele metrologice si tehnice prevazute în prezenta norma, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 " Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal".

2.Terminologie

2.1 pII-metrete- mijloace de masurare destinate determinarii pH-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care se crccaza intre doi electrozi pH, electrodul de masurare si electrodul de referinta, cuplati la un pH-metru si imcrsati in solutia de analizat; pH-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul zecimal cu semn schimbat a! activitatii ioni.lor de hidrogen din sofutie.

2,2 pX-metrele mijloace de masurarc destinate determinarii pX-ului solutiilor apoase si tensiunii electromotoare care se creeaza intre electrodul ion selectiv si electrodul de referinta, cuplati la un pX-metru si imersati in solutia de analizat, pX-ul unei solutii apoase reprezinta logaritmul zecimal cu semn ::.d1imbat al activitatii ionilor X ( cationi sau anioni) din so!utie.

2.3 Redoxmetrele: mijloace de masurare a potentialului redox al solutiilor ce contin sisteme oxido­ reducatoare

2.4 Oxigenometrele: mijloace de masurare destinate determinarii concentratiei de oxigen dizolvat din solutii apoase

3.Cerinte metrologice si tehnice

3.1 Cerinte metrologice si tehnice comune tuturor analizoarelor electrochimice pentru lichide

3 1 I Analizoarele electrochimice pentru lichide nu trebuie sa prezinte deficiente de aspect sau defoctiuni evidente.

3.2 Cerinte metrologice si tehnice pentru pH-metre

3.2 1 La verificarea prin simulare electrica, erorile de masurare trebuie sa nu depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr. l.

Tabelul nr. l: Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului si tensiunii electromotoare prin simulare electrica

3 .2.2 La verificarea ansamblului ( pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon de pH), erorile de masurare trebuie sa nu depaseasca erorile maxime tolerate prevazute in tabelul nr.2.

Tabelul nr.2: Erori maxime tolerate la masurarea pH-ului cu ansamblul pH-metru cu electrozi pH si solutii tampon etalon de pH

3_2 3 Panta electrozilor pH ( raportul mV/pI-I) trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pH;

3.2 A Potentialul de asimetrie al electrodului de masurare trebuie sa nu aiba valori mai mari de 40 mV;

3.2.5 Repetabilitatea indicatiilor pH-metrului trebuie sa nu depaseasca ½ din eroarea maxima tolerata la masurarea pH-ului prin simulare electrica .

3.3 Cerinte metrologice si tehnice pentru pX-metrc

3 3. I La verificarea prin simulare electrica, pX-mctrele cu scara gradata m mV trebuie sa nu dcpaseasca erorile maxime tolerate cuprinse in tabelul nr 3

, - .. ----

r---··T-a-b-·e-lul nr.3 Erori maxime tolerate la masurarea tensiunii electromotoare prin simulare electrica

I

I

3.3.2 La verificarea ansamblului ( pX-metru cu electrozi pX si solutii pX ), pX-metrele trebuie sa nu dcpascasca erorile tolerate cuprinse in tabelul nr.4

Tabelul nr.4 Erori maxime tolerate la masurarea pX-ului cu ansamblul µX-metru cu electrozi pX si solutii pX

3.3.3 Panta electrozilor de pX trebuie sa fie minimum 52,40 mV/pX pentru ionii monovalenti si de 26,20 mV/pX pentru ionii bivalenti;

3.3.4 Repetabilitatea indicatiilor pX-metrului trebuie sa nu depascasca ½ din eroarea maxima tolerata

la masurarea pX-ului la verificarea prin simulare electrica .

3.4.Ccrinte metrologice si tehnice pentru redoxmetre

3.4 _ l La redoxmetrcle cu scara cu subintervale, punctul zero electric nu trebuie sa se modifice odata cu schimbarea subintervalului;

3.4.2 Elementele de reglaj trebuie sa functioneze corect iar stabilitatea indicatiei la valoarea zero

trebuie sa se mentina constanta timp de 60 minute cu o abatere de max.1/2 din eroarea maxima tolerata prevazuta de documentatia tehnica a aparatului,

3 4.3 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor analogice, erorile de masurare, pentru oricare reper sau indicatic din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentîonate în tabelul nr.5:

Tabelul nr.5: Erorile maxime tolerate pentru redoxmetrele analogice la verificarea prin simulare electrica

3.4.4 La verificarea prin simulare electrica a redoxmetrelor digitale, erorile de masurare pentru oricare indicatie din intervalul de masurare nu trebuie sa depaseasca valorile mentionate în documentatia tehnica a aparatului;

3 4.5 La verificarea electrozilor de masurare, eroarea maxima tolerata este de± 5 mV fata de valoarea potentialului cunoscut al solutici redox;

3.4.6 La verificarea de ansamblu a redoxmetrelor ( flparat cu electrozi), erorile maxime tolerate sunt cele prevazute în documentatia tehnica a aparatului.Jn lipsa unei documentatii tehnice, la rcdoxmetrele cu scara analogica erorile maxime tolerate sunt unnatoarele:

± 5 mV la aparatele cu valoarea diviziunii de 1, 2 si S mV,

± 10 mV la aparatele cu valoarea diviziunii de 10 mV,

±1/2 div.la aparatele cu valoarea diviziunii mai mare de 10 mV;

3.4 7 Repetabilitatea trebuie sa fie ½ din eroarea maxima tolerata de la pct.3.4 6

3.5.Cerinte metrologice si tehnice pentru oxigenomctre

3.5.1 Eroarea maxima tolerata a analizorului pentru determinarea concent1'atiei de oxigen dizolvat din solutii apoase este ± 0,4 mg!L,

3.5.2 Repetabilitatea indicatii]or trebuie sa nu depaseasca 0,2 mg/L;

3.5.3 Eroarea semnalului unificat de iesirc ( pentru aparatele industriale), exprimata in unitati de concentratie trebuie sa nu fie mai mare de ±0,6 mg/L;

4.Atestarea legalitatii

4.1.Atestarea legalitatiî pH-metrelor; pX-metrelor, redoxmetrelor si oxigenometrelor se realizeaza numai , prevazute in tabelele 6. 9

4.2.Atestarea legalitatii se realizcaza prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice ( certificate de aprobare de model, buletine de verificare metrologica)

Tabelul nr 6: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pH-metrelor

Tabelul nr 7: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile pX-metrelor

., -

Tabelul nr.8: Cerinte metrologice si tehnice aplicabile redoxmetrelor

!image

·-··-•---T·a-be·l·ul nr 9 Cerinte metrologice si tehnice aplicabile oxigenometrelor

•·

---·

.•,··--· •·

Adecvare

2 7 /N11L 001-05

X

-

-

Durabilitate

2.8 /NrvIL 001-05

fi

–·-

Informatii furnizate de mijlocul de 2 9 /NML 001-05

masurare si informatii insotitoarc

_,.

Po-s- ibilitatea evaluari i conformitatii Controlul aspectu1ui

oxigenometrului

Indicarea rezultatului masurarii

Eroarea sem..nalului unificat

X

X

X

10

X

X

3.5.3 I NML 080-05

3 5.2 / NML 080-05

Repetabilitatea indicatiilor

o:x.igenometrului

9

..

X

X

X

------ ---

X

3.5.1 / NML 080-05

Eroarea maxima tolerata a

oxigenometmlui

8

X

X

X

3 1.1 / N.ML 080-05

7

-

-

X

2.12 /NTvIL 001-05

6

-

-

X

2.lO /NML 001-05

X

5

--·

4

-

-

-

---- --

-

X

--

informatici

Protectie impotrîva interventiilor neautorizate si a degradarii

-

-

X

001-05

---·

2.5 I l\ ifL

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 076-05 îConductometre pentru determinarea conductivității electrolitice a soluțiilor apoase“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Procedura P 49-98 îConductometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurii menționate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 298.

!image

*)Ordinul nr. 298/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 076-05 "Conductometre pentru determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase"

l Domeniu de aplicare

l.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice si tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii, specifice conductometrelor utilizate la determinarea conductivitatii electrolitice a solutiilor apoase in domeniul de masurare (20 .200 OOO) µS/cm in scopul asigurarii corectitudinii masurarilor in laboratoarele de analiza a calitatii apelor poluate, laboratoarele de biologie etc. Pentm a putea fi introduse pe piaţă, puse în funqiune sau utilizate în măsurările de interes public, conductometrele trebuie să îndeplinească atat cerintele metrologice si tehnice prevăzute în prezenta normă de metrologie legala cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05 "Cerinte metrologice si tehnice comune mijloacelor de masurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerintelor din normele mai sus mentionate remlta din tabelul 2

].2 Terminologie

In sensul prezentei norme de metrologic legală, termenii specifici sunt definiţi după cum urmează:

I 2.1 Conductometre: aparate pentru masurarea conductivitatii electrolitice alcatuite din modulul electronic si celula de conductivitate electrolitica

Dupa modul lor de utilizare conductometrele se clasifica în conductometre portabile si conductometre stationare (de laborator si de proces )

2 Cerinţe metrologice şi tehnice specifice conductometrelor

2.1 Cerintc metrologice

2.1.1 Erori maxime tolerate

Erorile determinate in conditii nominale de functionare si in absenta oricarei perturbatii trebuie să fie mai mici decât erorile maxime tolerate specificate de producator, dar nu pot depasî valorile prevăzute in tabelul l.

Tabelul 1 Erori maxime tolerate

2.1.2 Repetabilitatea indicatiilor aparatelor nu trebuie sa depaseasca ½ din valoarea erorii maxime tolerate specificate in tabelul 1.

2.1.3 Eroarea de masurare a temperaturii trebuie sa nu depaseasca ±1 °C în domeniul de temperatura pentru care se realizeaza compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de rnasurat.

2.1.4 Eroarea de masurare la compensarea automata a conductivitatii electrolitice cu variatia temperaturii solutiei de masurare trebuie sa nu depascasca t 5% din valoarea maxima a fiecarui interval de masurare specificat in tabelul 1.

Eroarea de masurare a conductometrului trebuie sa se incadreze in erorile specificate la punctele 2.1.3 si 2.1.4 in urmatoarele conditii:

2.1.5 -variatia temperaturii mediului ambiant: (5,0...30,0) °C;

2.1.6 -dupa probele de vibratii si zdruncinari;

2.1.7 -

2.2 Cerinte tehnice

2 2 I Aparatele trebuie sa corespunda constructiv cu documentatia tehnica a producatorului.

2.2.2 Partile constituente ale aparatelor trebuie sa nu prezinte urme de lovituri, pete de coroziune, deformari vizibile. Celula de conductivitate trebuie sa nu prezinte fisuri ale corpului celulei sau deteriorari ale suprafetelor electrozilor. Cablul de conectare a celulei de conductivitate electroHt-ica la conductometru trebuie sa nu prezinte deteriorari mecanice sau întreruperi pe circuit.

2.3 Protecţia Împotriva intervenţiilo1· neautorizate şi a degradării informaţiei

2.3.1 Conductometrele trebuie să fie prevăzute cu mijloace de protecţie/sigilare concepute astfel încât să prevină demontarea, modificarea sau reglarea, fără distrugerea acestor mijloace de protecţie.

2.3.2 In cazul în care accesul la parametrii care influenţează rezultatele măsurării nu este protejat prin mijloace de sigilare mecanice, protecţia trebuie să îndeplinească simultan următoarele două condiţii:

–accesul trebuie să fie permis numai persoanelor autorizate, prin utilizarea unor coduri (parole) sau a unui dispozitiv special (cheie hard); sistemul trebuie să permită schimbarea codului;

–dacă este posibilă memorarea mai multor intervenţii şi dacă este atinsă capacitatea maximă de memorare, o înregistrare nouă trebuie să se poată face după ştergerea celei mai vechi dintre interventiite anterioare

2.3.3 În, cazul aparatelor cu părţi componente interschimbabile care pot fi deconectate de către utilizator, trebuie să fie îndeplinite simultan următoarele condiţii;

–accesul, prin deconectarea părţilor componente interschimbabile, nu trebuie să fie posibil

âacă nu sunt îndeplinite prevederile punctului 2 3 3;

–interpunerea oricărni dispozitiv care poate influenţa exactitatea trebuie să fie prevenită prin mijloace de securitate electronice şi informatice, sau, dacă aceasta nu este posibil, prin mijloace mecanice.

2.4 Unităţi de măsură : µS/cm sau mS/cm

3 Atestarea legalităţii

3.I Atestarea legalităţii unui aparat se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice şi tehnice aplicabile prevăzute în tabelul 2 .

Tabelul 2- Cerinte metrologice si tehnice specifice modalitatilor de control metrologic legal

3.2 Conformitatea unui mijloc de măsurare cu toate cerinţele prevăzute în prezenta normă se atestă prin marcaje metrologice: marcajul aprobării de model şi marcajul de verificare metrologică. Marcajele metrologice pot fi însoţite, după caz, de documente specifice: certificate de aprobare de model şi buletine de verificare metrologică

3 3 Marcajul aprobării de model se aplică în conformitate cu prevederile certificatului aprobării de model. Marcajul de verificare metrologică se aplică, de către laboratorul care a efectuat verificarea metrologică. Totodată se aplică o sigilare prin utilizarea unor mijloace şi metode destinate să împiedice intervenţiile neautorizate asupra mijlocului de măsurare verificat

3.4 Este interzisă aplicarea marcajelor într-o manieră care ar putea să provoace confuzii privind semnificaţia, forma, vizibilitatea sau claritatea lor

3.5 În cazul unui mijloc de măsurare constituit dintr-un set de dispozitive şi/sau subansambluri care funcţionează împreună, marcajele se aplică pe dispozitivul/subansamblul principal al mijlocului de măsurare

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 079-05 îUmidimetre“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 9-08-96 îUmidimetre pentru grăunțe de cereale și semințe oleaginoase“ și NML 8-09-98 îUmidimetre pentru lemn“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a reglementărilor prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 299.

!image

*)Ordinul nr. 299/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE 1"1ETROLOG1E LEGALĂ NML 079-05 ăUmidimetre"

1 Domeniu de aplicare

1 1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să Ie îndeplinească mijloacele de măsurare utilizate pentru măsurarea umidităţii eşantioanelor de grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase de diferite specii, de lemn de diferite specii şi dimensiuni şi de tutun de diferite soiuri, denumite în continuare ăumidimetre".

1.2 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, umidimetrele trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 001-05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Api icabilitatea cerinţelor rezultă din tabelele nr. I, 2 şi 3.

1.3 Prevederile prezentei norme de metrologie legală se aplică numai umidimetrelor cu care se efectuează măsurări asupra unor eşantioane statice de grăunţe şi seminţe, de lemn şi de tutun.

2 Cerinţe metrologice şi tehnice

2.1 Cerinţe comune tuturor umidimetrelor

2.1 1 Construcţia umidimetrelor trebuie să fie robustă şi să nu prezinte deteriorări mecanice care să influent>eze buna funct, ionare.

2.1.2 Comutatoarele, tastele, potenţiometrele, elementele dispozitivelor indicatoare trebuie să fie în

bună stare de funcţionare, conform documentaţiei tehnice.

2.1.3 Traductorul de măsurare trebuie să nu prezinte deformări sau deteriorări şi trebuie să fie prevăzut cu indicaţii clare privind conexiunile necesare (în cazul când acesta este separat de umidîmetru).

2.1.4 Forma şi dimensiunile de gabarit ale umidimetrelor trebuie să fie conform documentaţiei tehnice

2 1 5 Masa umidimetrelor trebuie să fie conform documentaţiei tehnice. 2 1.6 Dispozitivul indicator trebuie să satisfacă următoarele condiţii:

2.1 6.1 Diviziunea (digitul) trebuie să fie egală cu una din următoarele valori: O, l %; 0,2 %; 0,5 %, astfel încât, oricare ar fi valoarea umidităţii indicată direct sau indirect de umidimetre, acest număr să rămână .s 1/2 din eroarea max1mă tolerată

2.1.6.2 Umidimetrele al căror principiu de măsurare nu este acela al uscării prin încălzire, trebuie să fie prevăzute cu un dispozitiv care să permită determinarea unei valori de calibrare.

2.1.6.3 Dacă reglajul de zero există, acesta trebuie să se poată efectua continuu.

2.1.6.4 În cazul dispozitivelor indicatoare analogice, lungimea diviziunii scării gradate trebuie să fie cel puţin egală cu 1,25 mm, atât pentru scările gradate în procente, (%), cât şi pentru scările convenţionale Reperele scării gradate trebuie să fie de grosime egală Acul indicator trebuie să fie vizibil clar, grosimea lui să fie cel mult egală cu 1/4 din lungimea diviziunii, iar extremitatea sa trebuie să acopere cel puţin a treia parte din lungimea celor mai scurte repere. Valoarea de calibrare şi, eventual, zero-ul trebuie să poată fi citite cu o eroare egală cu cel mult 1/2 din lungimea diviziunii.

2.1.6.4.1 Indicare directă a umidităţii

Scara gradată trebuie să fie cifrată la fiecare valoare întreagă a umidităţii, exprimată în procente, (%). Atunci când acul indicator se deplasează, indicaţia zero trebuie să fie marcată clar printr-un reper, iar deplasarea acului indicator pentru reglajul de zero trebuie să se facă într-un domeniu total mai mare de 2 % din lungimea scării.

2.1.6.4.2 Indicare indirectă a umidităţii

Valoarea diviziunii scărîi convenţionale - valoare convertită în unitate de umiditate - trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu valoarea diviziunii definite la pct. 2.1.6.1. Toate numerele de pe scara convenţională trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie.

2.1.6.5 Dispozitive indicatoare numerice

Pentru un dispozitiv cu indicare discontinuă, cu cifre aliniate, acestea trebuie să aibă o inălţime de cel puţin 1O mm. În cazul unei scări convenţionale, toate numerele care apar pe dispozitivul indicator numeric trebuie să fie cuprinse în tabelele de conversie.

2 1.7 Umidimetrelc constituite dintr-un dispozitiv de uscare şi un dispozitiv de cântărire trebuie să

corespundă următoarelor cerinţe.

2.1 7 1 Masa eşantionului destinată măsurării umidităţii trebuie să fie de cel puţin 5 g.

2.l 7.2 Exactitatea balanţei şi a greutăţilor trebuie să fie în concordanţă cu clasa de exactitate stabilită de producător.

2.1 7.3 Cupele de uscare şi talerele balanţei trebuie să fie din material inoxidabil şi să nu absoarbă umiditatea.

2 1.7.4 Atunci când procedeul de măsurare nu este automat, sfârşitul uscării trebuie să fie

semnalizat de către un dispozitiv optic sau sonor.

2.l.8 Pe carcasa umidimetrelor sau pe o etichetă aplicată pe aceasta trebuie să fie inscripţionate următoarele:

–denumirea sau marca firmei producătoare;

–denumirea aparatului;

–marcajul aprobării de model;

–anul de fabricaţie,

–sena,

–tensiunea electrică de alimentare.

2.1.9 Cutia care conţine părţile mecanice, electrice şi electronice ale umidimetrelor trebuie să fie construită astfel încât să poată fi sigilată sau marcată pentru protecţie. Totuşi, ea trebuie să permită, dacă este necesar, încărcarea bateriei de alimentare electrică sau schimbarea ei, fără distrugerea sau modificarea sigiliilor.

2.2 Cerinţe specifice umidimctl'clor pentru grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase Umidimetrele, fie de categorie A, fie de categorie B (conform pct. 2.2.6 si 2.2.7), aparţin uneia din clasele de exactitate, clasa I sau clasa II, pentru care valorile erorilor maxime tolerate sunt specificate mai jos.

2.2.1 Erori maxime tolerate

Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicaţiilor umidităţii sunt·

2 2.1.1 Pentru umidimetrele de clasă I

± 0,3 % pentru grăunţe de cereale, altele decât porumbul, orezul şi sorgul şi seminţe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este 1O % si 3 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăun e de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este

> 10%;

± 0,4 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este 1O % şi 4 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este > 1O %.

2.2.l.2 Pentru umidimetrele de clasă U

± 0,4 % pentru grăunţe de cereale, altele decât porumbul, orezul şi sorgul şi seminţe oleaginoase, altele decât floarea-soarelui, dacă umiditatea este :::; 1O % şi 4 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este

>10%;

± 0,5 % pentru porumb, orez, sorg, floarea-soarelui, dacă umiditatea este::; 10 % şi 5 % din valoarea umidităţii pentru aceleaşi grăunţe de cereale şi seminţe oleaginoase în cazul în care umiditatea acestora este > 1O %.

2.2.2 Erori maxime tolerate datorate variaţiei temperaturii mediului ambiant între 5 °c şi 40 °C şi

variaţiei tensiunii electrice de alimentare între 187 V şi 242 V

Erorile maxime tolerate, exprimate ca valori absolute ale indicaţiilor umidităţii, admise în condiţiile de mai sus ale variaţiei temperaturii ambiante şi a tensiunii electrice de alimentare, sunt egale cu suma dintre erorile maxime tolerate menţionate la pct. 2.2.l şi 0,2 %.

2.2.3 Indicare directă sau indirectă a umidităţii

2 2.3.1 Umidimetre cu indicare directă a umidităţii

Atunci când umidimetrele indică direct umiditatea fără să fie necesar a se utiliza tabele de conversie pentm diferite specii şi atunci când ele sunt prevăzute cu un dispozitiv care permite selectarea speciei de grăunţe sau de seminţe asupra căreia se efectuează măsurarea, acesta trebuie să fie construit astfel încât manevrarea sa să fie perfect vizibilă de către părţile prezente la măsurări şi ca el să poată face să apară în mod clar denumirea speciei selectate

2.2.3.2 Umidimetre cu indicare indirectă a umidităţii

Atunci când umidimetrele nu indică direct umiditatea, ele trebuie să fie însoţite de tabel(e) de conversie necesar(e) pentru determinarea umidităţii fiecărei specii de grăunţe sau seminţe supuse măsurării.

2.2.4 Cerinţe generale referitoare la tabele de conversie şi tabele de corecţie

2.2.4.1 Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de conversie sau de corecţie, trebuie să fie îndeplinite următoarele cerinţe

–aceste tabele constituie anexe obligatorii ale aparatului şi trebuie să fie supuse operaţiei de încercare/verificare împreună cu umidimetrul

La verificarea periodică a umidimetrelor de acest tip se va specifica în buletinul de verificare:,,... conform tabelelor anexate",

–producătorul trebuie să inscripţioneze pe o parte vizibilă a umidimetrului, în apropierea dispozitivului indicator, o menţiune scrisă care să indice necesitatea utilizării acestor tabele;

–dacă aceste tabele nu sunt legate solidar de umidimetru de către producător; ele

trebuie să aibă inscripţiile generale deja aplicate pe aparat;

–umidimetrul trebuie să fie însoţit de un manual de utilizare suficient de clar şi

detaliat

2.2.4.2 Atunci când un umidimetru necesită utilizarea tabelelor de corecţie fără oricare tabel de conversie, scara sa de indicaţie trebuie să fie gradată în procente, (%).

2.2.5 Indicaţia rezultatului măsurării nu trebuie să fie niciodată ambiguă.

2.2.6 Umidimetre de categorie A

În plus faţă de cerinţele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie A se supun următoarelor cerinţe

2.2.6.1 Umidimetrele de categorie A trebuie să fie în întregime automate; ele trebuie să se prezinte sub forma unui singur şi unic aparat şi toate părţile să servească la transformarea unui eşantion (măcinare, încălzire etc.) sau la măsurarea parametrilor fizici sau chimici care intervin în calculul rezultatului final al umidităţii (dispozitiv de cântărire, sonda de temperatură etc.) trebuind să fie integrate în acelasi aparat. Dacă se folosesc dispozitive de triere şi de curăţire, ele pot fi separate de umidimetru.

2.2.6.2 Ele trebuie să conţină un dispozitiv de imprimare a rezultatelor măsurării; acest dispozitiv trebuie să fie integrat în umidimetru sau situat în imediata apropiere a acestuia. Rezultatele măsurării trebuie să fie imprimate în cifre aliniate şi rotunjite la valoarea diviziunii cea mai apropiată. Tipărirea trebuie să repete indicaţia dacă aceasta este numerică. Indicarea grăunţelor sau seminţelor trebuie să fie specificată pe tichetul de tipărire, dacă umidimetrul conţine un dispozitiv de selectare a speciilor.

2.2.6.3 Sunt obligatorii diferite dispozitive de protecţie

a)Protecţie a tipăririi

Atunci când indicatorul este analogic, tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibHă înainte de sfârşitul măsurării.

Atunci când indicatorul este numeric, indicarea şi tipărirea rezultatului nu trebuie să fie posibile înainte de sfârşitul măsurării.

b)Umidimetrul trebuie să fie conceput astfel încât să fie necesar să se efectueze operaţia de golire completă a cavităţii de măsurare pentru a fi posibilă o nouă măsurare.

2.2.7 Umidimetre de categorie B

În plus faţă de cerinţele tehnice generale, la care trebuie să corespundă toate umidimetrele, umidimetrele de categorie B se supun următoarelor cerinţe.

Ele pot fi automate, semiautomate sau manuale şî sunt prevăzute cu mai multe dispozitive separate care necesită manevrări.

2.2.7.1 Atunci când principiul de măsurare al umidimetrului impune turnarea în cavitatea de măsurare a unui eşantion de grăunţe sau de seminţe de masă fixă, dispozitivul de cântărire utilizat trebuie să fie robust şi trebuie să permită determinarea masei eşantionului cu exactitatea stabilită de producător.

2.2.7.2 Atunci când principiul de măsurare al umidimetrnlui impune luarea temperaturii eşantionului de măsurare, acest dispozitiv de măsurare a temperaturii trebuie să fie robust şi solidar c:u ansamblui părţii de măsurare. Exactitatea de determinare a temperaturii se stabileşte de către producător.

2 2.7.3 Atunci când umidimetrul este prevăzut cu un dispozitiv de reglaj al zero-ului, acesta poate fi accesibil pentrn utilizator, dar el trebuie să fie conceput astfel încât manevrarea sa să fie uşor de remarcat de către părţile prezente la măsurări

2.2.8 Inscripţii

O placă indicatoare fixă trebuie să indice:

–categoria :în care este clasat modelul;

–dasa de exactitate a aparatului,

–speciile de grăunţe şi seminţe pentru care este utilizat umidimetrul şi, pentru fiecare dintre ele, domeniul de măsurare atunci când acesta nu apare în mod distinct pe dispozitivul indicator. Atunci când aceste indicaţii sunt prea numeroase pentrn a fi inscripţionate în mod clar pe placa indicatoare este suficjentă menţiunea următoare: ,,speciile şi domeniile de măsurare pentru care acest umidimctrn este utilizat sunt indicate în documentaţia tehnică";

–domeniul de temperatură pentru care este construit umidimetrul

2.3 Cerinţe specifice umidimetrelor pentru lemn

2 3.l Domeniul de măsurare a umidităţii trebuie să fie cuprins cel puţin în intervalul (4,0...100,0) %.

2.3.2 Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută, este de± 2,0 %.

2.3.3 Repetabilitatea indicaţiilor trebuie să fie de 1/2 din eroarea maximă tolerată de 1a pct 2.3 2

2.3.4 În intervalul de temperatură (5.. .40) °C, umidimetrele trebuie să se încadreze în eroarea maximă tolerată de la pct. 2 3.2.

2.3.5 Stabilitatea indicaţiei umidimetrelor în intervalul de timp de 1 min trebuie să fie_<::; ldiv/digit

2.4 Cerinţe specifice umidimetrelor pentru tutun

2.4.1 Domeniul de măsurare a umidităţii trebuie să fie conform documentaţiei tehnice.

2.4.2 Eroarea maximă tolerată, în valoare absolută, este conform documentaţiei tehnice.

2.4.3 Repetabilitatea indicaţiilor trebuie să fie 1/2 din eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2.

2.4.4 Eroarea datorată variaţiei temperaturii mediului ambiant, la funcţionarea umidimetrelor în condiţii nominale, trebuie să nu depasească eroarea maximă tolerată de la pct. 2.4.2.

3 Atestarea legalităţii

3.1 Atestarea legalităţii umidimetrelor se realizează numai după demonstrarea conformităţii acestora cu cerinţele metrologice şi tehnice menţionate în tabelele nr 1, 2 sau 3, pentru fiecare modalitate de control aplicabilă la introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, respectiv în utilizare.

3.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi prin eliberarea unor documente specifice, conform prevederilor instrncţiuni1or de metrologie legală.

!image

,

Tabelul nr. 3 Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile urnidimetrelor pentru tutun

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 064-05 îTermometre medicale“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește normele de metrologie legală NML 4-02-97 îTermometre electrice medicale cu dispozitiv de maxim“, NML 4-03-97 îTermometre electrice medicale cu măsurare continuă“ și NML 7-03-97 îTermometre medicale maximale din sticlă cu mercur“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normelor prezentate la

art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 300.

!image

*)Ordinul nr. 300/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexa

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ

NML 064-05 "Termometre medicale"

l. Domeniul de aplicare

l.l Prezenta norma de metrologie lega1ă stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească, după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, termometrele electronice medicale utilizate Ia măsurarea temperaturii corpului uman.

1.2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public, termometrele medicale prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă. Termometrele electronice medicale sunt mijloace de măsurare a temperaturii, cu dispozitiv de maxim sau cu măsurare continuă, care se prezintă ca un ansamblu de măsurare alcătuit dintr-un traductor de temperatură şi un aparat indicator.

În funcţie de modul de conectare la aparatul indicator traductorul de temperatură poate fi interschimbabil sau neinterschimbabil. La rândul său, traductorul interschimbabil poate fi reutilizabil, destinat unei singure utilizări (de unică folosinţă), sau cu destinaţie specială. Din punct de vedere al soluţiei constructive, traductoarele folosite pentru termometrele electronice medicale pot fi: termorezistenţe, tennocupluri, termistoare, dispozitive semiconductoare (diode, tranzistoare, circuite integrate, etc.), detectoare de radiaţie termică.

Traductorul de temperatură poate fi integrat în aparatul indicator sau poate fi un subansamblu de sine stătător.

Aparatul indicator este alcătuit din urmatoarele blocuri fimcţionale:

–blocul de prelucrare analogică a semnalului furnizat de traductorul de temperatură; convertor analog-digital;

–bloc de alimentare, bloc de afisare

Termometrele electronice medicale pot fi alimentate fie de la reţea, fie de la baterii sau de la alte surse auxiliare de alimentare. ,.

i.3 Prezentă normă nu este aplicabilă termometrelor medicale din sticlă cu lichid, cât şi dispozitivelor şi instalaţiilor de măsurare care determină distribuţia bidimensională sau tridimensională a temperaturii corpului uman (de exemplu instalaţii care folosesc o matrice bidimensională de senzori, în general termistoare, sau sisteme de achiziţie a imaginilor termice).

2.Cerinţe metrologice si tehnice

2.1 Unitatea de măsura trebuie să fie gradul Celsius, 0C.

2 2 Domeniul de măsurare trebuie să fie cel puţin de la 35,5 °C la 42 °C.

2.3 Rezoluţia şi erorile de măsurare ale termometrelor electronice medicale, în condiţii de referinţă: temperatura mediului ambiant (23 ± 5) °C, umiditatea relativă (50 ± 20) %, pentru domeniul

(35,5

42) °C trebuie să nu depăşească valorile din tabelul I.

Tabelul 1 -Rezolutia şi erori maxime tolerate (°C)

2.4 Pentru valori ale temperaturii situate în afara domeniului (35,5

42,0) °C erorile maxime tolerate sunt duble faţă de cele prezentate în tabelul 1.

2.5 Termometrele electronice medicale trebuie să nu prezinte defecte care să afecteze rezultatul măsurării.

2.6 Termometrele electronice medicale trebuie să fie înso.tite de o documentat,ie de utilizare

(prospect, carte tehnică, etc.) care să conţină cel puţin următoarele informaţii

–o listă a componentelor termometrului şi o schemă bloc a circuitului din care să reiasă clar principiul de măsurare

–domeniul de măsurare al termometrului, luând în considerare atât domeniul de măsurare al

traductoarelor interschimbabile, cât şi pe cel al aparatului indicator;

–timpul minim de atingere a echilibrului termic;

–proceduri de lucru, de instalare, tensiunea de alimentare

–o identificare a componentelor şi a părţilor interschimbabile corespunzătoare, cum ar fi traductoarele şi, dacă este cazul, cablurile de conectare şi bateriile;

–instmcţiuni şi precauţii pentru dezinfectarea şi curăţirea traductoarelor de temperatură,

–precauţii privind protecţia operatorilor;

–informaţii privind mediul de utilizare, depozitare şi transport al termometrului

3.Atestarea legalităţii

3 .1 Pot fi supuse verificării metrologice periodice sau după reparare numai termometrele care au fost introduse pc piaţă şi puse în funcţiune confonn prevederilor legale.

3.2 Termometrele electronice medicale care îndeplinesc toate c rinţele metrologice şi tehnice din prezenta normă sunt admise la verificarea metrologică periodică. In acest caz, atestarea legalităţii se realizează prin emiterea buletinului de verificare cu decizia ăADMIS" si marcajul verificării metrologi ce.

3.3 Termometrele electronice medicale care nu îndeplinesc una sau mai multe cerinţe metrologice şi tehnice din prezenta normă sunt respinse la verificare şi sunt declarate nelegale, utilizarea lor fiind interzisă. În acest caz nu se marchează cu marca metrologică de verificare si se emite buletin de verificare cu decizia ăRESPINS".

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Norma de metrologie legală NML 021-05 îAparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre)“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 2-191-94 îVerificarea metrologică și exploatarea aparatelor de măsurat viteza de circulație a autovehiculelor — cinemometre“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/

completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 301.

!image

*)Ordinul nr. 301/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

ANT:'.XĂ

NORMA DE METROLOGIB LEGALĂ NML 021- 05 "Aparate pentru măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor (cinemometi·e)"

l Domeniu de a11licare

1.1 Prezenta normă de .rnetrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice pe care trebuie să le îndeplinească cinemometrele utilizate de poliţia rnticră la măsurarea vitezei de circulaţie a autovehiculelor pc drnmurile publice

Prezenta nofmă de metrologie legală se referă atât la cincmometrele care funcţionează numai în regim staţionar, cât şi la cinemometrele care foncţionează atât în regim staţionar, cât şi in regim de deplasare a autovehiculuh1i.pe care sunt instalate (autovehicul de patrnlare)

1.2 Pentru a putea fi introduse pc piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, cinemometrele prevăzute la punctul 1 1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 00 l -05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune rnijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legcu" Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus menţionate rezultă din tabelul I

1.3 Cinemometrele sunt mijloace de măsurare care măsoară şi afişează viteza de deplasare a autove­ hiculelor aflate în mişcare în traficul rutier, din exteriorul acestora şi independent de caracteristicile autovehiculelor a căror viteză este măsurată

Principalele blocuri funcţionale ale unui cinemometru sunt

–blocul de măsurare, care arc ca element principal un traductor specializat care converteşte viteza de deplasare într-un semnal electric

–blocul de prelucrare şi afişare, care realizeazft coiwersîa semnalului electric în unităţi de viteză şi afişează valoarea acesteia direct în km/h.

–blocul înregistrator, care poate fi constituit dintr-un aparat special de fotografiat, dintr-un sistem videoînregistrator, etc şi are rolul de a înregistra imaginea autovehiculului care a depăşit o valoare prestabilită a vitezei.

l.4 După destinaţia uti1izării lor, cinernometrele se pot clasifica în

a)cinemometre destinate aAi. utilizate numai în regim staţionar, care pot fi instalate atât pe autovehicule, cât şi în exteriorul acestora, pe teren În cazul montării lor pc un autovehicul, aceste tipuri de cinemometre pot fi utilizate pentru măsurări numai când autovehiculul respectiv staţionează şi este poziţionat corect faţă de direcţia de deplasare in trafic a celorlalte autovehicule.

b)cincmometre destinate a fi utilizate atât în regim staţionar, cât şi în regim de deplasase a autovehiculului pc care sunt instalate. În acest caz, cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un dis­ pozitiv specializat, care să poată măsura viteza de deplasare a autovehiculului pe care este instalat

2 Termîriologîc

2.1 unghi de incidenţă: unghiul format de direcţia de propagare a undei electromagnetice incidente (la cinernometrele radar) şi direcţia de deplasare a autovehiculului a cărni viteză este măsurată,

2.2 simulare în. condiţii de laborator: simulare a măsurării vitezei de către cinemomctru, prin aplicarea unor semnale electrice cu frecvenţa corcspm1zătoare frecvenţei Doppler (în cazul cinemometrelor radar), sau prin simularea mecanică, sau de altă natură, a deplasării autovehiculului,

2.3 discriminator de direcţie: circuit capabil să facă diferenţierea intre autovehiculele care se deplasează în sensul apropierii de cinemomctru şi cele care se deplasează în sensul depă1tării faţă de acesta,

2.4 dispozitiv de vizare: dispozitiv auxiliar al cinemometrului, care permite operatorului să

stabilească unghiul de incidenţă necesar, înainte de a începe efectuarea măsurărilor de viteză;

2.5 lobii antenei de emisie - recepţie: fascicule de radiaţie electromagnetică emise de antenă, sub forma unor unghiuri solide. Sunt distincte trei feluri de lobi (la cinemometrele radar)

a)lobul principal - fascicul de radiaţie emis de partea frontală a antenei (faţă), pe o direcţie perpendiculară pe aceasta, sau sub un unghi stabil, specificat Are puterea de emisie cea mai mare şi este singurul utilizat la efectuarea măsurărilor de viteză.

b)lobii secundari faţli - fascicule de radiaţie emise tot de partea frontală a antenei, situaţi la dreapta şi la stânga lobului principal Axele geometrice ale celor doi Jobi secundari faţă sunt situate de o parte şi de alta a axei geometrice a lobului principal (în plan orizontal).

c)lobul secundar t,JJate - fascicul de radiaţie emis de partea dorsală a antenei, având axa geometrică în prelungirea axei lobului principal

2.6 unghi de deschidere a lobului: unghiul plan (în plan orizontal) delimitat de două semidrepte situate de o parte şi de alta a axei geometrice a lobului

2.7 reciclarea măsurării: reluare a măsurării efectuată asupra aceluiaşi măsurand (viteza), realizată de către cinemomctru în mod automat după un timp prestabilit, sau manual prin intervenţia operatorului

3 Cerinţe metro1ogice şi tehnice

3.1 Cerinţe mctro1ogice

3.l.l Erori maxime tolerate pentru măsurarea vitezei.

a)pentrn măsurarea vitezei, simulată în condiţii de laborator, eroarea maximă tolerată este de ± 1 km/h pentru viteze până la 100 km/h,

± I % din valoarea convenţional adevărată, pentrn viteze egale sau mai mari decât 100 k1111h;

În cazul cinemometrelor care funcţionează şi în condiţii de deplasare a autovehiculului pe care sunt montate, erorile maxime tolerate specificate mai sus trebuie să fie respectate şi pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului

b)pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale ele trafic, pentru cinemometrclc care funcţionează numai în regim staţionar, eroarea maximă tolerată este de

± 3 km/h pentrn viteze până la 100 k1i1/h,

± 3 % din valoarea convenţional adevărată pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h,

c)pentru măsurarea vitezei, în condiţii normale de trafic, pentru cinemometrele care funcţionează atât în regim staţionar cât şi în regim de deplasare, eroarea maximă tolerată este de:

–în regim staţionar, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b), .•

–în regim de deplasare, pentrn măsurarea vitezei proprii de deplasare a autovehiculului pe

care sunt montate, eroarea maximă tolerată este cea de la pct 3.1.1 b),

–în regim de deplasare, pentru măsurarea vitezei autovehiculelor aflate în trafic eroarea maximă tolerată este de

± 4 km/h pentru viteze până la 100 hnlh,

± 4 % din valoarea convenţional adevărată, pentru viteze egale sau mai mari decât 100 km/h,

3.1.2 Valorile măsurate ale vitezelor trebuie să se încadreze în erorile maxime tolerate specificate la pct 3.1 1, respectând şi cerinţele specificate în cadrul fiecărui paragraf în parte, la funcţionarea cinemomctrelor sub acţiunea factorilor de influenţă:

a)temperatura în domeniul de variaţie specificat de fabricant şi care trebuie să cuprindă cel puţin (O .+ 50) °C În cazul în care acest domeniu de temperaturi nu este specificat, se consideră că el este de (- 20...+ 60) °C pentru blocurile funcţionale ale cinemomet.rului care sunt plasate în exterior (supuse intemperiilor) şi de (O.. + 50) °C pentm cele plasate în interior (la adăpost)

b)umiditatea relativă: între 10 % şi 95 %, fără condensare;

c)tensiune electrică de alimentare în domeniul: (Un - l O%) V

(Un+ 20 ¾) V, unde Un este tensiunea nominală de alimentare, specificată de fabricant,

d)radiaţie electromagnetică intensitatea câmpului electromagnetic 1 O Vim în domeniul de frecvenţe 27 MHz . I OOO A1Hz, modulaţie în amplitudine 80 % cu un semnal sinusoidal având o frecvenţă corespunzătoare frecvenţei Doppler pentru o viteză de 60 km/h (la cinemomente radar).

e)impulsuri de interferenţă: salve (trenuri) de impulsuri cu amplitudinea de 25 V (în cazul cinemometrelor alimentate da la bateria de acumulatori) şi cu amplitudinea de 1 kV (în cazul cinemometrelor alimentate de la reţeaua electrică de 220 V), aplicate pe alimentare un timp echivalent cu cel necesar pentru simularea a cinci măsurări de viteză, precum şi impulsuri cu amplitudinea de 100 V aplicate prin cuplaj capacitiv conexiunilor de semnal;

f)descărcări electrostatice tensiunea de descărcare 8 kV cu o energie de 4,8 ml şi un timp între descărcări de minim 1 s,

g)vibraţii sinusoidale. amplitudinea acceleraţiei de 10 mii, în domeniul de frecvenţă (1O 150) Hz, 20 de cicluri,

3.1.3 Cinemometrul trebuie să fie supus unor încercări de rezistenţă climatică

–depozitare la temperatura de - 25 °C timp de 2 ore,

–depozitare la temperatura de +70 °C (căldură uscată) timp de 2 ore

Pe parcursul acestor probe cinemomctrul nu trebuie să fie alimentat cu energie electrică.

După fiecare din aceste probe cinemometrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3 1.1 (şi 3 6 4. pentru cinemorhetrele radar).

3.1.4 Cinemometrul trebuie să fie supus la şocuri mecanice, astfel. aşezat pe o suprafaţă rigidă, se înclină în jurul unei laturi ale suprafeţei sale de bază, astfel încât capătul opus să fie ridicat la o înălţime de 50 mm, apoi este lăsat să cadă. Se repetă procedeul de mai sus în jurul fiecărei laturi a suprafeţei de bază

După efectuarea acestor încercări cinemomctrul trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3 1 1 (şi 3 6 4 şi 3 6 6 pentru cinemometrele radar)

3.1.5 Părţile componente ale cinemometrnhii care sunt amplasate în exterior, trebuie să fie supuse unei probe de căldură umedă cu condensare astfel imediat după depozitarea la temperatura de

–25 °e, aparatele se aduc într-un mediu cu temperatura de + 20 °e şi umiditate relativă de circa

80 %, se alimentează şi se mentin în această stare până ajung la temperatura ambiantă.

În aceste condiţii cinemometl l trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3.1.1 (şi 3.6 4 şi 3.6.6. pentru cinemometrele radar).

3.1.6 Părţile componente ale cinemometrului care sunt amplasate în exterior, trebuie să aibă un grad de protecţie adecvat rezistenţei la jet de apă. Imediat dup[t efectuarea probe!or de determinare a gradului de protecţie, cinemometrnl trebuie să îndeplinească cerinţele specificate la punctul 3 1.1 (şi 3 6 6. pentru cinemometrele radar).

3.2 Cerinţe tehnice constructive şi de aspect exterior

3.2.1 Toate blocurile funcţionale ale cinemometrului trebuie să aibă o constrncţie robustă, să nu prezinte deteriorări care să influenţeze buna lor funcţionare. Materialele utilizate trebuie să garanteze o rezistenţă suficientă şi să aibă caracteristici invariabile în timp.

3.2.2 Carcasele blocurilor funcţionale ale c.;inemometrului trebuie să aibă un grad de protecţie corespunză.tor la atingere, prat: umiditate şi să fie prevăzute cu posibilităţi de sigilare, atât pentru sigiliile producătorului cât şi pentru sigiliile metrologice

Părţile componente ale cinemometrului care sunt supuse intemperiilor, fiind amplasate în exterior, trebuie să fie etanşe la praf şi la jet de apă, atunci când au montate toate accesoriile

3.2.3 Cinemometrnl, sau fiecare bloc funcţional în carcasă proprie, trebuie să fie prevăzut cu o etichetă care să conţină cel puţin următoarele inscripţionări

–tipul, seria şi anul de fabricaţie a blocului respectiv;

–denumirea (sau marca comercială) firmei producătoare,

–tipul şi seria de fabricaţie a blocurilor cu care funcţionează, în cazul în care acestea nu sunt interschimbabile,

–marca metrologică de model (în conformitate cu specificaţiile din certificatul de aprobare de model), dacă aceasta nu este inscripţionată în alt loc

Aceste inscripţionări trebuie să fie marcate lizibil şi astfel încât să nu poată fi şterse

3.2.4 Toate comutatoarele şi tastele de comandă a dispozitivelor cinemometrului trebuie să funcţioneze sigur, fără bJocă.ri sau rateuri şi trebuie să fie inscripţionate astfel încât să se înţeleagă rolu] lor funcţional, fără a permite confuzii în manevrare.

3.2.5 Pentru toate valorile afişate trebuie să existe inscripţionări vizibile care să dea un înţeles clar acestor valori. Unitatea de măsură km/h trebuie să figureze alături de toate valorile afişate ale vitezelor măsurate

3,2.6 Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu o funcţie de autotestare, care să poată pune în evidenţă orice defect sau dereglare funcţională, ce pot avea influenţă asupra exactităţii de măsurare

Această firncţie trebuie să fie activată automat la fiecare punere în foncţiune a cinemometrnlui, având şi posibilitatea de a fi activată manual de către operator, ori de câte ori se consideră necesar În cazul depistării unor defecte sau dereglări funcţionale, acestea vor fi semnalate iar funcţionarea cinemometrnlui va fi blocată

3.2.7 Domeniul de măsurare a vitezei trebuie să includă cel puţin (30 . 150) lcmlh

Cinemometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, trebuie srt

realizeze şi măsurarea vitezei proprii de deplasare, cel puţ.in în domeniul specificat mai sus

3.2.8 Cinemometrul poate fi dotat cu un dispozitiv de vizare, care să permită stabilirea unghiului de incidenţă cu o exactitate imficie11t de bună, astfel încât eroarea relativă de măsurare datorată unei alinieri necorespunzătoare, să nu depăşească ± 0,5 %. UnghiuJ de incidentă trebuie să fie stabil, nefiind permise variaţii ale acestuia pe parcursul efectuării măsurărilor.

În cazul cincmometrelor radar, dispozitivul de vizare poate 1ipsi dacă cincmometrul este construit pcntrn a fi utilizat cu un fascicul prnctic paralel cu direcţia de deplasare a autovehiculelor din trafic (unghiul de incidenţă este mai mic sau egal cu 10°)

3.3 Cel'i,ntc tehnice de func'tionai·e cu caracter general

3.3.1 Cinemometrele prezentate la încercări pentru obţ.inerca aprobării de model trebuie să. fie

însoţite de un manual de utilizare, care va fi aprobat odată cu acordarea aproQării de model pentru cinemometru Acest manual trebuie să permită înţelegerea şi identificarea tuturor funcţiilor pe care le poate îndeplini aparatul şi trebuie să cuprindă cel puţin următoarele infonnaţ.ii.

–descrierea principiului de funcţionare a cinemornetrnlui,

–explicarea detaliată a foncţionării variantei constructive adoptate,

–specificarea exactă a condiţiilor normale de funcţionare,

–modul de utilizare şi instrucţiunile de lucru cu cinemomctrul;

–informaţii asupra principalelor surse de erori,

–specificarea (în rezumat) a factorilor de .influenţă care pot afecta exactitatea măsur rilor, precum şi a erorilor parţ.iale sau suplimentare pe care acestea le pot introduce,

–modul de instalare, de punere în funcţiune, precum şi reglajele necesare pentru toate modalităţile de instalare prevăzute (la marginea şoselei, pe un amplasament special amenajat, în interiorul rnrni autovehicul de patrulare, etc)

Pentru cinemometrele destinate să funcţioneze În regim automat, fără operator, manualul trebuie să cuprindă în plus următoarele inforrnaţ.ii:

–descrierea măsurilor constructive adoptate pe11tru <1 asigura un nivel de încredere de cel puţin 99,8 %, pentru încadrarea rezultatelor măsurării.or în limitele erorilor tolerate,

–modul în care este efectuat controlul automat permanent al funcţionării cinemometrului (funcţia de autotestare), precum şi compo1iarea aparatului în momentul apariţ.iei unor defecţiuni sau dereglări şi în cazul modificării condiţiilor nominale de funcţionare în afarn limitelor specificate de fabricant

Documentaţia trebuie să fie prezentată în limba română

3.3.2 Logica procesului de măsurare al cinemometrnlui trebuie să fie astfel concepută încât să nu poată fi atribuită o măsurare de viteză, unui autovehicul care nu are nici o legătură cu această viteză (în special în cazurile în care cinemomctrul este utilizat pe măsurare manuală), precum şi în cazurile de încrucişări sau depăşiri între vehicule, când acestea se află simultan în raza de măsurare a cinernometrului, sau când cinemometrul este utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat

3.3.3 Cinemometrul trebuie să fie prevăzut cu un discriminator de direcţie, care să permită selectarea sensului de deplasare a autovehiculelor a căror viteză este mă:,'llrată Trecerea de la un sens de deplasare la altul poate fi efectuată manual şi/sau automat

Discriminatorul de direcţie împreună cu alte mijloace suplimentare (cu care este dotat, prin construcţie, cinemometrnl) trebuie să asigure identificarea sigură a autovehiculului a cărui viteză este măsurată şi în cazul în care acesta nu se află singur în raza de măsurare a cinemometrnlui Dacă acest lucru nu este posibil, cinemomctrul trebuie să anuleze rezultatul măsurării în cazul în care două sau mai multe autovehicule cu viteze diferite trec simultan prin punctul de măsurare

3,3.4 Cincmometrul utilizat în regim de deplasare a autovehiculului pe care este instalat, pe lângă discr.im.inatorul de direcţie, trebuie să fie dotat cu un circuit capabil să realizeze diferenţierea dintre viteza proprie de deplasare şi viteza autovehiculelor aflate în trafic.

În cazul măsurării vitezei autovehiculelor aflate în trafic, având acelaşi sens de deplasare cu autovehiculul de patrulare, cinemometrul trebuie să poată efectua şi diferenţierea între viteze în cazurile când

–viteza proprie de deplasare este mai mică decât viteza autovehiculului aflat în trafic,

–viteza proprie de deplasare este mai mare decât viteza autovehiculului aflat în trafic.

Pentru ambele cazuri, manualul de utilizare trebuie să specifice valoarea minimă a diferenţei dintre cele două viteze, pentru care este garantată efectuarea corectă a măsurării

3.3.5 În cazul scăderii tensiunii c.le alimentare sub limita minimă specificată de fabricant (dacă aceasta nu este specificată, valoarea ei va fi considerată cea de la pct 3 1 2 c) funcţionarea cinemometrului trebuie să fie blocată automat

Aceeaşi cerinţă se va aplica şi în cazul depăşirii limitei superioare a tensiunii de alimentare, dacă în acest caz există riscul depăşirii erorilor tolerate la măsurarea vitezei

3.4 Cerinţe tehnice specifice blocului de măsurare şi blocului de prelucrare şi afişare

3.4.1 Componentele blocului de măsurare amplasate în exterior (bariere optice, indt1ctive, etc sau elemente de altă natură, în funcţie de principiul constructiv) trebuie să fie montate în conformitate cu prevederile manualului de instalare

3.4.2 Blocul de prelucrare şi afişare trebuie să afişeze valorile măsurate ale vitezelor autovehi­ culelor aflate în trafic, precum şi viteza proprie de deplasare a autovehiculului de patrulare (în cazul utilizării acestuia în regim de deplasare) Reciclarea măsurării poate fi efectuată manual sau automat În cazul reciclării manuale a măsurării, valoarea afişată a vitezei măsurnte trebuie să se păstreze până la următoarea declanşare manuală a măsurării

3.4.3 Circuitele de ave1iizare acustică şi/sau optică din dotarea blocului de p1'elucrare şi afişare, trebuie să funcţioneze corect la fiecare măsurare a vitezei, dacă valoarea acesteia depăşeşte valoarea prestabilită de operator, pe11tru zona respectivă de circulaţie

3.4.4 Dacă blocul de prelucrare şi afişare este dotat cu numărătoare (totalizatoare) pentru "număr de vehicule" respectiv "număr de depăşiri", indicaţ.iile acestora trebuie să se modifice cu câte o unitate (în sens crescător) la fiecare măsurare a vitezei, respectiv la fiecare depăşire a vitezei prestabilite.

3.4.5 Blocul de prelucrare şi afişare trebuie să furnizeze un semnal de comandă a declanşării blocului înregistrator (dacă acesta cuprinde un aparat de fotografiat) la fiecare măsurare a vitezei, dacă valoarea acesteia este mai mare decât valoarea preselectată.

Tjmpul de întârziere a acestui semnal faţă de momentul măsurării vitezei trebuie să corespundă cu prescripţiile din documentaţ.ia tehnică a cinemometrului, fiind stabilit în concordanţă 'cu direcţia şi viteza de deplasare a autovehiculului măsurat, precum şi cu lungimea autovehiculului

În cazul cit1cmometrelor care efectuează 'inregistrarea permanentă a traficului (cu cameră de luat vederi şi videocasetofon sau hard-disk, etc ), semnalele de comandă a blocului înregistrator nu sunt necesare

3.4.6 Mersul zilnic al ceasornicului blocului de prelucrare şi afişare trebuie să fie de cel mult

± 2 min/d

Dispozitivele destinate programării datei, respectiv a orei, trebuie să permită fixarea oricărei date calendaristice, respectiv a oricărei ore din zi.

3.5 C rinţe tehnice funcţionale specifice blocului înregistrator

3.5.1 lnregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele

–data şi ora la care a fost efectuată măsurarea;

–valoarea vitezei măsurate;

–sensul de deplasare a autovehiculului;

–faptul că a fost efectuată autotestarea (conform 3.2.6),

–imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidenţă numărnl de înmatri- culare al acestuia.

3.5.2 Atât în cazul utilizării unui aparat de fotografiat, cât şi a unei camere de luat vederi, trebuie să fie asigurată corespondenţa dintre direcţia de măsurare (respectiv direcţia de propagare a fasciculului de radiaţie emis de antenă, în cazul cinemometrelor radar) şi axa optică a aparatului de fotografiat (sau a camerei de luat vederi) Aceasta poate fi realizată printr-un sistem mecanic (permiţând numai rotirea simultană a celor două clemente) sau, dacă acest lucru nu este posibil, prin respectarea strictă a operaţiunilor de aliniere descrise în manualul de utilizare

3.5.3 Dacă cinemometrnl este destinat şi pentru funcţionarea pe timp de noapte, blocul de înregistrare trebuie să fie dotat cu un sistem de iluminare de tip "blitz" (în cazul utilizării aparatelor de fotografiat) sau cu un reflector în infraroşu, dacă este utilizată o cameră de vederi sensibilă şi în acest spectru Aceste sisteme de iluminare treb11ie să asigure efectuarea unor înregistrări clare, cu respectarea cerinţelor specificate la pct 3 5 l

3.6 Cerinţe specifice cinemometre]or cu efect Doppler (cinemometre radar)

Cinemometrcle radar sunt mijloace de măsurare care, pe baza aplicării efectului Doppler în domeniul microundelor, măsoară şi afişează viteza de deplasare a autovehiculelor aflate Jn mişcare în traficul rutier. Principiul de funcţionare al cinemometrelor radar se bazează pe măsurarea

diferenţei de frecvenţă .6.f = /J;

–j I /Hz/, care apare datorită efectului Doppler, între frecvenţa J; [Hz} a undei incidente emisă de aparat în direcţia autovehiculului care se deplasează cu viteza v [rn/.sj şi frecvenţa J; /Hz} a undei reflectate de autovehi.cul şi calculul vitezei autovehiculului cu

ajutorul relaţiei·

C•!if

v=-- -

2·J;. •cosa

( 1 )

unde c [mlsj este viteza de propagare a undelor electromagnetice, iar a este unghiul dintre direc a de propagare a undei electromagnetice şi direcţia de deplasare a autovehiculului.

În cazul acestor tipuri de cinemometre, blocul de măsurare este constituit din blocul de emisie - recepţie, care are ca element principal antena şi realizează mixarea frecvenţelor undei incidente şi undei reflectate şi separă frecvenţa Doppler

3.6.1 Unghiul de incidenţă dintre··axa fasciculului emis de antena cinernometrului şi direcţia de deplasare a autovehiculelor în trafic, trebuie să fie stabi1it prin construcţia aparatului şi specificat în manualul de utilizare

Dacă unghiul de incidenţă este mai marc de 10° (fascicul neparalel cu direcţia de trafic), este recomandabil ca acesta să aibă valori cuprinse între 15° şi 30° In acest caz, dispozitivul de vizare trebuie să asigure poziţionarea antenei astfel încât unghiul de incidenţă rezultat să asigure îndeplinirea cerinţei 3 2 8 din punctul de vedere al erorii de măsurare

3.6.2 Unghiul de deschidere (în plan orizontal) al lobului principal al fasciculului emis de antenă, trebuie să fie de maxim 12°, în cazul fasciculelor neparalele cu direcţia de trafic, dacă nu există alte prevederi Jn documentaţia tehnică a cinemometrului

Pentrn cinemometrele care funcţionează (prin construcţie) cu fascicule practic paralele cu direcţia de trafic (unghi de incidenţă cuprins între 0° şi maxim 10°), unghiul de deschidere al lobului principal va avea valoarea specificată de fabricant în documentaţia tehnică a aparatului. Tot aici, fabricantul trebuie să specifice şi valoarea atenuării la care este determinat unghiul de deschidere.

3.6.3 Atenuarea lobilor secundari 11faţă11 trebuie să fie de cel puţin - 15 dB faţă de maximul lobului principal.

Lobul secundar "spate" trebuie să aibă un asemenea nivel de atenuare, încât să nu pericliteze (pe termen lung) sănătatea operatornlui

3.6.4 Frecvenţa semnalului emis de antenă trebuie să nu aibă o abatere faţă de valoarea nominală, mai mare decât cea prevăzută în normativele în vigoare privind alocarea benzilor de frecvenţă în radiocomunicaţii.

3.6.5 Puterea semnalului emis de antenă., precum şi sensibilitatea receptorului, trebuie să fie astfel

acordate, încât cinemometrul să poată efectua măsurări ale vitezei autovehiculelor pe o lăţime a şoselei care să cuprindă cel puţin două benzi de circulaţie.

Cinemometrul poate fi dotat, prin construcţie, cu dispozitive de reglaj al nivelului de sensibilitate

3.6.6 În cazul scăderii nivelului semnalului purtător de informaţie (al undei reflectate) până la limita de recepţie, sau a limitării duratei acestuia, erorile de măsurare a vitezei trebuie să se încadreze în limitele specificate la pct. 3 1.1.

3.7 Cerinţe privind sigilarea

3.7.1 Cinemomettele trebuie să fie astfel construite, încât să permită aplicarea sigiliilor la toate blocurile funcţionale în carcase proprii, în toate locurile necesare pentru asigurarea protecţiei împotriva intervenţiilor neautorizate. Aceste sigilii se aplică de către Biroul Român de Metrologie Legală, prin reprezentantul său autorizat

3.7 .2 Aplicarea sigiliilor trebuie astfel concepută încât accesul la componcnte1e sau funcţiunile care necesită protecţie să nu fie posibil decât prin distrugerea sigiliilor respective.

3.7.3 Locurile de amplasare a sigiliilor, tipul şi forma lor, trebuie să fie indicate în anexa la certificatul aprobării de model

3.8 Alte cerinţe

3.8.1 Funcţionarea corectă a cinemometrclor instalate pe autovehicule, trebuie să nu fie afectată de funcţionarea altor aparate aflate la bordul acestora şi de condiţiile existente în mod normal pe autovehicul.

3.8.2 Amplasarea cinemometrelor radar care funcţionează în regim staţionar trebuie făcută astfel încât să se evite poziţionarea lor în apropierea surselor puternice de radiaţii elec.;tromagnetice (emiţătoare de radio sau televiziune, linii electrice de înaltă tensiune, etc )

4 Cerinţe privind utilizarea cinemomctrelor

4.1 Cinemometrele trebuie întreţinute, transpo11atc, instalate şi utilizate în strictă conformitate c.;u prevederile manualului de utilizare aprobat Operatorii au obligaţia de a se asigura în legătură cu corecta instalare şi funcţionare a cinemometrelor şi de a nu le utiliza dacă există dubii în ceea ce priveşte corectitudinea efectuării măsur[1rilor

4.2 Măsurările şi înregistrările care constituie probe pentru aphcarea prevederilor legislaţiei rntiere în vigoare, trebuie să fie efectuate numai de către operatori calificaţi lnstmirea operatorilor se va efectua în conformitate cu reglementările specifice în vigoare, elaborate de instituţia abilitată. să deţină şi .să utilizeze cinemometrele

4.3 Cinemomctrelc vor putea fi utitizate legal numai dacă au fost verificate metrologic, au fost marcate şi sigilate în conformitale cu prevederile prezentei norme şi sunt însoţite de buletine de verificare metrologică în termen de valabilitate

4.4 Măsurările efectuate cu ajutorul cinemometrclor nu pot constitui probe pentru aplicarea legislaţiei rutiere dacă nu sunt respectate cerinţele 4.1 4.3 din prezenta normă, precum şi în urmă­ toarele cazuri

–dacă măsurările au fost efectuate în condiţii de ceaţă, ploaie, ninsoare sau furtună;

–dacă cinemometml este destinat numai utilizării în regim staţionar, iar măsurările au fost efectuate cu cinemometrnl în mişcare,

–dacă, în momentul măsurării, în raza de măsurare a aparatului se deplasează simultan mai multe autovehicule, iar autovehiculul vizat nu poate fi pus clar în evidenţă

5 Atestarea legalităţii

5.1 Atestarea legalităţii unui cinemomctru se realizează numai după demonstrar,ea conformităţii acestuia cu cerinţele metrologice si tehnice indicate în tabelul 1, pentru fiecare modalitate de co,ntrol aplicabilă pentru introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune, respectiv pentru utilizare

5.2 Atestarea legalităţii se realizează prin aplicarea marcajelor metrologice şi eliberarea unor documente specifice, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor de metrologic legală în vigoare

5.3 Intervalele maxime de timp între două verii1cări metrologice succesive sunt prevăzute în Lista oficială a mijloacelor de măsurare supuse controlului melrologic legal, în vigoare.

Tabelul I-Cerinţe metrologice si tehnice specifice modalităţilor de control metrologic legal

!image

.,_,.

Nr Cerinţe metrologice şi tehnice

Aprobare

Verificare metrologică

crt.

(pct. NlvfL)

3 1 la)/ NML 021-05

de model

initială

periodică

5

>---

6

-

--

-

tensiunilor de alimentare

7

8

9

10

11.

-

12

13

14

-

3 J.2 d) / N1V1L 021-05

Erori de măsurare în prezenţa radiaţiei electromagnetice

3 1 2 e) I NNIL 021-05

Erori de măsurare în prez.Qnţa

_im_ll.1!. milor de interferentă

3.1 2 f) / Nl'vfL 021-05

Erori de măsurare după descărcări electrostatice

3 1.2 g) I NNIL 021-05

Erori de măsurare în prezenţa vibraţiilor

mecanice ·--

3.1 3 /NML 021-05

Erori de măsurare după. depozitare la cald şi la frig

3.l .4 I NML 021-05

Erori de măsurare după proba de şocuri mecanice

3 1 5 / NML 021-05

Erori de măsurare după proba de căldură umedă cu . ondensare

3 1 6 I NML 021-05

Protectia la jet de ap[i

3 2 1 / NML 021-05

-· -- -

X -

X -

X -

X -

X -

X -

X -

X -

---•-----·---

-

-

-

-

-

-

-

-

–- --

15 Construcţie, materiale utilizate

-- 2 7 5 / N1vfL OOJ-05

16 3 2.2 I NML 021-05

Grad de protecţie

X - -

X - -

-··--

Nr

crt

17

18

2 9.8 / NML oo1-05

19

–·--

20

-- ----

21

22

Dispozitiv de vizare 3 3 1 / Niv1L 021-05

–•c--•--

------- ------ -

23 Manual de utilizare

2.9 3 / N1vfL 001-05

24 3 3 2 / NML 021-05

X - -

-

-

,_ ·- -- ·-·------

X

Desfăsurarea procesului de măsurare -·-

••·- -•-···-c- ---.--· - --- -- --,---- --

3 3 3 /Nl\·1L 021-05

25 Discriminatorul de direcţie

X - ·-

1---- --· --••-••- c-•--- y---~

3.3 4/NML 021-05

26 Diferenţierea vitezelor la foncţionarea în X - -

..

regim de deplasare

I

---·-·-·

3 3 5 NML 021-05

27.Var-jaţia tensiunii de alimentare în afru-a X - -

limitelor

-·--•-- ··-------,-- -·--- ----

28.

29

3.4 l / NML 021-05 X X X

Montarea..blocului de măsurare 3 4 2 /NML 021-05

Afişarea valorilor măsurate, reciclarea X X X

măsurării

-- - 2 10 2 / NML 001-05

30

--·---

31

-

32

-

33

3 4 3 / N1YfL 021-05

Avertizare acustică şi/sau optică 3 4 41 NML 021-05

Numărare măsurări efectuate

3.4 5 /NML 021-05

Comanda blocului de înregistrare 3 4 6 I NJ\1L 021-05

Mersul zilnic al ceasornicului

X X X

X X X

X - -

o

X - -

--1------------ -1------ --------- ------

34

1 --·

35

36.

3 5 l /NML 021-05

Componenta înregistrărilor

3.5 2 I N1v1L 021-05

Corespondenta măsurare-înregistrare 3 5 3 I NML 021-05

X - -

X X X

X - -

Sistem de iluminare (blitz) -

-~--•--- --·-··-- -,-·

!image

!image

-

Nr

-

Cerinţe metrologice şi tehnice (pct. NML)

3,6, J / N}v1L 021-05

3 6 2 I NML 021-05

Aprobare

de mode1

X

-

X

Verific -I ţrologică

–crt

iniţială

X

periodică

X

–Unghiul de incidentă

37

-·

X

–·--

X

----- Unghi de deschidere al lobului principal 3 6.3 / NivfL 021-05

38.

39

X

X

X

--- --

Atenuare lobi secundari

3 6 4 /NML 021-05

–---- -- ~

X

1-- ----·------

X

X

X

----·-- --F·r-e-c-v-e-n-lă semnal emis 3 6 5 / NJ\1L 021-05

40

41

-

-

)

1

de sensib.il1tate

------- ----·- ----- -

42

3 6.6 /NML 021-05

Limita de recepţie a semnalului 3 7 / NML 02J -05

Sigilii metrologice

3.8 1 I NMI., 021-05

-

43.

------ --

44.

45

Funcţionarea la bordul autoveh-i-culelor 3 8.2 /NML 021-05

Amplas e cinemometre staţionare

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 015-05 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește procedurile de încercare/verificare metrologică P79-99 îNivelmetru pentru măsurarea nivelului cu ultrasunete tip PROSONIC FMU 861 cu senzor tip FDU 80“, P80-99 îTraductor de nivel tip BM 90“, P110-99 îTraductoare capacitive de nivel“, P116-99 îNivelmetru cu ultrasunete pentru măsurarea nivelului lichidelor, tip MSP 90“, P124-99 îTraductor de nivel capacitiv cu electrod, tip EL 21“, P171-02 îNivelmetre electronice pentru măsurarea nivelului de apă în canale deschise“ și P180-02 îAparate pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare fixe de depozitare“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a procedurilor de încercare/verificare metrologică menționate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestor acte normative, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordinea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 302.

!image

*)Ordinul nr. 302/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 015-05

,,Aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor"

I Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii numai după introducerea pe piaţă şi punerea în funcţiune a aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n rezervoare de depozitare fixe şi canale deschise, denumite în continuare ăaparate".

1.2 Pentru a putea fi utilizate în măsurările de interes public aparatele trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute de prezenta normă cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie legală NML 00 I-05 ăCerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal". Aplicabilitatea cerinţelor mai sus menţionate rezultă din tabelele 3 şi 4.

1.3 Norma nu se referă la aparate de exactitate scăzută, pe:n!Tu uz industrial.

2 Clasificare

Aparatele se clasifică în două grupe:

2.1 aparate pentru măsurarea nivelului în rezervoare de depozitare fixe

2.2 aparate pentru măsurarea nivelului lichidelor 1n canale deschise.

3 Cerinţe metrologice şi tehnice

3.l Aparatele trebuie să aibă în componenţă cel puţin un element de detecţie a nivelului de lichid, un modul (bloc) de adaptare/prelucrare/transmitere a informaţiei şi un indicator.

3.2 Toate materialele folosite la executarea aparatelor trebuie să fie de bună calitate şi să corespundă necesităţilor de utilizare.

3.3 Rezolutia aparatelor trebuie să nu depăşească I mm.

3.4 În caz ! variantei analogice de indicare a rezultatului, lungimea diviziunii scării trebuie să nu fie mai mică de 1 mm.

3.5 Aparatele pot avea unul sau mai multe dispozitive de indicare.

3.6 Un dispozitiv de indicare suplimentar poate fi comun mai multor aparate.

3.7 Orice indicaţie la distanţă, trebuie să fie identificabilă, în raport cu aparatul de la care provine.

3.8 Aparatele trebuie să poată fumiza fie o indicaţie a spaţh1lui gol, fie o indicaţie a spaţiului plin al rezervorului, conform principiului de măsurare.

3.9 Producătorul trebuie să precizeze domeniul de funcţionare al aparatului definit prin următoarele caracteristici:

temperatura minimă şi maximă a lichidului; presiunea minimă şi maximă a lichidului;

caracteristicile lichidului şi mediului de deasupra acestuia;

densitatea minimă şi maxim)i a lichidului şi mediului de deasupra acestuia; capacitatea minimă şi maximă a rezervorului.

3.10 Dispozitivele auxiliare trebuie să nu afecteze rezultatele măsurărilor şi să nu aibă caracteristici care să faciliteze utilizarea frauduloasă.

3.11 Toate aparatele trebuie să prezinte inscripţii lizibile, clare, de neşters, şi care să conţină cel puţin următoarele informaţii:

numele sau sigla producătorului; seria şi anul de fabricaţie; numărul aprobării de model; clasa de exactitate;

domeniul de funcţionare;

orice infonnaţie cerută prin ce1tificatul aprobării de model.

3.12 Erori maxime tolerate ale aparatelor de măsurat nivelul lichidelor în rezervoare de depozitare fixe

3.12.l Erorile maxime tolerate în condiţiile nominale de funcţionare sunt cele prevăzute în tabelul l.

Valorile indicate pentru liniile A şi B sunt valori relative, calculate din valorile indicate de aparat, iar valorile indicate pentru liniile C şi D sunt valori absolute.

Tabelul 1- Erori maxime tolerate

!image

Tabelul 3 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal al aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor în rezervoare de depozitare fixe

..

Tabelul 4 - Cerinţe metrologice şi tehnice aplicabile modalităţilor de control metrologic legal al aparatelor pentru măsurarea nivelului lichidelor în canale deschise

--

-

!image !image !image !image !image !image

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 053-05 îGreutăți de lucru“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2

Prezenta normă înlocuiește Norma tehnică de metrologie NTM 3-06-76 îVerificarea greutăților de lucru“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel cu norma prevăzută la art. 1, a normei prezentate la art. 2 pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— pe o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 303.

!image

*)Ordinul nr. 303/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest

număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

ANllXĂ

NORl\'IĂ DE METROLOGIE LEGALĂ NML 053 - 05 "Greutăţi de lucru" 1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezenta normă de metrologie legală se aplică greutăţilor cu valoare nominală cuprinsă între 1 mg şi 50 kg.

Prezenta normă nu se aplică greutăţilor exprimate în carate metrice sau alte greutăţi speciale reglementate de alte norme.

1.2 Greutăţile de lucru sunt clasificate în şase clase de exactitate notate astfel: E2, F1,F2, M1, M2, M3.

W

1.3 Domeniu de utilizare:

clasă E2 greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială

clasă F1 : greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate specială (D şi

superioară@ ;

®

clasă F2 : greutăţi utilizate în tranzacţii comerciale importante (ex: metale preţioase şi pietre preţioase) cu aparate de cântărit de exactitate superioară

clasă M1 : greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie @ ;

clasă M2 : greutăţi utilizate în tranzacţii comerciale generale cu aparate de cântărit de exactitate medie® ;

clasă M3 . greutăţi utilizate cu aparate de cântărit de exactitate medie@.

2 Terminologie

În sensul prezentei norme de metrologie legală, termenii specifici utilizaţi au următoarele semnificaţii:

2.1 Greutate: măsură de masă, a cărei construcţie şi caracteristici metrologice sunt determinate prin formă, dimensiuni, material, finisare, valoare nominală şi eroare tolerată.

2.2 Masa convenţională: masa unei greutăţi de referinţă cu densitatea de 8000 kg/m3 la temperatura de 20°C, care echilibrează greutatea de verificat în aer, acesta având densitatea de 1,2 kg/m3.

2.3 Serie de greutăţi: ansamblu constituit dintr-un numar de greutăţi prezentate în generat într-o cutie, într-o combinaţie care să permită cântărirea tuturor sarcinilor cu valoarea cuprinsă în intervalul dintre valoarea nominală a piesei celei mai mici din serie şi suma valorilor nominale ale pieselor ce compun sena.

Componenţa unei serii de greutăţi este, în general, următoarea:

(l; 1; 2; 5) X 10n kg

(1; 1; 1; 2; 5) x 1on kg

(1; 2; 2; 5) X 10n kg

( l ; 1; 2; 2; 5) x 10n kg

unde n este zero sau un număr întreg, pozitiv sau negativ.

3 Cerinţe tehnice

3.1 Forma generală a greutăţilor

3.1.1 Greutăţile trebuie să aibă o formă geometrică simplă pentru a înlesni construcţia lor; ele nu trebuie să prezinte muchii tăioase (care prin rotunjire în timp să conducă la diminuarea masei) ş1 asperităţi pronunţate pe suprafeţe care să favorizeze depunerile de praf

3.1.2 Greutăţile ce compun o serie trebuie sa aibă aceeaşi formă cu excepţia greută i de un gram care poate avea forma greutăţilor multipli de lg sau forma greutăţilor submultipli de 1g.

3.1.3 Greutăţi de lg şi greutăţi submultipli de lg

3.1.3.1 Greutăţile mai mici de I g pot fi în formă de lamele poligonale sau în formă de fire care să permită o prindere uşoară.

Formele pieselor reprezintă un indicativ al valorii lor nominale.

3.1.3.2 Forma greutăţilor de 1 g sau mai mici de l g trebuie să fie conform tabelului 1:

Tabelul 1 - Forma greutăţilor de 1 g sau mai mici de 1 g

În cazul în care două sau trei greutăţi de aceeaşi valoare nominală dintr-o serie au aceeaşi formă, acestea trebuie să fie diferenţiate prin unul sau două asteriscuri, respectiv puncte, în cazul foilor laminate şi unul sau două cârlige în cazul firelor.

3.1.3.3 O serie de greutăţi în miligrame, formată din mai multe secvenţe de formă, diferind unele de altele, trebuie să fie compusă în aşa fel încât o secvenţă de greutăţi de formă diferită nu trebuie să se găsească între două secvenţe de greutăţi de aceeaşi formă.

3 1.4 Greutăţi cuprinse între l g şi 50 kg

3.1.4.1 Greutatea de 1 g, trebuie să aibă fie forma pieselor care sunt multiplu de 1 g, fie forma pieselor submultipli de l g.

3.1.4.2 Greutăţile având valoarea nominală cuprinsă între 1 g şi 50 kg pot avea dimensiunile indicate în Anexa A, Figura Al şi Figura A2.

3.1.4.3 Aceste greutăţi pot avea un corp cilindric sau uşor tronconic. Corpurile trebuie să aibă o înălţime aproximativ egală cu diametrul mediu; înălţimea trebuie să fie cuprinsă între 3/4 şi 5/4 din acest diametru

3.1.4.4 Greutăţile pot avea de asemenea, situat deasupra, un buton de prindere a cărui înălţime trebuie să fie cuyrinsă între valoarea diametrului şi jumătate din diametrul corpului.

3.1.4.5 In afară de formele descrise la pct. 3.1.4.2., greutăţile de la 5 kg la 50 kg pot avea şi o altă formă care să fie convenabilă sistemului lor de manipulare. În locul butonului de prindere ele pot avea un dispozitiv de prindere indus în greutăţi cum ar fi ax, mâner sau un alt dispozitiv similar.

3.1.4.6 Greutăţile clasă M1, M2 şi M3 cu valori nominale cuprinse între 5 kg şi 50 kg pot avea de asemenea formă paralelipipedică cu muchii rotunjite şi mâner rigid pentru prindere. Exemple de dimensiuni şi toleranţele dimensionale pentru greutăţile clasă M1, M2 şi M3 sunt prezentate în Anexa A, Figura A2 şi A3.

3"2 Construcţie

3.2 1 Greutăţi clasă E2

Greutăţile din clasa E2trebuie să fie dintr-o singură bucată (masive) fără cavitate de ajustare.

3.2.2 Greutăţi clasă F1 şi F2

Greutăţile clasă F1 şi F2 pot fi construite din una sau mai multe piese executate din acelaşi material.

3.2.2.1 Greutăţile clasă F1 şi F2 cu valori nominale cuprinse între 1g şi 50 kg pot avea o cavitate de ajustare închisă prin buton de prindere sau prin alt dispozitiv corespunzător. Volumul acestei cavităţi nu trebuie să depăşească 1/4 din volumul total al greutăţii.

3.2.2.2 După ajustarea iniţială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavităţii de ajustare trebuie să rămână gol.

3.2.3 Greutăţi clasă M1, M2 şi M3 cu valori nominale cuprinse între 1 g şi 50 kg.

3.2.3.1 Greutăţile clasă M1 M2 şi M3 cu valori nominale cuprinse între 1g şi 10g trebuie să fie masive, fără cavitate de ajustare.

Pentru greutăţile clasă M1 şi M2 şi M3 cu valori nominale cuprinse între 20g şi 50g cavitatea de ajustare este opţională.

Greutăţile clasă M1, M2 şi M3 cu valori nominale cuprinse între 100g şi 50kg trebuie să aibă cavitate de ajustare. Cu toate acestea, cavitatea de ajustare este opţională la greutăţile clasă Mi şi M2 cu valori nominale cuprinse între 20g şi 200g confecţionate din oţel inoxidabil.

Forma cavităţii de ajustare trebuie să permită atât o închidere sigură cât şi posibilitatea deschiderii ei pentru efectuarea unor ajustări suplimentare.

Volumul cavităţii de ajustare nu trebuie să depăşească 1/4 din volumul total al greutăţii.

3.2.3.2 După ajustarea iniţială, aproximativ 1/2 din volumul total al cavităţii de ajustare trebuie să rămână gol.

3.2.4 Greutăţile clasă M1 M2 şi M3 de formă cilindrică cu valori nominale cuprinse între lg şi 50 kg trebuie să aibă cavitatea de ajustare coaxială cu axa de simetrie a greutăţii.

Cavitatea are în partea superioară un prag cu diametru mai mare şi este închisă cu un dop filetat sau un disc neted din alamă. Dopul filetat este prevăzut cu un şanţ pentru şurubelniţă iar discul neted este prevăzut cu un orificiu pentru ridicare.

Dopul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în şanţul inelar executat în pragul cu diametru mai mare al cavităţii.(Figura Al varianta 1 şi 2)

3.2.5 C:rreutăţile clasă M1 M2 şi M3 de formă paralelipipedică trebuie să aibă cavitatea de ajustare

executată fie în interiorul mânerului tubular de prindere fie, dacă mânerul este masiv, rezultată din

turnare în una din părţile verticale ale greutăţii şi care se deschide pe suprafaţa superioară a acestei părţi (fi .A2 şi A3).

3 2.5.1 In cazul în care cavitatea de ajustare este realizată în interiorul mânerului tubular (fig.A2), ea

trebuie să fie sigilată fie printr-un cep prevăzut cu un şanţ pentru şurubelniţă fie printr-un disc neted prevăzut cu un orificiu pentru ridicare. Cepul sau discul sunt confecţionate din alamă sau cu un cep din alamă sub formă de disc neted. Cepul este sigilat cu o pastilă de plumb presată în şanţul inelar sau în filetul tubului

3.2.5.2 În cazul în care cavitatea de ajustare este rezultată din turnare în una din părţile verticale ale greutăţii şi se deschide pe suprafaţa superioară a acestei părţi (fig. A3) cavitatea se închide cu o plăcuţă din oţel moale. Plăcuţa este sigilată cu o pastilă de plumb presată într-un locaş conic.

3.3 Material

Greutăţile trebuie să fie rezistente la coroziune. Calitatea materialului trebuie să fie astfel încât modificarea masei greutăţilor să rămână neglijabilă în raport cu erorile maxime permise, în condiţii normale de utilizare.

3.3.1 Greutăţi clasă E2

Pentru greutăţi cu valoare nominală egală sau mai mare decât lg, duritatea materialului folosit şi rezistenţa sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale oţelului inoxidabil austenitic.

3.3.2 Greutăţi clasă F1 şi F2

La greutăţile cu valoare nominală egală sau mai mare decât 1 g, suprafaţa pieselor poate fi protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creşterii durităţii şi a rezistenţei la coroziune.

Duritatea materialului folosit şi rezistenţa sa la uzură trebuie să fie similare sau mai bune decât cele ale alamei trase.

3.3.3 Greutăţi clasă M1 şi M2 şi M3

La greutăţile cu valoare nominală egală sau mai mare decât I g suprafaţa pieselor poate fi protejată prin acoperiri metalice corespunzătoare, în vederea creşterii durităţii şi a rezistenţei la coroziune.

3.3.3.1 Greutăţile cu valoare nominală mai mică decât lg trebuie să fie realizate dintr-un material rezistent la coroziune şi oxidare.

3.3 3.2 Greutăţile cilindrice cu valoare nominală cuprinsă între 1 g şi 50 kg trebuie să fie confecţionate din alamă sau din alt material a cărui duritate şi rezistenţă la coroziune sunt similare sau mai bune decât cele ale alamei. Fonta cenuşie nu trebuie să fie folosită pentru greutăţile mai mici de 100 g.

3.3.3.3 Greutăţile paralelipipedice c.u valori nominale cuprinse între 5 kg şi 50 kg trebuie să fie

confecţionate dintr-un material care are rezistenţa Ja coroziune cel puţin egală cu cea a fontei cenuşii.

3.3.3.4 Mânerele greutăţilor rectangulare trebuie să fie confecţionate dintr-un tub din oţel, fără suduri, sau din fontă, fiind parte integrală cu corpul piesei.

3.4.Magnetism

3.4.1 Limitele magnetizaţiei permanente

Magnetizaţia nu trebuie să depăşească valorile maxime date în tabelul 2

Tabelul 2 Magneti7.atia permanentă maximă, µoM (µT)

I

3.4.2 Limitele susceptibilităţii magnetice

Susceptibilitatea magnetică a greutăţii nu trebuie să depăşească valorile date în tabelul 3

TabeIu 13 Susccpt1'b1T1tatea mru net1ca maxima, 1.

3.5 Densitate

3.5.1 Condiţii generale privind densitatea

Densitatea materialului folosit pentru greutăţi, specificată în Tabelul 4, trebuie să fie în aşa fel încât o abatere de 10% a densităţii aerului faţă de cea de referinţă (1,2 kg/m3) să conducă la o eroare care să

nu depăşească 1/4 din eroarea tolerată dată în Tabelul 7.

Tabelul 4 Limite maxime şi minime pentru densitatea greutăţilor ( Pmin, Pmax)

Inscripţionarea cu seria greutăţii trebuie să fie făcută astfel încât să nu existe nici o confuzie cu valoarea nominală sau cu clasa de exactitate.

3.9 Prezentare

3.9.1 Condiţii generale

Greutăţile trebuie să fie prezentate în concordanţă cu următoarele cerinţe (excepţie fac greutăţile clasă M2 şi M3)

3.9.1.1 Pe capacele cutiilor trebuie să fie indicată clasa de exactitate a greutăţilor pe care acestea le conţin sub forma E2; F1; F2; M1.

3.9.1.2 Greutăţile dintr-o serie trebuie să fie de aceeaşi clasă de exactitate

3.9.2 Greutăţi clasă E2, F1; F2

3.9.2.1 Greutăţile trebuie să fie protejate contra deteriorării cauzate condiţiilor rnecano-climatice prin păstrarea în cutii de lemn de bună calitate, uscat şi lustruit sau în cutii de plastic. În interiorul cutiilor trebuie să existe locaşuri pentru fiecare greutate care să corespundă dimensiunilor pieselor respective. Aceste locaşuri (ca şi capacul cutiei) vor fi capitonate îngrijit.

3.9.2.2 Cutiile cu greutăţi trebuie să fie dotate cu dispozitive de manevrare (pensete, mânere sau furci) care se vor păstra în aceleaşi cutii cu greutăţile, în locaşuri special destinate acestui scop. Forma acestor dispozitive de manipulare trebuie să fie în aşa fel încât utilizarea lor să nu producă zgârierea sau modificarea suprafeţei greutăţii.

3.9.2.3 Pensetele pentru manevrarea greutăţilor trebuie să aibă la vârf o garnitură din os sau un material care nu se încarcă electrostatic. Pensetele vor asigura o bună prindere a greutăţilor, iar celelalte dispozitive de manevrare,când acestea sunt executate din metal, vor avea partea ce vine în contact cu greutatea, căptuşită cu piele de căprioară.

3.9.2.4 Cutia greutăţilor în mili,grame poate fi detaşabila de cutia greută ilor în grame şi trebuie să fie prevăzută cu locaşuri pentru fiecare greutate în parte, precum şi un locaş pentru pensetă. Cutia acestor greutăţi trebuie să fie acoperită cu o plăcuţă din sticlă prevăzută cu buton

3.9.2.5 Cutiile trebuie să fie prevăzute cu un sistem de închidere care să le asigure securitatea şi etanşarea

3.9.3 Greutăti clasă M1

3.9.3.l Greutăţile ciiindrice clasă M1 cu va1oare nominală egală sau mai mare de 500 g (greutăţi individuale sau în set) trebuie să fie C(?pţinute în cutii prevăzute cu cavităţi individuale.

3.9.3.2 Greutăţile în miligrame trebuie să fie păstrate în cutii prevăzute cu cavităţi individuale clasa de exactitate trebuie să fie înscrisă pe capacul cutiei (Mi).

4 Cerinţe metrologice

4.1 Valoarea nominală

Valoarea nominală a greutăţjlor trebuie să fie egală cu Ix 10n kg sau 2x 1011sau 5x 10n, în aceste expresii n este fie zero, fie un număr întreg pozitiv sau negativ.

4.2 Erori maxime tolerate

Erorile maxime tolerate pozitive sau negative ale greutăţilor la verificarea iniţială, periodică sau Î11

serviciu sunt date în tabelul 7. Erorile maxime tolerate se referă la masa convenţională.

5.Atestarea legalităţii

Tabelul 8 conţine cerinţele metrologice şi tehnice specifice, aplicabiie aprobării de model, verificării iniţiale şi/sau verificării periodice, conform Listei oficiale a mijloacelor de măsurare supuse obligatoriu controlului metrologic legal, în vigoare.

5.I. Greutăţile care la încercare / verificare corespund tuturor prevederilor prezentei nonne sunt admise la încercare/ verificare.

În acest caz, atestarea legalităţii se efectuează de către autorităţile metrologice prin.

certificat de aprobare de model sau buletin de verificare cu decizia "AD:MIS" şi marcajul metrologic de verificare, în urma verificării iniţiale sau periodice .

5.2 Greutăţile care la încercare / verificare nu au corespuns uneia sau mai multor prevederi ale prezentei nonne sunt respinse la încercare / verificare şi sunt declarate nelegale, utilizarea lor fiind interzisă.

În aceste cazuri:

–nu se acordă aprobare de model ca urmare a încercărilor de model;

–nu se marchează cu marca metrologică de verificare şi se emite buletin de verificare cu decizia "RESPINS" care va conţine şi condiţiile la care nu a corespuns greutatea respectivă, în cazul verificărilor iniţiale sau periodice.

!image

!image

~- -- Tabelul 7 Erori ffi:axi_me tolerate ( în mg)

5.3 Marcajul de verificare

5.3.1 Greutăţi clasă E2

Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conţine greutăţile.

5.3.2 Greutăţi clasă F1 şi F2

5 3.2.1 Greutăţi clasă F1

Marcajul de verificare se aplică pe cutia ce conţine greutăţile.

5.3.2.2 Greutăţi clasă F2

La greutăţile cilindrice marcajul de verificare se aplică pe capacul cavităţii de ajustare; pentru greutăţile fără cavitate de ajustare marcajul de verificare se aplică fie pe baza greutăţii fie pe cutia ce conţine greutăţile.

5.3.3 Greutăti clasă M1, M2 şi M3

În cazul gre tăţilor paralelipipedice, marcajul de verificare se aplică pe pastila care sigilează cavitatea de ajustare sau pe bază, în cazul greutăţilor care nu au cavitate de ajustare.

Tabelul 8 Cerinte metrologice şi tehnice specifice aplicabile greutătilor de lucru

!image

!image

!image

!image

BIROUL ROMÂN DE METROLOGIE LEGALĂ

O R D I N

privind aprobarea Normei de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“*)

În temeiul Ordonanței Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată și modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările ulterioare,

în baza Hotărârii Guvernului nr. 193/2002 privind organizarea și funcționarea Biroului Român de Metrologie Legală, cu modificările ulterioare,

directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală emite următorul ordin:

Art. 1

Se aprobă Norma de metrologie legală NML 057-05 îInstalații pentru cântărirea în mers a autovehiculelor“, cuprinsă în anexa**) care face parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 2. — Prezenta normă înlocuiește Procedura P 97-99 îÎncercarea/verificarea metrologică a basculelor pod cu funcționare automată pentru vehicule rutiere“, cu excepția cazurilor la care se referă art. 3.

Art. 3. — (1) Se admite utilizarea în continuare, în paralel, a procedurii specificate la art. 2, pentru mijloacele de măsurare care au aprobare de model acordată în baza acestui act normativ, după cum urmează:

— până la expirarea valabilității aprobării de model, dar nu mai mult de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificare metrologică inițială;

— o perioadă de 10 ani de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, pentru verificări metrologice periodice și după reparații.

(2)Activitățile de evaluare a mijloacelor de măsurare în scopul acordării aprobărilor de model/completărilor la acestea, aflate în curs de desfășurare la data intrării în vigoare a prezentului ordin, vor fi finalizate în baza reglementărilor metrologice aplicabile, prevăzute în programele de evaluare.

Art. 4

Unitățile din structura și în subordonarea Biroului Român de Metrologie Legală, precum și laboratoarele autorizate de acesta vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la data publicării lui.

p. Directorul general al Biroului Român de Metrologie Legală,

Valentin Pătășanu

București, 23 noiembrie 2005.

Nr. 304.

!image

*)Ordinul nr. 304/2005 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.102 din 7 decembrie 2005 și este reprodus și în acest număr bis.

**)Anexa este reprodusă în facsimil.

Anexă

NORMA DE METROLOGIE LEGALĂ NML 057 - 05 "Instalaţii pentru cântărirea în mers a autovehiculelor"

1.Generalităţi

1.1 Scop

Prezenta normă de metrologie legală stabileşte cerinţele metrologice şi tehnice şi modalităţile de atestare a legalităţii specifice instalaţiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor, numite în continuare "instalaţii".

1.2 Domeniu de aplicare

Această normă de metrologie legală se aplică instalaţiilor:

–care sunt utilizate pentru determinarea masei totale a autovehiculului aflat în mişcare şi

–care pot fi utilizate pentru determinarea maselor pe axă simplă sau pe l.lli grup definit de axe şi indică aceste mase pentru clase de exactitate specificate.

In plus, instalaţiile prevăzute la alineatul precedent trebuie să:

–fie instalate într-o zonă de cântărire special amenajată şi

–să aibă domeniul de viteze de operare specificat de producător

Instalaţiile care fac obiectul prezentei norme de metrologie legală care, în utilizare normală, pot opera şi sunt folosite în domenii de interes public ca aparate de cântărit cu funcţionare neautomată (cântărire statică), trebuie să îndeplinească şi cerinţele aplicabile acestei categorii de mijloace de măsurare.

Această normă de metrologie legală nu se aplică instalaţiilor pentru cântărirea în mers a autovehiculelor care:

–sunt instalate direct în sau pe o suprafaţă nom1ală de rulare (neamenajată special),

–determină sarcina pe axă prin multiplicarea cu doi a masei pe o singură roată,

–sunt montate Ia bordul vehiculelor, pentru a măsura masa pe axă.

1.3 Pentru a putea fi introduse pe piaţă, puse în funcţiune sau utilizate în măsurările de interes public, instalaţii pentru cântărirea în mers a autovehiculelor prevăzute la punctul 1.1 trebuie să îndeplinească atât cerinţele metrologice şi tehnice prevăzute în prezenta normă, cât şi cerinţele aplicabile din norma de metrologie ]egală N1\.1L 001 05 "Cerinţe metrologice şi tehnice comune mijloacelor de măsurare supuse controlului metrologic legal''. Aplicabilitatea cerinţelor din normele mai sus men onate rezultă din tabelul 7.

2 Ce1·inţe metrologice

2.1 Clase de exactitate

2.1.1 Masa pentru axa simplă şi pentru grupul de axe

Pentru determinarea masei pentru axa simplă şi / sau pentru grupul de axe, instalaţiile sunt împărţite în şase clase de exactitate, după cum urmează: A; B; C; D; E F

Jnstalaţiile pot avea clase de exactitate diferite pentru masa axei simple şi a grupului de axe.

2.1.2 Masa totală a autovehiculului

Pentru dete1111inarea masei totale a vehiculului, instalaţiile Sl.llit împărţite în şase clase de exactitate, după

cum urmează: 0,2; 0,5; 1; 2; 5; 10

2.1.3 Corelarea între clasele de exactitate prevăzute la pct. 2.1.l şi 2.1.2 este specificată în tabelu] 1. Tabelul 1 - Corelarea între clasele de exactitate

2.2 Erori şi abateri maxime tolerate pentru verificări metro1ogice iniţiale, periodice, după reparare sau modificare

2.2.1 Cântărirea în mers

2.2.1.l Abaterea maximă tolerată faţă de media corectată a masei axei simple sau a grupului de axe

Pentru toate vehiculele de referinţă, diferenţa maximă dintre orice masă pentru axa simplă indicată şi I sau pentru grup de axe, înregistrată în timpul încercărilor în mers şi media corectată pentru masa axei respective sau media corectată pentru masa pe grupului de axe respectiv trebuie să nu depăşească cea mai mare dintre următoarele valori:

a)valoarea din tabelul 2, rotunjită la un număr întreg de diviziuni;

b)1 dxn;

Unde n este numărul de axe din grup, cu n = 1 pentru axă simplă.

Notă· Pentru cel mult l O % din determinări, abaterile maselor axelor şi / sau ale grupurilor de axe pot să depăşească valorile din tabelul 2 pentru verificarea iniţială şi periodică dar nu şi dublul acestora.